Curs I - Procesul de guvernanta.

Delimitari conceptuale.
Cercetarile deprinse in domeniul guvernarii au pus in evidenta preocuparile pentru ilustrarea naturii si mecanismelor sale
in conditile unor profunde transformari pe plan intern si international.
O posibila teorie a guvernarii trebuie sa includa fundamentele sale teoretice si ideologice precum si mecanismele si
procedurile de aplicare.
1. Initial, conceptual de guvernare a fost utilizat in teoria intreprinderii, ulterior dobandind o larga aplicabilitate la
nivel national si international.
Desi practicile guvernarii intreprinderii sunt vechi acceptiunea actuala conferita acestui process, deriva din caracteristicile
societatii actuale contemporane precum si din manifestatiile/particularitatile sale inregistrate in alte tari.
Conceptia dominanta evidentiaza caracterul complex al guvernarii intreprinderii considerata o problema de natura
socio-politica, a carei intelegere si interpretare face apel intr-o masura mai mare la dreptul societatilor comerciale, la istoria
economiei si sociologiea organizatiilor decat la problemele specifice finantelor sau stiintei gestiunii in sens strict.
otodata acest concept necesita apelul la cunostinte ce tin de etica afacerilor si de responsabilitatea afacerilor si de
responsabilitatea sociala a intreprinderii.
!. Distinctia necesara intre cuvintele englezesti governance sau government se impune din ratiuni de fond.
"rimul termen, cel de governance, desemneaza un proces care are in vedere deopotriva institutii, relatii, reguli si
comportamente, in timp ce, cel de-al doilea termen, cel de guverment #guvernamant$ se refera cu precadere la structure, prin
urmare, guvernarea nu este sinonima cu %uvernul, desi in ambele cazuri se impune prezenta unui sistem de reguli.
In timp ce %uvernul isi desfasoara activitatea pe baza autoritatii formale prin intermediul puterii politice in scopul
asigurarii, implementarii anumitor politici, guvernarea vizeaza activitati care pot sau nu sa decurga din responsabilitati
stabilite legal si formal si care nu se bazeaza in mod necesar pe puterile politice.
In concluzie, guvernarea reprezinta un fenomen mai cuprinzator decat %uvernul si cuprinde atat institutiile de guvernare
dar si mecanismul de informare si nongurnamentale care asigura satisfacerea anumitor nevoi sociale.
In cazul guvernarii, sistemul de reguli poate functiona numai daca este acceptat de ma&oritate, in timp ce guvernele pot
functiona chiar in conditiile manifestarii unei largi opozitii fata de politicile promovate.
"e cale de consecinta, guvernarea fara guvernamant presupune mecanisme reglatoare intr-o anumita sfera de activitate
care functioneaza efectiv chiar daca nu sunt investite cu autoritate formala.
Curs II - Guvernanta.Continut. Caracteristici
"entru o perioada indelungata de timp cunoasterea asupra politicii a fost sinonima cu stiinta guvernarii."rinter altele,
teoria guvernarii utilizeaza concepte precum cel de autoritate, putere, stat, administrare, control, dar si elemente specifice
teoriei si politicii micro,respectivmacro economice.
'ctualmente procesul de guvernare trebuie tratat in stransa legatura cu ordinea economica internationala, cu procesele de
integrare si regionalizare, precum si cu alte tendinte importante pentru teoria economico politica internationala.
O prima distinctie este necesara in legatura cu raportul dintre stat si guvernare, precum si ceea ce priveste sensul politic
si sensul economic al guvernarii. Din punct de vedere istoric, guvernarea a precedat statul si, prin urmare, esentiala nu este
corelarea prea stransa a activitatii de guvernare cu existenta unei structuri statale.
In evolutia sa, conceptia despre guvernare se remarca prin partialitatile privind continutul si finalitatea urmarita. 'stfel,
daca la "laton, guvernarea insemna exercitarea artei conducerii, (achiavelli respinge ideea guvernarii in sensul de
conducere. "rin aceasta, guvernarea isi pierde functia de diri&are pentru a se concentra puterii propunandu-se de altfel o noua
definitie conform careia guvernarea ar reprezenta arta de a concilia interesele particulare.
