China

Cuprins:
I.Analiza potentialului turistic international al tarii
1.Prezentarea generala a tarii
1.1.Pozitionare geografica
1.2.Granite
1.3.Principalele orase
1.4.Principalele porturi
1.5.Principalele aeroporturi
2.Analiza mediului economic demografic si cultural
2.1 Generalit!"i economice
2.2 #$olu"ii economice
2.3 %istemul politic
2.4 %itua"ie demografic! din China
2.5 Cultura.
2.& Popula"ie
3.Identificarea principalelor atrac"ii turistice interna"ionale
3.1 'ate generale pri$ind resursele turistice din China
3.2 (urism pe teme
3.3 Prezentare sumar! a frumuse"ii naturale a Chinei
3.4 Atrac"ii naturale ale Chinei
3.5 Cunoscute ora)e turistice din China
3.& *ra)ele fermec!toare din China
3.+ Constructii cele,re -elemente de unicitate.
4 .*,iceiuri
4.1 'atini )i o,iceiuri populare legate de s!r,!tori
4.2 *,iceirui populare
4.3 *,iceirui culinare


I.Analiza potentialului turistic international al tarii
1.Prezentarea generala a tarii
1.1.Pozitionare geografica
China se afl! /n emisfera nordic! /n partea de est )i central! a Asiei pe malul $estic al
*ceanului Pacific. 0a sud )i est este orientat! spre mare )i ocean iar la nord )i la $est spre
interiorul "!rii. 'e la sud la nord are o lungime de 5511 2m. iar de la $est la est de 5211 2m.
1.2.Granite
0ungime grani"e terestre: 22.311 2ilometri.
4!ri $ecine: Coreea de 5ord la est 6usia la nord7est 8ongolia la nord 6usia )i
9azahstan la nord7$est 9:rg:zstan (a;i2istan Afganistan )i Pa2istan la $est India
5epal )i <hutan la sud7$est 8:anmar -<irmania. 0aos )i =ietnam la sud.
Grani"e regionale: >ong 9ong )i 8acao la sud. 0inia de coast! a Chinei are o
lungime total! de apro?imati$ 13.111 2m.
0itoralul chinez are deschidere la 8area Gal,ena <ohai -mare interioar!. 8area
Chinei de #st 8area Chinei de %ud *ceanul Pacific de #st pe o suprafa"! de 4+
milioane 2m2
'e la nord la sud m!rile separ! China de urm!toarele "!ri: Coreea de %ud @aponia
Ailipine 8alaiezia <runei )i Indonezia. 0ungimea total! a liniei de coast! este de circa
14.111 2m. Bn apele teritoriale ale Chinei se g!sesc peste 5.111 de insule cu o suprafa"!
total! de 31.111 2m2. Cele mai mari insule sunt Insula (aiCan -3&111 2m2. )i Insula
>ainan -34.111 2m2.
%uprafa"!: China are o suprafa"! D&41321 2m2 ocupEnd locul trei ca m!rime dup!
6usia )i Canada. 'intre pro$incii cea mai mare suprafa"! o are 6egiunea Autonom!
Fin;iang Gigur! -1&&4D milioane 2m2.
1.3 Principalele orase:
a. <ei;ingul.
#ste capitala si al doilea oras ca marime din 6epu,ilca Populara Chineza. #l este nu numai
un centru commercial modern ci adaposteste si cate$a dintre cele mai $echi constructii din
China. 0ocalizat in 57# chinei la capatul 5ordic al triunghiularei Campii Chineze de 5.
<ei;ingul este situat la apro?. 1&1 9m $est de golful Chihli de la 8area Gal,ena. *rasul cel
mai mare din china dupa %hanghai a fost cu cate$a intreruperi capitala inca in 12+2 de cand
conducatorul mongol 9u,lai >an a intemeiat aici o fortareata. <ei;ingul este situat la
con$ergenta sudica a mai multor trecatori montane care fac legatura intre campia Chineza de
5 cu 8untii campiile si podisurile din teritoriul chinez al frontierei nordice. Astfel <ei;ingul
este cea mai importanta poarta intre China si regiunea $asta din interiorul Asiei Centrale.
,. %hanghai.
