Paleobiologie

Dinozaurii
PALEOBIOLOGIE
Paleobiologia este ramura
biologiei, ce studiaz originile
i structurile fosilelor
plantelor, animalelor i a altor
organisme vii. Despre
paleobiologie se poate spune
c este studiul istoriei vieii i
a viului n corelaie cu istoria
Pmntului.
Fosil (din latin: fossilis,
dezgropat; numit n
german i Petrefakt) este un
termen utilizat pentru
resturile sau urmele biologice
ce au vrsta de peste 10.000
de ani n istoria Pmntului.
Avand in vedere imensitatea
timpului geologic, datarea
absoluta a stratelor
Pamantului se face utilizandu-
se ca UM= Milionul de
ani/m.a. sau Ma.
Extinctie- Disparitia, moartea
completa a unei specii
Context:



pangaea
Definitie: Un supercontinent care a
existat in era mezozoica, i care
includea majoritatea continentelor
actuale. Context: Cercetatorul
german Alfred Wegener a inventat
denumirea Pangaea, care
inseamna tot pamantul.
poikiloterm
Definitie: Cu o temperatura interna
a corpului care se schimba in
functie de conditiile de mediu
Context: Temperatura corpului unui
animal poikiloterm depinde de
mediu.
specie
Definitie: Categorie sau tip de
animal sau planta care, prin
reproducere, creeaza acelasi tip de
animal sau planta Context:
Oamenii de stiinta au identificat
aproximativ 500 de specii de
dinozauri.


ERA MEZOZOICA
era vietii mijlocii
Timpul in care au dominat
gimnospermele si reptilele
A durat aprox. 180 Ma
Cuprinde 3 perioade>
1. Triasic
2. Jurasic
3. Cretacic
TRIASIC

Durata absoluta este de 45 m.a.
Nu prezita evenimente tectonice deosebite
Clima calda si uscata, desertica in Emisfera Nordica
Flora marina este dominata de alge verzi calcaroase
Flora continentala ferigi arborescente (1-2m inaltime), Equisetum, gimnosperme larg raspandite (conifere,
Gingko, Cycadele)
Fauna continentala: artropode( insecte si crustacee), amfibieni, reptile: therapside, chelonieni, Archosaurii,
saurischieni ( Eoraptor, Plateosaurus), primele soparle so primele mamifere (Triconodonta)
Jurasic
Denumirea vine de la muntii Jura
Jurasicul este o perioad geologic ce s-a desfasurat acum -205-142 m.a., a durat aprox 60 m.a.
Clima calda, fara diferentieri accentuate
Dinozaurii au populat masiv uscatul care se desprea formnd continentele.
Cei mai mari dinosauri-20-35 m, theropode, stegosaurieni, pterosauri.
Apar pasarile, mamifere de dimensiuni mici
Reptilele marine mari au dominat mrile, nevertebratele din ape dezvoltndu-se in paralel.
Uscatul era mpnzit de ferigi, muchi i conifere, dar apar si forme primitive de flori.

Cretacic
Denumirea vine de la depozitele de creta acumulate in acest interval de timp.
A durat aproximativ 75 m.a
Clima a fost mai calda decat in zilele noastre
marcat de dispariia celor mai mari animale terestre care au existat vreodat pe Terra,
dinozaurii. Se presupune c un asteroid ar fi lovit Pmntul acum circa 65,5 milioane de ani,
atunci avnd loc extincia dinozaurilor.
La sfritul Cretacicului inferior a trit cel mai feroce dinozaur, Tyrannosaurus Rex.
n timp ce plantele i viaa marin ncep s dispar, dinozaurii devin tot mai variai:
Pachycephalosaurus, Protoceraptos, Albertosaurus, Gigantosaurus, Oviraptor, Tsintaosaurus,
Pentaceraptos, Troodon, Aratosaurus, Hadrosaurus, Triceraptos, Tiranosaurus Rex.
Dinozaurii
Sunt animale vertebrate care au dominat ecosistemele terestre pentru o perioad de
aproximativ 160 de milioane de ani, prima dat aprnd pe planeta noastr cu aproximativ
220 de milioane de ani n urm pe la sfritul perioadei Triasice.
La sfritul perioadei cretacicului, acum circa 65 de milioane de ani, dinozaurii au suferit o
extincie catastrofic formata din combinaia schimbrii temperaturii globale si impactul cu
un meteorit de 40 Km in diametru in golful Mexicului, care a ncheiat perioada de dominare
a uscatului de ctre aceste animale. Psrile moderne sunt considerate directe
descendente ale dinozaurilor teropozi din familia rpitorilor cu primul reprezentant de
pasare: Archaeopterix acum 150 de milioane de ani in urma.
Dinozaurii au devenit ntr-o foarte scurt perioad de timp parte esenial a culturii globale
a omenirii, fiind extrem de populari, mai ales n rndul copiilor.
Au devenit parte integrant a multor cri, a filme foarte des menionate, aa cum ar
Jurassic Park, iar noile descoperiri tiinifice care se fac mereu n legtura cu dinozaurii
sunt constant aduse n centrul ateniei generale de ctre mijloacele de informare n mas.
Termenul dinozaur este utilizat de asemenea frecvent pentru a descrie reptile preistorice,
aa cum ar fi pelicozaurii, dimetrodonii, pterozaurii cu aripi, pleziozaurii, mozazaurii i
ihtiozaurii acvatici, dei din punct de vedere tiinific, aceste animale nu au fost dinozauri.

