1.

Generalitati
ncepnd cu secolul XX, tiina a avansat foarte mult, fiind dezvoltate, n toate domeniile,
aparate i diferite tehnologii menite s ajute omul. n paralel i populaia globului a crescut ntr-un
ritm alert. n aceste mprejurri, nevoia de energie a crescut foarte mult, n comparaie cu secolul
XIX. Aadar, oamenii de tiin au ajuns la concluzia c, multe din resursele de energie actuale
sunt n curs de epuizare ntr-un viitor nu prea ndeprtat.
Oamenii au nceput s cerceteze i s caute noi resurse de energie i modul n care acestea
pot fi valorificate nc de pe acum. Astfel, n urma multor studii a nceput s fie tot mai des
utilizat termenul de energie regenerabil sau energie neconvenional.
Energia regenerabil se refer la forme de energie produse prin transferul energetic al
energiei rezultate din procese naturale regenerabile. Astfel, energia luminii solare, a vntului, a
apelor curgtoare, a proceselor biologice i a cldurii geotermale pot fi captate de ctre oameni
utiliznd diferite procedee.
Dintre sursele regenerabile de energie fac parte: energia derivat din biomas (biodiesel,
bioetanol, biogaz), energia geotermic, energia apei (hidraulic i a mareelor), energia solar,
energia eolian.
Toate aceste forme de energie sunt valorificate pentru a servi la generarea curentului
electric, a apei calde, etc.
Utilizarea biomasei, a energiei geotermale, a energiei hidraulice, a energiei solare i
eoliene, precum i a energiei valurilor, depinde de fluxul de energie generat de natur, de cldura
emanat de centrul pmntului, de cursurile de ap, de soare, de micarea perpetu a lunii. Aceste
surse de energie fiind independente de scara evolutiv a timpului sunt cunoscute sub numele
generic de surse de energie regenerabil (sau rennoibil).
Printr-o strategie de dezvoltare energetica a Romaniei se poate asigura cresterea sigurantei
in alimentarea cu energie si limitarea importului de resurse energetice, in conditiile unei dezvoltari
economice accelerate. Aceasta cerinta se poate realiza, pe de o parte, prin implementarea unei
politici sustinute de conservare a energiei, cresterea efic ientei energetice care sa conduca la
decuplarea ritmului de dezvoltare economic a de evolutia consumului de energie, concomitent cu
cresterea gradului de valorificare a surselor regenerabile de energie.
Oportunitatea punerii in practic a a unei strategii energetice pentru valorificarea
potentialului surselor regenerabile de energie se inscrie in coordonatele dezvoltarii energetica a
Romaniei pe termen lung si ofera cadrul adecvat pentru adoptarea unor decizii referitoare la
alternativele energetice si inscrierea in acquis-ul comunitar in domeniu.
Valorificarea potentialului surselor regenerabile de energie confera premise reale de
realizare a unor obiective strategice privind cresterea sigurantei in alimentarea cu energie prin
diversificarea surselor si diminuarea ponderii importului de resurse energetice, respectiv, de
dezvoltare durabila a sectorului energetic si protejarea mediului inconjurator.
Sursele regenerabile de energie pot contribui la satisfacerea nevoilor curente de incalzire
in anumite zone (rurale) defavoriz ate (ex.: biomasa). Pentru valorificarea potentialului economic
al surselor regenerabile de energie, in conditii concurentiale ale pietei de energie, este necesara
adoptarea si punerea in practica a unor politici, instrumente si resurse specifice.
In conditiile concrete din Romania, in balanta energetica se iau in considerare urmatoarele
tipuri de surse regenerabile de energie:
- energia solara - utilizata la producerea de caldura prin metode de conversie pasiv a sau
activa sau la furnizarea de energie electrica prin sisteme fotovoltaice;
- energia eoliana - utilizata la producerea de energie electric a cu grupuri aerogeneratoare;

- hidroenergia - centrale hidroelectrice cu o putere instalata mai mica sau egala cu 10

MW ("hidroenergia mica"), respectiv centrale hidro cu o putere instalata mai mare de 10 MW
("hidroenergia mare");
- biomasa - provine din reziduuri de la exploatari forestiere si agricole, deseuri din
prelucrarea lemnului si alte produse; biogazul este rezultatul fermentarii in regim anaerob a
dejectiilor animaliere sau de la statiile de epurare orasenesti;
- energia geotermala - energia inmagazinata in depozite si zacaminte hidrogeotermale
subterane, exploatabila cu tehnologii speciale de foraj si extractie.
In sectorul energetic din majoritatea statelor europene s-au produs transformari majore
determinate de necesitatea cresterii sigurantei in alimentarea cu energie a consumatorilor, iar in
cadrul acestei cerinte sursele regenerabile de energie ofera o solutie viabila, inclusiv aceea de
protectie a mediului inconjurator.
Siguranta alimentarii cu energie a consumatorilor din statele membre ale Uniunii
Europene este asigurata in mod obligatoriu prin luarea in considerare a importurilor, in conditiile
liberalizarii pietei de energie si in conformitate cu nevoia stringenta de atenuare a impactului
asupra mediului climatic planetar.