Cu o popula"ie de peste 1& milioane de locuitori Shanghaiul este cel mai mare )i cel mai
dez$oltat ora) a Chinei. %hanghaiul este foarte diferit de restul Chinei /n termeni economici 7
Produsul Intern <rut pe cap de locuitor al ora)ului este de apro?imati$ 1&.111 euro adic!
aproape la fel de mare cEt cel a Portugaliei sau a %lo$eniei care este diferen"! mare cu
celelate regiuni a Chinei. *ra)ul este modern relati$ curat )i ofer! foarte multe posi,ilit!"i
pentru turism.
c. >ong 9ong:este unul dintre cele mai mari centre economice i financiare din lume. >ong
9ong are o economie de pia ! li,er! depinde foarte mult de comer ul interna ional i finan e
7 $aloarea ,unurilor i ser$iciilor comerciale inclusi$ cota semnificati$! de e?porturi este de
apro?imati$ patru ori PI<7ului. 6esurselor naturale ale >ong 9ong7ului sunt limitate i a
produselor alimentare i materii prime tre,uie s! fie importate. #ste un important centru
pentru comer ul interna ional i finan e cu una dintre cele mai mari concentra ii din regiunea
Asia7Pacific fiind unul dintre Cei patru tigri asiaticii
d. (ian;in
#ste unul dintre cele patru municipii ale 6epu,licii Populare Chineze.Cu toate municipiile
din China (ian;in7ul are statut de pro$incie fiind al doilea ni$el administrati$ duoa gu$ernul
central.Asezar in 57# Campiei Chinei de 5 in locul in care se intersecteaza cinci ,rate ale
raului >ai $arsandu7se in 8area <ohai.
d. %hen:ang sau 8u2den -/n dialectul manciurian. este capitala pro$inciei 0iaoning situat!
/n nord7estul Chinei. Are o popula ie de +2 milioane de locuitori i o suprafa ! de 12D24
2mH. #ste un important centru industrial i comercial. *ra ul mai era cunoscut i su, numele
de %heng;ing
Alte orase din China: Iuhan %hen:ang >ar,in (ai:uan @inan 'alian 0anzhou Aushun
ChongJing 9oCloon. .
1.4 Principalele porturi din China
1. Shanghai: cu un total de cinci zone de lucru portul %hanghai este cel mai mare port din
lume dep! ind portul %ingapore. Bntr7un singur an , portul a gestionat nu mai pu in de 2D
milioane (#G. Are o mare acti$itate economic! /n zona Kangtze 6i$er care a a;utat foarte
mult la dez$oltarea economic! a regiunilor Lhe;iang @iangsu )i >enan.
2. ing!o"#houshan: este un fel de societate cooperati$! /ntrucEt realizeaz! /nc! din 211& o
cola,orare prosper! /ntre porturile 5ing,o )i Lhoushan. Portul 5ing,o7Lhoushan este al
doilea cel mai mare port marin din lume. A$End o acti$itate na$al% pe trei rEuri 7 Kangtze
Kong )i Maintang 7 portul aduce un profit uria destinat dez$olt!rii sale
3. &ian'in (China): %ituat la *aihe +i$er portul (ian;in este conectat la peste 411 de
porturi din aproape 211 de "!ri din /ntreaga lume. * cifr! care se a)teapt! s! creasc! /n
urm!torii patru ani.
4. ,ingdao: Cu o deschidere spre -area Gal!en% )i situat /n Peninsula %handong portul
Mingdao se /ntrece /n m!rime cu @aponia )i Coreea de %ud liderii mondiali /n afaceri
de construc"ii na$ale. #ste un port natural )i are conecti$itate cu peste 451 de porturi din peste
131 de !ri.
1... Principalele aeroporturi din China
Aeroporturi: %hanghai 7 Pudong International Airport <ei;ing 7 Capital International
Airport %hanghai 7 >ong Miao International Airport <ei;ing 5an:uan Airport.
Aeroportul International <e;ing este aeroportul principal al capitalei chineze <ei;ing i
totodat! cel mai mare aeroport din China. 5od principal pentru Air China. #ste al doilea
aeroport din lume ca trafic de pasageri dupa Aeroportul Atlanta.