Dinozaurii s-au rspndit n timpul dominaiei lor pe toat suprafaa pmntului i au
cucerit aproape toate zonele (s-au gsit fosile de dinozauri pn i n Antarctica), ns nu
au reuit niciodat s cucereasc nici aerul (unde dominau pterozaurii) nici apa (unde
existau diverse reptile marine).

Unii dintre ei erau ierbivori, pe cnd alii erau carnivori (speciile mari se hrneau cu alte
specii de dinozauri). Pentru a se proteja de speciile carnivore, ierbivorele au trebuit s se
adapteze. Astfel sauropodele au atins dimensiuni considerabile.

Alte specii au optat pentru deplasarea n grup sau pentru "arme" naturale mpotriva
carnivorelor.Un exemplu este Triceratops avea un guler osos n jurul gtului i 3 coarne pe
acesta cu care reuea s-l descurajeze chiar i pe celebrul T-Rex. Stegozaurul avea 3 spini
la captul cozii cu care se apra mpotriva atacatorilor.
Hrana era o problem n timpul dinozaurilor doar pentru speciile ierbivore. Plantele nu
conineau destule substane hrnitoare pentru a asigura necesarul zilnic al unui dinozaur;
problema se agrava n cazul speciilor gigantice.

Datorit insuficienei nutritive a hranei, un sauropod trebuia s-i petreac majoritatea zilei
mncnd, ceea ce i lsa puin timp pentru alte activiti ca de exemplu mperecherea. Ca
i multe specii actuale probabil c i dinozaurii aveau diverse ritualuri de mperechere, dei
oamenii de tiin nu sunt ferm convini de acest lucru. Gulerul osos si cele 3 coarne ale
triceratopsului puteau fi folosite i pentru atragerea unei partenere, iar platoele osoase de
pe spatele stegozaurului puteau fi vascularizate pentru a deveni un punct de atracie
pentru femele.
Aceste reptile de mult disparute, care continua sa ne fascineze, au pierit complet acum
circa 60 de milioane de ani, cu mult inainte ca omul sa-si faca aparitia pe aceasta planeta.

Au fost identificate deja peste 600 de specii de dinozauri, de la animale gigantice pana la
reptile de dimensiuni foarte modeste, asemanatoare cu soparlele de astazi. Aceste specii
se incadreaza in aproape 30 de familii de dinozauri, clasificate destul de riguros de
oamenii de stiinta. Dar, odata cu descoperirea unor alte schelete, noi specii continua sa fie
clasificate si studiate.

