METODELE CERCETARII IN PSIHOLOGIE

1. Metode cantitative : experient!" #i o$#ervatia core"ationa"a

%. Metode ca"itative
Termenul metoda semnifica modul in care este abordat obiectul supus cercetarii
in asa fel incat sa fie suprins in ceea are el esential. Metoda stiintifica include operatii
de definire, observare, inregistrare, descriere, masurare si analiza realizate riguros,
in asa fel incat oricine repeta pasii enumerati mai sus sa obtina rezultate similare in
studierea aceluiasi obiect.
Indiferent de paradigma in care functioneaza, psihologii cad de acord ca studierea
comportamentului pretinde o abordare metodica, abordare care sa produca informatii
relevante despre cauzele, corelatiile ori cele mai probabile influente care se exercita
asupra lui. In sens tare, o abordare metodica ar trebui sa conduca la explicatii cauzale
ale comportamentelor, ceea ce inseamna ca poate identifica convingator factorii care
determina cu necesitate aparitia unor comportamente specifice, daca o persoana ori un
animal sunt supusi actiunii acestora. Metoda care conduce la concluzii de tip cauzal
este numita metoda experimentala. Dar complexitatea factorilor ce se asociaza cu
manifestarile comportamentale umane, dificultatile practice de a reconstitui intr-un
mediu controlat laborator de obicei! conditiile care se asociaza natural
comportamentelor in situatiile obisnuite de viata, precum si faptul ca una si aceeasi
persoana poate sa nu se repete la nivelul comportamentului in una si aceeasi situatie
ori, daca o face, are alte resorturi pentru repetitie, toate ii obliga pe psihologi sa-si
limiteze cercetarea la scopuri mai umile, care sa spuna ceva semnificativ despre ceea
ce exprimam in conduita
Metodele psihologiei sunt in mod curent clasate in doua mari categorii"
#. Metode cantitative experimentul, observatia corelationala, testul
psihologic! $ sunt metode care traduc numeric datele pe care le obtin
si recurg la interpretari statistice foarte puternice ale acestor date
numerice
%. Metode ca"itative etnografia, observatia naturalista, studiul de caz!
sunt metode care nu pot cuantifica numeric datele pe care le obtin, dar
uneori aceste date sunt relevante pentru anumite probleme ridicate in
psihologie de exemplu, exista o varsta critica dincolo de care
invatarea limba&ului sa fie imposibila'!, pentru ca altele mai
semnificative nu pot fi obtinute
1. Metode"e cantitative : experient!"& o$#ervatia core"ationa"a&
te#t!" p#i'o"o(ic