Cu z!oruri directe din +o/0nia
Aeroporturile din %hanghai Aeroportul din 5anchang Aeroportul din 0iuzhou
Aeroportul din %henzhen Aeroportul din Ienzhou Aeroportul din 0in:i
Aeroporturile din Fi An Aeroportul din 0anzhou Aeroportul din 5antong
Aeroportul din Chongging Aeroportul din >ohhot Aeroportul din (un?i
Aeroportul din GrumJi Aeroportul din 5ing,o Aeroportul din Changzhi
Aeroportul din >efei Aeroportul din Kinchuan Aeroportul din 'aJing
Aeroportul din 0hasa Gonggar Aeroportul din Kantai Aeroportul din 'unhuang
Aeroporturile din <ei;ing Aeroportul din 0i;iang Cit: Aeroportul din >uang:an
Aeroportul din Kulin Aeroportul din %hi;iazhuang Aeroportul din Fiangfan
Aeroportul din 'alian Aeroportul din Fining Aeroportul din (engchong
Aeroportul din @ia:uguan Aeroportul din Iu?i Aeroportul din Lhoushan
Aeroportul din >ami Aeroportul din Lhuhai Aeroportul din 0ian:ungang
Aeroportul din Guilin Aeroportul din %hantou Aeroportul din 0uo:ang
Aeroportul din Chengdu Aeroportul din @inghong Aeroportul din Ganzhou
Aeroportul din Guangzhou Aeroportul din %ong Pan Aeroportul din Chifeng
Aeroportul din Iuhan Aeroportul din @in;iang Aeroportul din 9orla
Aeroportul din 5an2ing N 5an;ing Aeroportul din <aotou Aeroportul din 5an:ang
Aeroportul din Mingdao Aeroportul din 'ongsheng
Aeroportul din Aeroportul
Kangzhou (aizhou
Aeroportul din %hen:ang Aeroportul din Changzhou Aeroportul din Filinhot
Aeroportul din Fiamen Aeroportul din KiCu Aeroportul din 'ali Cit:
Aeroportul din >angzhou Aeroportul din Iu:ishan Aeroportul din Fichang
Aeroportul din 9unming Aeroportul din 'a:ong Aeroportul din 0uzhou
Aeroportul din Changsha Aeroportul din >ailar Aeroportul din %imao
Aeroportul din Lhengzhou Aeroportul din 0u?i Aeroportul din @i An
Aeroportul din Gui:ang Aeroportul din Kichang Aeroportul din 'atong
Aeroportul din >ar,in Aeroportul din Fuzhou Aeroportul din @ingdezhen
Aeroportul din >ai2ou Aeroportul din Ieihai Aeroportul din A2su
Aeroportul din (ai:uan Aeroportul din Kun Cheng Aeroportul din >otan
Aeroportul din @inan KaoJiang Aeroportul din 9ashi Aeroportul din Kining
Aeroportul din %an:a Aeroportul din <eihai Aeroportul din Ki,in
Aeroportul din Auzhou Aeroportul din 8ian Kang Aeroportul din Chang,aishan
Aeroportul din 5anning Aeroportul din Kan;i Aeroportul din @iamusi
Aeroportul din (ian;in Aeroportul din Lhan;iang
Aeroportul din Changchun Aeroportul din Diqing
2. Analiza /ediului econo/ic, de/ografic si cultural
2.1 Generalit%1i econo/ice
'e la proclamarea 6.P.Chineze /n 1D4D economia chinez! a cunoscut o dez$oltare
rapid!. In special dup! aplicarea politicii de reform! )i deschidere /n 1D+3 economia chinez!
a /nregistrat o dez$oltare sus"inut! a$End un ritm mediu anual de peste DO. In anul 2113P
Produsul Intern <rut al Chinei s7a cifrat la 1.411 miliarde G%' situEndu7se pe locul & in
lume dup! %GA @aponia Germania 8area <ritanie )i Aran"a. PI< pe cap de locuitor /n 2113
a dep!)it 1.111 de dolari G%'.
%itua"ia de in$esti"iilor )i a consumului din China este sta,il!. In 2113 in$esti"iile /n
fonduri fi?e din /ntreaga "ar! s7au ridicat la peste 5.511 miliarde de :uani. =olumul $Enz!rii
cu am!nuntul a ,unurilor de consum a fost de circa 4.&11 miliarde :uani. =olumul
importurilor )i al e?porturilor a dep!)it 351 de miliarde dolari americani China fiind pe locul
4 /n lume dup! %GA Germania )i @aponia. PEn! la finele anului 2113 rezer$ele $alutare ale
Chinei au dep!)it 411 miliarde G%' situEnd "ara noastr! pe locul 2 /n lume dup! @aponia.
In urma eforturilor depuse /n ultimii peste 21 de ani pentru reform! deschidere )i
modernizare China a realizat /n linii mari trecerea de la economia planificat! la economia
socialist! de pia"! care se perfec"ioneaz! tot mai mult. Concomitent se perfec"ioneaz! tot mai
mult sistemul ;uridic )i legislati$. Gradul de deschidere al pie"ei chineze este din ce /n ce mai
ridicat iar mediul in$esti"ional este tot mai fa$ora,il. 6estructurarea sistemului financiar
progreseaz! constant. (oate acestea au garantat dez$oltarea continu! a economiei chineze.
In noul secol autorit!"ile chineze au lansat conceptul de dez$oltare multilateral! )i
coordonat! a omului )i a naturii a omului )i a societ!"ii a ora)elor )i a satelor a regiunilor
estice )i a celor $estice a economiei )i a societ!"ii. In 2112 la Congresul 5a"ional al
P.C.Chinez a fost formulat o,iecti$ul de construire multilateral! a unei societ!"i cu un ni$el
de trai decent pEn! /n anul 2121.
2.2 2$olu1ii econo/ice
'up! /nceperea implement!rii politicii de reform! )i deschidere /n anul 1D+3 6. P. Chinez!
a cunoscut o cre)tere economic! semnificati$! a;ungEnd /n prezent a doua putere economic!
la ni$el glo,al.
