,90 r~~~1gJ'

~ . -
. ~
t 'iI' '(. .fl
31v~nl l n~I ~ndU3H~V
I S
l}lnl08WI S 30
~VNOI I J I O
J \'33S A'3 NV AI
rior, 0 inaintare in care mCl 0 epoca
nu se repeta exact la fel ~i in care
revenirile sesavaqesc ve~nicpe aHa
suprafata, ca rasucirile in progre-
siune ale unei spirale. Din acest
punct de vedere, spirala e un sim-
bol optimist. Dar spirala poate sem-
nifica ~i 0 involutie. Acest simbolism
e specific mai ales spiralei plane,
pe care 0 intalnim in multe civili-
zatii de pe toate continentele lumii.
Ea evoca labirintul evolutiei plecand
de la un centru ~i al involutiei por-
nind de la capat spre centru. S im-
bolizeaza doua sensuri ale mi~carii:
na1$terea1$imoartea (calpa 1$ipra-
taya - la vechii indieni). Dualitatea
sau complementaritatea celor doua
mi~cari este redata prin simbolul
dublei spirale.
STALP: Tine de categoria simbo-
lurilor stilimorfe axiale, asociate
Axei lumii, centrului, cultului stra-
mo~ilor mitici. Este prezent in ritu-
rile de intemeiere a asezarilor in
cultura traditionala romfmeasca.
Cand se intemeia un sat, cel dintai
ombatea un par in pamant, pe care
11 considera ca fundament sau te-
melie (Ghinoiu, 1979, 190). Baterea
stalpului echivala cu a~ezarea ~i de-
terminarea a~ezarii in cosmos por-
nind de la un punct fix de indica-
~iune. S talpul reprezinta simbolul
sprijinului, al fixarii 1$idainuirii in
timp. I n conceptiile cosmologice ro-
mane~ti, pamantul sesprijina pe pa-
tru stalpi infipti in spinarea unui
pe~te imens din oceanul lumii. (Vo-
ronca, 393). Cultul stalpilor sacri, ca
intru.chipari ale stramo~ului mitic,
se pastreaza in Europa ~i dupa in-
staurarea cre~tinismului. Ei sunt un
substitut al mortului, atunci cand se
pun la morminte. Au 0 functie apo-
tropaica cand sunt a~ezati larascruce
de drumuri (troitele), la hotarele 10-
calitatii sau la intrarile in curte ~i
casa (stalpii portii, stalpii casei).
S talpii u~ii, care la Roma se aflau
in paza zeitei J unona (Dea unxia) ~i
pe care mireasa trebuia sa- I unga la
intrare cu unsoare de pore sau ulei
de maslina, au dat numirea miresei
(unxor), de unde a derivat apoi ver-
bul inuxorare, devenit in romane~te
a (se) insura, insuratoare.
STEA: Ocupa un loc important in
simbolistica astrala a tuturor popoa-
relor. S unt ochii cerului, fiii lunii 1$i
ai soarelui, in mod tainic legati de
soarta oamenilor. Ca lumini ale ce-
rului, stelele simbolizeaza spiritul ~i
sunt considerate in popor drept ca-
lauze ale oamenilor ~i simboluri ale
destinului individual. S e crede Cd
fiecare omare 0 stea a lui; na~terea
estelegata deaparitia rmei noi stele;
caderea unei stele inseamna moartea
unui om: "Ca la nunta mea / A ca-
zut 0 stea" (Miorita). I n V.T. fiecare
stea gazduie~te un inger. I n alte tra-
ditii mito- poetice, stelele sunt sufle-
tele mortilor sau ferestrele cerului
prin care patrund in spatiile siderale
ale nemuririi sufletele celor ale~i.
Diferite stele (planete) au semnifica-
tii mito- poetice proprii. (S teauadimi-
netii, Luceafarul de seara etc.).
S teaua din variul bisericilor, de pe
tavanul lor inseamna vegherea ceru-
lui asupra comunitatii biserice~ti.
Luceafarul de seara este simbolul
V.T. care apune, in fataLuceafarului
de dimineata, simbolizand noua in-
vatatura alui I sus Hristos. Stella Ma-
ris (S teaua Marii) este luceafarul ce
seridica din apele marE; e simbolul
S f. Fecioare care ii ajuta pe cei ce
plutesc peapelevietii. Arhetipul ste-