GENURI PUBLICISTICE DE TELEVIZIUNE

NOTE DE CURS
Conf. Univ. Dr. Dona Tudor
CONCEPTUL DE AUDIOVIZUAL
Termenul este relativ nou n industria presei i este determinat de apariia n categoria
mijloacelor de comunicare a radiourilor i telviziunii n dezvoltare numeric de mas i ceea ce ii este
specific, este dat de norma de reglementare.
Pentru a obine o licen pentru un post radio sau tv managerul respectivei instituii de
pres trebuie s prezinte Consiliului Naional al udiovizualului o gril de programe specific
orientrii pe care acesta vrea s o dea postului radio sau tv !generalist sau specializat".
#rila de programe prezentat la CN are spaii orare n interiorul crora se concep i
se realizeaz emisiuni. CN reglementeaz, normeaz, intervine, sancioneaz respectarea grilei de
programe i coninutul acestei grile n msur$a n care nu sunt aduse atacuri la persoane, la demnitate,
la dreptul la imagine, protecia copilului, respectarea unor norme de publicitate.
Consiliul Naional al udiovizualului este autoritatea naional care supraveg%eaz.
Coordoneaz, normeaz spaiul audiovizual. cesta este constituit din totalitatea frecvenelor de radio
i televiziune de pe teritoriul unei ri.
&a 'ru(elles funcioneaz o comisie care reglementeaz spaiul audiovizual din
)niunea *uropean, iar normele i reglementrile acestei comisii sunt preluate de autoritile naionale.
+n ,om-nia, Cn i precizeaz jurnalistului regulile pe care trebuie s le respecte. .e
e(emplu/ ntre anumite ore nu se pot aduce n discuie anumite teme, sau ntr0un interval orar precizat
programele i emisiunile tv nu pot fi difuzate dect cu sigle de avertizare ori c anumite produse
comerciale nu pot s fac obiectul unor spoturi publicitare.
CN este constituit i n ideea de a produce prin aceste norme, recomandri i
sanciuni comportamente civice at-t din partea radiodifuzorilor !posturile de radio i telviziune" c-t i
din partea radioasculttorilor i telespectatorilor.
.up anii 123 e(plozia informaional pe plan modial a obligat jurnalistul s selecteze
informaiile dup anumite criterii. +n ,om-nia spaiul audiovizual a fost at-t de mult amplificat ca
numr de staii de radio i televiziune nc-t capacitatea de reglementare a Cn uneori nu reuete sp
fac fa.
.up obinerea licenei de emisie modalitatea general de lucru este aceiai/
scoaterea proiectelor pentru emisiuni la licitaii. cest tip de licitaii se desfoar ca modalitate te%nic
identic at-t la canalele audiovizuale private, comerciale, c-t i la cele publice, dar din punct de vedre al
coninutului cererile de ofert sunt diferite.
Canalele de radio i televiziune se clasific dup anumiote criterii/
1. teritoriu !u"rafata de a#o"erire "rin difu$are %&
locale4
zonale4
naionale4
regionale4
internaionale.
'. #on(inutu) "ro*ra+e)or&
canale radio 5 tv generaliste cum ar fi serviciile publice de radio i
televiziune la care sa adaug posturilr comerciale ntena 6i Pro Tv4
canale radio 5 tv specializate sau canalele de ni care s0au multiplicat n
ultimii ani, ele au fost create dup rezultatele cercetrilor sociologice, n funcie de interesul publicului.
*(emple/
0 canale specializate n filme documentare 5 .iscover74
0 muzic 5 8T9, 9:6, tomic Tv4
0 tiri/ CNN, ,ealitatea tv, ntena ;, N<=4
0 sport/ Telesport, *urosport, etc4
0 desene animate/ Cartoon Net>or?, @eti(4
Canalele de radio i televiziune specializate au influenat prin modul de susinere n
mod deosebit al tirilor conceperea i realizarea tirilor de la celelalte canale. *(emplu modelul CNN
preluat de tirile Pro T9.
,. ti"u) de "ro"rietate&
private reprezenate de firme comerciale4
publice.
Posturile de radio i televiziune publice funcioneaz dup legi organice de
reglementare care impun anumite norme i proceduri de selecie a conducerii. +n lege sunt cuprinse
obligaiile serviciilor publice din punct devedere editorial de a informa publicul desprea ctivitatea
puterilor statului, puterii care este la guvernare i opoziiei n procente stabilite in functie de numrul de
parlamentari.
*ste nevoie de acest cadru normativ deoarece jurnalismul audiovizual dei, din punct
de vedere al concepiei i creaiei n mintea celui care g-ndete materialul jurnalistic este asemntor cu
cel din presa scris, totusi din punct de vedere al capacitilor pe care le au mijloacele de comunicare
prin care ajung la destinatar, la radioasculttor, la telespectator, ele sunt total diferite.
Audiovi$ua)u) -n Ro+.nia
+n conformitate cu prevederile &egii audiovizualului nr.A3=B<33<, difuzarea unui serviciu de
programe de ctre un radiodifuzor aflat n jurisdicia ,om-niei se poate face numai n baza licenei
audiovizuale i, dup caz, i a licenei de emisie.
&icena audiovizual se elibereaz fie n baza unui concurs, n cazul unui serviciu de
programe difuzat pe cale radioelectric terestr, fie n baza unei decizii a Consiliului, n cazul unui
serviciu de programe difuzat prin orice alte mijloace de telecomunicaii.
&icena audiovizual se acord pentru o perioad de 2 ani, at-t n domeniul radiodifuziunii
sonore, c-t i n cel al televiziunii. Termenul curge de la data obinerii autorizaiei te%nice de
funcionare, n cazul difuzrii pe cale radioelectric terestr4 de la data obinerii deciziei de autorizare
<
audiovizual, n cazul difuzrii prin orice alte mijloace de telecomunicaii. &icena poate fi prelungit
pentru o perioad de nc 2 ani, n condiiile stabilite de Consiliu.
Consiliul Naional al udiovizualului s0a preocupat s dezvolte, prin acordarea de licene i
decizii de autorizare audiovizuale pentru operatorii de radio i televiziune i avize de retransmisie
pentru televiziunea prin cablu, o pia audiovizual liber, pluralist i concurenial n ,om-nia.
Te)evi$iune
P-n n prezentC, pe teritoriul ,om-niei e(ist un numr de ;=2 licene audiovizuale
acordate pentru difuzarea programelor de televiziune !;;D pentru radiodifuzorii de drept privat i 66
pentru radiodifuzorul de drept public 5 Eocietatea ,om-n de Televiziune".
.intre cele ;;D licene audiovizuale acordate radiodifuzorilor de drept privat, un numr de
<AF licene sunt pentru difuzarea pe cale radioelectric terestr !<6D de putere mic i ;2 de putere
mare" iar D6 pentru difuzarea programelor prin satelit.
,eferitor la emisia terestr, este de menionat c cinci dintre societile private titulare de
licene audiovizuale, dein un numr cuprins ntre 6F i ;D licene fiecare, constituindu0se astfel A reele
cu acoperire naional.
C ,evista Gorum nr.=B<33H
*(ist A programe de televiziune care sunt difuzate at-t pe cale radioelectric terestr, c-t i
prin satelit, societile titulare dein-nd ambele tipuri de licene audiovizuale pentru un singur program.
Eerviciile de programe de televiziune cu emisie terestr, ofer telespectatorilor numai
programe generaliste, spre deosebire de cele cu emisie prin satelit ale cror programe sunt diversificate
dup cum urmeaz/ ;6 generaliste, 6H de film !6 pentru copii", 66 de muzic, = de tiri i = de sport,
c-te ; de teles%opping, business respectiv cu tematic religioas, < culturale, < universitare, < utilitare
i c-te unul dedicat copiilor, femeilor, turismului respectiv pentru meteo.
.intre cele 66 licene audiovizuale pe care le deine Eocietatea ,om-n de Televiziune, =
sunt cu emisie pe satelit !; generaliste i 6 cultural" i F cu emisie terestr, A fiind cu acoperire
regional, acordate Etudiourilor teritoriale.
Radiodifu$iune
Consiliul Naional al udiovizualului a acordat p-n n prezent H<2 licene audiovizuale
pentru difuzarea pe cale radioelectric terestr a serviciilor de programe de radiodifuziune i ;6 licene
audiovizuale pentru difuzarea serviciilor de programe de radiodifuziune prin intermediul satelitului.
,adiodifuzorii de drept privat dein un numr de H6< licene audiovizuale pentru difuzare
radioelectric terestr n G8 i 8 !6H licene n 8" i <2 licene audiovizuale pentru difuzarea prin
intermediul satelitului.
+n aceste condiii se pot evidenia urmtoarele aspecte/
u fost acordate dou reele n G8 cu acoperire naional alctuite din ==,
respectiv ;F de staii de emisie
*(ist un numr de 2F licene audiovizuale acordate pentru posturi
confesionale != licene audiovizuale pentru difuzarea prin satelit", dintre care 'iserica
Irtodo( ,om-n deine ;F licene audiovizuale !una pentru difuzarea programelor
audiovizuale prin intermediul satelitului"
2 societi comerciale dein peste <3 de licene audiovizuale, respectiv A=,
=<, =3, <F, <A, <;, <<, <6, put-nd fi considerate reele cu acoperire regional sau c%iar
naional
I atenie deosebit a fost acordat recepiei serviciilor de programe de
radiodifuziune strine, astfel c ,adio Grance Jnternational este retransmis de un radiodifuzor
care deine A licene audiovizuale !una pentru satelit", ''C este retransmis de un radiodifuzor
care deine < licene audiovizuale, .eutsc%e Kelle este retransmis de un radiodifuzor care
deine o licen audiovizual
Consiliul Naional al udiovizualului a acordat H licene audiovizuale
destinate difuzrii terestre a serviciilor de programe n principalele centre universitare din
,om-nia/ 'ucureti !<", Cluj0Napoca, #alai, Timioara i T-rgu 8ure.
Eocietatea ,om-n de ,adiodifuziune 5 radiodifuzorul de drept public 5 deine 6F
licene audiovizuale pentru difuzarea terestr i < licene audiovizuale pentru difuzarea prin
intermediul satelitului a serviciilor publice de radiodifuziune.
;
.intre acestea, < licene audiovizuale sunt destinate celor dou reele n G8 cu
acoperire naional alctuite din HA, respectiv A6 de staii de emisie, celelalte fiind acordate pentru
difuzarea serviciilor publice de radiodifuziune !programele studiourilor teritoriale" prin reelele
regionale sau staiile locale n 8 i G8.
CNA e!te a/i)itat !0 e+it0 -n a")i#area )e*ii&
norme cu privire la publicitatea audiovizual i teles%opping
norme cu privire la programele i emisiunile privind campaniile electorale
norme cu privire la responsabilitile culturale ale radiodifuzorilor.
=

CONSTITUIREA O1ERTEI 2URNALISTICE& GENURI DE PRESA3 CONCEPTE SI
4ODALITATI DE UTILIZARE A ACESTORA.

Jn conceperea si realizarea emisiunilor de radio si televiziune genul publicistic ales
este determinat de formatul emisiunii.
Gormatul emisiunii reprezinta acea structura constituita la fiecare editie de difuzare
din elemente comunecare ii dau caracter de serie dar si din elemente de noutate jurnalistica care ii
confera un grad de creativitate.
Cererea de ofert0 pentru realizarea unei emisiuni cuprinde elemente fundamentale
obligatorii de identificare a acelei emisiuni/
6. durata4
<. ora de difuzare4
;. tema, coninutul4
=. publicul int4
A. ratingul cerut4
H. bugetul care cuprinde/
o resursele financiare4
o resursele te%nice4
o resursele umane.
'ugetul cuprinde totalitatea factorilor constitutivi, financiari, te%nici, umani, care se
investete n producerea acelei emisiuni. C-nd un jurnalist ncepe s conceap un proiect de emisiune
se g-ndete n primul r-nd late%nica pe care o va folosi, care determin i valoare financiar. Partea
te%nic est foarte important n conceperea unui program de televiziune. Partea financiar poate fi
susinut prin atragerea unor sponsori, cofinanri, coproductori, sau din resurse interne ale canalului
respectiv.
,esursele umane se iaudin interiorul canalului, se ac%iziioneaz din e(terior sau se
pregtesc pentru perioade determinate de durata programului de televiziune.+n funcie de genul
publicistic, de tipul deemisiune, se folosesc de regul toate variantele. .e e(emplu/ un jurnal de tiri
are ec%ip fi(/ prezentatori L ec%ipa te%nic dar pentru partea redacional se poate apela la
colaboratori, la specialiti n anumite domenii/ traductori, analiti economici, politici, militari, etc.
,atingul sau audiena. Punctul de ratring este determinat la negocierile cu ageniile
de publicitate. ,egula n audiovizual este urmtoare/ cu c-t un post radio sau tv are mai multe puncte
de audien cuat-t cantitatea de publicitate este mai mare.
CN a reglementat numrul de minute de publicitate n funcie de tipul de
proprietate/ televiziunile private au dreptul la 6<minute de publicitate la o or de emisie iar serviciile
publice au D minute de publicitate. &a aceasta seadaug c-teva precitzri/ serviciile publice nu
audreptul s fragmenteze ora iarserviciile comerciale da, dar nu mai puin de <3 de minute din
program. .iferna deminute de publicitate s0a considerat c este acoperit la serviciile publice de radio0
tv prin ta(a deaudiovizual care este suportat de populaie. Preul punctului de rating la publicitate se
negociaz, este acceptat convenional, poate crete sau poate scdea n funcie de importana
evenimentului. ceast audien creeaz premizele unei negocieri viitoare.
*(emple de elemente comune/ generic, linia grafica, elemente de grafica, muzica,
durata.
C genericele intermediare reprezinta o parte din genericul initial al emisiunii care face
trecerea ori spre spatiul de publicitate ori spre o alta rubrica. Jn denumirea uzuala aceste generice
intermediare mai au denumirea de jingle !semnalul care atrage atentia asupra ceva"4
C suportul muzical insoteste genericul si pregateste intrarea sau iesirea din emisiune.
#enericele au capacitatea sa produca in mintea radioascultatorului asocierea cu
moderatorul, vedeta, personajul care este asociat emisiunii.
Jn momentul intrarii in productie a unei emisiuni se cunoaste ora de difuzare in grila
de program, durata emisiunii si publicul tinta.Jn conventia de productie sunt stabiliti indicatorii de
audienta care sunt urmariti in timpul difuzarii si dupa difuzarea emisiunii.
C Ratin*5u) reprezinta numarul mediu de telespectatori pe minut sau intervalul orar al
unei emisiuni difuzat de o statie tv.,atingul sau audienta poate fi e(primat in cifre absolute in mii de
telespectatori sau in procente !un numar de procente din targetul analizat".
A
C Cota de "iata !de apreciere, mar?et s%are" este raportul procentual dintre numarul
mediu de telespectatori ai unei emisiuni ! sau interbval orar" a unei statii tv si numar mediu de
telespectatori de pe toate statile tv calculat pe acelasi interval orara sau emisiune.
Ee mai folosesc in analiza aprecierii emisiunilor si alte modalitati de cercetare a
publicului/
C rea#65u) se calculeaza ca numar de telespectatori diferiti care au vizionat cel putin
un minut dintr0o emisiune tv. *l se poate cuantifica in mii de telespectatori sau in procent.
C afinitate !Tgfin" este raportul dintre audienta targetului analizat si audienta unui
target de referinta si se inmulteste cu 633. Jnde(ul Tgfin se interpreteaza astfel/ daca rezultatul este
peste 633 inseamna ca interesul audientei in targetul analizat este mai mare decat in cel de referinta.
C ti+e /and7! inde8 este raportul dintre s%are0ul emisiunii si s%are0ul mediu al statiei
tv pe toata ziua. cesta este important pentru ca semnifica contributia pe care a avut0o emisiunea in
atragerea telespectatorilor catre canalul respectiv. .aca valoarea acestui indicator este peste 633
inseamna ca emisiunea a reusit sa atraga un numar de telespectatori mai mare decat a reusit intreaga
statie tv in medie pe toata ziua.
C !tru#tura de "u/)i# reprezinta elementul de la care se pleaca in toate analizele
indicatorilor de audienta, consta in repartitia audientei epe categorii socio0demografice adica gen,
studii, grupa de varsta.
'atalia pentru realizarea unei emisiuni care sa capteze audienta este determinata de
obtinerea unui numar cat mai mare de puncte de audienta.
Punctul de audienta este folosit la negocierea care se duce cu agentiile de publicitate.
gentiile de publicitate cauta sa ofere publicitate deregula canalelor deteleviziune care au cel mai mare
numar de puncte de publicitate. Jn ,omania aceasta negociere pentru spatiile de publicitate din anul
urmator are loc de regula anual in lunile octombrie 5 noiembrie, ulterior emisiunile sunt plasate in grila
de program in asa fel incat intervalul orar sa corespunda si cererilor agentiilor de publicitate.
@urnalismul audiovizual are pe langa caracteristicile genurilor jurnalistice specifice
presei scrise ! stirea, reportajul, comentariul editorialul, interviul" elemente de redactare, de construire a
genului publicistic specifice canalelor de difuzare. *(emplu/ intr0o emisiune deradio elementele care
tin de zona video a imaginii nu au cum sa fie folosite deoarece mijlocul de comunicare nu permite.
Jn acelasi timp, zona emisiunilor din spatiul video se pot dispensa de elementele
esentiale ale radioului/ sunete, zgomote, pentru ca in spatiul video una dintre caracteristici este
MlinisteaN. *a este e(primata jurnalistic prin planuri de imagine in care vorbitorul priveste, gandeste,
tace cu subinteles, comunica cu gesturi nonverbale.
Genuri)e "u/)i#i!ti#e specifice audiovizualululuis e impart in doua mari categrorii/
infor+ative !i #o+entative.
#enurile informative au ca sarcina principala difuzare informatiei. Jn jurnalism
informatie trebuie sa raspunda la cei cinci MKN, insa la o analiza in detaliu a evolutiei jurnalismului
audiovizual din ultimii ani, se constata faptul cagenul informativ fundamental 5 stirea raspunde doar la
intrebarile McineON, MceON, McandON, MundeON si din ce in ce mai rara la intrebarile Mde ceON si McumON.
Pe aceste intrebari Mde ceON si McumON sunt construite de regula emisiuni care se difuzeaza dupa
buletinele informative, dearece la astfel de intrebari raspund emisiunile care intra in categoria genurilor
comentative.
.intre genurile publicistice care se utilizeaza in construirea unei emisiuni, reportajul
poate figura si intre genurile informative. ,eportajul a devenit parte componenta a emisiunilor de stiri,
particularitatea acestuia fiind implicarea reporterului in eveniment. .e e(emplu/ relatarile de la fata
locului ale reporterilor care se plaseaza in zone turistice sau in detalierea unor evenimente care tin de
fapt divers. .in pacate elementele informative ale reportajului in audiovizual incep sa tina din ce in ce
mai mult de venimente din clasa faptului divers.
8ijloacele literar0artistice sunt mai degraba folosite in genericele din cadrul stirilor
care preced reportajul desre evenimentul respectiv.
Jn presa scrisa imaginea a devenit din ce in ce mai dominanta astfelincat pagina de
reportaj devine un foto0montaj cu comentarii si e(plicatii. I e(plicatie ar fio ca atat presa scrisa,
radioul cat si televiziunea se confrunta cu lipsa de interes a publicului pentru citit.
Jn constructie emisiunilo indiferent de genul publicistic s0a produs o translare, o
mutare, inclinare a prezentei jurnalistului si inlocuirea lui cu oameni din realitate, care devin ei insisi
protagonistii acelei emisiuni. *(emplu/ MTablou de nuntaN, M2A02AN, M.in dragosteN, MEurprize0
surprizeN, toate aceste emisiuni sunt construite pe marturisirea unor trairi si intra in categoria
emisiunilor in care reporterul aproape ca dispare din imagine iar productia este aidoma unui film prin
montaj cinematografic.
H
8ajoritate emisiunilor in spatiul audiovizual sunt concepute si elaborate pentru a
raspunde interesului categoriilor de varsta tinere si categoriilorde public inclusa in rubrica public activ
adica cel care este incadrat intr0o activitate remunerata.
#enurile publicistice in jurnalismul audiovizual functioneaza caun sistem in care
lementele pot interfera. Jn practica se intalnesc emisiuni in care se foloseste reportajul0anc%eta,
reportajul0interviu, reportajul0eseu, interviul0pamflet, anc%eta0pamflet, articolul0comentariu, etc.
ceasta combinare de genuri publicistice ofera jurnalistului capacitatea de a se manifesta jurnalistic
nefiind incorsetata de un anumit gen.
*(ista totodata si in audiovizual elemente specifice pentru presa scrisa, de e(emplu in
construirea stirii in presa scrisa inceputul reprezinta raspunsul la intrebarea McandON, pe cand la radio
sau la televiziuneinceputul stirii este raspunsul la intrebarea Mce s0a intamplatON. 8arele avantaj al
comunicarii radio si tv este simultaneitatea, posibilitatea transmiterii evenimentului in direct.
LANSAREA IN PRODUCTIE
6. P,IJ*CT)& .* *8JEJ)N*4
<. CINET,)CTJ #*N),J&I, P)'&JCJETJC* JN J8#JNJ EJ E)N*T*
Jn jurnalismul audiovizual se foloseste sintagma Mlansarea in productieN asemanatoare
cu lansarea in productie din flu(ul industrial alunui produs. 'ugetele formatelor de emisiuni, numarul
de editii pe aceiasi tema si intinderea pe grila presupun costuri uneori uriase, pentru ca includ si
salarizarea personalului de creatie, de e(ecutie, care de multe ori este foarte numeros.
Jn prezent in structura canalelor de radio si televiziune mari !regionale, nationale,
internationale" s0a introdus metoda ac%izitionarii de servicii. stfel se ac%izitioneaza servicii pentru/
Eervicii de creatie/ ac%izitii de idei, scenarii, proiecte, adaptari, etc, semnale
muzicale pentru genrice, generice video care se e(ecuta la alte firme de productie, toate aceste pentru
degrevarea personalului din canalul tv respectiv4
Jnc%irieri de aparatura si utilaje te%nice necesare pe perioada inregistrarii
productiei sau difuzarii emisiunii in direct4
Jntrarea in productie se programeaza in functie de planificare facuta in baza
scenariului.
Ecenariul reprezinta un gen publicistic care are capacitatea de a cuprinde evolutia
ideilor mesajului, continutului emisiunii pe un timp dat.
)n scenariu se elaboreaza, redacteaza pe principiul clasic al unei compuneri/ inceput,
cuprins si inc%eiere. Jn aceste trei parti trebuie sa se constituie un liant de imagini si sunete care sa duca
la aparitia unei opere artistice.
tunci cand se concepe un scenariu pentru o emisiune in audiovizual componentele
de imagine si de sunet insotesc redactarea te(tului. .in e(perienta scenariul si decupajul se produc de
cele mai multe ori simultan. )lterior dupa lectura intervine decupajul regizoral si dupa inregistrarea
emisiunii sau in timpul ei intervin modificari uneori atat la scenariu cat si la decupaj in functie de
evenimentele desfasurate.
.aca scenariul este o poveste intr0o cursivitate ce starneste interes, decupajul
reprezinta aceiasi poveste pusa in tipuri deplanuri de filmare si cu e(plicatiile de decor, de sunet, de
ambianta, de descriere de personaje.
Tipurile de planuri de filmare sunt in general aceleasi ca si cele din cinematografie si
ele sunt folosite intr0o succesiune care sa evite asa numita saritura, adica o disfunctionalitate te%nica
creata de lipsa de logica in miscare.
Planuri fi(e/ prim plan, gros0plan, plan detaliu si plan general.
Planuri miscate/
0 panoramare !se filmeaza de la stanga la dreapta"4
0 traveling !obiectul de filmat ramane fi(, se misca camera in jurul lui"4
0 racoursi ! se filmeaza de jos in sus"4
0 plongee !se filmeaza de sus in jos".
Jn domeniul radioului scenariul reprezinta aceiasi forma de creatie ca si in
televiziune, dar decupajul are in vedere recrearea realitatii cu ajutorul sunetului/ vocea umana, ilustratia
muzicala, ambianta, sonorizarile, zgomotele.
Pgomotul face parte din viata, la radio el nu este folosit ca un element perturbator al
inregistrarii, ci este folosit pentru crearea unei secvente sonore veridice.
Cu ajutorul sunetelor se decupeaza din realitate sunetele care creaza realitatea
transmisa prin radio.
F
Jn orice post de radio e(ista banca de sunete, unde de0a lungul vremii aufost
inregistrate diferite sunete, si ele se gasesc descrise dupa actiuen pe care o sugereaza, de e(eplu/ apa de
munte care curge cu viteza mare sau vant care trece prin frunzis cu zgomot.
PARTICULARITATILE E4ISIUNILOR DE STIRI3 DIVERTIS4ENT SI EDUCATIVE
Programele de stiri sunt realizate toate in regim de transmisie in direct insa interiorul
programului etse MimpanatN cu fragmente inregistrate.