8odelul de dez$oltare al Chinei a fost unul asem!n!tor cu al celorlalte "!ri asiatice
promo$at /n anii Q&1 )i Q+1 de c!tre @aponia Coreea de %ud )i ceilal"i Rdragoni asiaticiS
-(aiCan %ingapore )i >ong 9ong. respecti$ dez$oltarea economiei prin atragerea de
in$esti"ii str!ine /n domeniul produc"iei pentru e?port. Bn acest scop China a realizat in$esti"ii
importante la ni$el na"ional respecti$ a dez$oltat sectorul energetic sectorul infrastructurii
rutiere maritime )i aeriene precum )i industria constructoare de ma)ini utila;e echipamente
/n ,aza transferului de tehnologii din "!rile dez$oltate. PEn! /n anul 2111 e?portul chinez era
realizat /n propor"ie de peste 51O de companiile str!ine localizate /n China.
'ez$oltarea economiei chineze a fost marcat! /n primul rEnd de un ritm de cre)tere
ridicat care /n ultima decad! a fost de peste 11O anual.
Criza financiar! )i economic! glo,al! declan)ata /n anul 2113 a a$ut influen"e negati$e )i
asupra economiei chineze resim"ite cu prec!dere /n sectorul siderurgic industria auto
industria materialelor de construc"ii )i /n sectorul imo,iliar. Pentru spri;inirea sectoarelor de
acti$itate afectate gu$ernul chinez a decis /n anul 2111 alocarea unui fond de in$esti"ii de
circa 45& miliarde G%' destinat /n primul rEnd dez$olt!rii infrastructurii na"ionale -c!i
ferate autostr!zi canalul de aduc"iune apa din flu$iul Al,astru c!tre zona central! )i de nord a
Chinei etc... Prin necesarul de o"el )i materiale de construc"ii proiectele de amploare au
men"inut produc"ia /n sectoarele aflate /n declin. 7 + N 21 7
(otodat! a$End /n $edere c! marile companii chineze de stat s7au dez$oltat puternic /n
,aza transferului de tehnologii realizat )i au c!p!tat e?perien"! /n realizarea de proiecte de
an$ergur! atEt /n China cEt )i /n str!in!tate gu$ernul chinez a promo$at politica de RGo
Glo,alS respecti$ a /nceput s! /ncura;eze companiile chineze s! in$esteasc! /n str!in!tate.
Bn acela)i timp din cauza incertitudinilor e?istente /n economia mondial! ancorat! /n
primul rEnd la pro,lemele create de criza datoriilor Lonei #uro )i de redresarea lent! a
economiei americane /nceputul anului 2112 a dat semne c! economia chinez! intr! /ntr7o
nou! perioad! respecti$ de sc!dere a cre)terii economice fapt confirmat de rezultatele
o,"inute la sfEr)itul anului 2112 cEnd cre)terea economic! a Chinei a /nregistrat cel mai mic
ni$el din ultima decad! respecti$ de +5O. 4inEnd cont de aceast! situa"ie )i de incertitudinile
manifestate pe plan glo,al noua conducere a Chinei a decis transformarea modelului de
dez$oltare economic! ,azat pe produc"ia destinat! /n cea mai mare parte e?portului /ntr7un
model dual ,azat pe sus"inerea e?porturilor )i a consumului intern.
Pentru anul 2113 se preconizeaz! un ritm de cre)tere economic! similar cu cel din anul
2112 de cca. +5O iar pentru perioada urm!toare se anticipeaz! o u)oar! sc!dere a ritmului de
cre)tere economic! respecti$ o medie de cca. +2O pEn! /n 2115 )i de &1O din 211& pEn! /n
2121.
2.3 Siste/ul politic
6epu,lica Popular! Chinez! este o "ar! socialist! cu dictatur! popular7democratic!
condus! de clasa muncitoare )i ,azat! pe alian"a dintre muncitori )i "!rani . %ocialismul
reprezint! sistemul de ,az! al "!rii.Constitu"ia este legea fundamental! a Chinei. #a cuprinde
principiile de ,az! ale sistemului social )i ale sistemului de stat ale structurilor )i sferelor de
acti$itate ale institu"iilor gu$ernamentale precum )i drepturile )i o,liga"iile elementare ale
cet!"enilor. Constitu"ia pre$ede care sunt drapelul na"ional imnul de stat )i capitala. #a
dispune de cea mai mare putere ;uridic! fiind ,aza tuturor celorlalte legi )i regulamente. 5ici
un act normati$ nu are $oie s! contra$in! pre$ederilor Constitu"iei.
Programul comun al Conferin"ei Consultati$e Politice Populare din ChinaS program al
Arontului Gnit 'emocratic Popular din "ara noastr! a fost adoptat la prima sesiune /n plen a
Conferin"ei Consultati$e Politice Populare )i promulgat la 2D septem,rie 1D4D. Bnainte de
promulgarea /n 1D54 a Constitu"iei acest program a ;ucat rolul de constitu"ie pro$izorie.