Dinozaurii se inmulteau prin oua, ca si reptilele din zilele noastre. Femela isi depunea
ouale pe sol, intr-un fel de cuib facut in pamant. Dimensiunile si numarul oualor variau in
functie de rasa de dinozaur careia ii apartineau. Uneori, ouale erau pur si simplu furate de
alti dinozauri! Exista o specie care avea acest obicei, denumita stiintific oviraptor, ceea ce
inseamna in latina hot de oua.
Despre dinozauri se mai stie ca erau acoperiti cu solzi, dar nu se poate preciza cu
siguranta culoarea pielii lor, probabil nu vom sti niciodata care era adevarata culoare
a dinozaurilor.
Nu se cunoaste nici cauza disparitiei dinozaurilor. Exista cateva presupuse cauze: o
schimbare brusca a climei Pamantului, o epidemie devastatoare, lupta pentru
existenta cu mamiferele care tocmai isi facusera aparitia, o eruptie vulcanica de mari
proportii, un meteorit care a lovit Terra... Insa, la o analiza atenta, nici una dintre
aceste teorii nu lamureste pe deplin misterul. Nu se poate explica de ce au disparut
dinozaurii, in timp ce alte animale, contemporane lor (rechini, broaste testoase,
crocodili) au supravietuit. Asa ca disparitia acestor animale care au stapanit candva
planeta noastra ramane in continuare o enigma.
Moschops
Avea un corp lung de 3m, cu
membrele situate sub corp, asa cum
au mamiferele.
Corpul terapsidei Moschops avea o
constructie solida, fiind greoi si
terminandu-se cu o coada destul de
scurta, dar puternica.
Membrele sale puternice nu aveau o
lungime egala, astfel, cele anterioare
erau mai lungi decat cele posterioare.
Craniul era scurt si avea o bolta care
masura 10 centimetri in grosime.
Falcile erau prevazute cu dinti ascutiti
pe partea anterioara, iar lateral erau
situati dintii mai slabi, fiind potriviti
pentru a mesteca plantele cu care se
hranea, aceste fiind ferigi si
ecvizetacee.
Avand craniul mai mic, se considera
ca terapsida Moschops era mai putin
evoluata decat alte reptile si este
reprezentativa pentru un grup de
animale care s-au adaptat foarte bine
unei alimentatii formata din plante.

BRAHIOSAURUS

Semnificatia numelui:oprl cu
brae Perioada:Jurasic (205
138 milioane de ani .e.n.)
Dimensiuni:24 26 metri
lungime, 12 16 metri nlime
Greutate:30 80 tone
Teritoriu:SUA, Africa Membru al
familiei sauropozilor, Brahiosaurus
era ierbivor, patruped i de
dimensiuni foarte mari, cu un gt
extrem de lung.
Coada sa lung era probabil
folosit ca arm de aprare;
probabil, ns, cea mai eficient
aprare o constituia dimensiunea
impresionant a speciei. Gtul
singur putea ajunge pn la 9
metri lungime.
Brahiosaurii triau, se pare, pn
la 100 de ani, dei nu erau
printre cei mai inteligeni
dinozauri.
Numele su se refer la faptul c
membrele anterioare erau mai
lungi dect cele posterioare,
detaliu neobinuit care face ca
brahiosaurii s aib o postur
asemntoare girafelor.

ALAMOSAURUS
Alamosaurus a fost o
specie de dinozaur
erbivor cu gtul lung.
Acesta a trit n
Cretacicul trziu, acum
73 - 65 de milioane de
ani, rezistnd astfel
pn la dispariia
tuturor dinozaurilor.
El msura 21 de metri
nlime i cntrea 22
de tone. Acest lucru l
fcea unul din cei mai
puternici dinozauri, i
datorit faptului c
tria n turme
numeroase ( ca toi
erbivorii ), era aproape
o prad imposibil i
pentru carnivori
gigantici ca Allosaurus.

ARGENTINOSAURUS
Semnificatia numelui:oprla
argentinian
Dimensiuni:35 45 metri
Greutate:100 tone
Dei doar cteva vertebre, tibia,
cteva fragmente de coaste i
osul sacral ale acestui dinozaur au
fost recuperate, paleontologii
consider c Argentinosaurus e
cel mai mare dinozaur care a trit
vreodat. O vertebr avea 1,6 m
lungime. Nu se tiu prea multe
despre acest dinozaur ierbivor,
membru al familiei Titanosaurus,
descoperit n 1993. Biologii
evoluionari cred c aceast
creatur putea atinge asemenea
dimensiuni colosale datorit unui
metabolism incredibil.
n adolescen, Argentinosaurus
putea probabil ctiga cam 45 de
kilograme pe zi n greutate, iar un
adult mnca mai bine de o ton
de frunze pe zi.
Un singur os fosilizat gsit n 1870
a fcut ierbivorul Amphicoelias
Fragillimus un bun rival la titlu,
dar existena sa nu e pe deplin
confirmat. Dac se confirm,
Fragillimus ar primi ntr-adevr
titlul de cel mai mare dinozaur, cu
o lungime de 40-60 metri. Un
adult ar fi cntrit aproximativ
122 tone.
MAMENCHISAURUS