I. Delta Dunarii (energie solara)

II. Dobrogea (energie solara, energie eoliana)
III. Moldova (campie si platou: micro-hidro, energie eoliana, biomasa)

IV. Carpatii (VI1 - Carpatii de Est; IV2 - Carpatii de Sud; IV3 - Carpatii de Vest, potential
ridicat in biomasa, microhidro)
V. Platoul Transilvaniei (potential ridicat pentru micro-hidro)
VI. Campia de Vest (potential ridicat pentru energie geotermica)
VII: Subcarpatii (VII1 - Subcarpatii getici; VII2 - Subcarpatii de curbura; VII3 Subcarpatii Moldovei: potential
ridicat pentru biomasa, micro-hidro)
VIII. Campia de Sud (biomasa, energie geotermica, energie solara).
3. Energia solara
O cantitate imensa de energie solara ajunge la suprafata pamantului in fiecare zi. Aceasta
energie poate fi captata, si folosita sub forma de caldura in aplicatii termo-solare, sau poate fi
transformata direct in electricitate cu ajutorul celulelor fotovoltaice(CF).
Pentru a intelege cum CF si sistemele termo-solare capteaza energia solara, este important
sa intelegem cum aceasta isi urmeaza cursul de la soare spre Pamant si cum acest flux se schimba
periodic. Cum produce soarele energie Soarele este o sfera cu diametrul de aproximativ 1.4
milioane de km, formata din gaze cu temperaturi foarte mari(temperatura interiora a soarelui este
de aproximativ 15 milioane de grade Kelvin). Aceasta temperatura imensa, combinata cu o
presiune de 70 miliarde de ori mai mare decat aceea a atmosferei Pamantului creeaza conditiile
ideale pentru reactiile de fuziune. Reactia de fuziune Reactiile de fuziune din soare au loc intre
atomi de hidrogen, care se combina si formeaza atomi de helium. In urma acestui proces se degaja
energie sub forma unor radiatii cu energie mare, mai cu seama raze gamma. In timp ce aceaste
radiatii migreaza din centrul spre exteriorul sferei solare, ele reactioneaza cu diferite elemente din
interiorul soarelui si se transforma in radiatii cu energie mica. Soarele a produs in acest fel energie
timp de aproximativ 5 miliarde de ani, si va continua sa faca la fel pentru inca 4-5 miliarde. Cum
este transportata energia pe Pamant Pamantul se roteste in jurul soarelui la o distanta de
aproximativ 150 milioane de km. Radiatiile se extind la viteza de 300.000 de km pe sec, viteza
luminii. Timpul necesar pentru a ajunge pe Pamant este de aproximativ 8 min.
Energia solara este energia radianta produsa n Soare ca rezultat al reactiilor de fuziune nucleara.
Ea este transmisa pe Pamnt prin spatiu n cuante de energie numite fotoni, care interactioneaza
cu atmosfera si suprafata Pamntului. Intensitatea radiatiei solare la marginea exterioara a
atmosferei, cnd Pamntul se afla la distanta medie de Soare, este numita constanta solara, a carei
valoare este de 1,37*106 ergs/sec/cm2 sau aproximativ 2 cal/min/cm2. Cu toate acestea,
intensitatea nu este constanta; ea variaza cu aproximativ 0,2 procente n 30 de ani. Intensitatea
energiei solare la suprafata Pamntului este mai mica dect constanta solara, datorita absorbtiei si
difractiei
energiei
solare,
cnd
fotonii
interactioneaza
cu
atmosfera.
Intensitatea energiei solare n orice punct de pe Pamnt depinde ntr-un mod complicat, dar
previzibil, de ziua anului, de ora, de latitudinea punctului. Chiar mai mult, cantitatea de energie
solara care poate fi absorbita depinde de orientarea obiectului ce o absoarbe.
Absorbtia naturala a energiei solare are loc n atmosfera, n oceane si n plante. Interactiunea
dintre energia solara, oceane si atmosfera, de exemplu, produce vnt, care de secole a fost folosit
pentru morile de vnt. Utilizarile moderne ale energiei eoliene presupun masini puternice, usoare,
cu design aerodinamic, rezistente la orice conditii meteo, care atasate la generatoare produc
electricitate pentru uz local, specializat sau ca parte a unei retele de distributie locala sau
regionala.
Aproximativ 30% din energia solara care ajunge la marginea atmosferei este consumata n
circuitul hidrologic, care produce ploi si energia potentiala a apei din izvoarele de munte si ruri.
Puterea produsa de aceste ape curgatoare cnd trec prin turbinele moderne este numita energie

hidroelectrica. Prin procesul de fotosinteza, energia solara contribuie la cresterea biomasei, care
poate fi folosita drept combustibil incluznd lemnul si combustibilele fosile ce s-au format din
plantele de mult disparute. Combustibili ca alcoolul sau metanul pot fi, de asemenea, extrase din
biomasa.
De asemenea, oceanele reprezinta o forma naturala de absorbtie a energiei. Ca rezultat al
absorbtiei energiei solare n oceane si curenti oceanici, temperatura variaza cu cteva grade. n
anumite locuri, aceste variatii verticale se apropie de 20C pe o distanta de cteva sute de metri.
Cnd mase mari de apa au temperaturi diferite, principiile termodinamice prevad ca un circuit de
generare a energiei poate fi creat prin luarea de energie de la masa cu temperatura mai mare si
transfernd o cantitate mai mica de energie celei cu temperatura mai mica. Diferenta ntre aceste
doua energii calorice se manifesta ca energie mecanica, putnd fi legata la un generator pentru a
produce
electricitate.
Captarea directa a energiei solare presupune mijloace artificiale, numite colectori solari, care sunt
proiectate sa capteze energia, uneori prin focalizarea directa a razelor solare. Energia, odata
captata, este folosita n procese termice, fotoelectrice sau fotovoltaice. n procesele termice,
energia solara este folosita pentru a ncalzi un gaz sau un lichid, care apoi este nmagazinat sau
distribuit. n procesele fotovoltaice, energia solara este transformata direct n energie electrica,
fara a folosi dispozitive mecanice intermediare. n procesele fotoelectrice, sunt folosite oglinzile
sau lentilele care capteaza razele solare ntr-un receptor, unde caldura solara este transferata ntrun fluid care pune n functiune un sistem de conversie a energiei electrice conventionale.
n continuare vom prezenta cteva dintre aceste dispozitive de captare a energiei solare:
A.