Particularitatea acestor emisiuni este data in peisajul audiovizual romanesc de
notorietatea si celebriatatea dobandita in mod parado(al in comparatie cu alte spatii de transmisie
traditionale !de e(emplu merica, Granta" de vedetismul prezentatoarelor si prezentatorilor.
Pentru prima data in peisajul audiovizual romanesc dupa 6223 la televiziune publica
ua disparut din spatiul de prezentare crainicele iar spatiul de interes s0a mutat catre crainicii de stiri.
Idata cu infiintarea postului P,I T9 in 622A, la anuntul de desc%iderepentru prima data in ,omania,
numel crainicei a intratpe picior de egalitate cu numele capitalei, tarii si canalului de televiziune. .in
acest moment in ,omania s0a produs un fenomen care nu este inregistrat intr0o istori relativ noua de
televiziune.
.e regula la canalele americane sau britanice, germane, franceze, italiene,
prezentatorii de stiri se recrutau din randul reporterilor cu vec%ime de <3 de ani. ccentul se punea pe
credibilitatea mesajului transmis, si se considera ca o tanara frumoasa, mac%iata, pieptanata nu ar
produce o impresie credibila stirilor politice, sportive, etc.
Jn ,omania fenomenul MEtirilor P,I T9N a generat o miscare de imitatie siaua
aparut pe banda MstiristeN a caror singura aparitie se presupunea ca ar atrage publicul.
Golosirea imaginii spectacol a coincis catre sfarsitul deceniului al noualea cu
transformarea programului de stirri intr0un program de stiri0spectacol, unde informatia este folosita
pentru a strarni emotia.
Jnformatia mass0media nu mai este un vector de noutate in programul de stiri ci un
element de spectacol. spectul de spectacol genrat de pozitionarea stirilor in program cu titluri socante,
generice impresionante, fundaluri de studiouri ultramoderne cu aspect gen NE, in final creaza un
sentiment de artificial al programului de stiri, si c%iar elementele care sunt informatii majore cu
implicatii asupravietii ascultatorului B telespectatorului printr0o astfel de prezentare devin derizorii,
superficiale.
Prin aceste te%nici de realizare a emisiunilor de stiri/ cadre scurte, povestiri socante si
toate celelalte maniere de realizare a emisiunilor educative sau de divertisment au suferit mutatii/
grotescul, persiflarea, MmistocarealaN, limbajul si gestica cu dublu inteles, au dus la crearea unor
emisiuni de succes la public dar de insucces in raport cu valorile traditionale.
titudinea de indiferenta noncombata, de neparticiparela viata sociala este data si in
buna masura de absenta aproape totala a emisiunilor care tin de educarea publicului pentru a se
manifesta fata de autoritati.
Jn conceperea emisiunilor culturale si de divertisment se respecta metodologia clasica
pentru o emisiune in audiovizual. *lementele de particularizare intervin in momentul intrarii in
specificul cerintei ofertei de program.
.e regula, desi la prima vedere pare ca emisiunile culturale si de divertisment ar
putea fi emisiuni la poli diferiti, totusi ele se inscriu in tendinta generala a jurnalismului audiovizual
contemporan care impune utilizarea elementelor de spectacol, de fastuos, de e(orbitant, de maretie.
tunci cand nu sunt realizate intr0un decor mesc%in, inc%is tip camera, emisiunile
culturale si de divertisment utilizeaza informatia ca vector pentru educatie, valorile de limbaj,
comportament si gestica ca vector modelator pentru instructie, cele doua tipuri de emisiuni folosind
capacitatea omului, pentru emisiunile culturale de a se concentra pe domeniul cultural si pentru
emisiunile de divertisment de a se concentra pe elementul de buna dispozitie.
PRODUCTIA E4ISUNILOR IN1OR4ATIVE
D
Productia emisiunilor informative in direct a unui eveniment care poate fi si politic, sportiv,
spectacol, o festivitate de premiere, eveniment religios. .eoarece prin intermediul acestor transmisii in
direct telespectatorii si radioascultatorii pot fi martorii oricarui eveniment care are loc in orice punct al
globului, deci in spatiul terestru dar te%nica de transmitere in direct a evoluat atat de mult incit se poate
transmite in direct din spatiul e(traterestru ! submarin, oriunde poate fi amplasat un emitator ".
.aca la inceputul radio0lui si al tv0 lui emisiunile informative erau transmise de regula la
inceputul zilei, primul buletin informativ ! ora F,33" si la sfirsitul zilei ! ultimul ora <<,33" in prezent
prin ultraspecializarea canalelor flu(ul informativ a devenit non0stop la canalele specializate pe stiri si
la un interval orar de minim < ore la canalele generaliste ! e(/ntena 6 ".
Cele mai obisnuite emisiuni informative sunt jurnalele de stiri , in cadrul acestora se disting <
rubrici / cu un mare impact la public / meteo si sport. ceste rubrici care altadata inc%ideau un buletin
de stiri , astazi au ajuns sa il desc%ida.
.in punct de vedere al orei de plasare in grila , jurnalele de stiri au un continut specializat care le
particularizeaza in flu(ul informativ al zilei .@urnalul de dimineata contine informatii , note, reportaje,
un mini documentar din toate domeniile vietii sociale care sunt de interes in momentul
respectiv,evenimentele noptii petrecute de la ultimul buletin informativ pana dimineata ,
corespondentele de la corespondentii locali, teritoriali, internationali.
Tinand cont de ora de difuzare , jurnalul de dimineata are menirea sa faca si prezentarea
evenimentelor zilei. Tonul , vocea, lectura trebuie sa fie fonic, in forta, dinamic.
Continutul informatiei este determinat de realitatea zilei de evenimentele care sunt in desfasurare
, dar in acest jurnal se pot include si informatiile care sunt general valorice din domeniul utilitar pentru
public. *(/ intrerupere de energie electrica, lucrari de drumuri pentru o anumita perioada, prestari
servicii pentru populatie, programul de lucru cu publicul.
8otivatia editoriala a plasarii unor astfel de informatii este si faptul ca la prima ora a diminetii
radioascultatorul si telespectatorul fidelizat si obisnuit cu faptul ca ceea ce 5si doreste la inceputul
fiecarei dimineti este acel jurnal. )rmatorul buletin de stiri depinde de specificul si grila de programe a
postului respectiv. Jn ultima perioada , ultimii A ani informatia care tine de zona de actualitate stirile la
zi se transmit si prin reteaua internet si prin reteaua de tv mobila si prin ofertele de servicii ale retelelor
de telefonie mobila.
*misiunile informative contin atat secvente inregistrate cat si secvente transmise in direct .
*misiunile informative sunt de regula realizate de ziaristi specializati in relatari de evenimente politice,
de fapt divers sau sportive constituiti de regula intr0o redactie de sine statatoare organizata in functie de
locul unde se intimpla evenimentul, in redactia de stiri , sectia interne, sectia e(terne, sectia sportiva. Jn
unele posturi redactia sportiva poate sa fie un departament separat. &a elaborarea unui flu(informativ
audiovizual contribuie urmatoarele persoane cu atributiile lor generale in cadrul ec%ipei de productie/
0 producatorul / persoana care are responsabilitatea integrala realizarii si difuzarii jurnalului. *l
este mandatat de catre directorul sau redactorul sef sa repartizeze activitatea personalului din subordine
si are autoritate de decizie pentru toate problemele de creatie si estetica si care trebuie sa supraveg%eze
permanent relatiile din cadrul ec%ipei de productie editorial si te%nic. &ucreaza in program de tura 6<
cu <= ore .
0 prezentatorul jurnalului / persoana cea mai vizibila este varful de lance, figura, personalitatea care
imprima trasaturi individuale si face ca jurnalul respectiv sa fie asociat cu postul respectiv. *(/ ndeea
*sca ,proTv., &ucian 8andruta ,ntena 6, ,azvan .umitrescu, ,ealitatea. Prezentatorul stirilor
reprezinta o alta modalitate de a fideliza publicul.
.e regula pentru jurnalul de dimineata ec%ipa de redactare este culeasa cu masinile in jurul orei
<,33, prezentatorul soseste la ora A,33 pentru a intra la ora F,33.
Pentru stirile de la ora 62,33 prezenta este necesara in redactie dupa ora 6A,33, activitate/
mac%iajul, lectura tuturor informatiilor, realizarea conformului intre prezentator si regizor,
desfasuratorul final al emisiunii cu timpii in care intra fiecare material,vizionare inregistrari, timpii de
intrare in legatura cu invitatii prin telefon sau legaturi cu un alt car de reportaj.
Iamenii de baza in redactarea unui flu( informational sunt/ reporterii de teren, redactorii, cei care
se deplaseaza pentru colectarea ,redactarea sau transmiterea stirilor care le0au fost repartizate la sedinta
de sumar al zilei.
0 regizorul de montaj / are un loc principal in procesul de pregatire, productie, difuzare a emisiunii.
*l poate sa solicite inainte de plecare la filmare pe teren, ung%iul de filmare, planuri de filmare in
functie de modul in care si0a conceput regizorul formatul jurnalului respectiv.
Jn televiziune notiunea de platou defineste o portiune dintr0o imagine filmata inca nemontata . *a
mai poarta si numele de material brut , imagine bruta.
Caseta de filmare care n0a mai fost inregistrata niciodata se numeste in termeni uzuali / caseta
cruda.
2
Jn tv tipurile de planuri sunt clasificate in functie de distanta care se afla intre pozitia camerei de
filmat si obiectul pe care il ai de filmat/ planul lung sau planul larg este imaginea in care obiectul pe
care il avem , filmat in intregime, planul mediu, prim plan.
lte planuri intermediare/ plan american ! pina la genunc%i " , planul detaliu, grosplan , plan de
ansamblu ! mai multi oameni ", planul general. Jn toate aceste planuri camera este fi(ata.
Cand camera incepe sa se miste , cu roti montate pe o sina sau portabila, cind camera este
portabila mai pot fi realizate unele planuri de filmare , travelling 5 presupune ca obiectul pe care il
vrem sa0l filmam nu se misca, in sc%imb camera se misca in jurul obiectului si transfocarea care
presupune o miscare de obiectiv de camera de la detaliu la plan general.
)ng%iurile de filmare sunt de regula ;/ normal atunci cind camera se afla la acelasi nivel cu
subiectul filmarii si nivelul este dat de nivelul oc%ilor, cind imaginea este de sus in jos , se numeste
contra 5 plonjeu, iar atunci cind privim de sus si ne uitam catre nivelul oc%ilor , jos, iar camera de
filmat se afla deasupra nivelului oc%ilor acest ung%i se numeste / plonjeu. &a acesea se mai adauga
notiunile de plan contra plan care inseamna punerea fata in fata a doua personaje.
0regizorul tehnic/ este de regula inginer sau bun cunoscator al pupitrului te%nic din studioul
de emisie. *l asista regizorul de montaj , de emisie si intervine in procesul de difuzare al buletinului de
stiri pentru rezolvarea caror probleme te%nice care il depasesc pe regizor si preia functiile regizorului.
*l este ajutat de mai multi te%nicieni care au in grija buna efectuare a legaturilor telefonice,
functionarea promterului ! aparat in interiorul caruia se introduce o disc%eta sau un C. ".
Jn interiorul studioului de emisie la tv apar operatori de imagine, la radio sunt operatori de sunet.
Iperatorii de sunet au obligatia de a asigura derularea inregistrarilor in conformitate cu anuntul
prezentat la buletinul de stiri de la tv operatorul de imagine asigura captarea imaginilor in conformitate
cu indicatiile pe care le primeste de la regizorul de emisie sau montaj .
Toate instructiunile care se primesc in timp ce se difuzeaza buletinul de stiri se fac prin
intermediul unei instalatii de intercomunicatie la casca. Eingurii care in timpul emisiunii au microfoane
si pot comunica sunt regizorul de emisie care primeste instructiuni de la regizorul de montaj si
cameramanii care primesc in casti instructiuni de la regizorul de montaj.
*c%ipele de teren dupa ce au adus informatii si au montat informatiile iau legatura cu ilustratorul
muzical care asigura muzica si efectele sonore in functie de continutul informatiilor si succesiunea lor.
Jn presa moderna audiovizuala anumite momente ! inundatii, viscole " sunt informatiile care se prezinta
cu generice anume pregatite, care au ca scop de a sensibiliza opinia publica la reportajele si
transmisiunile care urmeaza .
Jn specialitatea anglo0sa(ona se consemneaza ca fiind primul reportaj in direct transmis ca
eveniment de stiri / ceremonia de incoronare a reginei *lisabeta in anul 62A;.
Toreticienii genurilor de presa sustin insa ca in realitate acesta nu a fost un reportaj ci mai
degraba un eveniment imprevizibil si delimitat in timp si spatiu. )n reportaj in direct ar putea fi
considerat razboiul din #olf 6226 si 66 septembrie <336.
Ca gen publicistic reportajul in direct este utilizat in buletinele de stiri din zonele fierbinti ale
globului unde astazi poate fi folosit si videofonul ca mijloc de transmisii, alaturi de relatarea telefonica,
dar a fost aproape minimalizat prin supralicitare a transmisiilor in direct de la evenimentul local.
'uletinul de stiri a inceput sa aiba aspect de divertisment cu conotatii de amuzament si sa fie
a(at pe informatia 0 spectacol si pe informatia 0 emotie.
Jncarcatura de imagine pe ecranul din timpul unei emisiuni de stiri a plecat de la un crainic cu
fundal neutru si apoi au fost doi prezentatori , a aparut apoi crainicul cu banda de stiri, cu fundal , apoi
crainicul 5 fundalul si legaturile. Jn acesta avalansa informationala solutia este protectia la
supraabundenta informationala.
Pentru un ziarist selectarea informatiei care0i sunt necesare in dezvoltarea carierei pentru un
public teleascultator , selectarea unor inform. care ii sunt necesare pentru practicarea profesiei pentru
desfasurarea vietii .
Ca prima solutie 5 identific domeniul jurnalistic de specializare. Epecialistul este acela care
stie foarte multe despre / viitorul este acela al presei specializate.
Te%nicile de redactare de radio si tv sunt in primul rand a(ate pe oralitatea te(tului . Te(tul
este scris pentru a fi auzit.
Gata de presa scrisa unde introducerea publicului in materialul jurnalistic este facuta prin titlu ,
subtitlu, sc%eme grafice, pentru a atrage atentia cit asupra reportajului , informatiei, in interiorul
buletinului de stiri de la radio si tv, prezentatorul de stiri are menirea ca inaintea fiecarei secvente sa
aibe la dispozitie un te(t scris de redactor de teren asa numitul M cap video M care trebuie sa raspunda la
urmatoarele intrebari jurnalistice/ cine , cind, unde O celelalte intrebari jurnalistice / de ce, pentru ce,
intrind in obligatia redactarii te(tului sa le contina . .e cele mai multe ori insa informatiile prezentate
de crainic se reiau si in secventa inregistrata sau transmisa in direct.
63
laturi de cei numiti pina acum in interiorul ec%ipei de constructie se mai afla scenograful care
este un om de creatie care asigura proiectarea decorului si de sigla dupa ce au fost difuzate primele
buletine de stiri in acelasi decor scenograful nu mai are obligatia sa fie prezent la emisie.
8ac%iorul isi face treaba inainte de intrarea in emisie si daca este necesar in pauze poate revenii
cu retusuri la prezentator sau invitatul in direct.
8ai sunt folositi /te%nicianul de lumini si te%nicianul de sunet .
cesta este ec%ipa care asigura productia unei emisiuni nu numai de stiri in spatiul audiovizual.
Jn concluzie fazele procesului de productie si de difuzare ale emisiunilor informative pot fi impartite in
trei etape distincte/
6. pregatirea emisiunii
<. emisia propriu zisa
;. post emisia
Pregatirea emisiei/ procesele informatiilor in aceasta etapa sunt pentru o emisiune de stiri lista cu
evenimentele care se desfasoara in acea zi care dintre ele se filmeaza pentru difuzare in ziua respectiva
si care in zilele urmatoare .
Nominalizarea redactorilor respectivi pentru realizarea inregistrarilor a reporterilor care urmeaza
sa faca transmisiile in direct, sedinta de sumar care este prima reuniune a ec%ipei din ziua respectiva si
care are loc pina in ora 63,33 pentru jurnalul de la ora 62,33 4 pentru jurnalul de pranz ea are loc si mai
devreme .
*c%ipele intr0o statie de radio sau tv sunt ec%ipe fi(e impartite dupa ora sau programul la care
lucreaza *(/ pentru ora 62,33 ec%ipele pentru << sedinta de sumar ajuta si la pozitionarea importantei
evenimentului pe de o parte, pe de alta parte editorialul se si nominalizeaza genul reportericesc prin
care se aduce o informatie in atentia opiniei publice. *(/ se face desfasuratorul filmarilor si se stabileste
din care loc se transmite in direct , care informatii se aduc cu ajutorul unor invitati in direct , ce
comentariu se introduce,cine face un sondaj de opinie pe strada, cine un reportaj.
Paginarea unui buletin de stiri incepe din primele ore ale diminetii si se inc%eie odata cu difuzarea
lui pe post deoarece c%iar in timpul difuzarii se intimpla ca sa se sc%imbe ordinea materialelor
inregistrate in functie de desfasurarea evenimentelor.
Plecarea pe teren a ec%ipelor de inregistrare video sau sunet la radio este coordonata de seful de
productie sau administratorul de productie care odata cu nominalizarea ec%ipei te%nice face si
programarea ec%ipamentelor necesare/ camera de luat vederi pentru tv, pentru radio reporterii,
redactorii sunt dotati cu cite un aparat de inregistrare.
&a transmisii comple(e se adauga pentru radio ec%ipa de sunet., pentru tv ec%ipamentul
te%nologic de lumina plus mijloacele de transport care pot fi simple sau specializate ! care de reportaj ".
Pentru emisiunile care se transmit zilnic comenzile de necesar uman si te%nic pentru realizarea
productiilor se fac la inceputul intrarii programului in productie si ele se asigura dupa aceea automat.
&a post emisie se procedeaza la preluarea casetei pe care a fost inregistrat buletinul de stiri in
direct pentru ca c%iar daca emisiunea este in direct legislatia romana si europeana obliga la
inregistrarea acesteia fie la reluarea pe un alt program ! e(/ un buletin de stiri de pe un canal national se
retaransmite pe un canal international si in vederea ar%ivarii pentru stocare in cadrul emisiunilor de
ar%iva si pentru acordarea dreptului la replica care in conformitate cu normele CN se acorda in
termen de F zile de la data emisiei.
Ecriptul emisiunii informative si cu desfasuratorul emisiunii se introduce in caseta de ar%iva si ea
urmeaza flu(ul firesc al documentelor ar%ivate.
.esfasuratorul emisiunii cuprinde titlul , jurnalul de dimineata, ziua, data , ora transmiterii si in
ordine time0codurile ! ora , minutul si secunda unde se afla inregistrat pe caseta toate secventele
difuzate in jurnalul respectiv inclusiv rubricile meteo si sport in asa fel incit peste un anumit timp
jurnalul ar%ivat sa constituie un document video al zilei respective. Iare evenimentele difuzate
reprezinta ziua respectiva pentru posteritate O.
,J#I,J&* P,I.)CTJ*J JN ).JI9JP)&
Jntr0o perfecta caracterizare de globalizare, digitalizare, multiplicare, a serviciilor de
televiziune, audiovizualul romanesc a avut o dezvoltare spectaculoasa in special in ultimii =,A ani atit in
vedera armonizarii legislatiei romanesti , in ceea ce priveste functiile radiourilor si telev. cu legislatia
europeana, atit in ceea ce priveste proliferare canalelor de televiziune si a posturilor de radio , cit si
diversificarea programelor si a emisiunilor .
66
sistam , la o redimensionare a pietei de radio si televiziune. Jn momentul de fata in
,omania functioneaza apro(imativ 6<3 de posturi tv centrale si locale din care ;3 sunt difuzate pe
satelit.
Numai televiziunea publica dispune de = canale nationale toate pe satelit, dintre care < / tvrl si
tvr < au si difuzare pe statii terestre. ! transmisiunea terestra se face prin mijloace tip analog,
transmisiunea prin satelit se face prin mijloace tip digital ". laturi e(ista si alte = canale teritoriale
care pot fi incluse in categoria televiziunilor locale/ Jasi, Cluji, Timisoara, Craiova.
stfel televiziunile comerciale si0au construit in jurnalele de stiri spatii pentru corespondentii
locali !vezi ProT9 , ntena 6,prima " unde in anumite localitati se da legatura la corespondentul
postului tv, iar pe fundal se sugereaza ca e(ista un canal de televiziune locala care apartine televiziunii
mame .!ProT9 'rasov,Cluj,Timisoara ".
Peisajul televizual este completat de o vasta retea de operatori de cablu care acopera tot
teritoriulo tarii ! urban si rural " iar mai nou alte forme de multiplicare a semnalului ofera posibilitati cu
usurinta c%iar si in zone rurale dificile.
&a nivel *uropean peisajul audiovizual este grupat pe considerente de marime si de
dispozitie geografica ! e(/ piata vest0europeana de categorie mare / 8.'ritanie, germania, Granta,Jitalia
si Epania .
0 marime medie/ Ilanda,'elgia ,#recia, ustria, Portugalia, *lvetia, Jrlanda
0 piata mica/ 8onaco, Ean 8arino, &u(emburg.
Pietele central si est0europene de marime mare / Polonia si ,omania.
0 marime medie/ Ce%ia,Elovacia,'ulgaria,)ngaria
0 marime mica/ lbania, 'osnia0:ertegovina, Elovenia,Croatia
Piata audiovizualului CEJ/ )craina, ,usia, la nivel mediu / 'elarus si 8oldova
Piata audiovizualului din tarile mediteraneene/
0 mari/ *giptul
0 medii/ 8aroc , Tunisia
0 mici/ Cipru, 8alta, Jsrael,Jordania, &iban
Jn ceea ce priveste radioul in ,omania e(ista in functiune peste ;63 posturi de radio locale si
6= difuzate prin satelit. Eocietatea publica de radio cuprinde un numar considerabil de canale ,posturi/
,adio0,omania ctualitati, ,adio0 ,omania Cultural, ,adio0,omania Tineret, ,adio ,omania
8uzical care dispun de retele nationale si 63 studiouri teritoriale !locale".
Jn piata nationala de radio din ,omania e(ista si o retea comerciala/ *uropa G8 care are ;3
statii locale.
&a nivel european cea mai densa retea de radio se gaseste in Epania si #ermania. ,etea de
televiziune / #ermania si Epania. .in punctul de vedere al dotarilor familiilor cu ec%ipamente de
televiziune, la nivel european #ermania detine locul 6 urmata de 8area 'ritanie.Granta,Jtalia, Euedia, .
,omania figureaza cu D mil. .e gospodarii cu televizoare la o populatie de <<mil de locuitori, din
punct de vedere numeric este superioara Poloniei.
8ai este important in conceperea si elaborarea unei emisiuni de luat in calcul nu numai
dimensiunea cantitativa dar si cea calitativa. E0a constatat ca in medie in ,omania DDQ sunt televizoare
color D6Q au telecomanda, A2Q au telete(t, ;FQ au sunet stereo, 66Q au ecran plat , dar la nivelul tarii
statiile de cablu au patruns HA0F3Q, zona urbana 2AQ, zona rurala ;3Q . T9,6 singura televiziune
care acopera cel mai mult teritoriu national ,T9,< D3Q, ProTv F3Qntena F3Q.
&a nivel radio0ului in prezent mai mult de jumatate din gospodariile din ,omania detin un
aparat de radio, iar <DQ nu au nici un fel de aparat de radio, zona urbana este cea mai densa ca numar
de radio si televizoare.
I emisiune audiovizuala urmeaza sa intre in productie in functie de toate aceste elemente
analizate
0 tipul mijloc audiovizual
0 specificul canalului national , local, international, daca este specializat sau generalist
0 daca emisiunea este programata in grila de programe sa fie difuzata intr0un spatiu orar de
dimineata , prinz, seara si daca emisiunea este un program propriu cu mijloace de productie auto%tone ,
o coproductie, programul la care isi pot aduce diferite forme de contributieintelectuala , financiara sau
te%nica mai multi parteneri.
Procesul de productie al unei emisiuni in spatiul audiovizual este de mai multe feluri in
functie de genul programului , durata emisiunii, modalitatea de difuzare , sursa de obtinere a acesteia.
.in punct de vedere al modalitatii de difuzare emisiunile sunt/
.irecte sau inregistrate. Jn functie de genul de emisiune avem/ emisiuni de cople(itate mica, care pot fi
numite c%iar simple interviuri de scurta durata in zona emisiunilor formative, in zona divertismentului
acele monoloage sau anunturi.
6<
*misiuni de comple(itate medie/ dezbaterile, tal?0s%o>0uri, reportajul si documentarul. *misiuni
de comple(itate mare/ cu public, filmele, radiofonic, buletine de stiri si editiile speciale. cestea
reflecta un fapt in zona jurnalismului audiovizual/ trasmiterile informative in spectacol si tintirea
mesajului spre receptarea afectiva.