)ensul politic al guvernarii apare in *vul (ediu tarziu, iar deosebirea dintre stat si guvernare incepe sa se accentueze
odata cu secolul al +,I-lea. Insa din a dou- &umatate a secolului al +,II-lea cele dou- notiuni, de stat si de guvernare, se
despart, guvernarea devenind o functie a puterii. 'stfel are loc redefinirea obiectelor guvernarii in functie de nevoile statului
si nu de binele comun.
O noua dimensiune a guvernarii este schimbata de primii teoreticieni mercantilisti si anume aceea de a administra
economia publica. 'stfel, la heoma .obles, politica practica este indreptata in directia economicului in sens larg de
administrare, in timp ce pentru /ean /ea0ue 1ousseau guvernarea desemneaza economia publica.
Delimitarea dupa anumite criteria, dupa etape in evolutia de guvernare, are menirea de a pune in evidenta tranzitia de la
una morala la una politica. De asemenea, elementele de continuitate intre pozitia medieval precum si cea clasica si
redefinirea rolului guvernarii.
"e intreg parcursul sec +I+ si ++ statele europene au dezvoltat capacitatea de a guverna economia utilizand puterea
politica in scopul de a controla activitatea economica precum si rezultatele pietei cu interesul public.
"romovarea practicilor de guvernare de tip neoliberal a contribuit la transformarea graduala a in cadrul carora un rol
important a devenit cresterea pietelor. Deplasarea permanenta si forma instit statului s-a reflectat in gradul de relevanta al
guvernarii nationale, precum si capacitatea statului de a se confrunta cu tendintele expansionist ale unei guvernari
supranationale. Desi este considerat un neologism la moda, originea si semnificatiile conceptului de guvernare au suscitat
numeroase controverse.
1adacinile etimologice ale termenului de guvernare se regasesc in cuvintele grecesti 23bernetes, 23bernan care insemnau
a conduce, respective pilot sau carmaci. Intr-o asemenea interpretare, guvernarea ar reprezenta procesul prin care o
organizatie sau o societate se conduce si in cadrull carora elementele central sunt comunicarea si controlul.
)intetizand numeroasele accptiuni conferite guvernarii pot fi evidentiate cel putin dou- tendinte si anume4
- "e de o parte conceptual de guvernare desemneaza un set complex de structuri si concept deopotriva publice
- "e dealta parte guvernarea este considerata sinonim cu guvernul. Intr-o atare conceptie guvernarea se refera la
caracteristicile asociate cu sisteml de administrare nationala .
Identificarea bazelor guvernarii trebuie sa porneasca de la evidentierea schimbarilor radicale si rapide petrecute in
ultimele decenii precum si a consecintelor lor asupra puterii si asupra statului lui.
De remarcat faptul ca procesul de guvernare nu se rezuma la activitatea propriu-zisa a %uvernului, desi in ambele cazuri
este necesara prezenta unor sisteme de reguli. Insa, in timp ce %uvernul isi dsfasoara pe baza activitatii formale prin
intermediul politicii in schimbul anumitor politici, guvernarea vizeaza activitati care pot sau nu sa decurga din
responsabilitati stabilite formal si legal si care nu se bazeaza in mod necesar pe putere politica.
Cu alte cuvinte, guvernarea reprezinta un fenomen mai cuprinzator decat %uvernul s se refera la institutiile %uvernului,
dar si la mecanisme informale nonguvernamentale care asigura satisfacerea anumitor nevoi special.
In timp ce in cazul guvernarii sistemul de reguli poate functiona numai daca sistemul este acceptat de ma&oritate, %uv
poate prezenta chiar si conditiile manifestarii unei largi opozitii de politicile promovate.
Definitiile in sens larg, actuale guvernarii, variaza in sens substantial datorita sensurilor de abordare.
"rin urmare, orice incercare de a elucida continutul, formele, mecanismele si politicile guvernarii, trebuie insotita de
precizari privind natura sa #ex4 econ., politica$, precizari privind modelul de exercitare #ex4 locala, regional, mondiala$, de
asemenea precizari privin caracteristicile institutionale #ex4 guvernare publica, respective privata$.
Contributiile teoretice importante menite sa acopere realitatea complexa a guvernarii s-au datorat atat mediilor academic
cat si unor institutii internationale cu preocupari in acest domeniu. 'stfel, un rol deosebit in popularizarea acestui concept l-
a avut un academician /ames1oseneau preocupat deopotriva de conceptualizarea noilor realitati precum si de clarificarea
sensului exercitarii guvernarii in afara guvernamantului.
