Petera Buhui

Petera Buhui
Localizare Judeul Cara-Severin
Lungime 3 217 m
Localizare si ci de acces. Dupa Petera Comarnic este a doua ca marime din Munii
Banatului. Carstul cuprins n limitele bazinului Buhui face parte din zona central a munilor
calcaroi ai Aninei i respectiv a marii zone carstice eia ! Moldova "ou. Din punct de
vedere #eomorfolo#ic ne aflam n podiul calcaros Colonovat n care formele carstice de
suprafaa i de ad$ncime sunt bine reprezentate datorit liniilor tectonice numeroase i
eroziunii carstice pe ntinderi mari.
Pentru a a%un#e la Petera Buhui pornim din centrul Aninei cu unul din autobuzele locale
si cobor$m la staia de la cimitirul oraului. De aici urcm pe drumul modernizat de l$n#a
cimitir p$na pe platoul mpdurit la cabana Maial &l 'm( ) ora cu piciorul*. +as$nd pe st$n#a
drumul ce duce la ,aua Cuptoare( cobor$m p$na la stavilarul +acului Buhui &-./ m
altitudine* printr!o pdure deas de fa#( pe alocuri amestecat cu conifere &circa 0 'm pe
drum forestier( 123 ora cu piciorul*. Apuc$nd pe drumul care urmeaz 4alea Buhui( dincolo
de bara%ul lacului observam ca apa p$r$ului se pierde prin ponoare( ca albia calcaroas
devine seaca pe c$teva sute de metri si ca n dreptul 5zbucului Certe% se umple din nou cu
apa form$nd un p$r$ia( care dupa numai 6/ m dispare la st$n#a prin 5ntrarea Certei &5* a
Peterii Buhui( abia vizibil din drum din cauza pdurii &de la bara% p$na aici l 'm*. Dac
continum s mer#em pe acelai drum forestier nc l 'm pe valea redevenit seac
a%un#em la rasp$ntia din ,aua Cuptoare( unde nt$lnim Drumul 7te#ului &Anina!esia*.
Din rasp$ntie putem cobor$ pe o potec n st$n#a si napoi de!a lun#ul unei viuci seci
cam 38/ m p$na la o dolina mare( n fundul creia se deschide 5ntrarea prin Dolina &55* a
Peterii Buhui. 9ot din rasp$ntie putem mer#e la st$n#a( pe Drumul 7te#ului( nca 1(6 'm
p$n la Cantonul Celnic situat n apropierea periferiei Aninei: de aici( drumul coboar n
erpentine spre centrul oraului oferind o privelite de neuitat. Daca dorim sa cobor$m nsa
la 5ntrarea ;rota Buhui &555* a pesterii( dupa circa 8// m facuti din rasp$ntie pe Drumul
7te#ului &tot spre Anina*( cobor$m pe o potec obscur si #reu de #sit( la dreapta( n 4alea
Buhuiului. <a ne conduce e=act n fata intrarii prevazute cu un bara% care retine apa p$r$ului
subteran si o trimite n ora printr!un tunel. Aceast captare realizat chiar n #ura peterii
pentru apa potabila necesar Aninei dateaz din anii 1>>>!1>>?. Altitudinea la bara%@ circa
-// m. 9raseul fiind n circuit se poate realiza si invers. <=ista marca% cruce albastra ntre
+acul Buhui! ;rota Buhui si cantonul Celnic.

Descriere.
+un#imea total @ 0 316 m. ;aleria principal masoar 31// m i e parcurs n ntre#ime de
p$r$ul Buhui. Petera s!a format prin pierderea apei acestui p$r$u prin ponoarele de pe albia
sa. Au e=istat trei captri succesive@ prima la Petera Cuptoare: a doua la 5ntrarea Certe%: a
treia prin ponoarele din aval de bara%ul +acului Buhui( etape str$ns le#ate de variaiile
climatice ale cuaternarului.
Petera se prezint ca o #alerie de dimensiuni variabile( cu multe cotituri si cu c$teva sali
mari pe parcurs. At$t din #aleria principal c$t si din sli pornesc #alerii laterale scurte(
nfundate la capat fie cu concreiuni( fie cu material aluvionar. P$r$ul Buhui apare n captul
din amont al #aleriei principale : primeste ca afluent p$r$ul Certe% n dreptul intrarii cu acelasi
nume : pierde parial o parte de ap prin ponoare i fisuri : dispare complet n dreptul 5ntrarii
prin Dolina : reapare si formeaz cascade si dome ad$nci p$n la bara%ul de la 5ntrarea
;rota Buhui. Petera poate fi parcurs de la un capt la celalalt( dar pentru a evita
obstacolele mai dificile se recomanda folosirea succesiva a celor trei intrari. 7a ptrundem
mai nt$i prin 5ntrarea Certe%( &5* lar# de ? m si nalt de 3 m( nsoii de apa p$r$ului cu
acelasi nume. +a numai 33 m de la intrare dm n #aleria principal drenat de p$r$ul Buhui
care vine din st$n#a( din directia +acului de acumulare Buhul( naint$nd n acest sens 38 m
nt$lnim pe st$n#a un labirint de mici #alerii. Mai departe plafonul #aleriei se nal p$n la -!