.in punct de vedere al sursei de obtinere , programele pot fi /
- proprii/ in cadrul canalelor respective
- ac%izitionate / nu se e(ercita decit activitatea de traducere, titrare, comprimare ! scurtare,
dimensiuni pe spoturi , presupune e(istenta unui nr. de redactori". .in punct de vedere al
normelor europene in categoria jurnalistilor de radio sau televiziune se incadreaza numai acele
persoane care contribuie in mod direct la mediatizarea unui eveniment, al unuifapt, ziaristul
care produce stirea. .in punct de vedere al duratei / emisiunile de televiziune , de radio sunt
impartite in standarde europene care admit durate de pina la 6A minute in categoria de
emisiune scurta, H3 minute emisiune cu duirata medie si emisiuni cu durata de peste H3
minute , emisiuni lungi si de lunga durata/ artistice, filme, teatru, eveniment special ! vizita
papei in ,omania ".
Irice productie audiovizuala urmeaza sa fie realizata in urma unei cereri de oferta .
Cererea de oferta presupune titlul emisiunii, urmat de precizarea pozitiei in grila . Jn interiorul cererii
este e(primata intentia, pe ce durata se intinde difuzarea ei, frecventa, publicul tinta, matricea 5format
si bugetul. *(/ T9,6
*R*8P&JGJC,*/
C*,*,* .* IG*,T
*clipsa S22
6. Po$itia in *ri)a/ marti , ora <<,;3 , durata/ ;3 minute
<. Intentia/ !u/ie#tu)% *clipsa din 6222 ofera ,omaniei oportunitatea de a se situa pentru o zi in
punctul ma(im de interes al planetei, cu toate avantajele ce decurg de aici. *misiunea coopteaza
interesul publicului.
;. Durata "roie#tu)ui/ 6;.3=6222 5 <2.3H.6222
=. 1re#venta/ saptaminal
A. Pu/)i#u) tinta/ eterogene, cu virsta cuprinsa intre 6<0A3 ani, aceste limite cuprind majoritatea
publicului vizat, dar e(ista si virfuri Msuperioare si inferioare M acestor limite . Nivelul de pregatire al
tintei , vizeaza intre mediu si superior , fiind e(clusi specialistii. ccesibilitatea si atractivitatea
programului sunt cele doua cerinte pentru a copta publicul tinta.
H. Audienta/ aceasta cerere de oferta , fiind lansata pe piata pentru un program special / eclipsa
de soare , fenomen rar a impus plasarea ei in spatiul de seara care se incadreaza in categoria prime0time
care, intra in contradictie cu modul de realizare a unei astfel de emisiuni , fiind mai putin importanta
abordarea subiectului cu mijloace la nivelul stiintei popularizate , ci scopul acesteia este cointeresarea
agentiilor de turism care sa0si promoveze programele speciale legate de acest eveniment. Cota de
audienta prognozata/ 63,6< Q
F. 4atri#e5for+at/ rubrici permanente care sa dinamizeze flu(ul de informatie mult mai
usor de receptat si in formele grafice atractive 4 comentariu dinamic 4 concentrare asupra dezbaterii
subiectului , concentrare asupra dezbaterii subiectului , ilustrarea cu imagini spectaculoase si punerea
in valoare a spatiului romanesc implicat in acest eveniment turistic, includerea in format ale unui
concurs interactiv ale carui premii sa fie oferite de agentii de turism
D. Bu*etu) / profilul cu totul special al emisiunii permite finantarea integrala a c%eltuielilor de
realizare 4 fiind posibila obtinerea unor beneficii substantiale din partea agentiilor de turism
cointeresate. Jn productia de jurnalism audiovizual , obtinerea unei emisiuni in urma concursului de
cerere de oferta coincide cu lansarea in productie a unei emisiuni4 fiecare faza a compunerii si
producerii unei emisiuni, de la ideea initiala cuprinsa in cererea de oferta pina la transmiterea ,
difuzarea, pina in fata telespectatorului, drumul presupune si luarea unor %otariri imediate dar si altele
foarte elaborate mai presupune si constringerea de !timp,vreme" sau te%nica avuta la dispozitie care
obliga realizatorul sa aibe capacitatea de a se adapta si comunica permanent.
Toate emisiunile sau programele in audiovizual incep cu o idee. ceasta idee poate veni din
interiorul postului de radio sau tv sau din e(teriorul ei. *(ista companii independente care produc astfel
de programe . Ecoaterea la licitatie a cererii de oferta poate modifica ideea initiala. .ar scopul si
continutul emisiunii ramin aceleasi.
6;
1a$e)e de "rodu#tie atat "entru radio3 #at !i "entru te)evi$iune !unt&
6. predocumentarea
<. documentarea
;. productia
*tapa a doua / inre*i!trarea !au tran!+iterea in dire#t a "rodu#tiei !i "o!t "rodu#tia care
inseamna elemente de activitate de ar%ivare si stocare pentru emisiunile care s0au transmis in direct si
altele pentru cele care au fost inregistrate .
Jn cadrul primei faze , de regula un ziarist de radio sau tv are cunostinte despre domeniul in care
doreste sa0si realizeze emisiunea si de regula una din fazele obligatorii in audiovizual, prospectia care
presupune deplasarea la fata locului doar sa vezi. Jn mod uzual pentru emisiunile informative pentru
reportajele mici nu se mai practica .
Jn sc%imb prospectia este obligatorie la emisiunile comple(e , la transmisiile in direct din locuri
care c%iar daca sunt cunoscute este posibil sa creeze anumite dificultati , transmiterea in direct a unui
spectacol sportiv , meci de fotbal. Jn timpul prospectiei se urmareste daca locul respectiv este potrivit
unei transmisii in direct sau inregistrate. .aca se poate asigura un sunet inteligibil, daca se pot realiza
imagini clare si se poate asigura loc de amplasare a carelor de reportaj.
sistenta de la locul de amplasare a carelor de reportaj pina la locul unde se amplaseaza camerele
de filmare sau pupitrul de sunet la radio este foarte important deoarece colectarea acestora se face cu
cabluri .
Jn conditiile unei productii care se desfasoara in studio prospectia nu mai este necesara, ea se
transforma in intilnirea de lucru intre toti cei care participa la filmarea din studiou, masinistii 5 sunt
persoanele care asigura mutarea obiectelor, scaune, birouri 4 scenografii 5 persoane care au creat
scenografia, in care se filmeaza la realizarea acestei scenografii, participa timplari , croitori,vopsitori 4
regizorul de studiou 5 cel care tine legatura in timpul emisiunii cu regizorul emisiunii.
,egizorul de platou nu pleaca de pe platoul de inregistrare pina la inc%eierea emisiunii 4
asistentii de camera si cameramanii, electricienii si sunetistii, redactorii , realizatorii si moderatorul
emisiunii.
Jn programul de productie e(ista un spatiu bine determinat intre anumite ore in care se face
montarea de decor inaintea inregistrarii sau transmitere in direct a emisiunii si un spatiu , la fel de bine
delimitat de montare / 66 06= inregistrare, 6=06F de montare.
Ceea ce ramine este inregistrarea pe suportul audiovizual , pentru radio banda audio, pentru
tv audio0video. Pentru emisiunile informative din cadrul posturilor generaliste sau pentru emisiunile
informative de la canalele specializate , decorul , scenografia , dominanta de culoare e sunetul brand0
lui, genericul muzical , logoul sunt permanente , ele fac parte din imaginea de marca a postului.
De#oruri)e "er+anente fidelizeaza publicul radio ascultator si ii urmeaza un sentiment de
familiaritate care il determina sa urmareasca permanent emisiunea. Ec%imbarea acestor elemente se
produc foarte rar la posturile care sunt bine pozitionate pe piata ! postul ProT9" . Etudiourile fi(e sunt
cele care de regula apartin emisiunilor care sunt in grila de programe cu aceeasi emisiune pe distante,
de timp foarte lungi si au durate mari ! Eurprize0surprize"
Notiunea de tran!+i!ie e8terioara este folosita atunci cind filmarile au loc in studiouri sau in
alte locuri care sunt in afara studioului canalului de radio sau televiziune/ meci de fotbal, parada, teatru,
filmat in interiorul teatrului.
Pro!"e#tia presupune luarea in contact cu toate elementele ce asigura realizarea filmarii inclusiv
obtinerea aprobarilor de la autoritati pentru filmarile in anumite locuri sau acreditari pentru fimari la
anumite evenimente pina la asigurarea in timpul filmarilor care ar putea sa dureze mai mult timp.
Eimultan cu prospectia se desfasoara "redo#u+entarea care presupune stocarea adunarea tuturor
datelor elementare informative despre subiectul care constitue tema inregistrarii. .ocumentarea propriu
zisa este asigurata de documentaristi de profesie, dar ea este si un atribut al jurnalistului inainte de a
elabora scenariul .
8ajoritatea emisiunilor in audiovizual se realizeaza in regim de planificare, cu e(ceptia
evenimentelor politice, majoritatea emisiunilor in audiovizual se desfasoara dupa un scenariu
prestabilit convenit, e(ceptind emisiunea de evenimente si a flu(ului de evenimente la zi.
GRILA DE PROGRA4E 9 TIPOLOGIE SI CLASI1ICARE
Constructia unei emisiuni de radio si tv in audiovizual porneste de la citeva elemente care
particularizeaza jurnalismul audiovizual Epre deosebire de presa scrisa licenta de emisie obliga o grila
de programe care sa contina emisiuni cu doua personalitati / caracteristica , specificul canalului
6=
respectiv. Jn ansamblul mediilor de comunicare jurnalismul audiovizual este obligat prin norme, unele
c%iar de e(presie in ceea ce priveste vorbirea corecta a limbii romane ! doc.CN ".
Etructura mesajului este construita in acelasi timp prin grila de programe prin spatiile de difuzare.
Irele matinale ! care ar corespunde in presa scrisa cu editia de dimineata" iar in conceperea emisiunilor
spatiul orar in care se difuzeaza o emisiune este determinat , deoarece in acest spatiu e(ista un public
bine determinat sociologic.
Publicul de dimineata este de regula publicul virstei mici sau peste A3 ani la care se adauga
posibilul grup tranzitoriu ! publicul care se uita la tv in timpul unei alte activitati, asculta radio ".
Cunoasterea publicului obliga pe realizatorul de emisiuni in audiovizual sa tina cont in gradarea
rubricilor si in acelasi timp si folosirea limbii adecvate .
*lementul cu totul special al capacitatii jurnalistice audiovizuale este simultaneitatea cu
evenimentul . C%iar si aceasta caracteristica determinata de capacitati te%nice care desi prin natura
evenimentului ar parea ca este lasata la libera desfasurare a a evenimentului in sine, totusi si aceasta
transmisie in direct presupune elaborare, conceptie si pregatirea unei emisiuni de; rezerva in caz ca
evenimentul nu mai are loc sau defectiuni te%nice.
Programul national in grila de programe de regula tinde sa mearga pina inspre orele 63,330
66,33 cind se produce spatiul de M cos comercial M teles%opping.
Considerentele difuzarii / sunt determinate de capacitatea manipulatorie ale copiilor asupra
parintilor si invers. Epatiul emisiunilor de prinz este de regula consacrat si presupune o conceptie
rationala, logica , coerenta in care factorul emotiv este mai putin prezent deoarece din punct de vedere
biologic capacitatea de reactie la emotii este mai mica si este de preferat folosirea argumentului
rational.
Jn spatiul audiovizual se dezbat emisiuni de tip caleidoscop care sa contina pe linga informatie si
argument si o doza de divertisment. .upa ora 6<,33 de regula intre 6;,33 si 6=,33 primul tronson
info. &a canale generaliste.
Perioada dupa amiezii , intre 6=,33 si 6F,33 este plasata grila program emisiunilor cu ritmicitate
!telenovele" ,reluari sau cu interes de nisa ! minoritati" . Ira 6F,33 este inceputul perioadei de audienta
crescuta si pregatirea publicului pentru plasarea evenimentului tip informatie emotionala. Jnceperea
flu(ului inform. Presupune condensarea tuturor informatiilor in functie de specificul canalului
audiovizual.
Posturile publice de radio si televiziune dupa criterii care sunt normate prin lege ! legi de
organizare si functionare se indica si ordinea inform. Care tin de organizare si functionare "..upa ora
6D,33 spatiul de prima marime , prime 5time. *ste cel mai vinat de agentiile de publicitate, se difuzeaza
cu mult succes publicitatea tip videoclip de produs , de marca realizat pe imagini rapide , pentru
publicul dinamic care se presupune ca se afla ca spectator.
Etudiile sociologice au demonstrat ca pe spatiul cuprins intre orele 6D/33 si <</33 se atinge
capacitatea ma(ima de obtinere a audientei. cest spatiu se intinde pina la ora <<,33. Jn unele tarii
occidentale c%iar spatiul de <;,33 este asimilat orei de prime 5 time atunci cind se incearca marirea de
telespectatori sau fidelizarea unui public de nivel mediu ridicat la telenovela care au specific generalist.
Ira <=,33 este prin grila clasica consacrata emisiunilor de nisa ! inform. Culturale. .upa ora
<,33 noaptea pina la primul tronson inform. al zilei F,33 are loc reluarea pe canale de televiziune, iar
pe canale de radio program de dialog cu radioascultatorul in emisiuni interactive de dialoguri.
Programul de seara din spatiul de prime 5 time generos prin prezenta atestata stiintific ,
sociologic majoritatea categoriilor de virsta si profesionale este vinat si supus presiunilor politice si
intereselor economice .
Negocierile pentru calupurile de publicitate din acest spatiu fiind ca pret cele mai mari. Pe o zi de
lucru , spatiul de sambata si duminica este un spatiu care in grila de program este abordat separat , iar
spatiul evenimentului sportiv , cultural,politic !gen campanii" sunt pregatite si negociate cu mult timp
inainte de desfasurarea lor, raminind la rezolvarea in functie de capacitatea de mobilizare, organizare si
jurnalistica numai evenimente care sunt imprevizibile4 desi in jurnalismul modern ziarele au editii
scrise , culese, si stocate in caz ca se produce decesul unui sef de stat sau evenimente de larg inreres.
,adioul are stocate benzi inregistrate cu documentare radio cu acelesi subiecte iar televiziunea
documentare filmate , inregistrate care pot fi oricind transmise in caz ca se produce un eveniment din
zona cea mai larga de interes. Jn zona de interes , dupa transmiterea buletinului informativ de ma(ima
audienta de regula se pun in dezbatere publica la canalele generaliste teme de larg interes si actualitate
imediata.
Posturile comerciale folosesc acest spatiu pentru difuzarea filmelor de actiune , comedii, desi
aparent jurnalistul de televiziune si de radio in sc%eletul de constructie al grilei de programe pare a nici
nu se mai regasi totusi este prezent de la secunda 3 a desc%iderii de canal inclusiv la rubricile de la
sc%oping, in toate celelalte productii audiovizuale1 sp.jurnal. audiovizual.in comparatie cu cel de presa
6A
scrisa este ca in radio si televiziune activitatea de productie jurnalistica propune rigoare, ordine,
disciplina, programe de flu( industrial si activitate inclusiv la redactarea unui simplu desfasurator.
*(/ caseta de teles%op este preluata de la firma care a produs0o, se stabilesc detaliile te%nice
se fac fisete de difuzare in asa fel incit prin norma CN se poate reface oricind sursa mesajului
difuzat ,iar timp de F zile , cine se simte indreptatit are dreptul la replica.
,eplica audiovizuala este normata prin lege . Jn presa contemporana moderna, atit presa scrisa
si radio , tv la mat., doc. care tin de anc%ete sociale. Ee angajeaza cabinete de avocatura sau avocati
specializati care sa protejeze canale de televiziune sau jurnalistul de posibile derapaje. *(/ c%iar
emisiuni gen farsa se fac cu semnatura si acceptul celor care sunt implicati in aceasta .
.reptul la libera e(primare este permanent avut in vedere iar corelatia directa cu abuzul de
opinie. ceasta ar presupune ca s0ar putea face deturnari ale mesajului publicistic catre un mesaj
publicitar sau de alt interes .
Jn concluzie in ansamblul mediilor de comunicare radioul si televiziunea reprezinta <
instrumente mediatice in care vocea ca instrument de comunicare , sunetul, muzica, ambianta, ca
element de personalizare si imaginea ca element de identificare , reconstruiesc realitatea prin valentele
creative ale jurnalistului. Cu o singura conditie sa se inscrie in cerintele grilei de programe.
PARTICULARITATILE PRODUCTIEI IN AUDIOVIZUAL
*misiunile informative si de divertisment sunt dominante in peisajul audiovizualului
romanesc. Iferta de tv este compusa in principal din canale generaliste , dar in ultimii ani au aparut
canale specializate ce fac din productia de informatii de stiri un spectacol pentru cooptarea publicului si
pentru a domina piata de publicitate tv ! Pro Tv, ntena 6,Tvr 6". Jn sectorul productiei de tv sunt
cuprinse apro(imativ =3 societati B firme de tv ce asigura 6; mii de ore de productie pe an.
Cea mai importanta societate 8edia 9ision , are afaceri economice de =,A mil euro si
produce / Teo s%o>, 9acanta 8are, lege sia, .ansez pentru tine. ceste programe 0 produse de
consum adresate unui public tinta pe o perioada determinata de filmare , conceputa si realizata in flu(
iud. Ee urmareste grila posturilor concurente, se stabileste publicul posibil de fidelizare si se creeaza
programul.
doua firma / Jntact vertising 0 ntena 6 0 ! Tuca E%o> , Canal Tv, 9edetele contraataca"
treia / Creative 9ision ! Prima Tv " / Copuii spun lucruri trasnite, .a si nu.
patra/ PTK' 5 9aleriu &azarov 5 Jarta0ma , Ploaia de stele, Eurprize0surprize.
Compania Eagitarius 5 .in dragoste ,'abilonia.
Giind productii pe baza de contract se supun regulilor comerciale 5 sunt lansate si retrase de pe
piata . devin programe de flu( cand audienta confirma necesitatea prelungirii contractului. .in
productiile tv de tip serial s0au inregistrat in peisajul audiovizual romanesc doua premiere/ &a bloc
! Pro Tv " , si Jn familie ! Prima Tv " acestea constituie adaptarea unui serial englez, unde se sc%imba
doar locul de filmare.
Conceptul , naratiunea , dialogul sunt furnizate de o societate engleza. Cu aceste seriale
posturile tv au inceput sa impuna investitiei pentru propria imagine si pentru audienta obtinuta din
productia de tv , de fictiune. Jn productia de stiri ce constituie flu(ul informativ avem o furnizare de
realitate.
Cadrul juridic al com . audiovizual.
Ee refera in mod deosebit la serviciul public audiovizual.
Principiile sunt/
0 universalitatea 5 trebuie sa fie accesibila oricarui cetatean din tara.
0 diversitatea 5 programe adresate unui public diferit si sa reflecte diversitatea intereselor
publicului.
0 independenta 5 emisiuni fara presiuni politice si comerciale
0 dinstinctivitatea 5 sa se particularizeze emisiuni oferite de serviciul public fata de cele
comerciale.
9.*. a analizat spatiul audiovizual si prin tratatul de la msterdam !622D" stabileste un
standard general de performanta pentru fiecare membru . trage atentia asupra competitiei si
transparentei statelor, posibilitatea ca fiecare sa organizeze tv publica dupa specificul statului respectiv.
.aca in productia de fictiune nevoia de modele duce la identificarea unor persoane din
emisiuni difuzate cu o parte din nazuintele telespectatorilor, productia de emisiuni informative obliga la
respectarea unor valori editoriale.
Jn crearea unei emisiuni de radio si de televiziune valoarile editoriale ce trebuie respectate
sunt /
6H
- i+"artia)itatea 9 atitudinea :urna)i!tu)ui de a nu tine #u ni#i una din "arti 9 atitudine
de!#6i!a 3 #redi/i)a 3 de re!"e#t "entru adevar3 #o+"orta+ent #e du#e )a #rearea unor
infor+atii 5 !tiri3 e+i!iuni3 o/ie#tive #u #redi/i)itate )a "u/)i#.
- Core#titudine 9 !e o/tine "rin e8a#titatea re)atarii #on!truirii !tirei !i infor+atiei "rin
verifi#area , !ur!e % a infor+atiei !i !tiri)or 3 *radu) de "rofe!iona)i$are a e#6i"ei.
- Inte*ritate editoria)a !i inde"endenta 9 "u/)i#u) tre/uie !a ai/a in#redere in !tiri)e
difu$ate 3 e+i!iuni #e !e "rodu# in fata !a !i !a nu #ree$e !enti+entu) #a #e !e difu$ea$a e
ur+area unui intere!.
- Re!"e#tarea vietii "rivate 9 ori#e a+e!te# in viata "rivata tre/uie :u!tifi#ata de o #au$a
"u/)i#a !au de "re$enta unui "er!ona: "u/)i#.
- Ofen!area "u/)i#a "rin e+i!iune #a"#ana.
- Re!"e#tarea !tandarde)or de de#enta !i de *u!turi 9 evitarea #o+"orta+entu)ui anti!o#ia)
!i #ri+ina) 5 "rin e+i!iunea "re$entata !a nu !e #ree$e !en$atia #are in#ura:ea$a a#te)e de
inti+idare.
5 Inde"endenta fata de intere!e)e #o+er#ia)e .
GENURILE PUBLICISTICE ;N TELEVIZIUNE
<TIREA
*misiunea de tiri este Mcopilul0vedetN al oricrui post de televiziune, din cel puin dou
motive/
6. #on(inutu) =i +odu) de a/ordare a informaiilor indic >+ar#a? editoria)0 a postului
!care MdivulgN, care este relaia cu puterea politic, cu instituiile i cu societatea civil"4
<. a#tivitatea de =tiri reprezint un "un#t #u)+inant a) +un#ii de te)evi$iune, deoarece
condiiile speciale n care se desfoar munca de tiri de tv !mai ales presiunile de timp i
de spaiu" fac ca aceast specializare s fie admirat, respectat i, de cele mai multe ori,
evitat de ctre cei mai comozi dintre jurnaliti.
8uli autori au ncercat s dea o definiie a tirii ntr0un paragraf sau ntr0o propoziie. cest
tip de delimitri este aproape inutil, pentru c nu se poate da o definiie comple( i cuprinztoare
acestui termen.
.efiniia acceptat de :urna)i=ti este aceea conform creia =tirea e!te ori#e te8t de
a#tua)itate intere!ant #are are o anu+it0 !e+nifi#a(ie "entru via(a te)e!"e#tatoru)ui.
.in acest punct de vedere, cea mai bun tire este informaia sau suma de informaii care
poate trezi cel mai mare grad de interes posibil i care are o semnificaie profund pentru cel mai mare
numr de oameni.
CON@INUTUL <TIRILOR
6F
)n clasament general al ordinii prioritilor n difuzarea informaiei n cadrul emisiunilor de
tiri ar putea fi urmtorul/
6. tiri referitoare la sntatea i securitatea imediat a publicului
<. tiri legate de desfurarea normal a activitii
;. tiri care anticipeaz evenimente apropiate ce afecteaz viaa cotidian
=. tiri ce aduc informaii specializate !agricultur, industrie etc."
A. tiri care anun evenimente importante
H. tiri care nu afecteaz viaa majoritii oamenilor, dar i intereseaz pe toi !de e(. moartea
prinesei .iana"
F. tiri de divertisment
+n plus, mai e(ist dou reguli de baz care pot fi aplicate pentru ierar%izarea n cadrul
buletinelor de tiri/
0 jurnalul se desc%ide cu re"ere)e #e)e +ai i+"ortante ale momentului legate
de marile titluri i nt-mplri ale actualitii
0 cea de0a doua regul se refer la succesiunea evenimentelor n jurnal/
aceasta trebuie s fie logic, s aib un fir rou pe care telespectatorul s0l
urmeze i nu trebuie s fie o nlnuire forat a unor subiecte disparate.
+n compoziia buletinului de tiri trebuie s e(iste un ec%ilibru ntre reportajele nregistrate
!MbetaN", tirile MoffN !voiceover", dialogurile cu invitaii n studio i transmisiile n direct.
Ecript0ul !te(tul" trebuie s aib n mod evident legtur cu imaginea i, obligatoriu, trebuie s
fie c-t mai consistent posibil din punct de vedere informativ. Tot ca regul general, trebuie evitat
repetarea acelorai imagini n interiorul aceleiai tiri deoarece creeaz redundan vizual.