'up! crearea la 1 octom,rie 1D4D a 6epu,licii Populare Chineze au fost promulgate /n
1D54 1D+5 1D+3 )i respecti$ /n 1D32 4 $ariante ale constitu"iei.
Actuala constitu"ie a fost apro,at! /n cea de7a 57a sesiune a celei de7a 57a legislaturi a
Adun!rii 5a"ionale a 6eprezentan"ilor Poporului )i a intrat /n $igoare la 4 decem,rie 1D32.
Aceasta a men"inut )i a dez$oltat principiile de ,az! cuprinse /n $arianta din 1D54 a sintetizat
e?perien"a acumulat! /n procesul de dez$oltare a socialismului din "ara noastr! a asimilat
e?perien"a altor "!ri fiind o lege fundamental! cu specific chinez )i adapta,il! cerin"elor
construc"iei de modernizare socialist! din "ara noastr!. Bn constitu"ie sunt stipulate sistemul
politic )i cel economic din "ara noastr! drepturile )i o,liga"iile cet!"enilor structurile
aparatului administrati$ al statului )i atri,u"iile acestora o,iecti$ele de perspecti$! ale statului
)i altele. Cele 4 principii reforma )i deschiderea sunt considerate drept orient!ri de ,az!
pentru poporul chinez. %e su,liniaz! c! nici o organiza"ie sau persoan! nu are $oie s! /ncalce
pre$ederile constitu"iei.Constitu"ia Chinei are 5 p!r"i: principii generale drepturile )i
o,liga"iile cet!"enilor structurile aparatului de stat drapelul na"ional )i stema "!rii /n total
sunt 133 de articole.
%istemul Adun!rilor 6eprezentan"ilor Poporului
Adunarea 6eprezentan"ilor Poporului reprezint! forma politic! a statului chinez form!
organizatoric! a dictaturii popular7democratice din "ara noastr!. %pre deose,ire de
parlamentele din occident Adun!rile 6eprezentan"ilor Poporului reprezint! organele puterii
supreme . Cet!"enii chinezi care /mplinesc 13 ani au dreptul de a alege )i de a fi ale)i.
Componen"a adun!rilor la ni$elul comunal )i ;ude"ean se determin! prin alegeri cu $ot direct
iar cele de la ni$elul ;ude"ean /n sus 7 prin alegeri cu $ot indirect. Adunarea 5a"ional! este
alc!tuit! din reprezentan"ii ale)i de pro$inciile regiunile autonome municipiile cu
su,ordonare central! )i de armat!. Adun!rile au un mandat de 5 ani )i anual se desf!)oar! o
sesiune plenar!. 0a sesiunile anuale ale adun!rilor populare se prezint! raportul de acti$itate
al gu$ernului )i alte rapoarte importante care sunt supuse e?amin!rii pentru adoptarea
rezolu"iilor corespunz!toare. Bn perioadele dintre sesiuni comitetele permanente ale
adun!rilor populare T organele permanente ale adun!rilor populare de la diferite ni$eluri T
/ndeplinesc atri,u"iile ce le re$in. Aceste atri,u"ii includ interpretarea constitu"iei
supra$egherea implement!rii acesteia ela,orarea )i re$izuirea actelor normati$e care nu au
fost adoptate la adun!rile populare prezentarea raportului de acti$itate )i altele.
Atri,u"iile elementare ale adun!rilor populare includ drepturile la legisla"ie
supra$eghere hot!rEre desemnare )i demitere etc. Bntocmirea unor programe de dez$oltare
economico7social! pentru anumite perioade constituie o important! m!sur! pentru stimularea
dez$olt!rii societ!"ii chineze. Programele sunt $alidate dup! apro,area lor de c!tre Adunarea
5a"ional! a 6eprezentan"ilor Poporului. Constitu"ia Chinei pre$ede totodat! c! principalii
conduc!tori ai "!rii precum pre)edintele statului pre)edintele Comitetului Permanent al
Adun!rii 5a"ionale a 6eprezentan"ilor Poporului sunt ale)i /n cadrul congreselor Adun!rii
5a"ionale a 6eprezentan"ilor Poporului iar primul7ministru )i mini)trii sunt numi"i /n urma
apro,!rii de c!tre aceasta. Aorul legislati$ suprem mai are dreptul s! propun! prin anumite
proceduri proiectul de rezolu"ie pri$ind demiterea pre)edintelui Comitetului Permanent al
Adun!rii 5a"ionale a 6eprezentan"ilor Poporului a pre)edintelui statului a primului ministru
)i a altor demnitari.