Curs III - Conceptul de guvernanta.
Instituirea si promovarea practicilor de buna guvernanta s-au datorat 5ancii (ondiale, care in anul 166! a publicat
raportul intitulat %uvernanta si dezvoltare.
'cest nou proiect se referee cu precadere atat la reforme institutionale cat si la exercitarea puterii. *rau vizate in mod special
tarile aflate in curs de dezvoltare. *senta conceptiei care a functionat acest nou proiect l-a reprezentat asigurarea
compatibilitatii democratiei cu conceptia managerialista privind rolul statului.
De asemenea, guvernarea economica mondiala a constituit obiectul unui raport elaborat de consiliul de analiz- economica
din 7ranta in decembrie !881. otodata, la inceputul anilor 1668 a fost create in cadrul O9: comisia de guvernare globala.
;a nivelul multitudinii de preocupari pe plan theoretic si institutional a fost posibila formularea mai multor definitii ale
guvernarii care, desi surprind anumite caracteristici commune, accentueaza concept referitoare la domeniile si nivelurile de
exercitare ale guvernantei, mecanismele si instrumentele de realizare precum si obictivele si finalitatile urmarite.
'numite elemente de specificitate ale diverselor abordari se refera si la practicile si politicile de guvernare. *xista astfel
definitii care se concentreaza pe corelarea guvernarii cu exercitarea puterii si autoritatii precum si pe mecanismele de
elaborare si aplicare a unor reguli si decizii.
In accptiunea O*CD #organul de elaborare si dezvoltare economica$ guvernul semnifica utilizarea autoritatii politice si
exercitarea controului in societate referitor la managementul resurselor in sccopul dezvolatrii economice si sociale."entru
"9:D #"rogramul 9atiunilor :nite pentru Dezvoltare$ guvernarea reprezinta exercitarea autoritatii politice si administrative
in scopul dezvoltarii si gestionarii problemelor unor tari la toate nivelurile.In acest proces sunt cuprinse mecanisme si
institutii prin intermediul carora membrii comunitatii isi armonizeaza interesele, isi exercita drepturile legale, isi asuma
obligatiile si mediaza diferendele.
Institutul International de )tiinte 'dministrative concepe guvernarea ca procesul prin care membrii societatii exercita
puterea si autoritatea, influenteaza si adopta politicile si deciziile referitoare la viata publica si la dezvoltarea economica si
sociala.
In literature de specialitate exista si unee definitii care se orienteaza cu precadere catre setul de valori, norme, procese si
institutii prin care societatea se dezvolta precum si tendinta de a accentua rolul statului si al societatii civile la nivel local,
regional si global 'stfel, guvernarea este corelata cu modul de concepere si elaborare a regulilor prin care sunt alocate
valorile in societate sau este conceputa ca un ansamblu de tranzactii prin intermediul carora reguli collective sunt elaborate,
puse in aplicare si corelate. In acceptiunea mai larga a comisiei de guvernare globala, continutul procesului de guvernare
este reflectat de metodele prin care indivizii, institutiile publice si private organizeaza si conduc problemele comune. De
altfel, guvernarea globala sau mondiala pune in evidenta dimensiuni noi ale acestui proces conceput ca o filozofie a
actiunilor colective, obligatie prin care este urmarit un anumit echilibru intre diferitele forte ale societatii statului si pietei.
%uvernarea mondiala este conceputa ca un ansamblu de procese prin care adoptate si puse in opera deciziile collective
intr-un context de cooperare si compromise al actorilor susceptibili de a influenta abordarea unor probleme internationale.
Intr-o apreciere generala, guvernarea globala este prezentata ca un ansamblu de reglementari care nu intotdeauna provin de
la o autoritate oficiala ci care sunt produse prin proliferarea retelelor intr-o lue tot mai interdependenta
Conceptul de guvernanta, inteles ca proces de adoptare a deciziilor si a modalitati de implementare a acestora, poate fi
utilizat in mai multe domenii ca batand forma guvernantei internationale sau globale, guvernanta corporative, guv nationala,
respective guv locala.