*(ist mai mutle moduri de construcie a subiectelor i punct de vedere al posibilitilor de
combinare a surselor video cu cele audio/
6. video prezentator plus beta
<. video prezentator plus voiceover prezentator
;. video prezentator plus reporter direct plus beta direct
=. video prezentator plus direct plus beta
A. video prezentator
H. video prezentator plus interviu n platou.
POZI@II PRINCIPALE <I ATRIBU@II 1UNDA4ENTALE ;N PRODUC@IA DE
<TIRI
Personalul de producie a tirilor reprezint o categorie ceva mai special, dat fiind modul de
elaborare a unui program de tiri de televiziune. Ec%ema principala de personal i de funcii ale acestuia
n elaborarea unui program de tiri este urmtoarea/
6. Dire#tor de =tiri 5 coordoneaz toate activitile legate de programele de tiri
<. Produ#0tor 5 este direct responsabil de modul n care sunt selectate informaiile i de
modul n care acestea sunt ierar%izate n alctuirea jurnalului
6D
;. Editor aa!i*n+ent editor% 5 se asigur c reporterii i operatorii de imagine s fie
prezeni la evenimentele dorite n structura jurnalului de tiri4 supervizeaz forma i
coninutul informaiilor
=. Re"orter 5 colecteaz informaia din teren4 uneori transmite informaia n direct
A. O"erator de i+a*ine video*ra"6er% 5 manevreaz camera de luat vederi i
nregistreaz informaiile necesare de la un eveniment
H. Reda#tor Ariter% 5 este cel care redacteaz informaia n forma final pentru
prezentator4 organizarea informaiilor se bazeaz, de regul, pe notiele reporterului i pe
informaiile coninute n imaginea surprins de camera de luat vederi.
F. Editor de +onta: videota"e editor% 5 editeaz banda plec-nd de la notiele reporterului,
de la script, supervizat de editor i in-nd cont de instruciunile productorului
D. Pre$entator an#6or% 5 este MfaaN jurnalului4 este cel care prezint, de regul din studio,
informaiile zilei
2. Pre$entatoru) infor+a(ii)or +eteo Aeat6er#a!ter% 5 este cel care d via prediciilor
despre vreme4 este mai degrab un om de spectacol dec-t o fa sobr
63. Pre$entatoru) de !"ort !"ort!#a!ter% 5 cel care aduce informaiile din sport i
comentarii legate de aceste evenimente.
ELE4ENTE SPECI1ICE DE REDACTARE A <TIRII
)nul dintre cei mai importani pai n redactarea subiectelor este nceputul 5 LEAD5u) 5
deoarece are funcia de a atrage atenia asupra subiectului. +n general, lead0ul nu trebuie s conin o
informaie esenial, ci s rspund la una sau dou din cele cinci ntrebri cunoscute pentru a da
posibilitatea dezvoltrii informaiei n McorpulN tirii.
MUnde se petrece aciunea?N 5 alturi de McineON, este ntrebarea la care se rspunde cel mai
frecvent n lead, av-nd n vedere c publicul este terogen, este dispersat geografic, iar unul din
criteriile de evaluare a informaiei este pro(imitatea nt-mplrii.
,spunsul la ntrebarea MCe?N n lead poate avea un efect semnificativ dac subliniaz efectul
evenimentului asupra publicului, deoarece, implic-nd direct telespectatorii, cresc ansele de a
atrage atenia asupra tirii.
,spunsul la ntrebarea MCine?N nu trebuie s figureze n lansare !lead" dec-t dac este vorba
despre celebriti. Numele persoanelor care apar n tire sunt menionate diferit fa de presa
scris/ un lead nu ncepe niciodat cu un citat, oric-t de ocant ar fi acesta4 n menionarea
sursei, mai nt-i se precizeaz sursa, apoi informaia care i este atribuit !MTraian 'sescu,
Preedintele ,om-niei,TN"
MCum? Ct?N/ informaiile circumstaniale i, respectiv, cantitative trebuie evitate, deoarece
ngreuneaz te(tul n majoritatea situaiilor. Cifrele se plaseaz la finalul lansrii i trebuie s
dea doar o informaie calitativ sau cantitativ.
MCnd?N/ deoarece se presupune c ceea ce este relatat seara la buletinul de tiri s0a petrecut
n aceeai zi, n lead apare foarte rar precizarea datei. ,edactarea te(tului la timpul prezent
62
este cea mai utilizat i recomandat, iar dac trebuie precizat un moment trecut, se utilizeaz
perfectul compus.
,spunsul la ntrebarea MDe ce?N nu trebuie s apar niciodat n lead, deoarece presupune
e(plicaii, iar lansarea devine prea lung i nu0i mai atinge scopul !de a introduce c-t mai
rapid i c-t mai interesant un subiect".
+n lansare trebuie evitate/ cifrele, numele necunoscuilor, datele i orele e(acte, e(cesul de
apoziii, verbele la diateza pasiv, propoziiile i frazele lungi, nceputurile imprecise i interogative.
REPORTA2UL DE <TIRI
CBTEVA REGULI PARTICULARE DE REDACTARE
.up GarveC i River!, e(ist D re*u)i >de aur? valabile doar pentru emisiunile de tiri T9/
1.4u)te #uvinte "entru "re$entator =i "u(ine "entru /anda video. Prezentatorul domin
ecranul cu prezena sa, fiind cel care ine legtura cu publicul, av-nd rolul de a0l McontrolaN prin vocea,
mimica, e(presivitatea inutei sale.
'.Vi$ionarea /en$ii -nainte de !#rierea te8tu)ui. Contrariul este riscant, deoarece ideile pe
care se bazeaz te(tul s0ar putea s nu aib coeren alturi de imagini.
,.I+a*ini)e tre/uie !0 vor/ea!#0 de )a !ine. Cel mai bun MambasadorN al jurnalismului de
televiziune este imaginea, care este i elementul0vedet al pac%etului informativ. Comentariul trebuie
doar s completeze imaginile sau s clarifice aspectele care nu sunt evidente, nu trebuie nici s rezume
imaginile, nici s le dubleze din punct de vedere al informaiei.
E.Sunetu) tre/uie !0 fie ori*ina). Irice sunet natural poate fi utilizat n locul comentariului
pentru un impact mai mare al acestuia, dac este reprodus n condiii te%nice de calitate.
F.C.teva #uvinte inuti)e nu !tri#0 ni+0nui. Nu este nevoie ca fiecare cuv-nt din jurnal s fie
indispensabil nelegerii subiectului, dar trebuie s e(iste acolo cu un motiv.
D.Te8tu) tre/uie !0 ur+e$e )o*i#a vi$ua)0. cest lucru poate fi atins n colaborare cu
operatorul de montaj, astfel nc-t naraiunea vizual s nu intre n contradicie cu naraiunea
jurnalistic.
Stru#tura =tirii de te)evi$iune
Utirea de televiziune are patru pri, fiecare cu rolul su bine determinat.
Caracteristica materialelor de televiziune este c sunt mult mai concise dec-t cele din presa scris i
sunt dependente de imaginile disponibile la montaj. *(ist posturi de televiziune din Iccident unde
reporterii i pot redacta materialele numai dup ce vizioneaz n ntregime caseta cu filmrile i,
eventual, i secvenele de ar%iv legate de subiectul respectiv. +n 9est, e(trem de rar un reporter
lucreaz la mai mult de un subiect pe zi iar atunci c-nd subiectul este mai comple(, el poate s lucreze
c-te dou0trei zile la un reportaj. cest lucru nu se prea nt-mpl n ,om-nia. +n primul r-nd deoarece
proprietarii posturilor T9 vor s reduc la minim costurile, inclusiv cele salariale. 8ai puini reporteri,
<3
mai puine salarii de pltit, aceasta pare s fie filosofia
6
dup care se g%ideaz patronii televiziunilor
rom-neti. stfel c fiecare reporter lucreaz zilnic la mai multe subiecte i nu mai are timp s
parcurg ntregul material filmat. cest lucru are ns i aspecte bune. Goarte multe ec%ipe de filmare
se neleg perfect pe teren pentru c doar astfel pot s trateze subiectul ntr0un mod cel puin acceptabil.
.incolo de greuti sau de avantaje, tirea de televiziune are patru pri.
/ Capul video care se mai poate numi i Jntro, &ead, :ead sau Prezentare, n funcie
de limbajul caracteristic fiecrui post de televiziune. cesta ar fi ec%ivalentul C%apeaului din presa
scris, sau al Jntroducerii din radio. +n televiziune, lead0ul este te(tul pe care prezentatorul l citete de
pe prompter, este te(tul care anun tirea. .urata acestui te(t este cuprins ntre A i 6A secunde,
caracteristica lui de baz fiind aceea c este un te(t prezentat n direct din studioul de tiri i mai este
recunoscut n desfurtorul de emisie i sub denumirea de MvideoN sau Mintro
<
N. +n dou0trei fraze se
concentreaz esena ntregii tiri. Coninutul su nu trebuie s aib niciun detaliu crucial, i asta pentru
c publicul nu va acorda o atenie deosebit primelor cuvinte din te(t, curiozitatea i capacitatea lui de
receptare se mresc abia ctre finalul materialului. +n general lansarea nu trebuie s conin o
informaie esenial, ci s rspund la una sau dou din cele cinci ntrebri cunoscute, pentru a da
posibilitatea dezvoltrii informaiei n Mcorpul
;
N reportajului.
Capul video reprezint de fapt Nc-rligulN cu care se aga atenia publicului. .ac
prezentarea tirii este interesant, cu siguran c publicul va urmri materialul cu pricina. .ac acest
lucru nu se va nt-mpla, dac introul va fi plictisitor, atunci cu siguran nimeni nu va fi interesat s
urmreasc materialul difuzat
'. Corpul tirii. cesta este Etor70ul propriu0zis i reprezint de fapt subiectul tirii
dezvoltat i tratat de reporter. Practic, cu acesta ncepe tirea montat propriu0zis, n care vocea este
suprapus de imagini.
C. Eincronul sau interviul este o specie a vorbirii directe care este utilizat n
televiziune. Eursa principal sau personajul principal este intervievat adic ntrebat i nregistrat de
reporter. *l aduce o completare te(tului scris n corpul tirii sau detaliaz cel mai important amnunt.
Pot fi mai multe sincroane ntr0o singur tire. +n unele cazuri, atunci c-nd este vorba despre relatri
contradictorii, este de preferat s fie sincroane de la toate prile implicate. +ns, n ciuda prerii
anumitor editori, nu este obligatoriu
=
s fie nregistrate toate sincroanele, mai ales c e(ist surse ce
refuz s se lase intervievate. +n aceste cazuri, reporterul poate s redea cu cuvintele sale poziia sau
atitudinea sursei respective ori s menioneze faptul c ea nu a putut s fie contactat ori nu a dorit s
fac vreo declaraie.
6
Pdurean Claudiu 5 Structura tirii de televiziune,
%ttp/BB>>>.mediaobservercluj.roBarticoleBeditare.%tm aa cum a fost nregistrata n
cac%e de G o o * ) e pe data de 6F ug <33H 6F/=;/32 #8T
<
Peca 5 'uzura .aniela 5 Jurnalismul de televiziune, *d. Polirom, Jai, <33A, pag ;2
;
'lescu 8dlina 5 8anual de producie se televiziune, *d. Polirom, Jai, <33;,
pag F2
=
Pdurean Claudiu 5 p.cit.
<6
.. 'ac?ground0ul sau punerea n conte(t este ultima parte a tirii de televiziune.
ceast parte aaz tirea ntr0o relaie mai larg cu evenimentele care s0au produs sau care sunt n curs
de producere. Prin intermediul bac?ground0ului, telespectatorul trebuie s neleag de ce este
important tirea respectiva.
'ineneles, n unele tiri pot s apar elemente suplimentare, care se completeaz cu
cele menionate deja. a ar fi de pilda *(troul. cesta este un te(t fr montaj citit de prezentator i
care se adaug de obicei c-nd un lucru s0a nt-mplat cu puin timp n urm i care sc%imb sau
completeaz oarecum datele tirii montate. a este de pild cazul unui accident de avion c-nd dup ce
este montat tirea, c%iar nainte de intrarea n emisie, se mai descoper un amnunt semnificativ, care
trebuie menionat neaprat dar nu mai e(ist timpul necesar pentru a realiza un nou montaj.
.e asemenea, tot n aceast categorie mai intr i aa0numita punte de te(t care se
introduce ntre sincroane, atunci c-nd redactarea tirii impune acest lucru. )n al treilea element ar fi
stand0up0ul adic secvena din tire n care reporterul povestete o anumit situaie atunci c-nd nu
e(ist suficiente cadre pentru a acoperi astfel situaia respectiv sau c-nd red o poziie a unei
oficialiti care nu dorete s stea de vorb cu presa. Etand0up0ul mai poate fi folosit i n situaia n
care este filmat un eveniment deosebit, pentru a da autenticitate ntregii poveti !de e(emplu, cazul
reporterilor de rzboi" sau c-nd stand0up ar da un element de culoare !cazul reporterului care realizeaz
un material despre obiceiurile anumitor comuniti i care i ia pe el o %ain semnificativ pentru
cultura respectiv".
8odel de sumar
@urnalul de la ora 32/33, ,ealitatea T9, 6D octombrie <33H
6. 9izit de lmurire
<. Etoica, cu stoicism
;. *(cluderi din PN&
=. *(cluderi de toamn
A. 'sescu l laud pe Etolojan
H. ,om-nul arestata n Nigeria a fost eliberat
F. &initea de dup furtun
D. Prognoza meteo
2. Ee am-n desc%iderea traficului n nordul capitalei
63. Ucoli din secolul RJR
66. Glori cu T9 i bon fiscal
6<. Jnundaii n #recia
6;. Casa lb susine Croaia
6=. Jmpas la IN)
6A. I nou enciclopedie on0line
<<
6H. Joan Paul al JJ lea prietenul umanitii
6F. genda zilei
6D. Eteaua 0 ,eal 8adrid 60=
62. 9or s joace n cupa )*G
<3. &iga Campionilor
<6. #rupele &igii Campionilor
<<. Precauie n #iuleti
<;. 8eteo
<=. Einteza presei de astzi
*(emplu de script pentru tiri/
*(cluderi din PN&
A
Jntro/ +n ultimele dou luni, r-nd pe r-nd mai muli liberali cu notorietate au fost
e(clui din diferite motive. VP# *&W+n toate cazurile ns s0a speculat c cei eliminai au fost
indezirabili conducerii partidului. B
8T*,J&/
V !e " septem#rie$ %ona %usc& i 'oan (hie au fost dai afar& pe motiv c& au cola#orat cu
Securitatea. Dup& ce )n urm& cu o lun& delegaia permanent& a !artidului *i#eral a decis e+cluderea
deputailor %ona %usc& i 'oan (hie$ ieri a venit rndul colegilor ,aluca -urcan i Cristian
.oureanu s& fie )ndep&rtai pe motiv de indisciplin&. Cei doi aveau la activ mai multe avertismente$
.oureanu fiind chiar suspendat din partid )nc& din decem#rie anul trecut. /n urm& cu o lun&$ la
Constana$ la edina delegaiei permanente a !0*$ s1a decis e+cluderea deputailor %ona %usc& i
'oan (hie. %otivul invocat )n cazul am#ilor parlamentari a fost cola#orarea cu Securitatea. 2proape
o lun& mai trziu a venit rndul deputailor ,aluca -urcan i Cristian .oureanu s& fie scoi din rndul
li#eralilor. !urt&torul de cuvnt al !0*$ 3arujan 3osganian$ declara atunci c& decizia Delegaiei
permanente a venit ca urmare a afirmaiilor critice repetate f&cute de cei doi la adresa partidului$ fapt
care a prejudiciat imaginea !0*. /ntre timp$ partidul i1a mai sancionat pe Dinu !atriciu pentru c& a
sponsorizat )n campania electoral& adversarul politic al partidului$ pe %ircea Cintez&$ Se#astian
3l&descu i %ihai ,&zvan Ungureanu pentru c& nu au susinut retragerea din 'ra4 a trupelor. -itu
(heorghiof i %ircea 'onescu 5uintus s1au retras singuri din demnit&ile din partid pentru c& au
cola#orat cu Securitatea$ iar 2leodor 6rncu a plecat din !0* din aceleai motive. /n fine$ pe 78
octom#rie a fost dat afar& i fostul preedinte al partidului$ -eodor Stolojan$ dup& ce ar fi )ncalcat )n
mod grav si repetat statutul partidului.
Machetarea ecranului
A
>>>.realitateatv.ro
<;
.in dorina de a nu0i plictisi telespectatorii, tot mai muli editori coordonatori ai
jurnalelor de tiri din ,om-nia au adoptat te%nica mac%etrii ecranului dup structura unei pagini de
ziar. +n fond, tendina ziarelor de a imita televiziunea e(ist deja de ceva vreme, aa c era normal s
adopte i televiziunea c-te ceva din te%nica presei scrise.
#iovani Eartori, un reputat profesor, celebru pentru studiile sale despre telviziune i
efectele acesteia scria despre tendina ziarelor de a imita televiziunea/ Xziarele se debaraseaz
H
de
coninuturile serioase, umfl n mod e(agerat i tr-mbieaz evenimente emoionale, e(agereaz
culoarea sau confecioneaz tiri n pac%eele pentru telejurnalN.
Ui acum s vedem ce se nt-mpl cu imaginea de televiziune. +nceputurile utilizrii
acestei te%nici n editarea tirilor de televiziune are o motivaie c-t se poate de justificat. tunci c-nd
pe parcursul prezentrii unui jurnal, apreau informaii de ultim or !brea?ing ne>s" pentru care nu
e(istau imagini, editorii recurgeau la urmtoarea metod/ jurnalul i urma cursul firesc de derulare,
prezentatorul anuna tirea, intra caseta cu reportajul filmat !beta" i pentru a nu ntrerupe jurnalul
brusc, se inserau n partea superioar sau inferioar a ecranului informaiile de ultim or legate fie de
o catastrof, fie o lovitur de stat sau o declaraie de ma(im importan a unui oficial. .up ce se
termina reportajul, prezentatorul relua sau completa informaiile care curseser pe ecran i de obicei
promitea c va reveni cu informaii sau dac era ceva ce nu suporta am-nare, urma un interviu
telefonic cu unul dintre personajele implicate n eveniment.
8enionm c aceast practic nu se utilizeaz n jurnalele de tiri ale televiziunilor
rom-neti dec-t n situaii foarte rare. 'ineneles c este practicat i astzi iar logica ei ntr0un
program de tiri nu poate fi contestat de nimeni. *ste poate o metod de a0i determina pe cei obinuii
n zappingul tv s nu sc%imbe canalul pentru c doar urmrind acele tiri vor afla mai multe informaii
despre ceva ce i intereseaz.
Te%nica modern a permis specialitilor din televiziunile rom-neti s utilizeze
diferite instrumente pentru personalizarea imaginii redate pe ecranul televizorului. devenit aproape o
regul ca orice jurnal de tiri s aib c-teva elemente comune/
0 sigla postului de televiziune, de cele mai multe ori poziionat n colul drept al
ecranului fie n partea superioar, fie n cea inferioar4
0 logo0ul emisiunii de tiri !@urnal, Utirile P,I T9, Ibservator" aflat n partea
inferioar a ecranului, de cele mai multe ori n st-nga4
0 titlul fiecrui reportaj, numele realizatorilor, tot ceea ce intr n aa cum este
denumit n jargonul de televiziune XmanonN sau XmanetN.
ceste trei elemente sigla, logo0ul i MmanonulN constituie elementele de baz care
nu pot lipsi din nici un program de tiri. )rm-nd modelul tirilor CNN ns, coordonatorii tirilor tv din
ara noastr s0au g-ndit c este loc suficient i pe ecranele rom-nilor pentru alte tipuri de informaii
care cu siguran i intereseaz i astfel s0au nscut deja binecunoscutele ne>sbar0uri.
stfel, ei au reconfigurat structura ecranului care dintr0o dat s0a dovedit a fi
ncptor i pentru alte informaii/ or, curs valutar, meteo, tiri naionale, tiri internaionale, numerele
H
Eartori #iovani 5 X9omo videns. 'm#ecilizarea prin televiziune i post gndireaN,
*d. :umantitas, 'ucureti, <33A, pag 6<=
<=
de telefon ale diferitelor servicii publice, numrul de telefon al redaciei, adresa de e0mail, numrul la
care telespectatorii pot trimite E8E, i multe altele. Toate acestea ajung n anumite situaii s acapareze
aproape ;3Q din suprafaa ecranului. Jmaginea este astfel ncadrat de te(tul care o sufoc, i tirbete
din e(presivitate i c%iar i alung pe telespectatori. Jar n televiziune totul depinde de imagine. Pentru
telespectatori lucrurile nfiate prin imagini nseamn i c-ntresc mai mult dec-t lucrurile spuse prin
cuvinte sau cele scrise.
Care este efectul aglomerrii ecranului cu toate aceste r-nduri McurgtoareNO
Telespectatorului i se va solicita o atenie distributiv, el va afla n foarte scurt timp mult mai multe
informaii dec-t ar avea nevoie, i va ncerca s cuprind totul. *vident c atunci c-nd se va strdui s
citeasc r-ndul cu tiri naionale de e(emplu, atenia se va concentra e(clusiv asupra acestuia iar
jurnalul de tiri n sine i vocea prezentatorului va deveni doar un zgomot de fond. Ui n acest caz $uid
prodestO
Practica descris ceva mai sus este utilizat n mod frecvent de ctre televiziunile
specializate n tiri/ ,ealitatea T9, ntena ;, N<=, dar o regsim i la anumite emisiuni informative, de
dezbatere, etc. .ar unde se poate ajunge prin ng%esuirea tuturor informaiilor pe ecranul tvO &a o
emisiune a lui .an .iaconescu n .irect de pe IT9, de e(emplu, pe ecranul televizorului se puteau citi
urmtoarele/
X+nmorm-ntarea celor = eroi ai ec%ipajului prbuit la JaiN 5 n partea de sus a
ecranului4
+n partea inferioar a ecranului erau ngrmdite urmtoarele r-nduri/
X)rmeaz #igi 'ecaliN4
XNumrul de telefon al redaciei, tariful pentru apeluri, tariful pentru E8EN4
XUtiri naionaleN4
XTelefonul ceteanului, telefon pentru apeluri de urgenN, etc.
i sesizat cu siguran grotescul imaginii. ,ealizatorii acestei emisiuni au dorit cu
orice pre s i anune urmtorul invitat, numai c au uitat probabil c te(tul se suprapunea pe
imaginile de la o nmorm-ntare. *ste cunoscut faptul c .an .iaconescu a promovat mereu
senzaionalul n programele pe care le realizez, dar de aici i p-n la a crede c ntre primele dou
r-nduri a fost o intenie ascuns e cale lung. Jmaginea de mai jos nu necesit nici un fel de comentariu.
<A
I+a*inea "re$entatoru)ui de =tiri in audiovi$ua)u) ro+ane!#
proape 23Q dintre rom-ni se informeaz de la televizor, n timp ce doar = Q
folosesc radioul ca surs de informaii i tot patru procente, presa scris, potrivit unui studiu realizat de
C),E la solicitatea Consiliului Naional al udiovizualului !CN " i dat publicitii pe 6A august
<33H. Cu toate acestea Xtirile de la noi sint departe, in mod evident, si de modelul european, si de cel
american. colo nu gasesti stiri despre prietena nu stiu carui fotbalist sau reporteri afectati cum sint cei
romani, care isi regizeaza propriile transmisii. ltfel spus, noua ne lipseste relatarea sobra a faptelor si
sintem impinsi mai mult catre relatarea opiniilorX, spune ,alu Gilip preedintele Consiliului Naional al
udiovizualului.
Criteriul de selectare a informaiilor sau dintre informaii este foarte important n televiziune.
Jnformaia care conteaz este cea mai filmabil, i dac nu e(ist filmare nu e(ist nici tire, adic
tireanu se d, nu este XdemnN de micul ecran. Ee poate spune c fora televiziunii, fora vorbirii prin
imagini este i g%iuleaua
F
ei legat de picior. Piarele i radioul nu au problema de a fi pe post.
Televiziunea o are, bineneles n anumite limite. Nu este vorba dec-t de faptul c fiecare tire trebuie
s aib neaprat o filmare ca suport. Utirile Pro T9
au cel mai mare succes, fiind preferate de ;6Q dintre repondenii studiului. )rmeaz Ibservatorul
ntenei 6, cu <2Q, @urnalul T9,, cu 6=Q i emisiunile informative de la ,ealitatea T9, preferate de
63Q dintre rom-ni. .e asemenea, Pro T9 i ntena 6 prezint cele mai corecte tiri politice, cu <6Q
fiecare, urmate de ,ealitatea T9, cu 6H procente.
&oo?0ul prezentatorilor de tiri este considerat un ingredient important
D
pentru imaginea unui
post de televiziune. devenit un brand, ntreinut cu strnicie de televiziuni.
F
Eartori #iovanni 5 '#idem, pag H;
D
'lagu 5 'et7 5 6reza i rujul au procent din rating$ >>>.cotidianul.ro, <D.3=.<33H
<H
ezarea prezentatorilor de tiri printre marile vedete de televiziune
a fost fireasc, judec-nd dup rolul important pe care l0au avut acetia dup MliberalizareaX presei. *i au
devenit cei mai importani McomunicatoriX n faa publicului, dup renunarea la modelul prezentrii de
tiri cu crainice. Ui astfel, n condiiile n care, la mai bine de 6H ani de la ,evoluie, D3Q dintre rom-ni
recunosc c se informeaz de la televizor, jurnalele au fost de la nceput emisiuni cu un rating constant
foarte mare, iar prezentatorii acestora imagini0emblem ale posturilor unde lucrau. Cartea de vizit a
televiziunilor sunt tiritii lor, prin urmare nu este nt-mpltor faptul c imaginea acestor prezentatori
este atent construit i strunit. *cranele au fost invadate de o armat de fete i biei, cu v-rste
depind rar <A de ani, alei n primul r-nd pentru c Mdau bine pe ecranX. 8etoda televiziunilor
occidentale, unde prezentatorii sunt alei dup ce dob-ndesc o e(perien de cel puin <3 de ani n
munca efectiv de pres, nu a fost luat n seam. Jar efectul pe termen mediu a fost catalogarea
tiritilor drept Mcititori de prompterX. .icie perfect, cultur general peste medie i o prezen c-t se
poate de agreabil 5 au fost criteriile care au determinat, ani la r-nd, apariia prezentatorilor de tiri.