Semnificatia
numelui:oprla
Mamenchi
Perioada:Jurasic (205 - 138
milioane de ani .e.n.)
Dimensiuni:22 - 25 metri
lungime
Greutate:11 - 12 tone
Teritoriu:China, posibil
Mongolia
Mamenchisaurus era un
sauropod ierbivor patruped,
cu gtul i coada foarte
lungi, care a trit n ultima
parte a Jurasicului.
Avea cel mai lung gt dintre
toi dinozaurii cunoscui:
aproximativ 14 metri.
De asemenea, avea 19
vertebre n ira spinrii
mai multe dect orice alt
specie cunoscut de
dinozauri.

BARAPASAURUS
-este un dinozaur cu gtul
lung (erbivor) ce face
parte din sauropode ("cu
gtul lung" n traducere).

Barapasaurus a ajuns la o
lungime de aproximativ
18 de metri (59 ft), i
cntrea aproximativ 48
de tone (sau 53 tone).

nlimea sa la old a fost
de aproximativ 5,5 metri
(18 ft).

PLATEOSAURUS
Este cel mai cunoscut dintre dinozauri i
printre primii descoperii, cele dinti fosile
fiind dezgropate de arheologi n anul 1837.
A fost, de asemenea, printre cei mai mari
dinozauri din triasic, ajungnd la o nlime
adult de 15 de metri atunci cnd sttea pe
picioarele din spate.
Un adult, probabil, cntrea aproape de o
ton.
TRICERATOPS

Semnificatia numelui:fa cu trei
coarne Perioada:Cretacic (138 -
65 milioane de ani .e.n.)
Dimensiuni:7,5 9 metri lungime;
2,5 3 metri nlime Greutate:6-
12 tone Teritoriu:SUA Ierbivor cu
un aer feroce dat de cele trei
coarne, Triceratops era vecin de
habitat cu Tyrannosaurus Rex
(cruia probabil i i cdea victim
uneori).
Triceratops era remarcabil prin
capul su uria, care putea ajunge
la o treime din lungimea corpului.
Funcia coarnelor lui nu e pe deplin
neleas: puteau fi folosite fie ca
aprare mpotriva atacatorilor, fie
pentru a atrage femelele din
specie.
Fosilele specimenelor descoperite
dateaz de la sfritul Cretacicului,
ceea ce nseamn c Triceratops
au fost printre ultimii dinozauri de
pe pmnt, i poate chiar martori
ai impactului meteorului care a
grbit dispariia acestor specii
aflate deja la captul unei evoluii
de sute de milioane de ani.

TYRANNOSAURUS
REX
"oparl tiran" este
denumirea dat lui
Tyrannosaurus Rex, iar
numele speciei "Rex"
nseamn rege.
A trit la sfritul
Cretacicului i era unul
dintre cei mai mari carnivori
cu o lungime de 13 metri,
nlime de 5 metri i o
greutate de 5 tone.
Tyrannosaurus Rex a fost
timp de mui ani cel mai
mare dinozaur carnivor
cunoscut.
Avea o vedere ascuit,
flci puternice cu dini
ucigtori, zimai ca nite
cuite pentru friptur i
picioare puternice cu
gheare ascuite.
Membrele superioare erau
mici i se terminau cu dou
degete.
Ar fi putut fi i necrofag, folosindu-i
mirosul fin pentru a gsi strvuri.
Studiile efectuate asupra oaselor
arat c Tyrannozaurus Rex putea
alerga cu circa 17 km/h, suficient de
repede pentru a ncoli animale care
treceau prin apropiere sau pentru a
ataca turme de Triceratops cornui,
care se micau mai ncet.

Tyrannosaurus Rex cretea rapid n
timpul adolescenei de la 14-18 ani,
atingea dimensiunea maxim la
aproximativ 20 ani i tria cam 30
ani.