Panourile solare
Fluidul colector care trece prin canalele panoului solar are temperatura crescuta datorita
transferului de caldura. Energia transferata fluidului purtator este numita eficienta colectoare
instantanee. Panourile solare au n general una sau mai multe straturi transparente pentru a
minimaliza pierderile de caldura si pentru a putea obtine o eficienta ct mai mare. n general, sunt
capabile sa ncalzeasca lichidul colector pna la 82C cu un randament cuprins ntre 40 si 80%.
Aceste panouri solare au fost folosite eficient pentru ncalzirea apei si a locuintelor. Acestea
nlocuiesc acoperisurile locuintelor. n emisfera nordica, ele sunt orientate spre sud, n timp ce n
emisfera sudica sunt orientate spre nord. Unghiul optim la care sunt montate panourile depinde de
latitudinea la care se gaseste instalatia respectiva. n general, pentru dispozitivele folosite tot anul,
panourile sunt nclinate la un unghi egal cu latitudinea la care se aduna sau se scad 15 si sunt
orientate
spre
sud
respectiv
nord.
n plus, panourile solare folosite la ncalzirea apei sau a locuintelor prezinta pompe, senzori de
temperatura, controllere automate care activeaza pompele si dispozitivul de stocare a energiei.
Aerul sau chiar un lichid pot fi utilizate ca fluide n sistemul de ncalzire solara si un acumulator
sau un rezervor cu apa, bine izolate, sunt folosite de obicei ca medii de stocare a caldurii. n anexa
1 este prezentata schema simplificata a unei locuinte care foloseste pentru ncalzire sau racire
astfel de panouri solare.
B.

Captatoare de energie
Pentru aplicatii cum sunt aerul conditionat, centrale de energie si numeroase cereri de
caldura, panourile solare nu pot furniza fluide colectoare la temperaturi suficient de mari pentru a
fi eficiente. Ele pot fi folosite ca dispozitive de ncalzire n prima faza, dupa care temperatura
fluidului este apoi crescuta prin mijloace conventionale de ncalzire. Alternativ, pot fi folosite
colectoare mai complexe si mai scumpe. Acestea sunt dispozitivele care reflecta si focalizeaza
razele solare incidente ntr-o zona mica de captare. Ca rezultat al acestei concentrari, intensitatea
energiei solare este marita si temperatura care poate fi atinsa poate ajunge la cteva sute sau chiar

cteva mi de grade Celsius. Aceasta captatoare trebuie sa se miste dupa cum se misca soarele,
pentru a functiona eficient si dispozitivele utilizate se numesc heliostate.
4. Energia vntului (eoliana)
O prima resursa energetica ce poate fi luata in discutie este cea eoliana, adica folosirea vntului,
care este deja reprezentata printr-o tehnica de rutina, constituita de morile de vnt si o tehnica de
vrf constituita de sistemele puse la dispozitie de noua tehnologie care ne permite sa realizam
minicentrale eoliene de 1-10 MW. Aceste sisteme pot fi construite in numar mare. De paretea
acestui tip de energie, omenirea, nu spera sa aiba in anul 2000 mai mult din totalul energiei
produse.
Este una din cele mai vechi surse de energie nepoluanta, o surs de energie rennoibila generata
din puterea vntului.Vntul este rezultatul activitatii energetice a soarelui si se formeaza datorita
ncalzirii neuniforme a suprafetei Pamntului. Fiecare ora pamntul primeste 1014 kWh de
energie solara Circa 1-2% din energia solara se transforma n energie eoliana.
Energia cinetica n vnt poate fi folosita sa intoarca turbine, care sunt capabile de a genera
electricitate. Unele turbine sunt capabile de a produce 5 MW de energie, desi aceste necesita o
viteza de vnt de aproximativ 5,5 m/s, sau 20 kilometri pe ora. Putine zone pe pamnt au aceste
viteze de vnt, desi vnturi mai puternice se pot gasi la altitudine mai mare si n zone oceanice.
Energie eolian este folosita destul de extensiv n ziua de astazi, si turbine noi de vnt se
construiesc n toata lumea, energie eoliana fiind sursa de energie cu cea mai rapida crestere n
ultimii ani. Capacitatea totala mondiala a turbinelor de vnt este 47.317 MW. Majoritatea
turbinelor produc energie 25% din timp, acest numar crescnd iarna, cnd vnturile sunt mai
puternice.
Se crede ca potentialul tehnic mondial a energiei eoliene poate sa asigure de cinci ori mai multa
energie dect este consumata acum. Acest nivel de utilizare a acestei surse ar necesita 12,7% din
suprafata Pamntului (excluznd oceanele) sa fie acoperita de parcuri de turbine, nsemnnd ca
terenul ar fi acoperit cu 6 turbine mari de vnt pe kilometru patrat.
Situatia pe tara - ne aflam destul de departe de U.E. n domeniul energiei curate. n Europa exista
34 000 MW instalati n turbine eoliene, care produc aproximativ 70 TWh, n timp ce n Romnia
sunt n funciune 900 kW
De asemenea, n ceea ce priveste energia eoliana, doar parcul industrial de la Ploiesti beneficiaza
de energie electrica furnizata de turbina eoliana cu putere de 660 kW amplasata n apropiere.
Locatia aleasa pentru montarea primei centrale eoliene din Romania a fost Parcul Industrial
Ploiesti, zona identificata de meteorologi drept prielnica pentru o asemenea investitie. Pentru ca
centrala sa poata functiona este nevoie ca ea sa fie amplasata intr-o zona unde bate vantul
constant. Viteza minima a vantului care determina punerea in miscare a centralei este de 3,5
metri/secunda. In zona parcului industrial viteza medie a vantului calculata de meteorologi este de
sapte metri/secunda. Aceasta viteza medie asigura functionarea centralei la 85-90% din capacitate.
Daca viteza vantului depaseste 25 metri/secunda, centrala se opreste automat pentru a nu fi
dereglata de furtuni sau alte fenomene meteorologice. Centrala eoliana are o putere instalata de
660 kW si produce uncurent electric de 690 V, care intra in sistemul national la 20 kV. Este de tip
V66 Vestas si a fost proiectata de firma Asja Ambiente din Italia. Instalatia va fi legata la
sistemului energetic al parcului, care asigura iluminatul public si necesarul de energie electrica
pentru firmele din parc.
Conducerea Parcului are in plan instalarea a inca doua centrale eoliene asemanatoare. Prima, care
le precede pe cele doua, este de putere medie si se preteaza cel mai bine pentru harta vanturilor
din acea zona. In proiect se mai afla montarea a 10 centrale pe Valea Doftanei, care vor asigura
energia electrica pentru populatie. Costurile cu producerea energiei electrice cu ajutorul
centralelor eoliene sunt situate la 75% din costurile necesare pentru producerea de curent electric