Jar p-n la formarea unei generaii de jurnaliti noi, cu e(perien i cu nsuirile necesare unui
prezentator, soluia a fost munca asidu la crearea imaginii vedetelor momentului.
bia apariia televiziunilor de tiri a reuit s anime MpiaaX.
,eporterii, redactorii i editorii de p-n atunci au ajuns Mpe sticlX. Nevoia de a dinamiza buletinele de
tiri a impus formatul cu invitai n studio, iar intervievarea acestora nu putea fi realizat dec-t de
oameni care nu au nevoie s li se opteasc ntrebrile n casc.
Prezentatorii jurnalelor
sunt printre cele mai vizibile vedete ale televiziunilor din ,om-nia. 8ajoritatea au devenit n timp cele
mai cunoscute nume ale posturilor pe care le reprezint. Eondajul realizat pentru ntena 6 n luna
februarie <33H a artat c, printre primele zece persoane care vin n mintea rom-nilor c-nd se g-ndesc
la o televiziune, cel puin dou sunt de la tiri. !vezi figura 6".
@urnalele de Utiri, ca emisiuni de sine stttoare, dei se afl printre primele trei ca vizibilitate,
au, n cazul marilor televiziuni, o recunoatere mai mic deci- a vedetelor care le prezint. !vezi figura
<"
<F
6igura 7: -opul celor mai cunoscui jurnaliti din ,omnia
6igua ": Cele mai cunoscute emisiuni de televiziune din ,omnia
Procesul de depersonalizare acioneaz, de asemenea, n ambele sensuri. Utirile nu au
o int anume, fiind destinate tuturor i nimnui n particular, dar n acelai timp moderatorii i
reporterii sunt percepui ca nite corpuri electronice, fr substan, aparent capabile de a trece dincolo
de limitrile impuse de condiia lor uman i garant-nd astfel obiectivitatea tirilor. ceste efecte
<D
necesare, dar care pot duce la depersonalizarea prezentatorilor i reporterilor de tiri, sunt atenuate de
te%nica numelor, cu ajutorul creia acetia ncearc s0i pun n eviden personalitatea singular i s
apar n faa telespectatorilor ca persoane familiare, de ncredere, cu care oricine se poate identifica cu
uurin.
)n aspect interesant al tirilor de televiziune este c par n acelai timp construite i
naturale
2
. Producerea tirilor necesit timp i efort !n concluzie, nu pot reprezenta un fenomen natural",
dar frecvena buletinelor de tiri i accentul pe realitatea imediat dau impresia accesului natural la
evenimentele prezentate ca atare, fr intervenia marcat a editorilor de tiri.
,m-ne de vzut care va fi rezultatul acestui MrzboiX al mijloacelor de comunicaie.
Eemnificativ este importana din ce n ce mai mare a mijloacelor de informare transnaionale, care au
subminat noiunea de comunitate naional i semnificaia serviciilor publice, desc%iz-nd drumul ctre
apariia unor identiti multiculturale democratice. Te%nologiile i mijloacele de informare
contemporane au restructurat o mare parte din e(periena generic a lumii de azi. Te%nologia video,
televiziunea prin cablu, satelitul i Jnternetul au sc%imbat geografia produciei culturale.
+ntr0o suit istoric mai mult sau mai puin didactic, televiziunea succede, ca putere
de comunicator dominant, pe de o parte radioului i pe de alta filmului.
Televiziunea de calitate 5 adic, repet/ televiziunea0standard 5 este film al crui
scenariu este actualitatea i care, deopotriv, stabilete scenariul
63
agendei noastre de zi cu zi.
&umea rom-neasc, aa cum se vede ea n toate jurnalele T9, are un inconfundabil
aer de b-lci ieftin, zgomotos, sclipicios i promiscuu. *popeea frailor Cmtaru sau, mai nou, a lui
#enic 'oeric, vorbele de du% ale lui #igi 'ecali, filozofia de via a lui .inel Etaicu fac parte din
viaa noastr. Nu s0a terminat bine un scandal, c altul i ia locul/ i mai muli bani, i mai mult
opulen, interioare ncrcate, canapele din piele i sticle de butur aezate peste tot ca la e(poziie.
+n aceast paradigm neao
66
, faptul c unul dintre subiectele tirilor de sear de la
P,I T9 era c drian 8inune i0a sc%imbat numele n drian de 9ito nu mai poate dec-t s ne
amuze.
C%iar daca sunt posesori de palate, grdini zoologice sau ?ilograme de bijuterii, visul
de aur al oricrui mafiot naional este s i se descrie i latura uman.
Ui c%iar asta are grij s fac mediaO E ne descrie preferinele culinare, cercul de prieteni i cam cum
se leag lucrurile la o cumetrie adevrat. .ei respins ca prob n dosarul frailor Cmtaru, imagini
de pe caseta video filmat la nunta unuia dintre ei au fost difuzate la jurnalul de sear. Telespectatorii
au avut parte de puin spectacol, i0au vzut pe capii mafiei benc%etuind alturi de maneliti vestii
precum 9ali 9ijelie sau de niscaiva oameni politici. .incolo de uile securizate ale lumii interlope se
perind i nume de politicieni sau de efi ai Poliiei. Circul nu se oprete aici, infractorii vor tam0tam i
2
.rg%ici &aura 5 -eleviziunea 1 mijloc de ;re<configurare a realit&ii, nr 62<,
>>>.observatorcultural.ro
63
#%iu 'ogdan 0 Pentru o televiziune suveran, nr <<H, >>>.observatorcultural.ro
66
Eandu na 8aria 5 8icul ecran. Caliti de personaj media, nr <=<,
>>>.observatorcultural.ro
<2
mai mare, cer audieri n senatul ,om-niei, ei nu sunt vinovai, s vin presa s constate c au fost
btui n arest i s li se fac dreptate. Nu au nimic, e o nscenare, averile nu sunt ale lor ci ale
nevestelor sau rudelor, i dac, totui, au agonisit ceva e doar din bani cinstii. +n lumea interlop
legturile se fac pe prietenii i pe trafic de influen. Cu c-t atrag pe l-ng ei mai muli oameni cu
funcii, cu at-t sunt mai puternici, aa c li se cuvine i atenia presei i, mai ales, s scape de orice
pedeaps.
Te)evi$iune 9 Internet !i+u)taneitate =i #on#uren(0
.ac la nceputurile ei, televiziunea emitea imagini alb0negru, astzi nu numai c
vedem imagini color, dar putem viziona programe T9 digitale i sunet ;. surround. 8ai e(act,
televiziunea emite acum imagine de nalt definiie, claritate, luminozitate i rezoluie. .e la
televizoarele cu tub catodic !care emiteau radiaii periculoase pentru oc%i" s0a trecut la televizoare i
monitoare cu cristale lic%ide !&C." i la cele cu plasm. cestea nu emit radiaii, iar rezoluia imaginii
este optim. Culorile, luminozitatea, claritatea imaginii i durata de via mai lung a acestor noi tipuri
de televizoare transform total modul de percepie a realitii.
.imensiunea redus a tubului permite ca acest nou televizor s fie agat de perete,
asemuindu0se cu un tablou. Pe de alt parte, televizoarele cu plasm pot avea i dimensiuni magnifice
ec%ival-nd cu mrimea unui ecran de cinematograf. Totui, prea puini rom-ni i pot permite
ac%iziionarea unui astfel de televizor deoarece pretul este incredibil de mare. )n televizor cu plasm
cost n ,om-nia c-t un apartament cu ; camereY .ac adugm la noul televizor digital un sistem
M:ome cinemaN cu bo(e0satelii care emit sunete ;. Eurround, aezate n c-te un col al camerei, ne
vom transmforma camera proprie ntr0un adevrat cinema virtual. Te%nologia nu se oprete aici/
specialitii susin c viitorul aparine ecranelor polimericeY
&a ora actual, n ntreaga lume, asistm la o e(plozie a numrului de televiziuni i,
totodat, a fenomenului Jnternet. .e fapt, Jnternetul vine rapid din spate i tinde s nlocuiasc n
cur-nd, televiziunea. Jnternetul reprezint o reea mondial de calculatoare, legate ntre ele. Conform
unui studiu
6<
recent efectuat n E) s0a constatat c publicul migreaz ctre Jnternet, abandon-nd T9.
stfel, mai mult de H3Q dintre subiecii unui sondaj al Content Jntelligence #roup au indicat Jnternetul
ca principal surs n ceea ce privete culegerea de informaii de interes personal sau special. )n alt
sondaj !National Jnternet Etud7 b7 Ecarboroug% ,esearc%, <336" n E) a artat nc o dat c
Jnternet0ul tinde s sc%imbe obiceiurile publicului i rpete din audiena televiziunii, radioului,
ziarelor i revistelor. .atele oferite de aceste sondaje ofer un motiv puternic i pentru migrarea
publicitarilor ctre Jnternet. )n studiu american analizeaz rata de adoptare a Jnternetului n contrast cu
celelalte media. .ac radioului i0au trebuit ;D de ani pentru a ajunge la maturitate, televiziunii i0au
trebuit 6; ani. +n sc%imb, pentru >eb aceast perioad s0a redus la numai A ani, ceea ce justific
sintagma care calific Jnternetul ca fiind mediul de comunicare cu cea mai rapid cretere din istorie.
Ce urmeazO
6<
Jonu 8arcu 0 -eleviziunea )n mileniul al ''' lea$ %ttp/BB>>>.junona.=t.comBarticoleBtvJJJ.%tml asa
cum a fost nregistrata n cac%e de # o o g l e pe data de <= Eep <33H 36/A2/<< #8T.
;3
v-nd n vedere faptul c pe Jnternet, utilizatorul se poate distra, informa, educa,
oric-nd dorete i, n plus, poate comunica i poate face cumprturi, i c Jnternetul mbin te(tul cu
imaginea video i cu sunetul, este clar c acesta va fi preferat de oameni, n detrimentul celorlalte
media tradiionale. +n plus, pe Jnternet putem intra pe site0ul unei televiziuni i putem viziona programe
sau putem asculta un anume post de radio care emite pe alt continent !al crui semnal fizic nu ajunge pe
calea undelor p-n n locul n care ne aflm", la o calitate e(celent a sunetului i a imaginii.
Consumatorul de media are astzi nu mai are de ales numai ntre posturile de radio pe care le poate
capta aparatul radio sau ntre cele ;30=3 de canale T9 difuzate de reeaua de T9 prin cablu la care s0a
abonat. Pe Jnternet poate alege orice post de radioBT9, din orice zon geografic i poate viziona
programe de T9 care nu sunt preluate de reeaua lui de T9 prin cablu. adar, este foarte probabil c
Jnternetul va domina celelalte media clasice n viitorul apropiat. +n E) ocup deja primul loc.
+n viitor, cel mai plauzibil scenariu ar putea fi MmariajulN televiziunii cu radioul i cu
presa scris pe Jnternet. stfel, televiziunea mileniului al JJJ0lea va emite n special pe Jnternet. .eja au
aprut numeroase posturi de T9 care emit doar pe Jnternet. 9iitorul, ns, ne va rezerva multe surprize.
@aponezii au ncercat un e(periment/ crearea unor crainici robot care s prezinte telejurnalul. C-nd
privim la televizor ne deranjeaz anumite defecte fizice minore ale unui crainic. Te%nologia vine s
rezolve aceasta problem/ se construiete un portret digital ale unui personaj feminin cu trsturi fizice
ideale. Telespectatorii vor fi mult mai atrai s priveasc telejurnalul prezentat de o femeie virtual
frumoas, fr nici un defect. Prin urmare, crainicul uman ar putea fi nlocuit n viitor de unul robot.
+ntrebarea ar fi/ c-i oameni ar accepta ca tirile s le fie prezentate de un robotO
+n viitor vom putea privi programele de T9 nu doar pe ecranul monitorului sau al
televizorului, ci i pe telefonul mobil sau c%iar pe ceasul de la m-nY .eja se comercializeaz n E)
i @aponia telefoane mobile pe care se pot vizualiza tiri cu imagini, videoclipuri i ceasuri pe care se
pot citi diverse informaii legate de vreme, sport, burs, etc.
Conceptul de televiziune pe Jnternet este un pic diferit fa de televiziunea clasic.
Televiziunea pe Jnternet difuzeaz programe la cerere, iar feedbac?ul publicului este foarte uor i
rapid. Publicul poate selecta filmul sau emisiunea ori tirea care l intereseaz pentru vizionare. +n
mijlocul filmului, telespectatorul poate selecta varianta final a acestuia.
#iovani Eartori n lucrarea M:omo videns, Jmbecilizarea prin televiziune i post0
g-ndireaN anuna c am intrat ntr0e er Mmultimedial
6;
N. Prin multimedialitate de nelege, din punct
de vedere conceptual, unificarea ntr0un singur mediu a cuv-ntului scris i vorbit, a sunetului i a
imaginii. +n aceast multimedialitate convieuiesc multe media iar televiziunea nu mai este regina
acestora de ceva vreme. Noul suveran este de acum calculatorul. Prin intermediul acestuia asistm la
procesul de digitalizare a tuturor media. Personal0computerul nu numai c unific cuv-ntul, sunetul,
imaginile, caracteristic specific televiziunii, dar introduce n r-ndul celor MvizibileN realiti simulate,
realiti virtuale. Televiziunea ne face s vedem imagini ale unor lucruri reale, este fotografia i
cinematografia celor e(istente. +n sc%imb calculatorul ne face s vedem imagini imaginare.
Noile frontiere sunt Jnternetul i c7berspaiul, iar noul cuv-nt de ordine este Xs
devenim digitaliN. Ealtul este substanial dar acest lucru nu nseamn ca omul obinuit se va arunca
6;
#iovani Eartori 5 '#idem, pag <=
;6
asupra calculatorului personal abandon-nd tele0vederea. a cum radioul nu a fost ucis de televizor, nu
e(ist nici un motiv s presupunem c televiziunea va fi ucis de Jnternet. +ntruc-t aceste instrumente
ofer produse diferite, e limpede c se pot aduga unul altuia. Problema nu este cea a depirii ci a
centralitii
6=
.
.ac internetul este divetrisment, utilizat pentru divertisment, atunci nu mai e at-t
desigur c televiziune va fi nvins. Partea slab a televiziunii pe care o cunoatem e aceea c e
MgeneralistN, n sensul c nu ofer produse ndeajuns de difereniate. +n msura n care Jnternetul
constituie un divertisment, o disctracie, televiziunea va nvinge n r-nduriele celor Mtr-ndaviN sau al
celor obosii care prefer s stea s priveasc, n timp ce internetul va nvinge n r-ndurile celor
MactiviN, ale celor crora le place s dialog%eze i s caute.
Sen$a(iona)u) -n =tiri)e tv e8e+")e%
)n prezentator de tiri tv, la un jurnal de tiri obinuit desc%ide programul de tiri cu
o figur apocaliptic
6A
, anun-ndu0i telespectatorii c ntr0o parcare din capitala unui stat oriental
fuseser detonate dou bombe i c e posibil ca cel puin doi oameni s fie rnii. Pentru a0i ilustra i
mai bine tirea, prezentatorul intr n legtur cu un g%id al unei agenii de turism rom-neti aflat c%iar
n preajma locului n care se produsese deflagraia.
.ialogul care a urmat se prezint n linii mari astfel/ Xvem informaii c au fost
detonate dou bombe n zona unei parcri din J. i c cel puin doi oameni au fost rnii, dintre care
unul gravN. X%, nu, nu pot zice c au fost dou bombe, ci mai mult dou petarde. Nu a fost rnit
nimeniN. XUi totui avem informaii c s0au auzit bubuituri puternice n zonN. XNu, stai linitit, au fost
mai mult nite pocnituri care au speriat oamenii din acea zon, dar nu s0a nt-mplat nimicN. Xcolo se
afl muli rom-ni pentru comer sau n vacanN. X*(act. .ar nu s0a nt-mplat nimic, totul e n ordine.
8ici pocnituri cum au fost i anul trecut n staiunea Cimbirli?, dar turitii rom-ni pot veni fr nici o
grij aici, e soare, e o zon sigur, s nu0i fac probleme, agenia noastr le st la dispoziie, avem
autocare elegante...N
ici legtura a fost ntrerupt iar prezentatorul tv i0a reluat figura sumbr, repet-nd
tirea, scr-nind din dini/ X.ou bombe au fost detonate ntr0o pia din J, rnind cel puin doi
oameniN.
6=
#iovani Eartori 5 '#idem, pag ;2
6A
ndronac%e #abriela 5 2ntrenat pentru spectacol,
>>>.romanialibera.comBarticoleB<;.3D.<33A
;<
scult-nd dialogul celor doi am avut imaginea e(act a felului n care terorismul a
ajuns o p-ine bun de m-ncat pentru tiriti i o pisic moart pentru operatorii turistici care nu tiu
cum s mai scape de %oitul ei. Cele dou personaje i aprau profesia cu o nd-rjire de invidiat.
Prezentatorul spumega de furie c acel g%id nu i confirma tirea de senzaie, iar g%idul transpira din
greu minimaliz-nd totul, pentru a nu0i duce de r-p afacerile din zona XsigurN.
)n alt e(emplu de fabricare a senzaionalului din lucruri comune l regsim ntr0una
din tirile de la P,IT9, de la nceputul acestui an. Eubiectul acesteia era transmisiunea n direct a
momentului n care sosea la Jnstitutul 8atei 'al primul pacient suspect de grip aviar din ,om-nia.
)nul dintre reporterii Pro Tv aflat n faa institutului, comenta alturi de un invitat
sosirea ambulanei. Ee vedea ambulana trg-nd n faa rampei. Nimic mai simplu. +ns pentru oc%ii
e(perimentai ai comentatorilor, momentul trebuia consemnat cu savante e(plicaii de genul X...vedem
acum cum ambulana face un mic ocol i se oprete n dreptul rampei de acces n spital... N 0
comentariu spus n stil semi0CNN, cu vocea uor grav i optit, de parc se pregtete ceva mre,
gen nlarea unui steag sau decorarea unui atlet. Comentariile savante continu. X+n ambulan vedem
mediciN.
poi observm jurnalitii agitai cum i fac loc n dreptul uii ambulanei pentru a
fotografiaBintervieva bolnavul. )a se desc%ide, targa este cobor-t, individul are faa acoperit cu un
cearaf. C-iva reporteri ns insist s nfig n dreptul cearafului inert un microfon i s ntrebe ceva.
Nu se tie ce, cei de la ProT9 au avut decena s nu transmit n direct bolboroselile reporterilor.
Probabil ar fi fost o ntrebare de genul/ XEuntei bolnav de grip aviarO N . Imul de pe targ nu s0a
obosit s rspund. Comentariul din studio nu a nt-rziat/ Xbolnavul este cu siguran sedat, pentru a nu
rspunde ntrebrilorYN
devaratele tiri senzaionale sunt n alt parte, se atrage, n mod voit, atenia
populaiei de la adevratele realiti, acum c-nd mai sunt puine zile p-n la aderarea la )*.
INTERVIUL DE TELEVIZIUNE
Interviu) e!te o #onver!a(ie -n #adru) #0reia un :urna)i!t !au +ai +u)(i "un -ntre/0ri unei
"er!oane !au +ai +u)tor "er!oane "entru a af)a infor+a(ii3 o"inii3 e8")i#a(ii3 #are "er+it
#unoa=terea =i -n(e)e*erea unui fa"t !au a unei !itua(ii.
Jnterviul nu este nici interogatoriu nici sc%imb de idei, nici controvers, nici negociere, nici
persuasiune asupra intervievatului pentru a accepta opiniile jurnalistului. Prin urmare, cuv-ntul eu ar
trebui s lipseasc din vocabularul celui care intervieveaz.
S"e#ifi#u) interviu)ui de te)evi$iune
8ediul audio0vizual ofer interviului o serie de particulariti/ unele constituie o ans n plus,
altele fac mai dificil munca jurnalistului.
'nformaia vizual&/ persoana intervievat este vzut i caracterizat de gesturile pe care le
face, de e(presia c%ipului, de modul n care este mbrcat, de eventualele accesorii4 toate acestea
reprezint un discurs ce se suprapune celui verbal, ntrindu0l sau, dimpotriv, contrazic-ndu0l. &ocul
;;
unde se desfoar interviul, prin ambiana sa, poate fi interesant sau nu, adecvat sau nu temei
discutate4 bine ales, el mrete gradul de interes i ofer un plus de autenticitate.
'nformaia auditiv& never#al&/ sensurile afirmaiilor cuprinse ntr0un interviu sunt nuanate
semnificativ de intonaie, de ritmul n care se vorbete, de fora pe care o transmite vocea, de
eventualele ezitri i pauze4 ambiana sonor d amprenta specific unui anumit loc.
-ehnica de televiziune/ ec%ipa de filmare, video camera i toate celelalte elemente ce in de
te%nic creeaz un cadru artificial pentru dialog4 el afecteaz ntr0o anumit msur firescul
comunicrii 5 cei intervievai vor fi mai puin naturali !fac e(cepie persoanele publice cu e(perien
ntr0ale televiziunii".
!relucrarea limitat& a )nregistr&rii/ spre deosebire de presa scris, interviul de televiziune nu
poate fi MredactatN dec-t ntr0o mic msur, prin MfonotecareN, adic prin scurtarea lui. Nu sunt
posibile reformulri ale unei idei, nu este posibil ca intervievatul s revad forma final a interviului i
s fac eventuale modificri pentru a completa, corecta sa nuana o afirmaie.
Eta"e)e rea)i$0rii unui interviu de te)evi$iune
1.De#i$ia de a )ua interviu)
ceasta este etapa iniial n care se stabilesc/ a"tema subiectului viitorului interviu, b"scopul
pentru care se ia, c"persoana care va fi intervievat, d"modul n care se va lua interviul, e"formatul de
difuzare, f"durata lui apro(imativ.
'.Pre*0tirea
+n general, pregtirea unui interviu presupune/
a" obinerea acordului persoanei stabilite, fie, dac este cazul, gsirea unei alte persoane,
n situaia in care prima nu este disponibil sau refuz
b" o documentare asupra temei sau subiectului abordat
c" o documentare privind persoana ce va fi intervievat
d" definirea strategiei de urmat i redactarea ntrebrilor.
*(ist dou moduri de documentare 5 unul punctual, pentru un anumit subiect, i un altul,
general i continuu, ce presupune s fii la curent cu MactualitateaN unui domeniu mai larg. I bun
documentare este prima condie a unui interviu reuit, ea asigur nelegerea subiectului, permite
formularea ntrebrilor, precum i stabilirea dialogului.
+n cazul interviurilor nt-mpltoare nu este timp pentru o documentare special, ele se bazeaz
pe e(periena acumulat de jurnalist.
,.Luarea interviu)ui
+n funcie de modul n care se realizeaz nt-lnirea dintre ec%ipa de televiziune i persoana
intervievat, e(ist urmtoarele variante/
'nterviu planificat 5 are loc fie n studio, fie pe teren, n urma unei nelegeri prealabile
ntre jurnalist i persoana intervievat privind tematica abordat4
'nterviul )n ateptare 5 se desfoar cu persoane publice, pe care jurnalitii le0au
ateptat, de e(, la sf-ritul unei edinte importante, pentru a le c%estiona n legtur cu ce s0a discutat
;=
ori s0a %otr-t n cadrul reuniunii respective. .ialogul are loc pe culoare sau pe scrile de la intrare, sub
presiunea timpului. +n general, nu se pun dec-t dou trei ntrebri, direct la subiect4
'nterviul neplanificat 5 se solicit i se realizeaz pe loc cu ocazia unor evenimente i n
legtur cu ele !de e(/ premiere, vernisaje, e(poziii, greve, proteste etc"4
'nterviul )ntmpl&tor 5 este luat la locul unui accident, incendiu, etc. celor implicai direct
sau martorilor4
'nterviul smuls 5 reporterul, secondat de operator !eventual i de sunetist", abordeaz
direct persoana pe care dorete s o intervieveze i despre care presupune sau tie c nu accept s
rspund la ntrebri. .ac, de e(, cel vizat iese dintr0o cldire i nu se opreste, reporterul l va urma,
ncerc-nd in felul acesta s0l foreze s vorbeasc. )neori c%iar i tcerea poate fi un rspuns, secvena
filmat urm-nd s fie prezentat ca atare !rm-ne de discutat dac i c-nd o asemenea practic nu
ncalc drepturile fundamentale ale omului, pentru c oricine are dreptul de a refuza s dea un interviu"
'nterviul cu camera mascat& 5 este o variant a celui anterior, de data aceasta nu se
filmeaz la vedere4 camera este fie ascuns, de e( ntr0o saco, fie este inut n m-n, ca i cum nu ar
funcionaT !i de aici se pun probleme de deontologie. Giecare persoan are dreptul la propria
imagine. .ar, n acelai timp, i publicul are dreptul s tie cine i de ce obstrucioneaz, s zicem o
anc%et care urmrete clarificarea unei situaii de interes general. Pentru a nclina ntr0o parte sau alta
trebuie luate n considerare datele concrete ale fiecrui caz n parte".