Cel mai mare craniu descoperit are o
lungime de 1,4 metri egal cu
nlimea unui copil de 10 ani.
Tyrannosaurus Rex aveau flci cu
muchi extrem de puternici cu care
sfrma oasele przii, bucai mici de
oase au fost gsite n excrementele
fosilizate.

Nrile erau mari i aveau nite oase
speciale n interior, acestea limitau
pierderea de umiditate a corpului
dup ce dinozaurul alerga.

Picioarele din spate erau puternice,
dar nu destul nct dinozaurul s
poat alerga repede fr a risca s se
rneasc grav n caz de cdere.
Ochii orientai spre nainte aveau
vedere stereoscopic. Aceast
caracteristic util i permitea s
aprecieze corect distana la care se
afla prada.
Dinii solizi 60 de dinti, 25 cm
lungime, aveau margini superioare cu
muli zimi mici pentru a tia uor
carnea. Flcile puternice sfrmau
oasele przii.
Membrele anterioare cu dou degete,
erau mici i slabe i ar fi putut nici s
nu fie folosite.
Botul Tiranozaurului are o form
conic ce se micoreaz de la ochi
spre vrf, mrind astfel cmpul vizual
al animalului. Acesta este o
conformaie tipic pentru prdtori,
chiar i pentru zilele noastre, T-rex
era un prdtor complet, dotat cu un
sim olfactiv foarte bun i cu o vedere
foarte dezvoltat.
T-rex i ataca semenii, multe dintre
fosilele descoperite dovedind faptul
c era foarte agresiv cu dinozaurii din
propria specie, iar femeile T-rex erau
mai mari dect masculii.

COMPSOGNATHUS
LONGIPES

Semnificatia
numelui:flci delicate
Dimensiuni:Aprox. 60
centimetri
Greutate:5,5 kg
Teritoriu:Frana i
Germania
Cel mai mic dinozaur
cunoscut
Compsognathus avea
aproximativ dimensiunile
unei gini.

VELOCIRAPTOR
Semnificatia numelui:ho
rapid
Perioada:Cretacic (138 - 65
milioane .e.n.)
Dimensiuni:1,5 2 metri
lungime; 1 metru nlime
Greutate:7 15 kg
Velociraptor era unul dintre cei
mai inteligeni dinozauri, fiind
n acelai timp i unul dintre
cei mai feroce carnivori, n
ciuda dimensiunilor relativ
mici.
Era biped i extrem de rapid
(putea atinge viteze de pn
la 60 de kilometri pe or pe
distane scurte), i unii
cercettori susin c putea sri
chiar i pn la 2-3 metri.
Dei cel mai probabil avea
pene, nu putea zbura; i
folosea penajul n ritualurile de
mperechere i pentru reglarea
temperaturii corpului.

SPINOSAURUS

Semnificatia numelui:oprl cu
spinare
Perioada:Cretacic (138 - 65
milioane .e.n.)
Dimensiuni:12 - 18 metri lungime
Greutate:6 - 20 tone
Teritoriu:Africa de Nord
Spinosaurus i trage numele de
la epii uriai, de pn la 1,5
metri, care se ridicau din coloana
vertebral probabil unii printr-o
membran relativ flexibil i
foloseau, probabil, la ritualurile
de mperechere, la impresionarea
rivalilor i la reglarea temperaturii
corpului.
Biped i carnivor, el se hrnea
probabil cu ali dinozauri, dar i
cu peti (forma botului amintete
de cel al crocodililor), i rmne
unul dintre cei mai mari dinozauri
descoperii. Din pcate, nu s-au
gsit dect puine specimene, i
acestea incomplete.

Cynognathus
Reptile caracterizate de trasaturi intalnite la
mamifere, fiind stramosii mamiferelor.
Datorita faptului ca era un animal carnivor,
se afla mereu in cautare de creaturi pe care
sa le vaneze, astfel, vana dicynodontii
erbivori, acestia fiind membrii unei
importante grupe de terapside erbivore.
Faptul ca terapsida Cynognathus se afla
intr-o permanenta cautare de hrana, explica
cauza pentru care terapsidele s-au
raspandit foarte bine.
Corpul acestui animal preistoric masura 1,5
metri si poseda urmatoarele trasaturi:
- Corpul lung avea o constructie puternica
si se termina cu o coada scurta.
- Membrele erau subtiri si puternice, insa
nu aratau la fel, cele anterioare aratau
precum cele ale soparlelor, iar cele
posterioare aveau o pozitie mult mai
verticala, precum a mamiferelor.
Este una dintre cele mai fascinante
creaturi preistorice