prin metodele conventionale. Intretinerea instalatiilor nu costa prea mult (in jur de 4.500 euro), iar
consumabilele trebuie schimbate o data la doi ani. Pana in 2012 se intentioneaza ca 8% din
energia produsa in tara sa fie asigurata prin sistemele neconventionale. Procentul este mult mai
mare in tari ca Germania - 22% - si Danemarca - 31%."
5. Energia geotermala
Potentialul caloric geotermic mondial este estimat la cca. 1013 tone echivalent carbune, dar el
contribuie cu numai 0,05% la consumul mondial de energie. Temperatura solului creste cu 3o C la
fiecare suta de metri in adncime, astfel inct la o mie de metri adncime am avea 30o C. Ne
putem imagina centrale geotermice in care apa pompata de la adncimi de cca. 2000 m (in zonele
mai calde) sa ne livreze vaporii (la cca. 300o C) necesari unor centrale de puteri mai mari de 1000
MW.
Energia geotermala e o categorie particulare a energiei termice pe care o contine scoarta terestra.
Cu cat se coboara mai adanc in interiorul scoartei terestre, temperatura creste si teoretic energia
geotermala poate fi utilizata tot mai eficient.
Este interesant de remarcat ca 99% din interiorul Pamantului se gaseste la o temperatura de peste
1000C, iar restul de 1% se gaseste la o temperatura de peste 100C. Aceste elemente sugereaza
ca interiorul Pamntului reprezinta o sursa regenerabila de energie care merita toata atentia si care
trebuie
exploatata
intr-o
masura
cat
mai
mare.
Energia geotermala este utilizata la scara comerciala, incepand din jurul anilor 1920, cand a
inceput sa fie utilizata in special caldura apelor geotermale, sau cea provenita din gheizere pentru
incalzirea locuintelor sau a unor spatii comerciale. Din punct de vedere al potentialului termic,
energia geotermala poate avea potential termic ridicat sau scazut. Energia geotermala cu potential
termic ridicat este caracterizata prin nivelul ridicat al temperaturilor la care este disponibila si
poate
fi
transformata
direct
in
energie
electrica
sau
termica.
Energia electrica se obtine in prezent din energie geotermala, in centrale avand puteri electrice de
2050MW, care sunt instalate in tari ca: Filipine, Kenia, Rica, Islanda, SUA, Rusia. Energia
geotermala de potential termic scazut este caracterizata prin nivelul relativ scazut al
temperaturilor la care este disponibila si poate fi utilizata numai pentru incalzire, fiind imposibila
conversia
acesteia
in
energie
electrica.
Energia geotermala de acest tip este disponibila chiar la suprafata scoartei terestre fiind mult mai
usor de exploatat decat energia geotermala cu potential termic ridicat, ceea ce reprezinta un
avantaj.
Exploatarea energiei geotermale cu potential termic scazut necesita echipamente speciale
concepute pentru ridicarea temperaturii pana la un nivel care sa permita incalzirea si/sau
prepararea apei calde, ceea ce reprezinta un dezavantaj fata de enrgia geotermala cu potential
termic
ridicat.
Echipamentele mentionate poarta denumirea de pompe de caldura si au acelasi principiu de
functionare
ca
al
masinilor
frigorifice,
functionand
cu
energie
electrica.
In fiecare zi planeta noastra absoarbe energie solara pe care o inmagazineaza sub forma de calorii
in sol. Aceasta rezerva gratuita este reaprovizionata in permanenta, deci inepuizabila.
Captarea acestei energii termice si transformarea ei pentru utilizarea in incalzirea spatiilor
interioare este posibila gratie unui generator termodinamic: pompa de caldura geotermica.
Acest echipament prezinta performante foarte interesante deoarece pe timp de iarna pentru 1KWh
de energie electrica consumata, pompa de caldura restituie intre 3 si 5 KWh de caldura in
interiorul casei. O buna parte a energiei de incalzire este astfel asigurata de o energie gratuita,
regenerabila si nepoluanta, preluata din terenul adiacent casei. Vara datorita reversibilitatii ciclului
de functionare, acelasi echipament va extrage caldura din interior si o va injecta in sol.