1or+ate de difu$are
spectul final al unui interviu, aa cum ajunge el la spectatori, fie c este transmis n direct fie
c este nregistrat, constituie ceea ce se numete formatul de difuzare. Jat cele mai frecvente formate
de interviuri/
Jnterviu scurt, nregistrat pe teren, integrat ntr0un material mai mare 5 utilizat
ndeosebi la telejurnale4
Jnterviu scurt, cu un invitat n studio, intervievat direct de crainic sau crainicul
emisiunii de tiri !ca te%nic posibil, dar utilizat rar, doar c-nd persoana intervievat nu este
disponibil la ora difuzrii, varianta n care interviul se nregistreaz naintea emisiunii 5 n absena
unei menionri e(plicite pe ecran"
Jnterviu scurt, realizat n direct, prin legtur video, de ctre crainica sau crainicul
emisiunii de tiri !cei doi interlocutori apar pe ecran n dou ferestre, cu treceri succesive n prim0plan"
Jnterviu telefonic realizat n direct sau nregistrat 5 se utilizeaz mai ales n cadrul
telejurnalelor
Pseudo0intervievarea de ctre crainic!" a reporterului care relateaz n direct de pe
teren !coresponden&" 5 se utilizeaz la telejurnale i la transmisiile n direct de la diferite evenimente
Jnterviuri ample, n direct sau nregistrate, ce ocup n totalitate sau cea mai mare
parte a spaiului unei emisiuni, caracterul interviului fiind determinat de genul emisiunii
Jnterviuri ample, fragmentate i reordonate conform logicii documentarului,
reportajului, anc%etei etc de televiziune4 este posibil s se pstreze doar rspunsurile, nu i ntrebrile
;A
unui interviu, altern-ndu0le cu fragmente de comentariu4 aceast formul mut accentul de pe dialog pe
rememorarea unor situaii i nt-mplri
3o+ populi.
Ti"o)o*ia interviuri)or de te)evi$iune
.up scopul imediat sau funcia interviului se contureaz urmtoarele variante/
a" interviul de informaie/ ofer date, informaii, relatri, precizri, descrieri etc obinute de
la cei implicai n evenimente, de la cei ce le MfacN sau de la martori4 ceea ce se urmrete
sunt faptele, datele concrete
b" interviul de interpretare/ un specialist sau un comentator specializat, e(plic i
interpreteaz un fapt, ncadr-ndu0l n conte(t, prezint fapte similare. Epecialistul nu0i
prezint propriile sale opinii, ci ofer doar acea informaie pe care ar putea s o furnizeze
oricare alt specialist din domeniu, astfel ca publicul s neleag despre ce este vorba i
s0i formeze singur o opinie. colo unde e(ist puncte de vedere diferite, el le va
prezenta corect pe toate, fr s0i e(prime propria opiune
c" interviul de opinie i comentariul/ spre deosebire de interviul anterior, aici tocmai opinia
i poziia personal sunt evideniate
d" interviul emoional/ arat starea de spirit a celui intervievat 5 bucuria cuiva care a c-tigat
un concurs, spaima celui care a trecut printr0un accident, furia sau revolta generat de un
conflict etc
e" interviul de atmosfer&/ caracterizeaz un eveniment, un loc sau o comunitate prin felul n
care vorbete cel intervievat, prin felul n care este mbrcat sau prin mimica sa4 ceea ce
spune este mai puin important4 se aseamn cu genul anterior, ambele put-nd fi
considerate, cel puin n parte interviuri de coloratur
f" interviul de promovare/ are ca el atragerea ateniei publicului asupra unui eveniment
cultural, sportiv, social etc
g" interviul portret/ specificul acestui tip de interviu, c-nd nu se transform ntr0un tal?0
s%o>, rezid n faptul c subiectul dialogului este legat c%iar de persoana intervievat,
urmrindu0se conturarea personalitii sale..
)n alt criteriu de clasificare este nu+0ru) "arti#i"an(i)or la interviu. Pe baza lui se disting
urmtoarele tipuri de interviu/
a" un jurnalist$ un intervievat 5 formula obinuit, cea mai des nt-lnit
b" un jurnalist$ mai muli intervievai 5 varianta utilizat n studio, dar i pe teren
c" mai muli jurnaliti$ un singur intervievat 5 pe l-ng conferinele de pres transmise ca
atare, nregistrate sau n direct, la aceast formul se recurge atunci c-nd se intenioneaz
s se dea o anumit not protocolar nt-lnirii cu o personalitate
d" mai muli jurnaliti$ mai muli intervievai 5 aceast formul descrie conferinele de pres
cu mai muli respondeni4 este utilizat rar din cauza caracterului ei formal accentuat4
poate fi folosit pentru organizarea unei confruntri televizate ntre susintorii unor
poziii diferite.
)n alt criteriu de clasificare este )un*i+ea interviu)ui/
;H
a" interviuri foarte scurte 5 inserturi de la c-teva secunde la c-teva zeci de secunde
b" interviuri scurte 5 dou trei minute
c" interviuri medii 5 =0A minute
d" interviuri lungi 5 <D de minute i peste
8sura n care un interviu este sau nu "roto#o)ar reprezint un alt criteriu/
a" interviul neprotocolar 5 cu oameni obinuii
b" interviul semi1protocolar 5 cu lideri politici, cu oameni de afaceri, cu funcionari
superiori, cu directori etc !totui, e(ist cu asemenea persoane i interviuri lipsite de
formalism 5 foarte interesante tocmai din aceast cauz"
c" interviul protocolar 5 realizat cu efi de state, de guverne sau cu conductori ai unor
importante organizaii internaionale !IN), NTI etc"
Pre*0tirea interviu)ui de te)evi$iune
Scopul interviului 5 jurnalistul trebuie s0i precizeze foarte clar scopul pentru care urmeaz s
ia interviul. 9a stabili cu precizie de fiecare dat ce anume dorete s obin de la cel intervievat.
2legerea persoanei intervievate 5 criteriul de baz care motiveaz opiunea poate fi enunat
astfel/ oricine are ceva de spus, datorit competenei sale, pentru c ocup o anumit funcie, pentru c
a fost martor la un eveniment. +n cazul interviurilor de televiziune, apare o e(igen suplimentar,
e(ist persoane a cror competen a fost recunoscut dar care nu sunt buni vorbitori.
#inuiii casei 5 jurnalistul i c%iar ec%ipa redacional din care face parte ajunge la un
moment dat la o formul comod i sigur pentru alegerea persoanei care s vorbeasc despre o
anumit tem. Pentru c%estiuni medicale se apeleaz la doctorul R, pentru finane la domnul ZT
ceast soluie a fost criticat de unii autori pentru c i face pe jurnaliti s nu0i mai caute pe cei care
ar avea cu adevrat ceva de spus
'ntervievaii i instituiile 5 persoanele intervievate fac parte dintr0una din urmtoarele trei
categorii/
conductori, reprezentani autorizai, precum i e(peri recunoscui ai unor instituii,
organizaii sau fime
cei care, integrai unei instituii, organizaii sau firme, nu ocup o poziie nalt n
ierar%ia intern, ci una de baz, dar care asigur funcionarea sistemului
cei care nu fac parte din firma, instituia sau organizaia n cauz, dar o cunosc i pot
vorbi despre ea.
REPORTA2UL DE TELEVIZIUNE
Defini(ie
.in punct de vedere etimologic, un reportaj este un raport, dac punctul comun al celor dou categorii
de te(te este calitatea de a fi vectori ai informaiei, diferena este dat, la nivelul coninutului, de
finalitatea i scopurile informaiei. stfel, raportul este o unealt de comunicare ntre iniiai, deintori
unui anumit cod de lectur, n timp ce re"orta:u) e!te un +od de #o+uni#are #e de!#rie !"e#ta#o)u)
unui eveni+ent "entru un "u/)i# va!t.
;F
Prin#i"ii *enera)e a)e re"orta:u)ui audio5vi$ua)
Epecificul mesajului audio0vizual deriv dintr0o sum de constr-ngeri care stau la baza oricrui proces
de producie audio0vizual/
a" mesajul este perceput )n timp real, este liniar, fiind fi(at de jurnaliti fr posibilitatea
interveniei publicului. )n mesaj bine construit i lipsit de ambiguitate la cele trei niveluri
!imagine, sunet, cuv-nt" este cel mai bun argument pentru atragerea i meninerea ateniei.
b" !u#licul are o atenie fragil&. ceasta este premisa pentru crearea unui mesaj dens i concis
!ca structur, coninut i semnificaie"
c" %esajul este construit )n echip&, n baza unui obiectiv comun. Nu trebuie uitat c ec%ipa care
produce un reportaj nu este o asociere nt-mpltoare a unor persoane, ci este un corp
profeisonal comun av-nd acelai limbaj, care lucreaz n baza unor constr-ngeri date
'nformaia audio1vizual& este determinat, la r-ndul ei, de constr-ngerile de timp i de capacitatea
redus de MabsorbieN a publicului. Pentru obinerea conciziei, primul pas l reprezint eliminarea
detaliilor nesemnificative i e+tragerea esenialului la nivelul factual.
Jnformaia audio0vizual nu este altceva dec-t raportarea )n timp util a faptelor i opiniilor care
intereseaz& un num&r mare de persoane$ )n conformitate cu limitele de timp impuse de specificul
canalului de comunicare i de capacitatea de a#sor#ie redus& a pu#licului
1un#(ii a)e re"orta:u)ui
+nelegerea evenimentului
ducerea n atenie a unei informaii personalizate
,estituirea unei realiti date, ntr0o manier original
Jnformaie n defavoarea spectacolului
Etabilirea unei legturi ntre jurnalist i public
Eensibilizarea publicului, complementar informrii
Eemnificarea evenimentului relatat i concretizarea semnificaiei printr0o presupus
legtur cu viaa publicului
Prezentarea unui element, considerat surpriz fa de un anumit nivel al informaiei,
reperat de jurnalist ca fiind cunoscut de public
Eeducie
Persuasiune.
Ti"o)o*ii a)e re"orta:u)ui de te)evi$iune
.up criteriul actualitii evenimentului !relaia dintre producerea evenimentului i momentul
realiz&rii reportajului", @ean0.omini$ue 'ouc%er identific/
6. reportaj =cald> 5 are drept coninut evenimente neprevzute de genul accidentelor,
catastrofelor, faptelor diverse sau evenimentele previzibile, transmise n direct
<. reportaj =rece> 5 vorbete despre evenimentele prevzute ce preced acelai tip de
evenimente4 de e( poate fi un reportaj la o conferin de pres care precede desc%iderea
@ocurilor Ilimpice
;D
;. reportaj =magazin> 5 care nu este inspirat din realitatea imediat, dar are o anumit
legtur cu aceasta
=. reportaj atemporal 5 care este consacrat de obicei unui subiect c-t se poate de cunoscut
cu un potenial permanent de interes !rasismul, sida, creterea inflaiei"
A. reportaj de urm&rire 5 ajut la stabilirea unor concluzii asupra unui eveniment produs
recent !de la c-teva luni la c-iva ani"4 de e( concluziile anc%etei privind catastrofa de la
'aloteti
H. reportaj relocalizat 5 este consacrat unui eveniment de actualitate, n care se regsesc
personaje implicate n alte evenimente de amploare din trecut.
Pierre #anz identific n plus patru tipuri de reportaje, organiz-ndu0le n jurul a dou criterii
diferite/
a" dup !u"ortu) tran!+i!iei, reportajele sunt/ directe !colectarea, difuzarea informaiei
sunt simultane cu producerea evenimentului"4 i )nregistrate !cele trei momente de
organizare sunt distincte, separate prin intervale de timp inegale"
b" dup for+atu) e+i!iunii, e(ist/
0 reportajul de tiri 5 colectarea, tratamentul, difuzarea informaiei se situeaz
la distane relativ mici n timp n raport cu nc%eierea evenimentului.
Caracteristica principal este viteza. *ste difuzat n emisiunile informative
specializate
0 reportajul1magazin 5 caracterizat de cele mai multe ori printr0o distan
temporal mare fa de eveniment. Cele trei etape de producie sunt de
asemenea distincte.
.up do+eniu) de a#tivitate din conte(tul creia se e(trage subiectul/ reportaj politic$ social$
economic$ cultural$ reportaj de fapt divers$ sportiv.
.up $ona *eo*rafi#0 de producere a evenimentului n raport cu comunitatea naional, e(ist
reportaje locale$ regionale$ naionale i internaionale.
.up intere!u) unui anu+it "u/)i#/
0 reportaj de interes general
0 reportaj de interes regional
0 reportaj de interes naional
0 reportaj de interes local.
I alt distincie este fcut de .aniel #arve7 i Killiam ,ivers/
0 ,eportajul de actualitate corespunde formei tradiionale a reportajului, are
ca obiect un eveniment actual. .e regul este reportajul despre ceea ce se nt-mpl MastziN. Gormula
dup care poate fi recunoscut/ )n aceast& diminea&$ )n aceast& dup&1amiaz& etc. acest tip de reportaj
are i dezavantaje, unul dintre acestea poate fi superficialitatea.
;2
0 ,eportajul de profunzime ar putea fi consecina logic a reportajului de
actualitate, aduc-nd n plus perspectiva care restituie conte(tul evenimentului. cesta aduce i
rspunsul la ntrebrile Mde ceON, Mcu ce efecteON, n afara celor absolut obligatorii din reportajul de
actualitate !cine, ce, unde, c-nd, cumO". Gormele de prezentare sunt multiple/ emisiune unitar,
consacrat unui singur subiect, documentar, dosar sau raport restr-ns. ,egula de aur n acest tip de
reportaj este ec%ilibrarea balanei informaiei pro i contra.
0 ,eportajul de interpretare ;analitic< ocup un loc nedefinit n audio0vizual.
Ecopul reportajului analitic este de a rspunde la ntrebarea Mde ceON.
0 ,eportajul1anchet& 5 n cadrul acestui tip de reportaj un loc important l are
etapa de pregtire a materialului, care coincide cu str-ngerea dovezilor. nc%etele reuite sunt cele care
au o finalitate n sala de tribunal.
Un*6iu) de a/ordare
Termen normativ, acest termen poate fi definit mai ales prin elemente de sprijin i de
comparaie/ este diferit de subiectul materialului, este un punct de vedere personal asupra
evenimentului, urmeaz logica Mfirului rouN, ajut la nelegerea fondului problemei n dezbatere.
Un*6iu) de a/ordare e!te un !in*ur a!"e#t a) !u/ie#tu)ui #are "oate fi a/ordat av.nd #a
!#o" )0+urirea fondu)ui "ro/)e+ei.
Produ#(ia re"orta:u)ui
Pentru ndeplinirea condiiilor ideale de producie a reportajului trebuie ndeplinite patru
e(igene/
6" 6amiliarizarea cu su#iectul 5 presupune o rapid evaluare a informaiei, din punctul de
vedere al importanei sale i al interesului potenial al publicului, verificarea veridicitii
informaiei iniiale, disocierea datelor convergente de cele divergente n raport cu
evenimentul.
<" *ocalizarea evenimentului 5 este o faz pregtitoare, n care se stabilete contacutl cu
actorii evenimentului, care sunt, eventual avizai asupra inteniei de a face un reportaj i
crora li se cere eventual, acordul. *ste ns de dorit ca jurnalistul s evite contactele
oficiale.
;" Documentarea asupra evenimentului 5 scopul fiind obinerea unui ma(im de informaie
despre actorii, cadrul i conte(tul evenimentului. Eursele de documentare cele mai la
ndem-n sunt/ presa scris, baza de date personal, sursele academice, reportaje pe
aceeai tem, ar%iva de informaii a redaciei.
=" !reg&tirea instrumentelor necesare film&rii.*ste o etapa ce , prin meticulozitatea
abordarii ei, ajuta in mod direct la realizarea filmarii , doarece , prin timpii castigati, se
beneficiaza de o reflectie creativa importanta si , mai totdeauna necesara.Nimicuri, un
simplu cablu, o blenda sau o caseta in minus pot crea adevarate dezastre in timpul
flmarilor...
?< 2laturi de resursa tehnica sa nu uitam niciodata resursa umana
=3

Te)evi$iunea -n !"a(iu) +ediati#
Epaiul e termenul utilizat n producia de T9. Epaiul e noiunea care reprezint durata, spaiul
e noiunea care reprezint plasarea n gril, spaiul reprezint noiunea de producie. Epaiul e
fragmentul de realitate.
cest spaiu de realitate a devenit spaiul de manifestare public. *(presia Mam vzut la T9N
devine argument, iar aceast e(presie conduce spre elementul determinant al T9 care e simultaneitatea
cu evenimentul. Eimultaneitatea cu evenimentul se poate efectua n producia de T9 prin transmisia n
direct.
Toate celelalte emisiuni care presupun modaliti de nregistrare se supun acelorai rigori ca i
la o transmisie n direct, n sc%imb posibilitile de a interveni n desfurarea evenimentului prin
te%nica de montaj sunt cu totul i cu totul deosebite. T9 n ansamblul mediilor de comunicare alturi de
radio, reprezint singurele canale mediatice ce activeaz ntr0un mediu normal.
,eglementarea spaiului audiovizual n ,om-nia este atributul Consiliului Naional
udiovizual. &icena de emisie n baza creia funcioneaz un post de radio sau T9 cuprinde
obligatoriu grila de programe.
#rila de programe constituie totalitatea emisiunilor difuzate n spaiul de emisie pe ore i zile,
planificate i ordonate n funcie de politica editorial.
CN0ul acord licena de emisie, nu are drept de intervenie n politica editorial dec-t n
msura n care pe parcursul derulrii programelor se produc anumite nclcri ale reglementrilor. *ste
sancionat limbajul, violena, dreptul la imagine, trebuie asigurat dreptul la replic.
Nevoia de a fi c-t mai reprezentativ pentru fragmentul de via transmis pe micul ecran, a
determinat apariia n mod deosebit n ultimii 6306A ani a unor canale T9 super specializate.
.ac n anii F30D3 erau la mare cutare posturile generaliste, n prezent piaa mediatic din
,om-nia i din lume se confrunt cu o cerin de ni.
Genomenul acesta s0a produs n urma constatrii studiilor sociologice pe baza crora se
construiau programele T9.
E0a constatat c interesul publicului se ndreapt ctre tiri !meteo, utilitare" i sport. )lterior
venind interesul ctre film, muzic, divertisment, educaie.
.ac posturile publice de radio i T9 funcioneaz pe baza unei legi organice n care sunt
reglementate cerinele i ndatoririle posturilor, canalele de T9 comerciale funcioneaz pe baza legii
societilor comerciale.
ceast ntrebare legat de cine are prioritate n stabilirea de programe, interesul publicului
sau interesul canalului de T9O
+n ultimii ani ca efect al avalanei de informaii publicul s0a orientat i s0a fidelizat n funcie
de v-rst, preocupri, studii i c%iar se(.
=6
cest interes al publicului rezultat n urma sondajelor a dus la crearea unor canale de T9
specializate pe tiri, naionale sau internaionale.
#en de T9 5 tirea a creat un canal specializat pe tiri
0 comentariul sportiv se gsete n canale specializate pe sport
0 documentarele au creat T9 specializate
+n spaiul de programe e(istena spaiului publicitar determin programarea unor emisiuni
construite pe un anume spaiu de interes. +mprirea unui tronson de <= de ore din spaiul unei T9 are
ca prim interes spaiul cu cea mai mare audien.
geniile de publictate urmresc tocmai acest spaiu. +n afar de spaiul numit prime time !6D0
<;", mai sunt urmrite cu interes emisiunile speciale, evenimentele culturale, sportive sau emisiunile de
interes politic i cultural.
*misiunile care sunt propuse n spaiile convenite prin gril decurg dintr0o cerere de ofert n
care sunt cuprinse solicitrile canalului/ tipul de program, ziua i ora de difuzare, publicul int,
audiena solicitat i bugetul.
Gr construcia bugetului nu se poate porni n construcia unei emisuni. 'ugetul cuprinde
c%eltuieli materiale/ valoarea aparaturii utilizate pe numr de ore planificate pentru fiecare procedeu
din flu(ul de T9, nregistrare, montaj, difuzare, ar%ivare sau pentru transmisia n direct, nregistrare,
difuzare i ar%ivare.
l doilea tip de c%eltuieli sunt cu personalul, cu celelalte resurse utilizate n realizarea
emisiunii.
*(/ drepturi de autor, de ac%iziie de idei, de scenarii, drepturi cone(e, utilizarea vocii e un
capitol care trebuie cuprins n buget.
+n fapt un program de T9, o emisiune sau transmiterea unei simple tiri se face baza unui flu(
industrial, iar aspectul artistic i crearea impactului ctre publicul telespectator reprezint fora motrice
ce d Televiziunii acest miraj al fragmentului de realitate.
Gunciile T9 ca mijloc de comunicare n mas sunt de informare, deformare i de
divertisment. Toate acestea se regsesc ntr0un canal generalist sau fiecare n parte se regsete n
canale specializate.
Gri)a de "ro*ra+e
Ti"uri)e de e+i!iuni
+n practicarea jurnalismului de T9 genurile informative sunt at-t de vizibie nc-t ele au dus la
specializri de canale n sine. .e regul n cosntruirea tirii ca gen publicistic n T9, elementele
componente care dau ec%ilibru, corectitudine, acuratee redacional sunt ntrebrile CineO CeO )ndeO
C-ndO +n momentul n care adugm ntrebrile CumO i .e ceO ele oblig la rspunsuri completative,
oblig la argumentare, la opinie, ies din sfera tirii i intr n genurile comentative.
=<
Ipera ziarist combin at-t aspectul estetic c-t i cel tiinific. .espre acelai eveniment se
poate scrie diferite genuri publicistice/ tire, reportaj, anc%et, eseu, pamflet. Coninutul este acelai,
difer prezentarea. Prezentarea presupune !tenie/ Prezentarea nu n form de simpl lectur" forma
e(tern a tirii, a construciei ei, a structurii ei i forma intern care e alctuit din stil, ton,
personalitate, atitudine reportericeasc, raportare la fapte i la idei.
Utirea e n centrul genului informativ. Utirea aduce noutate. ceast noutate e luat de reporter
din realitate. +n cadrul acestei realiti vede un fragment. ,eporterul de T9 ca mijloc de comunicare are
camera de filmat, aparatul care aduce din fragmentul de realitate alt fragment de realitate. Gragmentul
de realitate al reporterului intr ntr0o comunicare reprezentativ i e(presiv cu ajutorul aparatului de
filmat n momentul n care ntre fragmentul de realitate al reporterului i fragmentul de realitate al
obiectului se produce o interferen, o comunicare. Cuv-ntul poate lega sau nu aceste dou realiti, dar
reproducerea realitii prin sonorizri, ambian, diverse zgomote, accente muzicale, ilustraie
muzical, duc la asocieri mult mai aproape de imaginea real.
,eportajul ca gen publicistic se ncadreaz n genurile informative. Jnterviul, cel mai adesea
cel clasic. #enurile publicistice, reportaj, interviu, ies din zona informativ c-nd devin aglomerate,
cosntruite pe elementele comentative, analistice, i n loc s transmit fapte, transmit opinii.
+n interiorul fiecrui gen publicistic putem gsi diferite mpriri, categorisiri ale fiecruia n
funcie de domeniul pe care l abordeaz, tiri politice, culturale, sociale, sportive, economice,
mondene, it.
+n practica jurnalismului de T9 se nt-lnesc din ce n ce mai des metoda mbinrii,
interferenei dintre genurile publicistice !reportajul 5 anc%et, interviul pamflet, anc%eta pamflet, tirea
spre relatare. Toat aceast mbinare duce la construcia unui jurnal televizat care are capacitatea s
informeze, emoioneze i s distreze.
.in presa scris n ultimii A ani, T9 a preluat ceea ce se numete mac%etarea ecranului.
.esfur-ndu0i activitatea ntr0un mediu componenial dur, ntr0o e(plozie a canalelor de T9. +n 6F
ani ,om-nia a ajuns la capacitatea de a oferi publicului sute, c%iar mii de programe. +n fiecare an apar
alte programe bazate pe studiul de pia care a fundamentat structura niei, super specializate. .in
aceast e(plozie de canale T9 a rezultat personalizarea emisiei, cu o anumit sigl, cu un anumit
spectru de culori.
Etudiile sociologice de la sf-ritul anilor D3 constatau c omul ca fiin raional putea sta n
faa T9 fr s mite, s simt nevoia unei modificri de coninut n interiorul programului A0H minute.
Curba de interes n anumite genuri de emisiuni ajungea p-n la 63 minute.