In principiu esenta guvernantei vizeaza exercitarea puterii.Cu toate acestea guvernarea nu se limiteaza la exercitarea
puterii.Cu toate acestea, guvernarea nu se limiteaza la exercitarea puterii desi cele ! notiuni se intrepatrundsi se
interconditioneaza. Din moment ce guvernarea reprezinta procesul de adoptare a deciziilor si de punere a acestora in
aplicare, atentia trebuie concentrate asupra factorilor formali si informali implicate in adoptarea deciziilor cat si asupra
structurilor institutionale care contribuie la gestionarea si aplicarea deciziilor.
5una guvernare ca proces politic in general este subsumata unui scop final respectivdezvoltarea umana, cresterea
bunastarii indivizilor si a colectivitatii. Ca urmare, procesul de guvernanta exceed sfera statalitatii #responsabila pentru
eficienta si posturile guvernarii$ cuprinzand intr-un totunitar statul, societatea civila si sectorul privat, care intr-o economie
de piata reprezinta principalul furnizor de venituri pentru bugetul de stat.
In timp ce guvernarea se refera la modalitatea de exercitare a puterii, buna guvernare presupune printre altele
imperativul consensului celor guvernati fata de obiectivele si metodele guvernarii, incumba de asemenea responsabilitatea
guvernantilor, eficienta guvernarii precum si dreptul cetatenilor de a fi informati in legatura cu utilizarile si repartizarea
resurselor financiare ale guvernarii.
Intre altele, buna guvernare reprezinta managementul efectiv al afacerilor publice prin promovarea unui set adecvat de
reguli in scopul de a promova efectiv valorile societatii. otodata, buna guvernare necesita fundamentarea prioritatilor
politice, sociale si economice pe un larg consens in cadrul societatii precum si pe necesitatea ca interesele grupurilor
defavorizate sa fie luate in considerare in procesul de adoptare a deciziilor si de realocarea a resurselor.
5una guvernare se mai bazeaza pe transparent procesului decisional care urmeaza sa asigure disponibilitatea
informatiilor pentru cei care vor fi afectati de promovarea anumitor categorii de decizii.
In teoria guvernantei, se considera ca elementul cel mai important al bunei guvernari este descentralizare si delegarea
puterii. In mod practic, aceste procese sunt considerate cheia bunei guvernari. 'stfel, cresterea autonomiei guvernarii locale
incura&eaza si asigura participarea la procesul decisional.
'tat buna guvernare cat si descentralizarea trebuie analizate din punct de vedere politic, economic si administrative.
Dimensiunea politica presupune o colaborare permanenta intre stat si societate. Din punct de vedere administrativ trebuie
facuta distinctia intre administratie si administrare. Dimensiunea economica presupune un obiectiv care rezulta din
considerentele de eficacitate si eficienta precum si din buna redistribuire a venitului national.
Curs VI - Realizarea reformarii guvernantei europene in consonanta cu obiectivele strategice ale Uniunii
O tinta ma&ora urmarita o reprezinta accentuarea coerentei politicilor europene astfel incat sa devina mai vizibile
actiunea si principiile care le inspira.
Carta 'lba presupune o mai larga deschidere a procesului de elaborare a policitilor :niunii *uropene, in scopul de a
asigura o mai mare participare atat a cetatenilor cat si a organizatiilor. "rin aceasta se incura&eaza atat o mai mare
deschidere, cat si o responsabilitate sporita pentru toti participantii. :n element de substanta al acestui document se refera la
obiectivele de politici pe care trebuie sa le urmareasca :niunea *uropeana si cadrul institutional necesar pentru a le atinge.
Concret, acest document insereaza o multitudine de schimbari menite pe de o parte sa contribuie la renovarea metodei
comunitare cat si la completarea cu alte categorii de masuri nelegislative.
'vand in vedere maniera in care politicile :niunii sunt elaborate si adoptate, procedura trebuie sa devina mai deschisa
precum si mai usor de urmarit si de inteles. "entru aceasta este necesara corelarea preocuparilor privind ameliorarea calitatii
politicilor europene cu aplicarea principiilor de buna guvernanta.
In scopul asigurarii sporirii eficacitatii se impune pe de o parte asigurarea coerentei politicilor si identificarea
obiectivelor pe termen lung precum si stabilirea unor legaturi noi puternice intre politicile :niunii si actiunea nationala.