Pompele de caldura se utilizeaza in conditii ideale pentru case foarte bine izolate termic, cu o
suprafata
de
teren
adiacenta.
Captarea caldurii geotermice pote fi facuta utilizand diferite metode, existand doua mari categorii
de
captori:
orizontali
si
verticali
(sonde
geotermice).
Astfel cu ajutorul Pompei de Caldura Geotermice, 1kw electric consumat pentru alimentarea
compresorului este multiplicat si valorizat sub forma a 3 pana la 5 kw de caldura utila redata in
casa prin intermediul instalatiei de incalzire. Captorii Orizontali ai sistemului de incalzire (montati
in terenul adiacent casei) au nevoie de o suprafata minima necesara, aria de captare fiind in relatie
proportionala
cu
suprafata
interioara
de
incalzit.
Odata captorii instalati, se astupa sapatura si circuitul de captare devine invizibil. Suprafata de
teren de peste captori trebuie sa ramana libera de constructii, permeabila la apa de ploaie, zapada,
razele soarelui si vant pentru regenerarea termica naturala a solului (nu se va pava cu dale de
ciment sau asfalta). Buclele captoare, odata ingropate au o durabilitate de zeci de ani fara absolut
nicio interventie ulterioara. Suprafata minima de teren adiacent constructiei pentru captarea
caldurii geotermice este cuprinsa intre 100-180% din suprafata interioara de incalzit, in functie de
puterea
termica
necesara
pentru
incalzire.
Captarea verticala din panza freatica este facuta cu foraje de puturi de captare. Aceasta solutie
presupune existenta unui debit de apa freatica minim suficient (si constant) de-a lungul anului, in
special in perioada rece. Caldura este prelevata din apa freatica prezenta in sol, de obicei la o
adancime de 10-20 m, acolo unde temperatura apei este constanta de-a lungul intregului an.
Captarea din apa freatica presupune in prealabil un studiu preliminar de duritate a apei freatice din
zona respectiva (in cazul unei circulatii in bucla deschisa). O alta tehnica utilizata este
imersarea in puturile de captare a sondelor geotermice in bucla inchisa. Captarea verticala din
panza de apa freatica presupune utilizarea unei Pompe de Caldura apa-apa Termeo. Instalatia
interioara poate fi prin pardoseala, cu radiatoare, ventiloconvectoare sau orice alt sistem ce
foloseste
apa
ca
agent
de
incalzire.
6. Biomasa
Prin fotosinteza, invelisul vegetal al plantei produce o biomasa care corespunde unei energi
apreciate la cca 31021 J/an. Fiind regenerabila, energia biomasei este (teoretic) inepuizabila, cu
conditia ca omul sa nu grabeasca procesele de desertificare ale planetei. Din biomasa se pot optine
combustibili (alcool, gaz metan, etc.), putndu-se folosi ca biomasa deseuri de lemn, trestie de
zahar, deseuri de cereale, etc. Pentru a putea vorbi insa practic de biomasa ar trebui cultivate
plante la care productia la hectar sa fie enorma (de ordinul 30-40 tone) iar continutul caloric sa fie
de ordinul 4-5000 kcal/kg.
Astzi, cercetrile se concentreaz pe conversia biomasei n alcool, care ar putea servi drept
carburant pentru suplimentarea i chiar nlocuirea benzinei i a motorinei. Alte forme lichide de
energie
obinute
din
biomas
ar
fi
uleiurile
vegetale.
Metanolul produs prin distilarea lemnului i a deeurilor forestiere este considerat un carburant
alternativ pentru transport i industrie, la preuri care ar putea concura cu cele ale combustibililor
obinui
din
bitum
i
din
lichefierea
carbonului.
Etanolul ar fi un combustibil mai ieftin, dar problema mare este c utilizeaz resurse alimentare,
cum sunt porumbul sau grul. Dac ns etanolul s-ar obine exclusiv din deeuri alimentare sau
agricole, dei costurile sale de producie ar fi mai mari, efortul s-ar justifica pentru c se
recicleaz
deeurile.
La alcooli se adaug i biogazul, respectiv forma gazoas a biomasei. Acest gaz cu o putere
caloric destul de slab, coninnd n principal metan, se obine din materii organice, precum

apele

uzate

sau

blegarul.

Lemnul
este
principala
surs
bio
Exist o larg varietate de surse de biomas, printre care se numr copacii cu vitez mare de
dezvoltare (plopul, salcia, eucaliptul), trestia de zahr, rapia, plantele erbacee cu rapiditate de
cretere i diverse reziduuri cum sunt lemnul provenit din toaletarea copacilor i din construcii,
paiele i tulpinele cerealelor, deeurile rezultate dup prelucrarea lemnului, deeurile de hrtie i
uleiurile
vegetale
uzate.
Principala
resurs
de
biomas
o
reprezint
ns
lemnul.
Energia asociat biomasei forestiere ar putea s fie foarte profitabil noilor industrii, pentru c
toat materia celulozic abandonat astzi (crengi, scoar de copac, trunchiuri, buteni) va fi
transformat n produse energetice. Utilizarea biomasei forestiere n scopuri energetice duce la
producerea de combustibili solizi sau lichizi care ar putea nlocui o bun parte din consumul
actual de petrol, odat ce tehnologiile de conversie energetic se vor dovedi rentabile.
De asemenea, terenurile puin fertile, improprii culturilor agricole, vor fi folosite pentru culturi
forestiere intensive, cu perioade de tiere o dat la 10 ani. Pe de alt parte, biomasa agricol
(blegarul, reziduurile celulozice ale recoltelor, reziduurile de fructe i legume i apele reziduale
din
industria
alimentar)
poate
produce
etanol
sau
biogaz.
Spre deosebire de biomasa forestier, care este disponibil pe toat perioada anului, biomasa
agricol nu este, de obicei, disponibil dect o dat pe an. Biogazul provenind din blegar poate
nclzi locuinele; purificat i comprimat, el poate alimenta mainile agricole. Utilizarea deeurilor
animale sau ale industriei alimentare poate diminua poluarea, minimiznd problemele eliminrii
gunoaielor i furnizarea de energie.
7. Energia nucleara
Dintre toate solutiile enumerate, solutia primordiala pentru urmatorul secol va fi (probabil),
energetica nucleara. Fizicienii au descoperit si au pus la dispozitia umanitatii doua categorii de
fenomene cu ajutorul carora se pot obtine energie. Este vorba in primul rnd de fisiunea nucleara
iar
in
al
doilea
rnd
de
fuziunea
nucleara.
Energetica nucleara este o energetica curata pentru ca ea nu produce poluarea pe care o datoram
altor tipuri de energetica, in special celei bazate pe carbune, petrol sau gaze, care produc cam de o
mie
de
ori
mai
multa
poluare
dect
o
centrala
nuclearoelectrica.
Fisiunea

nucleara

In procesul de fisiune, nucleul, format din protoni si neutroni, capteaza un neutron, nucleul
devenind instabil fisioneaza, adica se rupe in mai multe fragmente, cu degajarea unei mari
cantitati de energie, energia furnizata de reactorii nucleari. Pna in prezent cunoastem doar doua
nuclee fisionabile care pot fi folosite drept combustibil nuclear: uraniul-235 (se gaseste in natura)
si plutoniul-239 (nu se gaseste in natura). In urma fisiunii, nucleul se sparge in doua fragmente de
fisiune, 2-3 neutroni si radiatii ( si ). Daca neutronii rezultati din fisiune lovesc noi nuclee de
uraniu, acestea fisioneaza la rndul lor, producndu-se fenomenul pe care il numin ,,reactie in
lant". Pentru ca procesul sa se automentina trebuie ca numarul neutronilor rezultati din noile acte
de fisiune sa fie sa intreaca numarul neutronilor initiali. Cum neutronii care produc cu o mai mare