1.1 Metoda experient!"!i
(a presupunem ca un psiholog incearca sa dea un raspuns clar la urmatoarea
intrebare )iolenta la televizor poate cauza agresivitatea la copii' . *e baza
#
observatiilor sale si ale altora, precum si prin consultarea literaturii psihologice,
construieste urmatoarea ipoteza *rivitul la emisiuni violente cauzeaza o crestere
a agresivitatii copiilor . +a ipoteza, relatia de cauzalitate dintre privitul filmelor
violente si agresivitatea concreta a copiilor, se cere dovedita. +um poate fi realizat
acest lucru si ce probleme implica investigarea acestei presupuse relatii de
cauzalitate'
Metoda experimentala presupune respectarea unor conditii"
a! Definirea in termeni observabili a cauzei presupuse si a efectului presupus.
+auza si efectul incluse in ipoteza poarta numele generic de variabile
experimentale +auza presupusa in ipoteza poarta numele de variabila
independenta (v. i) independenta de persoanele care sunt supuse actiunii
ei in calitate de subiecti experimentali! si ea este sub controlul total al
experimentatorului care o variaza in cel putin doua ipostaze in cazul
nostru variabila independenta este privitul la emisiuni violente, iar
ipostazele posibile sunt privitul la emisiuni cu violenta complet absenta si
privitul la emisiuni cu violenta foarte intensa!. ,fectul indicat poarta
numele de variabila dependenta (v.d ) pentru ca este presupus ca depinde
de variabila independenta! , in cazul ipotezei noastre este comportamentul
manifestat de copii, masurat in urma privitului la emisiuni violente -
nonviolente. .ctiunea de definire a celor doua variabile in termeni
observabili poarta numele de operationalizare sau definire operationala.
Iata cum ar putea suna definirea in termeni observabili ai variabilelor
prinse in ipoteza data"
Privitul la emisiuni violente v.i! este definit ca faptul de a urmari, timp
de o &umatate de ora, un documentar despre &ucatorii de box, in care apar
secvente cu oameni care se lovesc cu pumnii, curge sange, se aud
incura&ari la violenta da-i/, loveste-l/! dinspre public, iar acest film a fost
selectat ca reprezentativ pentru emisiunile agresive prin compararea
mediei aprecierilor nivelului de violenta a #0 secvente scurte de emisiuni
T), aprecieri realizate de #00 de observatori independenti cu a&utorul unor
scale de masurare a violentei-nonviolentei televizate.
Agresivitatea copiilor v.d! este definita ca frecventa a folosirii unor
&ucarii cu potential agresiv, de genul sabiilor, pustilor, manusilor de box,
maciucilor, precum si ca frecventa a utilizarii unor indemnuri la actiuni
violente, frecvente consemnate de observatori instruiti sa observe copiii in
fise standard de inregistrare a acestor frecvente.
b! +oncretizarea ipotezei in termenii operationalizarii. 1data ce variabilele
au fost definite operational, ipoteza isi pierde din generalitate, fiind
construita conform definitiilor. .sadar, ipoteza initiala, *rivitul la
emisiuni violente cauzeaza cresterea agresivitatii copiilor devine prin
operationalizare 2rmarirea timp de o &umatate de ora a unui documentar
despre &ucatorii de box, in care apar secvente in care oameni se lovesc cu
pumnii, curge sange, se aud incura&ari la violenta dinspre public, cauzeaza
o crestere semnificativa a preferintei pentru &ucarii de genul sabiilor,
pustilor, manusilor de box, maciucilor, precum si a frecventei utilizarii
unor indemnuri la actiuni violente la copii cuprinsi intre 3 si #% ani,
%
comparativ cu copii de aceeasi varsta care au urmarit un documentar de
&umatate de ora despre &ucatorii de sah, plasati ulterior in aceeasi camera
cu &ucarii.
c! (electarea esantionului de cercetare este o conditie foarte importanta a
metodei experimentale. ,santionul se refera la un grup suficient de mare
de persoane care sa reprezinte o populatie intreaga cea a copiilor care se
uita la televizor cu varsta cuprinsa intre 3 si #% ani! care sa fie expus la
influenta v.i si al carui comportament sa poata sa fie observat si masurat
in urma acestei expuneri. In orice cercetare ce utilizeaza metoda
experimentala se realizeaza grupe de subiecti persoane care intra in
categoria de interes a cercetarii! identice sub toate aspectele numar de
persoane, interval de varsta, provenienta sociala, identitate sexuala samd!
corespunzator numarului de ipostaze ale variabilei independente, una
dintre grupe corespunzand situatiei in care lipseste actiunea completa a
variabilei presupusa a fi cauza. In acest din urma caz, grupul se numeste
grup de control , in timp ce grupul supus influentei v.i poarta numele de
grup experimental. In cazul exemplului nostru, grupul de control, format
40 de copii cu varste cuprinse intre 3 si #% ani, #5 baieti si #5 fete,
proveniti din familii foarte diferite ca educatie si putere economica,
urmareste documentarul despre &ucatorii de sah. 6rupul experimental,
format din 40 de copii, #5 baieti si #5 fete, proveniti din familii foarte
diferite ca educatie si putere economica, este grupul expus documentarului
despre &ucatorii de box. 6rupurile trebuie sa fie reprezentative pentru
populatia pe care o reprezinta, pentru ca rezultatele obtinute pe ele sa
poata sa fie generalizate la intreaga populatie. *rocedeul cel mai des
utilizat in construirea unor grupuri reprezentative pentru o populatie este
selectia aleatoare a subiectilor.
d! 2n aspect foarte important in realizarea concreta a cercetarii
experimentale este reprezentat de controlul tuturor celorlalti factori care
apar in experiment si care ar putea perturba rezultatele acestuia. Durata
expunerii celor doua grupuri la documentarele proiectate, diametrul
televizorului, intensitatea sonorului, temperatura camerei, confortul
copiilor in scaune, etc toti acesti factori trebuie sa fie identici pentru cele
doua grupuri ale experimentului. In acest mod putem sa avem certitudinea
ca eventualele diferente de comportament sunt determinate de singurul
factor pe care il variem, si anume variabila independenta respectiv
expunerea la emisiuni violente ori la emisiuni pasnice!. Toti factorii care
nu variaza intr-un experiment se numesc variabile de control
e! De asemenea, un control foarte exact trebuie sa fie realizat si in ceea ce
priveste consemnarea si inregistrarea comportamentelor observate ca
variabile dependente. De obicei, acest lucru se realizeaza cu a&utorul unor
fise standardizate care masoara, spre exemplu, cate lovituri cu pumnul au
fost date, cate &ucarii potential agresive au fost selectate, ce durata a
folosirii lor, cate cuvinte agresive au fost exprimate . In absenta unei
asemenea standardizari, datele culese ar fi marcate inevitabil de ecuatiile
personale ale observatorilor.
4
f! +ompararea statistica a comportamentelor celor doua grupuri
experimental si control! la nivelul unor indicatori sintetici numerici de
ex, media agresivitatii fiecarui grup! este pasul final al metodei
experimentale, care poate indica diferente semnificative caz in care
ipoteza ar fi confirmata! ori, dimpotriva, nesemnificative caz in care
ipoteza nu ar fi confirmata!
1.% O$#ervatia core"ationa"a