Corpul terapsidei Cynognathus era
mare, cu un craniu care masura 33 de
centimetri in lungime si avea
deschideri pentru fixarea muschilor
puternici, utilizati pentru a-si deschide
si inchide maxilarele. Acestea din
urma erau puternice, prevazute cu o
dentitie specifica carnivorelor, cu dinti
incisivi, canini si masele. Caninii
acestui animal erau ascutiti si de o
marime mare. Fiind o creatura ce
detinea unele caracteristici specifice
mamiferelor, printre trasaturile intalnite
la aceasta creatura si la mamifere se
numara maxilarele.
O serie de cercetatori sa considere ca
acest animal avea corpul in totalitate
acoperit cu blana.
Infatisarea sa era asemanatoare cu
cea a unui caine, putand fi considerat
o versiune preistorica a unui lup
modern.
Este posibil ca acest pradator rapid si
fioros sa fi vanat in haite, preferand sa
traiasca pe malurile apelor sau in
paduri.

THRINAXODON

- Cynodontia
- Carnivor

LYSTROSAURUS

-Face parte din Dicinodonte
-Reptila erbivora
-Avea douar 2 dinti
-De marimea unui porc: 90
cm, 50-90 kg, cel mai mare
specimen descoperit avea
2.5 m lungime
-Se considera ca isi sapa
vizuina in pamant, membrele
anterioare cu musculatura
foarte bine dezvoltata

PELICOSAURI
Pelicozaurii au fost primele reptile
asemanatoare mamiferelor, iar din aceastea s-au
dezvoltat mamiferele de astazi.
DIMETRODONUL
Acum 200 milioane de ani, animale din familia pelicozaurilor, cum era si dimetrodon, vanau reptile
erbivore. Datorita muscaturii puternice, dimetrodon a fost un vanator de succes.
Vela sa uriasa ii regla temperatura corpului si astfel putea ramane activ mai mult
timp ziua. Cu ajutorul dintilor lungi isi musca prazile reprezentate de amfibieni, reptile si pesti, in
mod asemanator leilor si cainilor de astazi, dupa care le ucidea rapid.
Dimetrodon traia in mlastinile si zonele de ses din Texasul de astazi.

STEGOSAURUS

Semnificatia numelui:oprl cu
plci
Dimensiuni:9 metri lungime
Greutate:1.8 tone
Stegosaurus e considerat cel mai
puin inteligent dinozaur, ntruct
avea cel mai mic creier comparativ
cu dimensiunile corpului. Creierul
su era de dimensiunea unei nuci
att de mic nct nu putea
coordona micrile unui
stegosaurus.
Aceast specie se baza pe un
ganglion, un centru nervos, un fel
de al doilea creier localizat n
bazin, pentru a se putea deplasa.
Stegosaurus avea 17 plci osoase
pe spate i coad, plasate
alternativ pe dou rnduri. Cea mai
mare dintre aceste plci
triunghiulare avea aproximativ 76
centrimentri lungime, i tot atta n
nlime. Stegosaurus avea de
asemenea epi n vrful cozii sale
flexibile.

PAREIASAURUS
LABIDOSAURUS
SCUTOSAURUS
SPHENACODON
-carnivor
INOSTRANCEVIA
carnivor
TITANOPHONEUS
Carnivor

BIJUTERII FOSILE

Chihlimbarul e rina fosilizat
a unor conifere de mult
disprute. Majoritatea
chihlimbarelor au circa 70 de
milioane de ani vechime i au
fost la mare cutare n secolul
XIX. Cteodat, n rin erau
prinse mici insecte, care s-au
pstrat astfel foarte bine.
Lemnul negru fosilizat,
cunoscut drept gagat, a fost
foarte popular n epoca
victorian, cnd era cioplit,
lefuit sau tiat, fiind folosit mai
ales pentru bijuterii de doliu.