%istemul cooper!rii multipartide )i al consult!rilor politice
%istemul cooper!rii multipartide )i al consult!rilor politice condus de Partidul
Comunist Chinez este sistemul politic de ,az! al Chinei. Bn "ara noastr! Partidul Comunist
este partidul de gu$ern!mEnt dar mai e?ist! 3 partide democratice. Acestea din urm! e?istau
/nainte de crearea 6epu,licii Populare Chineze. Pe plan politic ele spri;in! conducerea
Partidului Comunist Chinez aceasta fiind op"iunea lor format! /n decursul luptei comune )i al
cooper!rii /ndelungate cu Partidul Comunist. (oate partidele politice ac"ioneaz! /n
conformitate cu pre$ederile Constitu"iei. 'in punct de $edere organizatoric partidele
democratice din China sunt independente se ,ucur! de li,ertatea politic! pre$!zut! de
Constitu"ie de independen"! organizatoric! )i egalitatea /n fa"a legii. Bn cooperare cu partidele
democratice Partidul Comunist ac"ioneaz! pe ,aza principiului: RCoe?isten"! /ndelungat!
supra$eghere reciproc! sinceritate )i /ncredere /mp!rt!)irea /n comun atEt a ,ucuriilor cEt )i
a necazurilor.R
Partidele democratice din China nu sunt de opozi"ie ci particip! la luarea deciziilor.
#le sunt consultate pentru ela,orarea politicilor de importan"! ma;or! sta,ilirea candida"ilor
la func"iile importante )i particip! la gestionarea pro,lemelor importante ale statului la
ela,orarea )i implementarea politicilor )i a legilor.
Bnainte de luarea deciziilor importante cu pri$ire la destinul "!rii )i la $ia"a poporului
Partidul Comunist ascult! p!rerile )i propunerile partidelor democratice dar )i pe ale
persoanelor care nu fac parte din nici un partid. #le ocup! o anumit! pondere /n componen"a
Adun!rii 5a"ionale a adun!rilor populare de la diferite ni$eluri )i a comisiilor speciale fapt
care le permite s! participe la $ia"a politic! a statului )i s! ;oace rol de supra$eghere. #le
ocup! de asemenea o anumit! pondere /n componen"a Conferin"ei Consultati$e Politice
Populare -for consultati$. . Bn autorit!"ile de la diferite ni$eluri e?ist! reprezentan"i ai
partidelor democratice )i ai persoanelor care nu sunt mem,re ale nici unui partid.
Principalele forme ale cooper!rii multipartide )i ale consult!rilor politice din "ara
noastr! sunt urm!toarele:
1. Conferin"a Consultati$! Politic! Popular!. Aceasta este forul unde sunt consultate
diferitele partide politice organiza"ii populare )i reprezentan"i ai diferitelor cercuri.
2. 8esele rotunde organizate de c!tre Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez
)i comitetele de partid ale autorit!"ilor locale la care sunt in$ita"i reprezentan"i ai partidelor
democratice )i ai persoanelor f!r! de partid. Bn cadrul meselor rotunde se prezint! pro,lemele
de importan"! ma;or! ap!rute /n $ia"a politic! )i social! a "!rii politicile )i orient!rile politice
importante listele candida"ilor pentru conducerea statului )i a autorit!"ilor locale candida"ii
forurilor legislati$ )i consultati$. Cu aceste ocazii sunt ascultate p!rerile )i propunerile lor /n
leg!tur! cu pro,leme men"ionate.
3. 8em,rii partidelor democratice care fac parte din adun!rile populare de la diferite
ni$eluri /ndeplinesc func"iile lor de deputa"i.
4. Gnii mem,ri ai partidelor democratice sunt desemna"i /n func"ii importante /n
Consiliul de %tat ministere )i /n autorit!"ile gu$ernamentale de la ni$el ;ude"ean /n sus.
5. Gnii mem,ri ai partidelor democratice sunt numi"i /n func"ii de conducere /n
procuraturi )i /n instan"ele ;udec!tore)ti.
2.4 Situa1ie de/ografic% din China
China este o "ara cu cea mai numeroas! popula"ie din lume. 0a sfEr)itul anului 2112 num!rul
popula"iei din China era de un miliard 234 de milioane 531 de mii -cu e?cep"ia celei din
6egiunile Administrati$e %peciale >ong 9ong )i 8acao precum )i a celei din pro$incia
(aiCan. reprezentEnd o cincime din totalul popula"ia total! a lumii. 'ensitatea popula"iei
Chinei este mare -135 de locuitori pe 2ilometru p!trat.. Bn zonele de coast! din estul Chinei
densitatea popula"iei este mai ridicat! -peste 411 de locuitori pe 2ilometru p!trat. decEt /n
regiunile centrale )i de $est -peste 211 de persoane pe un 2ilometru p!trat )i respecti$ mai
pu"in de 11 oameni pe 2ilomentru p!trat.. Bn prezent speran"a medie de $ia"! a chinezilor este
de +141 de ani -/n cazul ,!r,a"ilor 7 de &D&3 ani iar /n cazul femeilor de +333 de ani. cu 5
ani mai mare decEt ni$elul mediu la ni$el mondial cu + ani mai mult decEt /n "!rile )i
regiunile /n curs de dez$oltare /ns! cu 5 ani mai mic decEt ni$elul din "!rile dez$oltate.