1)u8u) infor+ativ
+n construirea flu(ului informativ al zilei se are n vedere totdeauna tipul de canal de T9
pentru care el se creaz. +n programarea i planificarea programelor de T9 el se numete pac%etul
=;
zilnic. Eub presiunea televiziunilor specializate numai pe programe informative, gen CNN, programele
de tiri ale televiziunilor generaliste s0au adaptat acestui ritm !e(/ clasicele telejurnale" apel-nd la
metodologia de lucru a televiziunilor specializate.
Programarea emisiunilor de tiri este fcut totdeauna n funcie de publicul stabil al postului.
.ac p-n n 6223 regula era ca toate forele reportericeti s fie canalizate pentru jurnalul din ora de
ma(im audien, astzi sub aceast presiune a canalelor de tiri specializate s0au creat flu(uri
informaionale pentru ore care au determinat i o personalizare a modului de editare a jurnalelor
televizate respective.
.ifuzarea pe anumite tronsoane orare oblig la construirea unui buletin de tiri televizat
corespunztor publicului din studiile sociologice care au demonstrat c majoritatea privitorilor au
anume caracteristici de v-rst, profesie. +n construirea jurnalului de diminea/
0 trebuie s e(iste dinamism
0 optimism
0 trebuie s informeze asupra evenimentelor din timpul nopii
0 informaiile zilei
@urnalul de pr-nz/
0 evenimentul zilei
0 tirile care se adreseaz unui anumit segment de public !fidelizat"
@urnalul dup amiezii/
0 tiri informative
0 tiri comentative
@urnalul de sear/
0 este cel mai important jurnal
@urnalul nopii/
0 McoadaN publicului
ceste flu(uri orare se supun din punct de vedere jurnalistic legilor pro(imitii. Prin
pro(imitate se nelege relaia care se stabilete ntre telespectator i tire.
Pro(imitatea spaial se refer la faptul c evenimentele care se succed pe ecran fac parte din
spaiul de interes al telespectatorului, iar informaiile cuprinse n aceste tiri l afecteaz pe
telespectator sau telespectatorul poate interveni n derularea lor !e(/ tiri despre viaa parlamentar".
Utirile din pro(imitatea spaial se plaseaz n organizarea sumarului n primele tiri difuzate.
&egea temporal 5 pe telespectator l intereseaz ce se nt-mpl acum i aici. *venimentele
mai ndeprtate l pot interesa n msura n care desfurarea lor l afecteaz direct.
Pro(imitatea social 5 de regul ea funcioneaz prin racordarea la staiile locale. +n aceast
lege a pro(imitii sociale, regsim tirile specializate, care se adreseaz unui anumit segment al
populaiei !e(/ pentru copi, omeri, pensionari, pescari"
Pro(imitatea psi%oafectiv care e specific vieii fiecrui telespectator. ici sunt cuprinse
tirile care fac referire la evenimente ce in de ritualuri !e(/ .ragobete, 6 8artie" i care sub presiunea
ageniilor de mar?eting devin evenimente psi%oafective create.
==
Pro(imitatea ideologic se refer la raportul care e(ist ntre tirile politice, de partid i
politica editorial a postului respectiv. .ei toate canalele de televiziune i declar imparialitatea,
obiectivitatea, neutralitatea, totui printr0o analiz de coninut, de0a lungul unui timp se poate remarca
atitudinea partizan. .in aceast cauz n spaiul audiovizual CN a reglementat coninutul tirilor
impun-nd un procent de H3Q pentru putere, =3Q pentru opoziie la serviciul public. +n spaiul
audiovizual normele CN se aplic la toate posturile.
Pro(imitatea mediatic 5 aici se ncadreaz tirile despre personaliti, din diferite domenii de
activitate sau simple personaje cu notorietate care dau senzaia c ne sunt familiare.
Utirea de T9 are patru pri. Jndiferent de modalitatea de poziionare a tirii n interiorul unui
jurnal, scriitura jurnalistului de T9 trebuie s aib urmtoarele caliti/
6. *(actitate
<. 9erificarea informaiei din cel puin ; surse, mai nou sunt canale care verific din A surse
pentru c s0au multiplicat canalele de informaie fr a li se cunoate originea, mai ales
informaiile venite pe suport electornic, unde cu greu se poate verifica sursa real.
;. Nevoia de obiectivitate 5 n scriitura pentru un buletin informativ, obiectivitatea se
realizeaz atunci c-nd reporterul nu prezint trunc%iat realitatea. Ca regul este de preferat
scrierea tirii n te%nica de opoziie. Ee precizeaz c e(ist < sau mai multe preri i se
e(pun toate.
=. Concizia 5 un reporter dup scrierea tirii trebuie s aib capacitatea s0i elimine
cuvintele de prisos, detaliile inutile, redundanele. &a transmisia n direct, stilul oral,
frazarea, respiraia, privirea, timpul acordat relatrii de la faa locului, l oblig la fraze
scurte, ntr0o simplitate lingvistic cu subliniere i accentuarea cuvintelor n mod corect.
A. *(presivitatea 5 marca jurnalistului. *a se c-tig n tirea T9 prin imaginea reporterului
care dialog%eaz direct cu telespectatorul, i transmite siguran, stp-nirea domeniului
din care face parte tirea, familiarizare, ung%iul de filmare care s dinamizeze e(presiile
lingvistice i utilizeaz limbajul verbal i non verbal. +n scrierea te(tului sunt utilizate ;
feluri de cuvinte/
0 cuvinte funcionale 5 uneltele gramaticale !e(/ prepoziiile, conjunciile,
adverbele"
0 cuvinte c%eie 5 cele care rspund la ntrebrile fundamentale ale tirii
0 cuvinte de ncrctur 5 ele sunt suportul cuvintelor c%eie. ,eporterul i
pune amprenta pentru c poate folosi elemente care in de strlucirea limbii
!epitetele, comparaii"
H. Coerena 5 capacitatea de a relata sau redacta un eveniment sau un fapt care s aib un
impact de nelegere asupra telespectatorului. Coerena oblig la respectarea claritii. +n
T9 culoarea nu se refer la culorile componente n cadru ci la modalitatea de compunere,
de scriitur a tirii
F. Credibilitatea 5 cerinele scriiturii jurnalistice de T9 sunt H !cei H C"/
6. Corectitudine
<. Concizie
=A
;. Claritate
=. Coeren
A. Culoare
H. Credibilitate
+n constuirea tirii i n construirea fiecrui flu( informativ al zilei se are n vedere obligatoriu
folosirea unor structuri semantice i sintactice de nivel mediu. Irice abstractizare risc s sc%imbe
sensul. Pentru publicul specializat s0au inventat televiziunile de ni.
daptarea stilului potrivit 5 ine de mentalitatea populaiei creia se adreseaz reporterul i de
prejudecile de acceptare ale publicului.
+n final important este asigurarea unui ec%ilibru ntre regulile scriiturii jurnalistice i legile
pro(imitii. &a toate acestea se adaug imaginea prezentatorului de tiri care a devenit un fel de
MinstituieN n sine i este considerat un ingredient important pentru post, un brand, s0au transformat n
nite comunicatori, sunt vedetele care asigur legtura postului cu publicul i sunt promovate cu
insisten de fiecare post n parte.
+n jurnalistica de T9, n flu(ul informativ al zilei, alturi de legile pro(imitii, regulile
scriiturii, prezentatorul de tiri, un rol important l are mar?etingul canalului de T9 deoarece emisiunea
de tiri e un produs care vinde i cumpr i cu care se asociaz imaginea postului respectiv de T9.
1or+atu) de e+i!iune
+n publicistica de tv termenii uzuali de emisie, transmisie i emisiune definesc procedee
te%nice diferite, dar n acelai timp specifice muncii de tv. *misia reprezint activitatea prin care
producia de programe a unui post, a unui canal, a unei staii se duce ctre telespectatori. Jmaginea
optic se convertete ntr0o imagine corespondent i se transmite prin radiodifuzie. Pentru ca semnalul
de la staia de emisie s poat fi transmis n toate zonele rii n sistemul de transmisie analog, acest
semnal este ridicat de radioreleele terestre.
Primele emisiuni de tv au fost i primele emisiuni de divertisment. Televiziunea anilor H3 a
nsemnat ncercarea de a aduce imaginea color n interiorul televizoarelor, aceasta se produce pe un
principiu/ se descompune imaginea n albastru, verde i rou i se produce un alt proces te%nic n
interiorul tubului catodic n aa fel nc-t imaginea alb0negru se face color. nii F3 se particularizeaz
prin introducerea tv prin cablu, prin satelit n merica i *uropa Central. +n anii D3 se ncearc i n
,om-nia introducerea emisiunii color i emisia color. +n aceast perioad ncepe s se produc o ofert
de programe realizat de companii specializate pe emisiuni de tv. +n anii 23 se produce o diversificare a
programelor i tv, concomitent cu perfecionarea te%nicilor de transmitere a informaiilor. +nceputul
mileniului ; gsete Televiziunea n topul preferinelor de divertisment a populaiei. .ivertismentul de
televiziune a preluat cuv-ntul din presa scris i literatura de divertisment, a aprut dup divertismentul
de radio dar se folosete de sunetul din divertismentul de radio i a preluat imaginea din cinematografie
i se folosete de e(periena din domeniul divertismentului. pariia internetului i a capacitii de a
crea imagine virtual a dus la utilizarea acesteia n emisiunile de divertisment. Ee pot realiza studiouri
virtuale, cu decoruri virtuale. *fectele clasice au fost augmentate, multiplicate cu cele electronice.
=H
*misiunile clasice de divertisment aveau o continuitate lung cu telespectatorii, se vizionau
ntr0un cadru familial i asemntor unui ritual. Noua er din zilele noastre se difereniaz printr0o
tensiune crescut asupra telespectatorului, solicitai fr ntrerupere de animatorii programelor de
divertisment. .ac n urm cu <3 de ani se utiliza cuv-ntul XtelespectatoriN i n acest cuv-nt erau
cuprinse categorii diverse de public ca v-rste, preocupri, intelect, se(, dup anul <333 conceperea i
realizarea emisiunilor de divertisment se face utiliz-nd todeauna un focus, o te%nic de sondaj, realizat
pe publicul int. 9izionarea emisiunii de divertisment nu se mai produce ntr0un cadru de familie, de
ritual casnic. Ifertele vieii moderne fac din fiecare membru al familiei, un alt membru int i n
majoritatea oraelor cu peste <33.333 locuitori din ,om-nia e(ist i al doilea televizor ntr0o
gospodrie.
.ecorurile emisiunilor de divertisment de la amploarea teatral, spectaculosul grandios,
baletul de tip :oll7>ood, costumaia opulent s0au transformat n decoruri adesea construite dup
modelul interioarelor telespectatorilor, moderatorul cu ton familiar, solicit n permanen publicul s
fie participant la modul complice n emisiuni compoziie, n car se amestec n mod nedistinct
informaia cu divertismentul.
.in punctul de vedere al publicului care vizioneaz emisiuni de tv, privitul divertismentului la
tv este cel mai ieftin. +n sc%imb pentru productorul unei emisiuni de divertisment costurile unei astfel
de producii nu sunt ieftine.
Ee poate spune c accesul la divertisment este facil, convenabil financiar pentru publicul int,
dar greu de realizat pentru o producie curent.
Producia unei emisiuni de divertisment se obine n urma unei licitaii de programe constituit
de ctre un canal sau o staie, pe baza unei cereri de ofert. ceast cerere de ofert are o construcie
obligatorie prin care se ofer celui care intenioneaz s realizeze un astfel de program elementele
constitutive ale proiectului de tv. +n ultimii ani proiectul de emisiune este adesea asimilat cu formatul
emisiunii. Gormatul emisiunii este alctuit din acele elemente care sunt repetitive n interiorul
emisiunii, pe baza crora se poate caracteriza emisiunea, ls-nd e(primrii artistice, publicistice,
posibilitatea ca la fiecare ediie s fie adus cantitatea de creaie i de originalitate. *lementele
componente ale formatului sunt/
6. Titlul programului
<. .escrierea formatului
;. .urata
=. Grecvena si numrul de ediii
A. Poziia n gril !ziua i ora"
H. Publicul int/ se stabilete/
5 9-rsta
5 ,ezidena
5 Nivelul de instruire
5 udiena scontat !dup primele = ediii"
F. 8otivaia editorial i artistic
=F
D. Coninutul care trebuie s aib sinopsisul !povestea pe scurt a emisiunii", concepia
regizoral asupra ei i modalitile regizorale
2. Personajele principale !8oderatori, invitai"
63. &ocul de filmare
66. ,egimul produciei/
0 curent
0 de portofoliu
0 ocazional
0 eveniment
6<. ,esurse de producie necesare/
0 umane
0 artistice
0 te%nice
6;. .esfurtorul cadru
6=. *lemente care in de valenele i oportunitile emisiunii !valoarea artistic, documentar,
inedit, patrimoniu, costurile mici, medii, mari, foarte mari, durata produciei, difuzarea i
bugetul".
Re)atia dintre i+a*ine !i #uvant in *enuri)e de te)evi$iune
Irice tip de emisiune T9 se dorete a fi un fragment de realitate sau cu corespondene n
realitate. Pentru c nu ntotdeauna imaginea surprins prin intermediul aparatului de filmat conine
elemente n micare iar constana sau imobilismul lor cre-nd impresia de monotonie se poate obine
aceast reconstrucie a realitii cu senzaia de micare, de dinamism prin sc%imbarea ncadraturilor i
micrilor de camer. Prin tipurile de ncadratur, prin micarea lor i prin micri de camer se pot
crea telespectatorului care s influeneze percepia elementelor prezentate i n final s se obin reacia
dorit de realizator.
Ca i n cazul redactrii tirilor i la filmarea i montarea unui material publicistic de T9
majoritatea ncadraturilor i micrilor camerei se fac n funcie de subiectul filmat in-nd cont de
criterii estetice i mai puin de intenia operatorului sau a editorului de montaj. Piaristul de T9 este un
component al ec%ipei de filmare dar n acelai timp decidentul ce anume filmeaz cameramanul, i
solicit tipul de cadru de filmare, ncadratur, iar el este acelai care n relaie direct cu ec%ipa de
montaj, indic succesiunea ncadraturilor n aa fel nc-t ele s se ncadreze genului publicistic pentru
care a fost elaborat materialul filmat.
*fectele de studio obinute n urma poziionrii fascicolelor de lumin sunt utilizate n
emisiuni care necesit fragmentarea discursului publicistic, oprirea ntr0un anumit punct al acestuia i
realizarea unei introspecii pentru un element care s aduc un plus de veridicitate scenariului.
,ealizarea unei emisiuni/
0 utilizarea ncadraturilor
=D
0 trecerea de la un cadru la altul
0 montajul
0 sunetul
0 valoarea culorii
;n#adraturi)e
+ncadratura se caracterizeaz prin distana aparent dintre camera de filmare i subiect i
implicit prin diferena dintre cantitile de informaii despre subiect care apar n cadru. +n funcie de
planul folosit la ncadrarea subiectului putem transmite telespectatorilor senzaia receptrii unor mesaje
suplimentare. .in motive te%nice de standardizare i estetice se folosesc = tipuri de ncadraturi. +n arta
e(permiental sunt folosite i alte tipuri. Cele patru ncadraturi sunt/ gros0planul, prim0planul, planul
mediu !plan american" i planul general. Trecerea de la o imagine la alta se face prin micare de camer
sau de obiectiv de camer i acestea duc la dou metode/ panoramarea !stanga, dreapta" i transfocarea.
+n filmrile mai comple(e se folosesc macaraua i traveling !deplasarea camerei n jurul subiectului
filmat".
Gro!5")anu) e ncadratura foarte de aproape a subiectului, astfel nc-t s fie vizibile detaliile
care n mod normal nu ar fi observate. #ros0planul este utilizat pentru a ntri, pentru a contrazice o
afirmaie fcut de un anume personaj, pentru a afirmaBinfirma. Cele mai des gros0planuri utilizate la o
fiin uman sunt oc%ii i m-inile. *(ist o convingere popular ntrit de studiile psi%ologilor care au
fcut din micrile corpului uman i spun c oc%ii i m-inile trdeaz, reprezint elementul corpului
uman care pot fi foarte greu controlate, astfel nc-t prin observarea lor se pot trage concluzii prin care
se devoaleaz inteniile, g-ndurile personajului respectiv. )tilizarea gros0planurilor ofer realizatorului
T9 posibilitatea de a transmite informaii, senzaii, sentimente, cu reacie sigur !e(. prezentarea unor
oc%i frumoi, limpezi, mari d o senzaie de sinceritate, inocen, credibilitate, capteaz atenie,
bunvoin4 oc%ii mici, care se mic necontenit transmit o senzaie de nesiguran, neadevr, creaz
sentimentul c vor s ascund ceva i c%iar rutate". Ic%ii mbtr-nii, cu o privire bl-nd, folosii n
prim0plan dau senzaia de nelepciune. 8-inile folosite n gros0plan frumoase, cu degete lungi,
ngrijite dau personajului o not de inut, au darul de a ntri afirmaiile susinute de vorbitor sau daca
sunt filmate n micare induc telespectatorului sentimentul c vorbitorul este o fire dinamic. 8-inile
filmate c-nd se str-ng, se freac, creaz o senzaie de nelinite, frm-ntare, team. 8-inile care sunt
aezate calm dau un sentiment de simplitate i profunzime. 8-inile care se agit prin aer dau senzaia
unui personaj e(pansiv care vrea s spun mai mult, pot fi utilizate n caracterizarea unor personaje
care au i o idee insuficient de bine e(primat n cuvinte.
ceste gros0planuri au capacitatea de a convinge telespectatorul iar mecanismul aproape
subliminal prin care ele conving telespectatorul este uimitor. .e regul este recomandat s fie folosite
pe MliniteN !fragmentul de realitate utilizat n emisiunile T9, singura descoperire a T9". Cuv-ntul
aparine presei scrise, sunetul cinematografiei, linitea, televiziunii.
Pri+5")anu) e ncadrarea care prezint subiectul de la torace n sus, fr s i se vad m-inile.
Golosirea acestui cadru are drept scop sublinierea afirmaiilor acestei persoane prin transmiterea ideii c
persoana aflat n prim0plan transmite un mesaj foarte important. I declaraie luat pe strad are un
=2
mai mare impact dac e filmat n prim0plan dec-t ceilali. . senzaia de apropiere, ca i c-nd ar fi un
interlocutor. Eunt folosite la momentul solo al interpretului, iar orc%estra n plan general. +n emisiuni de
divertisment n momente de dialog sau monolog se folosete pentru dinamica succesiunii
ncadraturilor, n emisiuni gen realit7, tal?0s%o>, pentru crearea senzaiei de confruntare, miz,
conflict, dinamism, atracie. &a filmri ambiana are mai puin importan, decorul e important at-t c-t
se vede n fundal. *ste folosit atunci c-nd informaiile sunt interesante sau foarte importante. Ee
recomand utilizarea planurilor medii atunci c-nd sunt difuzate crime, catastrofe, dezastre. Iamenii
tind s asocieze c%ipul pe care l vd cu informaiile transmise. .e regul c%ipul unui personaj cu c-t e
mai utilizat cu at-t pare mai credibil. ducerea n faa telespectatorului i micrile tipice ale capului,
dau senzaia c pot transmite anumite g-nduri !acceptareaBrespingerea unei idei poate fi fcut prin
filmarea doar a capului4 e(presii de nencredere, surprindere sau amuzament sunt filmate ridicarea
spr-ncenelor, micarea buzelor".
P)anu) +ediu cuprinde toat partea de deasupra taliei, inclusiv m-inile i palmele. 9arianta de
plan american se afl deasupra genunc%ilor. )n rol important l au %ainele, decorul, culorile, amploarea
gesturilor utilizate. +n cazul n care personajele sunt aezate pe scaun, corpul se vede de la nceputul
genunc%iului. * foarte important cum sunt aezai genunc%ii !e(/ dac sunt lipii str-ni sugereaz c
persoana caut s se apere, caut un punct de sprijin, e nesigur4 dac genunc%ii sunt deprtai persoana
e rela(at, sigur pe sine, uor neglijent". cest plan are rolul de a transmite o stare de linite, calm, de
diminuare a contradiciilor. +n general tal?0s%o>0urile care doresc s transmit o senzaie de emisiune
detaat, folosesc metoda aezrii invitailor pe fotolii sau canapele. ceast aezare permite efectuarea
de ncadraturi medii sau planuri americane. +n alte emisiuni de acelai gen se aeaz invitaii pe scaun,
la mas sau n jurul mesei pentru a putea fi folosite prim0planurile i pentru ca telespectatorul sp nu fie
furat i de alte elemente care pot aprea n cadru. )n mesaj important se transmite la prim0plan !PP", o
informaie dintr0o tire poate fi spus pe un plan mediu n condiiile n care e ajuttoare la informaiile
primordiale. Prim0planul creaz telespectatorului sentimentul c ceea ce vede el e foarte important.
Planul mediu creaz senzaia c spusele celui din plan mediu se diminueaz.
P)anu) *enera) ne permite s vedem tot decorul n care se desfoar aciunea, peisajul sau
ambiana filmrii. *l e folosit ca un cadru de legtur, av-nd scopul de a detensiona pentru o clip
atmosfera. * utilizat n tirea din teren pentru plasarea geografic a evenimentului, dar n prezent tirile
de T9 utilizeaz tot mai des prim0planul i gros0planul. *l d senzaia de lentoare, de trecere de timp,
e(prim o detaare, dar i o stare de pasivitate. .e multe ori folosirea acestor planuri generale sunt
utilizate i pentru a surprinde fragmentul de spectacol la care publicul particip alturi de invitaii din
spectacol. &a un tal?0s%o>, planul general i d posibilitatea s realizezi i mprirea importanei
invitailor. Jnvitatul important va sta n st-nga moderatorului, ceea ce nseamn n dreapta ecranului.
Cel mai puin important e aezat n dreapta moderatorului. Golosirea unor scaune diferite sunt utilizate
cu succes i cu e(presivitate ca fiind componente i purttoare de informaii n documentare.
Pentru un jurnalist T9 utilizarea ncadraturilor cu valorile de e(presie ale acestora permit
realizarea tuturor genurilor publicistice cu elemente specifice de transmitere a informaiei sau de
spectaculos.
A3
Planurile de trecere sunt panoramarea i transfocarea. Panoramarea presupune micarea
camerei de la st-nga la dreapta sau invers ce confer emisiunii posibilitatea de a descrie din punct de
vedere al imaginii locul filmrii i este de obicei utilizat ca suport pentru comentariile descriptive.
&ungimea acestor planuri oferind posibilitatea de a introduce telespectatorul n poveste, n nceperea
aciunii sau atunci c-nd se dorete o temporizare, o linitire a discursului publicistic ntre < momente de
aciune dinamic.
Transfocatorul este n fapt un accesoriu al aparatului de filmat care are capacitatea de a
apropia sau ndeprta subiectul fa de privitor. Eubstantivul a creat vorba i aceast micare folosit n
viteze diferite !lin, sacadat, rapid" poate avea valori estetice diferite.
ceste tipuri de planuri n emisiunile de divertisment, folosite pe decoruri ample, cu micri
de personaje diverse, n secvene de balet, dans, creaz dinamism, spectacol numai n condiiile n care
prin tietura de montaj n timpul nregistrrii sau ulterior la editarea video micrile de camer,
ncadraturile, planurile corespund ca durat i semnificaie ritmului, se ncadreaz n cursivitatea
muzical a secvenei. Cel mai mare spectacol bine g-ndit, repetat, ansamblat n decor, risc s ajung
un fiasco dac succesiunea de planuri nu comunic n sincron cu mesajul artistic.
*(ist posibilitatea de a utiliza camere de filmare n micare i care creaz n funcie de
ung%iul pe care l face camera fa de subiect e(presii artistice pe msura solicitrii scenariului.
)ng%iul paralel normal este cel n care camera se afl la nivelul oc%ilor. tunci c-nd camera e aezat
deasupra subiectului iar obiectivul camerei e ndreptat ctre subiect, ung%iul de filmare se numete
plonjeu. stfel de imagini nu sunt recomandate pentru a fi utilizate dec-t la anumii subieci pentru c
au capacitatea de a mri, de a ngroa dimensiunea personajului.
*(ist un ung%i n care camera e poziionat cu obiectivul de jos n sus spre subiect i se
numete racursi sau contraplonjeu. cest ung%i de filmare ofer mreie, lungete subiectul i este de
regul utilizat atunci c-nd subiectul respectiv comunic un mesaj dominator.
Timpul, durata acestor ung%iuri de filmare e n medie de ; secunde. *misiunea de divertisment
modern e realizat din planuri montate n sistem aproapte mtvist, de videoclip. Nu toate tipurile de
emisiuni se preteaz la astfel de montaje.
E+i!iunea de diverti!+ent
*misiunea de divertisment e un program comple( de tv ce presupune moblizare de resurse
te%nice, artistice, umane deosebite, unde alturi de rigoarea e(ecuiei te%nice a decorurilor, a montrii
lor n platoul de filmare, poziionarea camerelor de filmat i ncadraturile se construiesc pe un scenariu
i un desfurtor laborios, minuios fcute pe secunde i minute, dar care n final aduc recompensa
meritat. .up emisiunile informative, emisiunile de divertisment sunt printre primele preferine.