1eformarea guvernantei europene reprezinta un obiectiv strategic care vizeaza maniera in care, in cadrul :niunii sunt
utilizate competentele incredintate de cetateni. inta ma&ora o reprezinta extinderea procesului de elaborare a politicilor care
trebuie sa se caracterizeze printr-o participare si responsabilitate sporite. In acest scop :niunea trebuie sa combine mai bine
diversele intrumente ale politicilor publice precum legislatia, dialogul social, finantarea structurala si programele de actiune.
"rin aceasta se considera crearea conditiilor pentru intarirea medodei comunitare.
(etoda comunitara asigura tratamentul echitabil pentru toate statele membre. De asemeni, asigura un mi&loc de arbitra&
intre interese si evident urmarirea interesului general.
Carta 'lba propune instrumentele necesare pentru a intari coerenta politicilor :niunii si pentru a facilita activitatea
diferitelor institutii. In primul rand, un grup sau un ansamblu de masuri vizeaza recentrarea Comisiei :niunii *uropene
asupra misiunilor esentiale. In al doilea rand este vorba de un proces de consultare asupra necesitatii unor masuri
complementare din partea altor institutii si a statelor membre.
oate aceste masuri sunt prezentate in contextul necesitatii promovarii si respectarii principiilor unei guvernante.
In rezumat, aceste principii se refera la deschidere, participare, responsabilitate, eficacitate si coerenta.
*ficacitatea politicilor :niunii depinde in buna masura de o larga participare a cetatenilor in toate stadiile respectiv, de
la concepere la punerea in aplicare a tuturor politicilor europene.
"rocesul de ameliorare a participarii trebuie sa sporeasca increderea in rezultatul final precum si in institutiile care
emana aceste politici.
"rincipiul responsabilitatii. Obiectivul ma&or in aceasta privinta il reprezinta clarificarea rolului fiecarei institutii in
procesul legislative si executiv. otodata este vizata asumarea responsabilitatii atat din partea institutiilor cat si a statelor
membre care participa la elaborarea si punerea in opera a politicilor europene la orice nivel s-ar afla.
"rincipiul coerentei. 'stfel, politicile adoptate si actiunile intreprinse trebuie sa se caracterizeze printr-un grad
reprezentativ de coerenta. 'plicarea acestor cerinte conduce printre altele la intarirea principiilor proportionalitatii si
subsidiaritatii si anume, de la conceperea politicilor pana la punerea lor in practica si alegerea nivelului de interventie
#comunitar sau local$ precum si a instrumentelor, trebuie sa fie proportionala cu obiectivele vizate si anume inainte de a
lansa o initiative este necesar de a verifica4
1. Daca o interventie a puterilor publice este realmente necesara
!. Daca nivelul *uropean este mai adecvat
<. Daca masurile alese sunt proportional obiectivelor
1ealizarea cerintelor optiunii pe plan comunitar necesita asigurarea unui mai bun parteneriat intre diverse niveluri prin4
participarea la elaborarea politicilor, asigurarea unei mai mari flexibilitati, precum si a coerentei generale a politicilor.
*laborarea eficace a politicilor europene reclama si combinarea diverselor instrumente de politici publice in scopul de a
atinge obiectivele stabilite prin tratate. In acest scop un rol deosebit revine utilizarii metodei deschise de coordonare.
'ceasta metoda ofera un mi&loc de a incura&a cooperarea, schimbul de bune practici si de a conveni obiective si orientari
comune pentru statele membre. De asemenea, impactul masurilor propuse in Carta 'lba depinde de vointa si capacitatea
autoritatilor din statele membre de a asigura transpunerea si aplicarea eficienta integral si in timp util.
)chimbarea modului de functiunea a :niunii reclama o atitudine adecvata din partea tuturor categoriilor de actori
implicate in aplicarea si elaborarea politicilor europene. 9umai in aceste conditii putem vorbi de o :niune fondata pe o
guvernare cu mai multe niveluri in care fiecare actor coopereaza in conformitate cu capacitatile sale. Intr-un asemenea
sistem problema esentiala consta in a stabili reguli clare de exercitare a parta&ului #si nu de separare a competentelor$. 9umai
prin promovarea unei asemenea viziuni devine posibila apararea intereselor tuturor statelor si cetatenilor.