probabilitate acte de fisiune sunt neutronii lenti, iar fisiunea uraniului rezulta neutroni rapizi,
trebuie ca neutronii rapizi rezultati din fisiune sa fie incetiniti (sau ,,moderati"), proces care se
realizeaza prin trcerea neutronilor printr-un mediu care contine hidrogen sau carbon, dupa care
neutronii, deveniti lenti, pot produce noi acte de fisiune, in urma carora se produc din nou 2-3
neutroni, care sunt la rndul lor incetiniti, apoi captati in nuclee de uraniu unde provoaca noi acte
de
fisiune
si
procesul
se
tot
repeta.
Energia obtinuta prin procesul de fisiune este de peste 2 sute de megaelectronivolti (1 MeV=
=1,610 -13 J). Cum intr-un reactor nuclear se produc miliarde de miliarde de asemenea acte de
fisiune in fiecare zi (sau chiar in fiecare ceas), rezulta ca putem, in final, sa obtinem o mare
cantitate
de
energie,
asa
cum
obtinem
in
centralele
nuclearo-electrice.
Pe linia construirea de centrale nuclearoelectrice s-a ajuns sa se construiasca reactori nucleari care
sa functioneze numai cu uraniu natural si apa gra. Aceasta filiera (adoptata si de Romnia pentru
centrala nucleara de la Cernavoda) ne conduce si din punct de vedere industrial si tehnologic la
conditiile si solutiile cele mai avantajoase, intruct evita costisitoarea si complicata separare a
izotopilor uraniului. Aceasta filiera nu asigura totusi, in momentul de fata dect 10% din energia
nucleara
furnizata
omenirii.
Fuziunea

nucleara

Prin fuziunea nucleara (fenomenul opus fisiunii) nucleele usoare se unesc, producndu-se nucee
compuse, mai grele si energie. Astfel prin unirea (fuziunea) a doua nuclee de hidrogen se obtine
deuteriu si energie; prin unirea a doi deutroni se obtine un neutron, un izotop al heliului si energie
etc.
In natura reactiile nucleare cele mai obisnuite sunt cele de fuziune. Aceste reactii au loc in stele,
protonii (materia prima) alcatuind peste 70% din materia constitutiva a universului. Prin asemenea
procese de fuziune se nasc (in stele) nucleele mai grele, pornind de la protoni. Primul proces de
acest tip a fost descoperit de Hans Bethe (ciclul carbon-azot oxigen) in urma caruia, atomii de
carbon jucnd rolul de catalizator, din 4 nuclee de hidrogen usor se produce un atom al heliului.
Conditiile si in primul rnd temperatura corpurilor ceresti nu au putut fi realizate inca in
laboratoare. Pe lnga temperaturile de sute de milioane de grade, ar fi necesar ca materia care
fuzioneaza sa o izolam de peretii camerei, altfel s-ar evapora instantaneu. In momentul in care
energetica bazata pe fuziune va intra in exploatare, problema energetica a omenirii va fi rezolvata
pentru foarte multa vreme, intruct combustibilul folosit este hidrogenul, si Pamntul are
suficienta apa.

Romnia : Adaptarea la legislaia i politica comun de energie

Aceast comunicare reprezint pilonul pachetului de msuri prezentate de Comisie n
ianuarie 2007 (pachetul energie). Dup ce a evaluat provocrile energetice n Europa, mai ales
schimbrile climatice i securitatea aprovizionrii UE, Comisia detaliaz o serie de aciuni legate,
printre altele, de piaa intern a energiei, de securitatea aprovizionrii, de eficiena energetic, de
sursele de energie regenerabil, de tehnologiile energetice sau de politica energetic internaional
Pentru a putea deschide negocierile, n Romnia a fost necesar mai nti corectarea unor

distorsiuni structurale majore. Cea mai dificil corecie, care a avut un impact direct asupra
populaiei, a fost eliminarea subventiei ncrucisate dintre consumatorii casnici si industriali de
energie electric (n 1999), ntre energia electric i termic (n 2000) i ntre consumatorii
casnici i industriali de gaze naturale (n 2001).
O alt urgen a fost nfiinarea Autoritilor de Reglementare i a Operatorului de Pia,
instituii de baz n funcionarea pieelor de energie, petrol i gaze n UE. O a treia, care este nc
n desfurare, o reprezint restructurarea sistemului energetic naional (SEN). Structura SEN,
infrastructura energetic i operatorii economici sunt n continuare n transformare, proces care
nseamn trecerea de la modelul centralizat la un model competitiv i flexibil, de pia. Aa cum
s-a vzut anterior, acquis-ul comunitar nu conine reeta pentru aceste structuri i nici nu
intenioneaz s o fac, lucru confirmat de diversitatea structurilor SEN n rile membre,
referitor la forma de proprietate, structura produciei, a reelelor de transport i distribuie,
serviciile energetice. Restructurarea SEN a parcurs mai multe etape, dup cum se va vedea n cele
ce urmeaz. n anul 2000, CONEL (fosta Companie naional de electricitate) s-a restructurat pe
domenii de activitate: producere, transport, distribuie. Sectorul de producere a energiei electrice
este reprezentat n prezent de SC Termoelectrica i SN Nuclearelectrica, care produc energie
electrica i termic i SC Hidroelectrica, care produce energie electric. CN Transelectrica
asigur funcionarea i administrarea reelei naionale de transport (linii i staii de transformare
400 i 220 kV), iar SC Electrica este distribuitorul de energie electric (linii i staii de medie i
joas tensiune). Tranzaciile comerciale dintre producatorii de energie electric i distribuitorii
sunt realizate de ctre operatorul comercial SC OPCOM, n prezent filiala a Transelectrica. n
sector mai exist Regia Autonom pentru Activitai Nucleare (RAAN), unic productor i
furnizor de ap grea pentru CNE Cernavod. Reforma n sectorul gazelor naturale a nceput n
anul 2000 prin reorganizarea fostei SN Romgaz. Ca urmare, n sectorul gazelor naturale au aprut
SNTGN Transgaz, administratorul sistemului naional de transport al gazelor naturale, precum i
SC Exprogaz i SNDSGN Depogaz care exploreaz i exploateaz zcmintele de gaze naturale
i respectiv administreaz capacitile de nmagazinare subteran. SC Distrigaz Nord i SC
Distrigaz Sud asigur distribuirea gazelor pe zone. Principalul operator din sectorul petrolului,
SNN PETROM, a fost nfiinat n1997, avnd ca obiect de activitate explorarea i exploatarea
zcmintelor de hidrocarburi de pe uscat i din platoul continental al Mrii Negre, rafinarea
ieiului, transportul produselor
petroliere, comercializarea acestora prin reele proprii de distribuie, importul i exportul de iei,
i alte produse petroliere, utilaje i echipamente.
n sectorul minier opereaz patru ageni economici, respectiv Compania Naional a Lignitului
Oltenia, Compania Naional a Huilei Petroani, SC Banat Anina i Societatea Naional a
Carbunelui Ploieti.
Autoritile de reglementare au fost constituite anterior etapei de restructurare.
Autoritatea Naional de Reglementare n domeniul Energiei (ANRE) a fost nfiinat n 1998 i
pus n efectivitate n anul 2000, ca i Autoritatea Naional de Reglementare n domeniul
Gazelor Naturale (ANRGN).
Primul act legislativ privind piaa de energie electric din Romnia s-a emis n anul 2000, cnd
s-a hotrt deschiderea pieei la 10 %, ulterior 15 %. Din februarie 2002, gradul de deschidere a
pieei a crescut la 33 % (pentru a se conforma Directivei 96/92/CE privind Piaa electricitii), cu
un prag de consum pentru consumatorul eligibil de 40 GWh/an. La mijlocul anului 2002,
numrul consumatorilor eligibili acreditai pe piaa energiei electrice era de 45, fa de 19 n anul
2000. La nivelul productorilor i furnizorilor, piaa devine treptat concurenial, dar pentru
activitile de transport i distribuie, cum se va vedea mai jos, ea rmne reglementat. Accesul
pe pia se face prin acordarea de licene i autorizaii. Piaa contractelor, cu preuri i cantiti
reglementate, funcioneaz n paralel cu piaa concurenial a contractelor bilaterale