%porul natural din China a sc!zut /n 2112. 0a sfEr)itul acestui an num!rul popula"iei din
partea continental! a Chinei era de un miliard 234 de milioane 531 de mii dintre care
popula"ia ur,an! era 512 de milioane 121 de mii reprezintEnd 3D1O din total iar cea rural!
de +32 de milioane 411 de mii respecti$ &1DO din total. 5um!rul total al ,!r,a"ilor din
China era de &&1 milioane 151 de mii iar al femeilor 7 de &23 de milioane 331 de mii .
Propor"ia copiilor de $Erst! /ntre 1714 ani /n popula"ia total! a fost de 224O a celor de $Erst!
/ntre 157&4 de +13O iar a celor de $Erst! de cel pu"in &5 7 de +3O. 5um!rul persoanelor /n
$Erst! ,!trEnilor era de D3 de milioane ++1 de mii. Bn anul 2112 s7au n!scut 1& milioane 4+1
de mii de copii natalitatea a,solut! fiind de 123& la mia de locuitori iar mortalitatea a,solut!
de 3 milioane 211 de mii mortalitatea de &41 la mie. Astfel sporul natural relati$ a fost de
&45 la mie.
Planificarea fa/ilial%
Gu$ernul chinez a considerat planificarea familiei drept o politic! fundamnetal! de stat
adoptEnd metoda de /m,inare a /ndrum!rii de stat cu acordul li,er al cet!"enilor. Indrumarea
de stat const! /n ela,orarea de c!tre autorit!"ile centrale )i locale a m!surilor politice a legilor
)i a altor acte normati$e precum )i a planului de dez$oltare demografic! $iz/nd s! controleze
cre)terea popula"iei s! ridice calitatea popula"iei )i s! perfec"ioneze structura demografic!
prin acordarea familiilor de ser$icii de consultan"! )i /ndrumare /n ce pri$e)te s!n!tatea
reproduceriie$itarea sarcinilor nedorite )i na)terea copiilor /n condi"ii optime. Acordul li,er
al cet!"enilor const! /n planificarea /n cadrul cuplurilor de so"i cu capacitate de reproducere /n
conformitate cu regulamentele )i actele normati$e ale statului cu $Ersta )i munca condi"iile
de s!n!tate )i economice ale familiei )i alegerea metodelor anticoncep"ionale.
Actuala politic! de planificare familial! din China cuprinde /n principal realizarea
c!s!toriilor )i na)terilor mai tErziumai pu"ine na)teri dar mai s!n!toase )i un singur copil la
un cuplu de so"i. Bn regiunile ruralefamiliile confruntate cu greut!"i pot s! ai,! dup! un
inter$al de cE"i$a ani al doilea copil. Bn regiunile populate de minorit!"i na"ionale politica este
diferen"ialt! de la o minoritate la alta /n conformitate cu $oin"a proprie a minorit!"ii cu
condi"iile concrete ale fiec!rei minorit!"i pri$ind popula"iaresursele naturale economia
cultura datinile )i o,iceiurile. 'e regul! un cuplu de so"i pot a$ea al doilea copil. Bn unele
regiuni este permis chiar al treilea copil. Pentru minorit!"ile ale c!rei popula"ie este prea
mic!nu e?ist! limit! de na)teri.'e cEnd s7a aplicat aceast! politic! de planificare familiar! /n
China concep"ia pri$ind c!s!toria )i na)terea /ntErziate un num!r mic de na)teri /n condi"ii
superioare de s!n!tate a fost acceptat! de tot mai mul"i tineri de$enind treptat chiar o mod!.
Politica de planificare familial! le7a sc!pat pe femeile chineze de s!rcinile grele de na)teri
frec$ente )i de munc! grea /n familie. 5i$elul de s!n!tate al mamei )i al copilului s7a ridicat .
2.. Cultura
Cultura China este o regiune cultural! o ci$iliza ie antic! i /n func ie de
perspecti$! o entitate na ional! sau multina ional! e?tins! pe o suprafa ! mare /n Asia de
#st.China are una dintre cele mai $echi ci$iliza ii din lume compus! din state i culturi
datEnd mai mult de ase milenii. #a are cel mai $echi sistem de lim,! scris! utilizat /n lume
i este pri$it ca sursa a numeroase in$en ii. Istoric cultura Chinei i7a e?tins sfera de
influen ! peste Asia de #st prin religie tradi ii precum i prin sisteme de scriere fiind
adoptate de diferite culturi /n$ecinate cum ar fi @aponia Coreea i =ietnam. Primele do$ezi
ale prezen ei umane /n regiune au fost g!site /ntr7o pe ter! din Lhou2oudian i este unul din
primele e?emple de >omo erectus .la 551111 de ani /n urm!. 6epu,lica Popular! Chinez! a
fost proclamat! la 1 octom,rie 1D4D dup! $ictoria militar! a Partidului Comunist Chinez
asupra 9uomintang7ului. Cu toate acestea China /n sine este cea mai $eche ci$iliza ie
e?istent! ast!zi are o istorie de peste 5111 de ani. Aceasta este acum o 6epu,lica %ocialist!