;a ora actual procesul de guvernanta este multinivel.
Curs ,II Criza guvernante globale si necesitatea reformarii sistemului institutional international
O analiza critica a functionarii guvernarii intr-o lume cu interdependente complexe pune in evidenta caracterul sau
neformal/nefunctional.
%radul de tensiune existent si incapacitatea actualei guvernari de a face sfidarilor globalizarii reprezinta dovezi clare ale
caracterului sau inadecvat si ale crizei pe care o traverseaza guvernarea economiei mondiale.
'deptii reformarii actualui sistem de guvernare invoca si considerente de legitimitate, transparenta si responsabilitate in
activitatile institutiei economice si financiare internationale.
In acest context este reevaluata profunda criza de legitimitate a activitatile colective international atat pe planul
conceperii obiectivelor, cat si a modalitatilor de adoptare si aplicare a deciziilor.
;ipsa unei cresteri economice semnificative si persistent dezechilibrelor au amplificat deziluzia si gradul de contestare
al asa-ziselor retete furnizate de institutiile international.
raditional 7(I s-a concentrate asupra inflatiei negli&and masurile necesare din domeniile soma&ului sau al saraciei. De
asemenea, 7(I a impus politici bugetare si financiare de austeritate remarcate prin cresterea impozitelor, reducearea
cheltuielilor publice si cresterea ratelor dobanzii.
Calificate de catre unii analisti drept politici de autosaracire, politicile de austeritate au avut ca efect recesiunea,
reducerea productiei si a veniturilor.
)chimbarile rapide si profunde ce caracterizeaza mediul geopolitic si institutional reclama adoptarea permanenta a
sistemelor de guvernare la noile exigent.
Configuratia actualei guvernari economice mondiale este consecinta aran&amentelor ulterioare celui de-al doilea razboi
mondial si este dominate de o paradigm centrata pe institutiile economice international si pe suveranitatea statelor nationale.
Insuficientele guvernarii economice contemporane sunt generate de cause multiple care se manifesta in contextual
aparitiei de noi forme de organizare economica si sociala, de asemenea in contextual expansiunii capitalismului mondializat.
;a toate acestea se adauga actuala criza a ordinii economice internationale.
)tudiul guvernantei institutionale pune in evidenta absenta unor state international adecvate care sa preia functiile
cedate de statele nationale precum si inadaptarea institutionala la evaluarea actualei economii.
Criticile la adresa institutiilor de gestiune a actiunilor comune internationale vizeaza ! categorii de aspecte, in primul
rand absenta unei misiuni clare definite care sa faca absenta unui larg consens si in al doilea rand lipsa controlului politic si
al responsabilitatilor.
In conditiile globalizarii institutiile impuse de guvernante economice #7(I, 5(, O(C$ si-au sporit putere si influenta
ceea ce diminueaza semnificativ controlul direct exercitat din partea statelor.
In conditiile transferarii de competente catre autoritatile internationale se manifesta tot m ai pregnant cererea pentru
reprezentativitate democratic directa.
Constatarea multiplelor lacune ale actualului sistem de guvernare necesita masuri adecvate de intarire a comunitatii
internationale de guvernare, insa perspectivele de reformare a institutiilor internationale constituie un subiect important de
controverse.
'ctorii specifici globalizarii exercita o influenta considerabila asupra guvernarii impreuna cu noile instante de reglare
la nivel mondial. 'stfel, forte noi si importante precum O9% =urile se manifesta progresiuni importante alaturi de
autoritatile publice de guvernare apar de asemenea autoritati si asociatii private la nivel global.
'paritia de noi autoritati la scara mondiala contribuie atat la sporirea numarului si complexitatii instantelor de
guvernare economica precum si la impunerea unor noi caractere ale procesului de reglare a pietei.
In sens clar, actorii private contribuie la elaborarea, legitimarea, punerea in aplicare in contractual normelor
international care pot sa influenteze valorile promovate prin globalizarea economica.
In central esecurilor globalizarii se afla modul in care sunt adoptate deciziile la nivel international.
'stfel, pe parcursul ultimelor decenii de promovare a politicilor publice international calificate drept >guvernare
mondiala fara / in afara unui guvernamant mondial.