negociate i a vnzrilor i cumprrilor de pe piaa spot. Un deintor de licena are dreptul la

accesul reglementat (RTPA) la reeaua de transport i distribuie, iar consumatorii eligibili ii pot
alege furnizorii de energie electric, cu care ncheie contracte bilaterale negociate.
n anul 2002, Romnia a semnat, la Atena, Memorandumul de ntelegere privind crearea Pieei
Regionale de Electricitate n Sud-Estul Europei i integrarea sa n Piaa Intern de Electricitate
din Sud-Estul Europei.
Piaa de energie termic (abur i/sau ap fierbinte) s-a restructurat la nivelul localitilor i a
zonelor industriale. Continund reforma SEN, din Termoelectrica au fost externalizate n 2001i
2002 un numr de 18 centrale electrice, care au fost transferate n administrarea autoritilor
publice locale. Scopul acestei restructurri a fost descentralizarea producerii de energie termic n
vederea adaptrii capacitilor de
producie la necesarul de consum local. n anul 2002, unele centrale hidroelectrice aflate n
patrimoniul Termoelectricii au fost transferate la Hidroelectrica, iar Termoelectrica a fost
mprit n trei societi (Rovinari, Turceni, Bucureti), unde aceasta este acionar unic. n plus sau externalizat serviciile de
reparaii prin nfiinarea a 12 noi societi comerciale de servicii. Restructurarea productorilor n
anul 2002 a avut la baz principiul separrii administrative, dup criterii regionale, tehnologice, i
economice, n vederea crerii pieei de energie. Restructurarea societii Hidroelectrica s-a fcut
n vara anului 2002 prin externalizarea activitilor de ntreinere i reparaii n 8 societi
comerciale cu personalitate juridic proprie. Pentru construcia de noi centrale hidro (21 proiecte
nsumnd circa 900 MW) i a privatizrii, sse au n vedere parteneriate public-privat . Societatea
naional Nuclearelectrica (SNN) s-a format n anul 1998 ca urmare a reorganizrii RENEL.
Dup constituire, SNN a nceput un proces de consolidare i eficientizare a activitii, care a
cuprins n principal externalizarea activitilor auxiliare i optimizarea funcionrii. Unitatea 2 de
la Cernavod urmeaz s fie finalizat n 2006. Pentru gestionarea deeurilor radioactive, n 2003
a luat fiin Agenia Naional pentru Deeuri Radioactive (ANDRAD), care se va ocupa i de
elaborarea studiilor necesare pentru depozitarea final a deeurilor nalt radioactive. Tot n acest
scop, SNN are n construcie Depozitul Intermediar pentru Combustibil Ars, depozit care va fi
finalizat n a doua jumtate a anului 2003 i care va asigura depozitarea pentru 50 de ani a
combustibilului ars n reactoarele centralei nuclearo-electrice de la Cernavod. Odat cu aderarea
la UE, Romnia va semna Tratatul Euratom, care va nlocui acutualele acorduri de cooperare
nuclear cu SUA i Canada. La rndul ei, Electrica a fost restructurat n 2001 n opt sucursale de
distribuie i furnizare a energiei electrice ((FDFEE) i opt sucursale de ntreinere i servicii
energetice (SISE), urmrindu-se prin aceasta pregtirea pentru privatizare. Cele 16 sucursale au
cptat personalitate juridic n anul 2002. Aceste restructurri au fost nsoite de reduceri
importante de personal. Cteva din noile societi sunt n curs de privatizare. Operatorul de
transport Transelectrica a fost consolidat ca o entitate complet independent de celelalte utiliti
din sistem i funcioneaz pe baz de tarife reglementate de ANRE.
Funciile sale sunt:
Operator de Transport i de Sistem al SEN;
Operator Comercial al Pieei de Electricitate, prin filiala OPCOM
Operator de Msurare al energiei electrice tranzacionate pe piaa angro de
electricitate, prin sucursala de msurare -OMEPA;
Operator de Telecomunicaii i Tehnologia Informaiei, prin filiala
TELETRANS
. Restructurarea PETROM a continuat n 2001-2002, prin separarea activitii de transport
produse petroliere, prin PETROTRANS i a activitilor de ntreinere, prin PETROMAR i
PETROSERV. Compania PETROM SA asigur cca. 60 65% din necesarul intern de produse
petroliere i circa o treime din necesarul de gaze naturale. n anul 2002 au nceput pregtirile de
privatizare a companiei, care este ateptat pentru anul 2003.