Fosile vii
Feriga arborescenta Arborele pagodelor (Ginkgo biloba)
Coada calului Cathaya argyrophylla
Welwitschia mirabilis Pestele cu plamani
ECHINODERME
TRILOBITI
Artropode ce puteau
atinge lungimi 1 mm-70
cm. O lungime medie
insa a trilobitilor oscila
intre 3 si 10 centimetri.
Cu atat mai mare a fost
suprinderea biologilor
portughezi atunci cand
au scos la lumina, in
nordul Portugaliei, un
veritabil gigant al acestei
clase animale, gigant a
carui lungime atingea
aproape 1 metru.

SAURISCHIA
- din greac sauros () ceea ce nseamn "oprla" i ischion () ceea ce nseamn "old
comun") este unul dintre cele dou ordine, sau diviziuni de baz, de dinozauri.
Toate carnivore dinozauri (theropods) sunt saurischians, ca sunt una dintre cele dou linii principale
de ierbivore dinozauri, sauropodomorphs. La sfritul Cretacicului Perioadei, toate non- aviare
saurischians au disprut.

OPHTALMOSAURUS
DAKOSAURUS

PLESIOSUCHUS- T.REX AL APELOR
LIOPLEURODON
CRYPTOCLIDUS
ELASMOSAURUS
PTEROZAURII
nainte de aparitia psrilor, reptilele erau singurele animale
cu coloan vertebral ce s-au ridicat de la sol.
La nceput reptilele planau folosind solzi specializai sau
membrane de piele pentru a le amortiza cderea cnd sreau
din copac in copac.
Totui, la sfritul triasicului a aprut un grup de nou de
reptile zburtoare, dotate cu aripi actionate de muchi.
Acetia erau pterozaurii, reptile a cror existen a durat
aproape 150 de milioane de ani, lsnd n urma lor
numeroase fosile.
Pterozaurii se mpart in dou mari grupuri:
A. ramphornycoizii
B. pterodactiloizii.
Rhampornycoizii
Rhampornycoizii erau pterozauri ce
prezentau o coad lung.
Acetia au fost primele reptile
capabile sa zboare cu adevrat.
Au fost primii pterozari, aprnd n
Triasicul Superior i raspandindu-se
in timpul jurasicului.
Asemeni pterodactiloizilor, care i-au
inlocuit in cele din urm aveau aripi
de piele, dar aveau i trsturi
primitive, cum ar fi dinii foarte
ascuii i coada lunga i subire,
terminat cu o formaiune in form
de romb.
Muli dintre ei se hrneau cu pete,
pescuind probabil din zbor. Ceilalti
erau insectivori.

Pterodactiloizii
Pterodactiloizii erau o grup de
pterozauri foarte rspndit n Jurasicul
Superior.
Pn la nceputul Cretacicului,
pterozaurii cu coada lung dispruser,
pterodactiloizii rmnnd singurele
reptile zburtoare.
Acetia aveau coada scurt, iar unii erau
mpodobii cu creste osoase. Unele
specii nu erau mai mari dect un
pinguin, dar altele erau cele mai mari
animale zburtoare care au existat
vreodat pe Pmant.
Se pare ca, spre deosebire de restul
reptilelor, pterodactiloizii aveau sange
cald
Aveau un creier mai mare
coordonarea zborului
Un exemplu este Quetzalcoatlus, un
pterozaur ce avea anvergura aripilor de
15 metri, iar n traducere din latin
nsemnnd arpe cu aripi, deoarece
corpul su era foarte ngust i lung.
Un altul era Arambourgiana o anvergur
de 13 metri.
Quetzalcoatlus

Coloborhynchus
Dorygnathus
SINOSAUROPTEYX
Descoperit n China, acesta a fost primul dinozaur cu pene cunoscut. Avea trupul
acoperit cu pene mici. Oasele membrelor anterioare erau prea scurte pentru a putea
zbura, ca la majoritatea theropodelor.



CAUDIPTERYX
Acest dinozaur din China de mrimea unui curcan, a fost primul dinozaur din cei care nu putea s
zboare, cruia i-au crescut pene mari, bogate pe membrele anterioare i coad, poate ca podoab,
iar falangele erau mai lungi.

ARCHAEOPTERYX.
Aceasta a fost prima pasre, de mrimea unei ciori, avnd un schelet asemntor celui de
Microraptor, avea membre anterioare mai lungi i mai uoare acoperite cu pene diverse, iar coada
era acoperit cu pene ca un evantai, permindu-i s zboare.