> m( are hornuri de p$n la 1. m( iar n albie apar dorne. An dreptul cotului urmator putem
admira o frumoas concreiune( Cascada 5zvorului( mpodobit cu #ururi pline cu ap iar
dupa cot( o scur#ere stala#mitic proeminent( 4ulturul. Continu$nd naintarea dam pe
st$n#a( la nivel superior( de o sala cu val stala#mitic( apoi de o bucla a #aleriei principale si o
#alerie lateral (ascendent( accesibil pe -- m. Brmeaz nc c$teva cotituri si a%un#em n
fata izbucului puternic( locul n care p$r$ul Buhui i face apariia cu z#omot n #alerie. Pe toi
cei -.> m ai #aleriei sudice prin care am a%uns aici( n afara concreiunilor spectaculare(
peretii au urme puternice de eroziune sub forma de niveluri( lin#urite( marmite si lame de
calcar.
5ntrarea prin Dolina &55* se afla cu ?68 m n aval de 5ntrarea Certe% &n apropiere mai
e=ista o intrare( un aven de 18 m*. Patrundem n #aleria principal prin deschiderea lar# de
11 m si nalt de 3(8 m si avansm la st$n#a( n amonte( p$na la 9recerea Dificila. elu$nd
vizitarea din acest punct( urmrim cotiturile #aleriei. Camiliarizai cu traseul( ne putem
permite acum( la ntoarcere( s admirm p$r$ul subteran n ale crui ape ne#re se reflecta(
la lumina p$lp$itoare a lampilor de carbid( boltile nalte si arcuite #otic( asprimile si
ascutisurile nenumaratelor urme de eroziune i coroziune( siluetele ele#ante( ireal marite ale
colanelor concretionare si st$lpilor de calcar( ntre punctele ?3 si ?8 se afla o surpatura
masiva deasupra careia tavanul se bolteste o#ival undeva la 38!0/ m.
9rec$nd printre blocuri mprastiate haotic pe podea si prin domele cursului subteran(
remarcam c dincolo de o admirabil formatiune sclipitoare( Cascada Alb( apa se pierde n
ntre#ime la baza peretelui st$n# si n pietrisul din albie. +a 1/> m mai %os de 5ntrarea prin
Dolina apa reapare printr!un izbuc si dupa nca 6/ m formeaza o dorn imens n care la
marile viituri ad$ncimea depasete 0 m si care poate fi trecuta numai cu barca. Dincolo de
ea( un fenomen important ne ine pe loc si la propriu i la fi#urat @ Cascada Mare. Apa se
prvale cu z#omot infernal printr!o #$tuitur a #aleriei de la 0 m naltime ntr!un lac circular
ad$nc de 3(8 m. Acest obstacol ne obli# sa ne rentoarcem la 5ntrarea prin Dolina si sa
iesim afar.
Conditii de vizitare. Pestera Buhui este una din cele mai mari peteri banaene i din
ara( impresionant nu numai prin dimensiuni( ci si prin marea varietate a aspectelor pe care
le prezinta #aleriile i slile fosile ncarcate cu concreiuni. <a are si o importana tiinific
datorita problemelor de hidrolo#ie carstica si de biospeolo#ie. De aceea a fost propus n
anul 1?-? ca rezervaie speolo#ic.
Petera este practic neamena%at si putin vizitat. Pentru turistul obinuit se recomand
numai poriunea dintre 5ntrarea Certe% i confluena cu #aleria principal. Parcur#erea
#aleriei principale se poate face numai de catre turitii rezisteni si antrenai( condui de un
speolo# cu e=perien n e=plorarea peterilor cu apa. <i trebuie sa fie echipai cu cizme de
cauciuc lun#i( alopeta( casca de protecie( mi%loace de iluminat individuale si barca
pneumatic. 7e mai recomand vizitarea numai la ape scazute si evitarea polurii de orice
natura a cursului subteran( deoarece apa este potabil( captata pentru Anina. 9impul de
vizitare &cu piciorul si barca*@ o zi.