n domeniul gazelor naturale, cele dou societi de distribuie Distrigaz Nord i Distrigaz Sud se
afl n pregtire pentru privatizare, stabilit a avea loc n anul 2003. Pe piaa gazelor naturale,
Romnia a preluat Directiva 98/30/CE, urmrind o deschidere gradual, de la 25 % n 2002 cu 45
de consumatori eligibili, la 30 % n 2003 cu 67 consumatori eligibili. Calendarul deschiderii n
continuare a pieei urmeaz evoluiile din
UE. Importul i exportul de gaze naturale sunt nerestricionate.
Procesul de restructurare a sectorului de extracie a combustibililor solizi, nceput n 1999 2000
prin nchiderea a 20 mine nerentabile, continu, urmnd a fi nchise alte 65 mine carbonifere. Vor
fi modernizate numai cele care pot asigura cererea intern de crbune energetic. Avnd n vedere
c circa 38 % din producia total de energie electric se realizeaz n centrale pe crbune i c
acest procent nu poate fi modificat prea uor, date fiind infrastructura centralelor ca i rezervele
existente de crbune, modernizarea va avea n vedere protecia mediului precum i refacerea
ecologic a zonelor miniere dezafectate, pentru aceasta fiind alocate fonduri bugetare i programe
cu finanare extern. Importurile i exporturile de energie electric sunt liberalizate total, fr nici
un fel de restricii. Romnia a adoptat accesul reglementat la reea conform Directivei 96/92/CE
privind piaa electricitii, cealalt opiune posibil fiind accesul negociat (directive 90/567/CE).
Printr-un ordin al ANRE, tarifarea tranzitului de energie prin reeaua de transport se face pe baza
costurilor justificate de Translectrica, la care se adauga dup caz taxele legale de TVA i de
import/export. Acest sistem de tarifare introdus de ANRE se va aplica pn la adoptarea
metodologiei ETSO (Organizaia European a Operatorilor de Sistem de Transport) de ctre rile
membre UCTE, cnd Transelectrica va aplica
metodologia i tarifele stabilite de organizaie. Interconectarea SEN cu sistemele electroenergetice
interconectate din Europa (UCTE) i obinerea statutului de membru UCTE pentru compania
naional de transport a energiei electrice Transelectrica, ca Operator de Sistem de Transport al
SEN, s-a realizat n primvara anului 2003. Dreptul de funcionare interconectat a fost obinut
dup parcurgerea unor proceduri i a unui test cu durata de un an de "Funcionare interconectat",
n concordan cu programul i procedura stabilite de UCTE. Testul de funcionare sincron a fost
efectuat n perioada 1 februarie 2002 - 31 ianuarie 2003 n condiii normale de funcionare.
Transelectrica a ales s se afilieze la Centrul UCTE Nord de Decont i Coordonare de la
Brauweiler.
Pentru armonizarea cu acquis-ul comunitar n privina stocurilor de siguran i a msurilor de
management al crizelor de aprovizionare petrolier, reglementate n UE prin Directivele
68/414/CEE i 98/93/CEE (referitoare la stocurile minime de iei i/sau produse petroliere ce
trebuiesc asigurate de statele membre), Romnia a adoptat OUG 54/2002. Capacitatea de
depozitare, de circa 2,8 milioane tone, asigur necesarul pentru 67,5 zile, fa de 90 zile ct
prevede reglementarea european. Punctul de vedere al Romniei n aceast chestiune este c nu
se justific o cretere a capacitii de depozitare datorit rezervelor petroliere interne existente. n
plus, Romnia nu intenioneaz s constituie stocuri minime n alte state membre, aa cum
recomand legislaia european.
Motivaia este c n Romnia exist capaciti de depozitare suplimentare pentru stocurile minime
menionate. Reabilitarea capacitilor existente va costa n jur de 3,5 milioane /an, iar meninerea
stocurilor, 48 milioane . Stocurile minime vor fi administrate de o structur creat n cadrul
Ministerului Industrie i Resurselor. Pentru aplicarea Directivei 98/93/EEC privind stocurile de
siguran, Romnia solicit att o derogare de la 90 la 67,5 zile, ct i o perioad de tranziie de 5
ani. n ce privete eficiena energetic, n 2001 au fost transpuse Directivele europene referitoare
la etichetarea energetic a usctoarelor electrice de rufe de uz casnic cu tambur (Directiva 95/13),
a mainilor de splat vase de uz casnic (Directiva 97/17) i a cazanelor noi de ap fierbinte pe
baz de combustibili lichizi sau gazoi (Directiva 92/42/EC) n 2002. Legislaia secundar pentru
auditul energetic va fi realizat pe parcurs, astfel c din 2005 s nceap certificarea energetic a
cldirilor. n anul 2000 a fost adoptat legea privind utilizarea eficient a energiei. Legea ine

seama i de Protocolul Cartei Energiei privind eficiena energetic i aspectele de mediu asociate.
Strategia naional de
dezvoltare energetic prevede o scdere anual a intensitii energetice cu 3% pe ansamblul
economiei naionale n perioada 2001 2004, prevznd pentru aceasta msuri de restructurare a
capacitilor industriale (cu reducerea consumului specific de energie), reabilitarea sistemelor de
nclzire urban, reabilitarea termic a locuinelor i cldirilor publice existente, introducerea
metodologiei de gestiune a cererii n producerea,transportul i distribuia energiei, realizarea unor
zone demonstrative de eficien energetic.Agenia de Conservare a Energiei (ARCE) a fost
reorganizat pentru a rspunde mai bine cerinelor referitoare la implementarea legislaiei i
promovarea programelor de eficien energetic. n privina energiilor regenerable, a fost
ntocmit un studiu de strategie. Un prim proiect demonstrativ de producere a energiei termice
pentru populaie prin utilizarea biomasei a fost realizat la Piatra Neam cu finanare danez. Un
nou proiect important de investiii va ncepe n 2003.