1bservatia corelationala este cea mai frecvent folosita metoda de
cercetare in psihologie. .vanta&ul ei consta in faptul ca ofera mai multe informatii
despre ceea ce se intampla in viata de zi cu zi, pastrand posibilitatea traducerii
numerice a informatiilor pe care le obtine, precum si interpretarea lor statistica. In
observatia corelationala nu este controlata nicio variabila independenta, dar incearca
sa determine daca exista o relatie intre doua comportamente in sensul unei covariatii
simultane a acestora, comportamente care sunt in totalitate sub controlul subiectilor
studiati. In cazul in care incercam sa vedem daca exista o relatie covariatie! intre
privitul emisiunilor violente la T) la copii si agresivitatea lor in viata reala, am putea
cere parintilor unui grup de copii studiati reprezentativ pentru intreaga populatie a
copiilor! sa inregistreze intr-un &urnal la ce fel de emisiuni urmaresc copiii lor in
intervale orare date in prealabil, am putea clasifica aceste emisiuni pe o grila standard
de masurare a nivelului de agresivitate a emisiunilor, apoi am putea sa cerem
profesorilor care predau la scolile in care invata acesti copii sa acorde un scor pe o
scala a agresivitatii pentru fiecare subiect prins in studiu . .plicarea unui test statistic
de corelatie a&uta la calcularea unui coeficient de corelatie un coeficient de #.0
indica o covariatie perfecta a celor doua variabile, si ea poate fi 7 , adica variaza in
acelasi sens, ori - , spre exemplu cu cat o variabila creste , cu atat cealalta scade8
pentru ilustrare, o corelatie pozitive in studiul nostru ar indica faptul ca privitul mai
multor emisiuni violente se asociaza cu o agresivitate din ce in ce mai intensa in viata
reala8 un coeficient de 0 exprima absenta oricarei covariatii 8 in general un coeficient
de corelatie de 0.9 este considerat foarte bun! *entru ca nici una dintre variabilele
studiate nu este manipulata de cercetator, observatia corelationala nu produce
concluzii de tip cauzal. Daca o variabile : coreleaza cu o variabila ;, atunci sunt
posibile mai multe ipoteze" fie : este cauza variatiei lui ;8 fie ; este cauza variatiei
lui : pe exemplul nostru, pentru ca sunt din ce in ce mai agresiv , aleg sa ma uit la
filme din ce in ce mai violente8 fie exista o variabila < ce determina atat : cat si ;
parintii sunt agresivi si din cauza lor ma uit la filme agresive si sunt agresiv in
context social!

1.) Te#t!" p#i'o"o(ic
Testarea psihologica este o procedura sistematica de obtinere a unor
esantioane comportamentale relevante pentru functionarea cognitiva ori afectiva a
unui individ, esantioane comportamentale ce pot fi traduse intr-un scor, care poate fi
comparat cu un standard de performanta al unei populatii din care face parte individul
=
testat, in vederea clasificarii lui fata de media scorurilor populatiei la sarcinile
testului. .sadar, in urma aplicarii testelor poti afla daca cineva este ca cei mai multi
oameni, daca este net sub ma&oritate, ori net peste ma&oritate in privinta aptitudinilor
ori trasaturilor masurate.
Testele psihologice sunt instrumente de masurare a anumitor abilitati mentale
ori practice, a anumitor disfunctii comportamentale, a personalitatii in termenii
trasaturilor din care aceasta este compusa. (copul testelor este sa orienteze decizii
practice privind, de exemplu , anga&area cuiva, orientarea catre o scoala speciala,
diagnostic clinic samd
%. Metode ca"itative *etno(ra+ia& o$#ervatia nat!ra"i#ta& #t!di!" de
ca,-
%.# Etno(ra+ia este o metoda de observare si descriere a unor tipare
comportamentale ce se manifesta in culturi particulare, ori a unor
interactiuni care par sa se petreaca in viata obisnuite in cadrele sociale
naturale . (pre exemplu, un studiu etnografic ce ar viza motivatiile aflate
in spatele existentei unor perioade foarte dificile aparute in relatie dintre
mame si fiice ar fi condus sub forma unor interviuri cu intrebari deschise ,
realizate cu un numar foarte mare de mame si fiice aflate la varste foarte
diferite. >aspunsurile ar fi analizate cu atentie si clasificate pe categorii,
ceea ce ar permite extragerea unor concluzii privind principalele motive
de conflict intre mame si fiice, concluzii ce ar putea avea atat valoare
teoretica , cat si practica in consiliere !
%.% O$#ervatia nat!ra"i#ta este o metoda de observare a unor
comportamente ce trezesc interes intr-un mod camuflat. (pre exemplu, un
psiholog ce ar dori sa inteleaga specificul unui cult religios, ce ii
determina pe membri sai sa refuze serviciile medicale, poate deveni adept
al cultului, inserandu-se in el, si astfel poate observa si descrie din
interior, neobservat, ceea ce il intereseaza.
%.4 St!di!" de ca, este o metoda de descriere foarte detaliata si extensiva a
comportamentului unui singur individ, pe o perioada lunga de timp.
.ceasta metoda este frecvent utilizata in practica psihologiei clinice, dar
si in cazurile dramatice in care persoane sunt descoperite intr-o foarte rea
conditie, dupa lungi perioade in care au fost private de influentele si
stimulii care ne umanizeaza pe cei mai multi dintre noi
5