Pentru canalul tv care le produce, emisiunea de divertisment poate fi plasat n gril cu multe reluri,
ceea ce n final duce la amortizarea ei. *misiunea de divertisment are capacitatea de a intra pe
sc%imburile internaionale mult mai uor i rapid dec-t un reportaj, tal?0s%o> sau anc%et. *le sunt
A6
producii care aparin de obicei posturilor comerciale i n spaiul audiovizual rom-nesc formatul
acestora e ac%iziionat din strintate.
Gormatul reprezint elementele cadru pe care se construiete o emisiune, elemente ce au
repetabilitate n toate celelalte ediii, particularizeaz emisiunea i o fac s fie identificabil. cestea
sunt un fel de matri i dau pecetea, specificul, particularitatea emisunii/ zona social din care se iau
subiectele, v-rsta personajelor, tipul de dialog, tipurile de filmri, publicul folosit, intenta e(primat,
genericul, sonorizrile, dominanta de culoare sau tipul de prezentare.
Vo#ea
+n construcia genurilor publicistice de tv alturi de te(t cu ncrctura lui stilistic, imagine cu
ncrctura ei estetic, vocea omeneasc are capacitatea s transmit un mesaj la fel de puternic prin
poziionarea ei sau dac ea nu ebine articulat s duc la respingerea mesajului.
9ocea are posiblitatea s urce i s coboare tonul n vorbire, iar unele tonuri se amplific n
funcie de e(pansiunea sunetului n cavitate i nlimea lui. +n voce se disting trei registre/
0 registrul de piept !grav"
0 registrul mediu !mijlociu"
0 registrul de cap !nalt"
,egistrul de piept este cel mai ntrebuinat la microfon. +n acest registru vocea sun cald i
puternic. I voce n registru de piept e(prim sentimente profunde, sincere, dramatice, ea oblig la
ascultare, la atenie. &a vibraiile vocii pe piept particip ntreaga cutie toracic. cest lucru se poate
constata in-nd m-na n dreptul sternului atunci c-nd se emit sunete grave ale vocii pe piept.
,egistrul mediu este cel mai des folosit n publicistica de radio i tv pentru c este la
ndem-n. *ste cel de trecere dinspre registrul grav i nalt. Poziia capului favorizeaz tot timpul la
microfon poziia de ung%i drept fa de microfonul folosit, mai ales daca este de tip unidirecional.
Capul ridicat cu brbia n sus e poziia care favorizeaz vocea nalt. ceast voce e utilizat atunci
c-nd se fac citate din anumite personaje, din anumite fraze care denumesc anumite personaje. Poziia
capului plecat, cu brbia n piept, uor, duce la obinerea unei voc cu rezonan care creaz
telespectatorului o perceie de o anumit sobrietate i solemnitate. Ca s c-tige timbru i amploare
vocea trebuie s se propage, s se dezvolte i s se desv-reasc n cavitile de rezonan. Toate
poziionrile sunt determinate de ntrebuinarea aerului e(pirat pentru a se produce vocea, pentru c nu
se vorbete atunci c-nd se inspir.
Calitile vocii sunt date de acest produs care se obine n vibraia coardelor vocale i a aerului
e(pirat.
9ocea are aceleai caliti ca orice sunet/ nlime, intensitate, timbru, la care se adaug
caliti specifice vocii/ ntinderea, estura i rezistena.
+nlimea e una dintre nsuirile principale ale sunetului i e rezultatul numarului frecvenei ale
vibraiilor unui corp sonor. Cu c-t se produc mai multe vibraii ntr0o durat de timp cu at-t sunetul
este.
A<
+nlimea sunetului vocii umane depinde de numrul de contracii efectuate de coardele
vocale. Numrul acestor vibraii produse de coardele vocale depinde n primul r-nd de influ(urile care
sunt transmise prin comanda nervoas de encefal.
Jntensitatea e tria unui sunet i e determinat de amplitudinea vibraiilor. mplitudinea nu
influeneaz nlimea sunetului. Jntensitatea e i gradul de for a vocii umane fr ca aceasta s se
surmeneze. +n momentul n care intensitatea ajunge la limita de surmenaj, apare vocea cu caracter de
ipt, piigial, obositoare, care transmite o stare de respingere. .ac vocea e bine pozat nseamn c
se realizeaz un consum de aer raional i cu at-t intensitatea depinde i de distan. +n publicistica de
T9 distana ntre locul unde se produce un sunet i locul unde e perceput nu e un impediment te%nic.
Captarea sunetului de voce se poate face cu aparatur super performant. +n publicistica de tv se
folosete vocea medie, iar emisiunile de divertisment fiind utilizate mai multe tipuri de voce/ oapta
timbrat !uor, pianissimo", semivoce !piano", vocea forte i vocea puternic !fortissimo".
Timbrul e culoarea, caracterul unui sunet, e particularitatea vocii. * amprenta vocal pentru c
timbrul e determinat de/ natura coardelor vocale i cutia toracic4 capacitatea laringelui de a amplifica
i elementele armonice, personale care n final dau vocii umane culoare, relief i personalitate.
+ntinderea unei voci e totalitatea sunetelor care pot fi emise fr efort. Nu se recomand
niciodat forarea vocii fr o minim nclzire sau nceperea lecturii unui te(t la microfon fr un
e(erciiu vocal i de mobilitate a ma(ilarului.
[estura e partea care tine de claviatur, care i d posibilitatea de a o utiliza ca un
instrument. *a ofer posibilitatea jurnalistului de tv n genuri ca reportajul, documentarul s utilizeze
aceste esturi ale vocii pe diferite te(te n care nuanele e(primate s creeze n mintea telespectatorului
fragmentul de realitate. ,ezistena e facultatea pe care o are vocea de a lucra mult, fr s oboseasc i
ine at-t de igiena vocii c-t i de tipul de via general pe care l duce ziaristul. *(ist posibilitatea ca
prin e(erciii vocea s fie format, prin e(erciii c%iar defectele s fie corectate, prin frazare ziaristul s
pun n eviden anumite cuvinte dintr0o propoziie pentru a transmite mesajul mai intens. +n lectura
te(tului pentru tv virgula marc%eaz grafic pauze scurte, dar i ridicri de ton i impune un anumit ritm
al vorbirii i o anumit intonaie. Publicistica modern a impus n jurnalismul de T9 n prezent o
emisie vocal fr pauze, fr o frazare n care s se disting clar elemente de sinta(.
Do#u+entaru)
*ste genul publicistic n tv n care nelesul intelectual se combin cu cel emoional. Ca gen
cinematograf a avut perioade de ascensiune n 62<3, coala cinematografic s0a fcut cunoscut. Primul
documentar se consider a fi un film despre esc%imoi i aparine unui documentarist canadian. &a
nceput documentarul se ocupa de aspecte e(otice, pescreti, ele incluz-nd o naraiune, o non0ficiune
A;
prin care o realitate era adus n atenia opiniei publice. Ca gen artistic documentarul n perioada
rzboiului e folosit n interesul propagandei de rzboi. .up cel de0al doilea rzboi mondial
documentarul intrase ntr0un stadiu de declin. pariia tv n anii A3 n E) i generalizat n AH, AF n
*uropa, a nceput relansarea documentarului. 8uli ani n ,om-nia naintea filmelor artistice se
difuzau jurnalele de actualiti i c-te un documentar. Prin anii H3 s0au scos jurnalele de actualiti. E0
au incetenit difuzrile de documentare produse de coala rom-neasc !Etudioul Ea%ia". +n acest
moment n ,om-nia vorbeti de televiziune. .up anii H3 se poate vorbi de relansarea documentarului
ca gen publicistic n tv.
+n raportul pe care l are tv n raport cu documentarul are ; etape/
0 anii de nceput de documentaristic n tv c-nd modul de realizare a
documentarului era aidoma unei lecii de coal4 parc telespectatorul era un
elev care i lua notie. cesta e documentarul clasic realizat prin te%nic de
montaj, prin compilaia diferitelor surse de informaie, prin fotografii, prin
documente din diferite izvoare i printr0o naraiune scolastic cu nceput,
cuprins i sf-rit.
0 +n a doua etap se remarc atitudinea productorilor i realizatorilor de a
transforma orice produs ntr0unul de consum de mas. Producia de
documentar ncepe s aib ca prezentatori actori, oameni celebri n diferite
domenii !e(. \arl #agar"
0 nii 23 5 n aceast etap de dezvoltare a tv pe care o numesc tv de
comunicare, pentru productorii de documentare personajele care compun
un film ncep s se diversifice alturi de fotografie, document, naraiune,
celebritate, intr ca personaj n interiorul documentarului ec%ipa de filmare,
camera i n felul acesta apare documentarul cu < aparate de filmat !unul l
filmeaz pe cellalt". ceast diversificare a personajelor din interiorul
construciei documentarului creaz sentimentul c telespectatorul e un
individ n dificultate de nelegere, e(plicaiile sunt clare, folosindu0se
reconstituirea istoriei cu figuraie.
.up anii 23 ca rspuns la cerina publicului apar canalele specializate pe tipuri de
documentare.
#lobali7area informaiei, a comunicaiei, abundena informaional a produs un
bombardament agresiv asupra telespectatorului care ntr0un instinct de conservare i0a cutat MniaN,
canalul de tv care i corespunde aspiraiilor, intereselor sau care i satisface cerinele imediate. +n felul
acesta s0au creat canale specializate pe producia de documentar.
.ocumentarul de tv e un gen publicistic costisitor. +n ,om-nia nc nu a aprut un canal
specializat pe producia de documentar ns majoritatea canalelor specializate pe documentar de tiin,
istorie etc. I ec%ip pentru realizarea unui documentar e alctuit din cel puin A persoane/ <
obligatoriu pe teren, un realizator i un cameraman, ; n producia intern, realizatorul de producie,
editorul i consultantul tiinific. .ac la nceput documentarul avea aspect de Msine verit]N, acum are
aspect de MdocudramaN. Celelalte ec%ipe pot fi c%iar zeci de persoane angajate temporar, figurani,
A=
consultani pe diferite domenii i specialiti. Pentru un singur documentar se pot utiliza zeci sau c%iar
633 de piste de sunet. *(/ un sunet care e vocea naratorului, n timp ce v-ntul bate, zgomotul pailor,
mediu ambiant.
Ga de tire documentarul are analiz. Ga de reportaj documentarul are naraiune, are
poveste, care permite nelegerea subiectului4 reportajul oblig la o raportare imediat cu evenimentul,
iar reporterul e tot timpul presat de timp. Ga de dezbatere documentarul nu e n contradicie, el le are
incluse prin definiie. Jnterviurile prin te%nica de montaj pot fi puse ntr0un dialog direct, c-teodat
conflictual, cu replic obinut tot prin tietura de montaj. ceast metod creaz dinamism i conduce
la un interes cresc-nd a publicului. Pentru realizarea unui documentar se pornete de la script. Ecriptul
e enunul ideii la care se adaug i inteniile autorului. Ecenariul cuprinde i decupajul regizoral. Ca
te%nic jurnalistic orice gen publicistic n tv are aceeai cursivitate n desfurare/
0 predocumentarea presupune identificarea domeniului, a problematicii i
justificarea interesului. +n urma acestei etape fiecare productor se g-ndete
dac merit sau nu
0 documentarea include/ sursele tiinifice !bibliografie, biografie 5 surs
direct, uman, personaje care pot depune mrturie despre domeniul care ne
intereseaz, presupune cutri, se realizeaz de documentarist", planificarea
traseului pentru filmare, planificarea interviurilor, planificarea timpului
pentru secvenele curpinse n decupaj, necesare localizrii documentarului,
planificarea timpului pentru lucrurile neprevzute, toate se planific pe un
buget !resurse financiare, te%nice, umane". Planificarea pentru filmare
trebuie s aib n vedere aceste resurse i ncadrarea n ele. .e regul
subiectului documentarului de tv se desfoar n locuri unde se ajunge greu.
Irice lucru care nu a fost luat n calcul risc s nu mai poat fi filmat.
0 Gilmarea propriu0zis se ncadreaz n programul convenit sau se remediaz
la faa locului orice necesitate zilnic, altfel n cabina de montaj s fie prea
t-rziu.
0 8ontajul propriu0zis ncepe prin vizionarea materialului filmat, apoi se
mparte materialul filmat pe casete de lucru !e(/ una interviul, alta ilustraia"


Definitii)e "rin#i"a)i)or indi#atori de audienta
0 Ratin*RTGG% reprezinta numarul mediu de telespectatori pe minut ai unei
emisiuni !sau interval orar" difuzara de o statie T9. ,atingul poate fi
e(primat in cifre absolute !mii telespectatori" sau ca procent din targetul
analizat.
0 4arHet S6areCota de "iata 9 SIRG% reprezinta raportul procentual
dintre numarul mediu de telespectatori !,T#Q" ai unei emisiuni!sau interval
AA
orar" a unei statii T9 si numarul mediu de telespectatori de pe TIT*
statiile T9, calculat pentru acelasi interval orar !sau emisiune".
0 Rea#6RCIG% reprezinta numarul de telespectatori .JG*,JTJ care au
vizionat cel putin un minut dintr0o emisiune T9 sau interval orar analizat. &a
fel ca si in cazul indicatorului ,ating, ,C:Q poate fi e(primat prin cifre
absolute!mii telespectatori" sau ca procent din targetul analizat.
0 Afinitate T*Afin% este raportul dintre RTGG al targetului analizat si
RTGG unui target de referinta ( 633 !targetul de referinta trebuie sa includa
targetul analizat pentru ca valoarea indicatorului sa aiba sens." finitatea
este un inde(, iar daca valoarea rezultata este peste 633 inseamna ca
penetrarea !interesul" audientei in targetul analizat este mai mare decat
targetul de referinta.
0 Ti+e Brand7! Inde8TBInde8% reprezinta raportul dintre s%are0ul emisiunii
si s%are0ul mediu al statiei pe toata ziua, semnificand contributia pe care a
avut0o emisiunea in atragerea telespectatorilor catre respectivul canal pe
durata difuzarii ei. .aca valoarea acestui indicator este de peste 633
inseamna ca emisiunea a reusit sa atraga un numar de telespectatori mai
mare decat a reusit canalul in medie pe intreaga zi.
0 Stru#tura de "u/)i#T*SatG% reprezinta repartitia audientei pe categorii
socio0demografice!genuri,studii,grupe de vartsa, etc".
SPATIUL AUDIOVIZUALA SI ROLUL LUI IN SOCIETATEA RO4ANEASCA
Epatiul audiovizuala romanesc poarta amprenta fenomenului de televiziune al carui
inceput s0a produs in zilele lui decembrie 62D2. m avut prima revolutie transmisa in direct, ulterior
vom avea prin CNN si primul razboi transmis in direct, apoi prima debarcare militara transmisa in
direct, la sfarsitul lui <33H prima e(ecutie prin spanzurare transmisa in direct, si continuata cutoate
celelalte evenimente politice, sociale transmise in direct care au marcat toate componentele societatii.
Ca prima remarca se poate constata ca transmisia in direct care inainte de 62D2 era
apanajul evenimentelor sportive, culturale, a devenit un nod de a transa politic anumite atitudini sau
interese.
)n alt fenomen care a marcat perioada din 6223 pana in prezent este multiplicarea
vectorilor de comunicare televizuala, aparitia a numeroase posturi de televiziuen si de radio si titluri de
presa scrisa. Jn aceiasi perioada si numarul canalelor de radio s0a marit dar impactul asupra publicului
nu a gasit aceiasi rezonanta.
8anat parca de biblica zicere Msa vezi si sa creziN publicul s0a aruncat practic in
mrejele emisiunilor de televiziune iar cauzele ar fi urmatoarele/
6. perioada epocii Ceausescu in care programul de televiziune fusese limitat la < ore pe zi4
<. nevoia de lectura fireasca 5 numaruld e ziare fusese limitat in comunism4
;. e(istenta unor subiecte despre care altadata nu se indraznea a se vorbi in public la care se
adauga o strategie de mar?eting nascocita pentru a intretine gustul publicului spre senzational,
derizoriu, superficial, evident ca in toata aceasta %arta a programelor, emisiunile de promovare
AH
a unor elemente care tin de cultura si civilizatie au iesit din grila poasturilor de radio si tv si s0
au transformat in canale de sine statatoare. *(emplu/ emisiunile care tineau de enciclopedie s0
au restrans la postul tv .iscover7, pe spatiul romanesc E,T si0a creat un canal propriu T9,
Cultural.
ceasta oferta de programe poate parea la pria vedere satisfacatoare daca analizam
publicul din zonele urbane, dar trebuie sa remarcam ca =HQ din populatia tarii locuieste in zona rurala
si nu are acces decat la T9, 6.
*lementul care caracterizeaza spatiul audiovizual romanesc este ceea ce in presa
scrisa se numeste tabloidizare !fenomen nascut in 622< odat cu *venimentul Pilei", in televiziune este
un fenomen care a inceput sa cuprinda c%iar si spatiul de televiziune publica. *l a fost preluat din presa
scrisa si s0a manifestat in doua tiprui de emisiuni/ in cele informative unde au fost avantajate stirile
despre fapte diverse ridicate la rangul de informatii nationale si in emisiunile de divertisment, emisiuni
construite pe un comic facil, de limbaj cu dublu inteles sau cu subinteles, pe un comic de situatie situat
la limita decentei si pe o racordare la realitatea romaneasca de periferie. C%iar si lumea satului este
ridiculizata in sc%ema relatiilor preot 5 primar 5 politist, fiind favorizate elementele marginale din
lumea satului.
stfel emisiunile educative nu au mai reusit sa0si gaseasca un registru de interes
general. Eursele de informatie multiplicandu0se interesul publicului s0a canalizat.
Inf)uentarea ro!tirii )i+/ii ro+ane.

8odelul promovat de televiziunile particulare in care accesntuarea sacadata cu
elemente de frazare preluatre din jurnalismul anglofon au deformat rostirea clasica a limbii romane,
mergand pana laun enunt canta, legat in care cu greu se distinge practic mesajul.
.e regula posturuile de radio comerciale au transformat prezentatorii in prezentatori
de discoteca .@.
Transformarea personalitatilor si personajelor politice in nume uzuale in personaje
care sunt la indemana publicului este un alt element al comunicarii audiovizuale caracteristic mass0
mediei romanesti. *(emplu/ M'asescu s0a intalnit aseara cu TariceanuN, astfel informatia aduce la
nivelul telespectatorului imaginea personajul politic simplificata. Pana la un anumit punct aceasta
redactare face parte din caracteristicile vietii democratice. )tilizarea ei in e(ces duce insa la masificare,
iar masificarea este periculoasa deoarece nu mai are repere valorice.
Toate vedetele de radio romanesti au intrat in constiinta publica consacrate fiind de
televiziune. Jn prezent observam ca aceiasi gazetari vedeta, formatori de opinie sunt plimbati pe toate
canalele de televiziune cu toate elementele de constituie, de creare, de constructie a unei vedete.
Ee incearca de cel putin zece ani sise reuseste construirea vedetei politice prin
televiziune, ultima vedeta politica tip roc? fiind Traian 'asescu.
Epatiul audiovizual a fost ocupat masiv de manifestarile zilnice ale politicii iar
prezentarearealitatii si a informatiilor necesare publicului sunt sufocate de presiunile informationale ale
acestor interese care sunt vizibil e(primate pentru ca in buna masura patronii posturilor fac ei insisi
politica.
*misiunile de sport s0a transformat in campanii care tin seama de evenimentele
sportive sau sunt dominate de un singur sport pentru ca si aici a interventi aparitia posturilor de nisa.
.e reamarcat ca si in presa sportiva de radio sau de televiziune se pozitioneaza vedeta
comentator alaturi de vedeta de sport insa la vedeta de sport aflam din ce in ce mai putine lucruri
despre sport si din ce in ce mai multe lucruri despre accesoriile vedetei.
Jnstitutia purtatorului de cuvant lucreaza practic cu te%nicile P,0ului si in final
difuzarea unei informatii tine de politica de mar?eting. ceasta politica de cele mai multe ori primeaza
fata de politica editoriala. Cel care decide in final este ascultatorul sau telespectatorul.
CONCLUZII
@urnalismul audiovizual are ca forma generala de e(primare in emisiunile informative / stirea,
relatarea, comentariul este foarte scurt si strict determinat , aceste emisiuni au un format fi( cu ore fi(e
de difuzare 4 in emisiunile sportive transmisiile in direct se bazeaza pe genul publicistic combinat intre
stire, relatare si comentariu iar celelalte tipuri de emisiuni se construiesc pe baza scenariului elaborat
de regula dupa efectuarea predocumentarii si documentarii.
AF
Ecenariul este urmat de decupaj care contine succesiunea secventelor ce urmeaza sa fie
montate in forma finala a emisiunii . Jn reportajele, documentarele de actualitate intre scenariul
elaborat si filmarile din teren pot e(ista modificari determinate de elementele intilnite la locul filmarii .
#enurile care contin elemente de filosofie, retorica, asocieri conceptuale , comentarii sunt de
regula insotite in succesiunea decupajului de montaj de ceea ce in jurnalismul audiovizual se numeste M
liniste.N .aca la inceputul cinematografiei valoarea de impact asupra privitorului a dat0o apropierea ,
miscarea,prim0planul fratilor &a &umiere. Televiziunea nu mai avea ce sa descopere din punct de
vedere cinematografic.
&a inceput a fost filmul mut, apoi a fost marea capodopera cinematografica sonora si dupa
62A3 micul gigant a inceput sa domine lumea impresionind0o prin planurile imaginile care nu mai
contineau nici un fel de e(presie verbala.
Jn te%nica de montaj de radio si tv termenul de Mliniste M care se cuantifica intr0un numar de
secunde , iar aceasta liniste este marcata in interiorul spirelor de banda pe care se inregistreaza
emisiunea cu o banda cruda neinregistrata care se lipeste intre ultimul cuvint al ultimului vorbitor si
primul cuvant al aceluias sau altuia.
'anda de liniste are valoare de inceput, atrage atentia ascultatorului , il pune pe ganduri ,
permite operatorului in camera de emisie sa faca anumite comutari. Jn timp aceasta liniste a ajuns sa
constituie pentru radio moment de combinatie sonora iar la tv a adus la crearea unor rubrici cunoscute
sub titulatura M no comentN.
Cand imaginea vorbeste si sonorizarea este de la fata locului. semuita cu elemente din presa
scrisa linistea din radio si tv este albul din pagina de ziar.
bundenta de cuvinte, rostirea sacadata, prea multe comentarii indeparteaza si
radioascultatorii si telespectatorii de mesajul jurnalistic. *c%ilibrul intre imagine si cuvant, muzica,
sonorizare se creeaza si din respir, artistica, linistea care daca este prea mare risca sa duca la pierderea
atentiei redioascultatorului sau telespectatorului. .aca este prea mica risca sa nu fie bagata in seama si
sa nu aibe efect.
Jn concluzie jurnalismul audiovizual in toate formele de emisiuni difera pe grila tuturor
tipurilor de canale 4 este constituit din cuvinte si imagini , secvente sonore, muzica si liniste folosite in
armonie cu genul publicistic urmarit in asa fel incat sa se recomnstruiasca realitatea .
,ealitatea e(ista, informatia se creeaza
'J'&I#,GJ*
6. 'alasescu 8 5 8anual de productie de televiziune, *d.Polirom, Jasi, <33;
<. Coman 8 5 8anual de jurnalism 5vol.< 5 *d.Polirom , Jasi 6222
Coman 8. 0 %ass1media$ mit si ritual 5 *d. Polirom.<33;
;. 'uc%eru J, 6enomenul televiziune 0Gund. ,omania de 8iine. 622A
=. C%atala, :enr7 Pierre 5 @poca dezinformarii 5 *d. 8ilitara 6226.
A. #ross Peter 5 Colosul cu picioare de lut 5 *d. Polirom 6222
H. @oanescu Jrene 5 ,adioul modern .Tratarea informatiei si principalele genuri informative.
*d.ll, 'ucurestii 6222
F. Popescu #rosu *. A @urnalism radio . Epecificul radiofonic. 5 *d.Teora , 'ucuresti 622D
! Colectia Caietele audiovizualului"
D. Popescu #rosu *. A @urnalism T9 . Epecificul telegenic. 5 *d.Teora , 'ucuresti 622D
! Colectia Caietele audiovizualului"
2. Prutianu Etefan A ntrenamentul abilitatilor de comunicare 5 vol.6 5 *d.Polirom 5 Jasi <33=
AD
63. Eartori #. 5 :omo videns.Jmbecilizarea prin televiziune si post gandirea.*d.:umanitas,<33A
66. Tudor .ona 5 8anipularea opiniei publice in conflicte armate 5 *d..acia, Cluj0Napoca <333
Tudor .ona 5 Note de curs
6<. Peca 5 'uzura .. 5 @urnalismul de televiziune 5 *d.Polirom Jasi <33A
Peca 5 'uzura .. 5 Televiziunea dupa 'ig brot%er 5 *d.Polirom Jasi <33F
A2