reglementat! de un singur partid care are un control asupra celor dou!zeci i dou! de
pro$incii cinci regiuni autonome patru municipalit! i i dou! regiuni administrati$e speciale
->ong 9ong i 8acau..China este una dintre cele cinci mem,ri permanen i de %ecuritate al
*5G precum i mem,ru al *rganizatiei pentru Cooperare din %hanghai. Bn prezent U6egatul
de 8o;locU este clasat pe locul al doilea ca mare economie prin calcul din PI< /n paritatea
puterii de cump!rare i a treia de c!tre criteriul monetar. Bn mod oficial ar! comunist!
6epu,lica Popular! Chinez! a adoptat o economie socialist! de pia ! /n cazul /n care
li,eralismul economic i controlul politic autoritar inter$in /mpreun! /ntr7o formul! specific!.
2.3 Popula1ie
8ai mult de o cincime din totalul popula"iei P!mEntului tr!ie)te /n China. China a dat
na)tere
celei mai $echi ci$iliza"ii din lume )i are o istorie ce dateaz! din urma cu 3511 de ani. 5umele
chinezesc RLhong GuoS care desemneaz! denumirea "!rii se traduce astfel: RLhongS 7 mi;loc
RGuoS 7 "ara numindu7se astfel R4ara de mi;locS o referin"! la credin"a chinezeasc! /n care se
spune ca "ar! era centrul geografic al P!mEntului )i singura ci$iliza"ie ade$!rat!.
Bn secolul al FIF7lea China a de$enit o na"iune sla,! din punct de $edere economic )i
politic dominat! de puteri str!ine. Prima m!surare a num!rului popula"iei dup! preluarea
statului de c!tre comuni)ti a a$ut loc /n 1D53. 0a acea dat! popula"ia Chinei era de
532.&11.111 locuitori. 0a cea de7a doua m!surare care a a$ut loc /n 1D&4 s7a ar!tat o cre)tere
pEn! la &D4.531.111V la cea de7a treia /n 1D32 m!sur!torile au ar!tat o popula"ie de
1.113.131.111 -f!r! >ong 9ong 8acau )i (aiCan. f!cEnd din China primul stat care a trecut
pragul de un miliard de oameni. Bntre 1D53 )i 1DD+ rata mortalit!"ii a sc!zut de la 225 la
apro?imati$ + la 1111 de locuitoriV rata natalit!"ii a sc!zut de asemenea de la 45 la 1111 de
locuitori /n 1D53 la apro?imati$ 1&4 /n 1DD+. Ca rezultat cre)terea num!rului de oameni s7a
mic)orat de la 225 la mie /n 1D53 la 1D la mie /n 1DD+. Chiar )i /n aceste condi"ii China tot
/nregistreaz! o cre)tere anual! a popula"iei de aproape 11 milioane de oameni.
Conform ultimelor date statistice China are o popula"ie de 133D+24352 locuitori
reprezentEnd un sfert din popula"ia glo,ului. Principalele ora)e sunt: ChongJing 31 milioane
locuitori %hanghai 13.111.111 <ei;ing 1+.111.111 )i Guangzhou 11.+51.111.
3. Identificarea principalelor atrac1ii turistice
interna1ionale
3.1 4ate generale pri$ind resursele turistice din China
=astul teritoriu al Chinei ofer! numeroase peisa;e naturale deose,it de frumoase. Poporul
chinez este creatorul unei splendide culturi. Bn China conlocuiesc multe etnii fiecare a$End
propriile datini )i o,iceiuri. *,iectele de art! artizanal! )i delicatesele au o faim! mondial!.
'eci turismul chinez are resurse e?trem de ,ogate )i largi perspecti$e de dez$oltare. Bn
procesul dez$olt!rii economice a Chinei )i l!rgirii deschiderii c!tre e?terior turismul a
de$enit un important factor pentru dez$oltarea economiei /n ansam,lu din China. Bn prezent
num!rul zonelor turistice din diferite regiuni ale Chinei este in continu! cre)tere concomitent
cu cel al noilor o,iecti$e infrastructurale . Bn acela)i timp anualspore)te )i num!rul str!inilor
$eni"i /n China ca turi)ti .
6esursele turistice chineze sunt ,ogate )i $ariate. Bntre depresiunea (urufan situat! la
155 de metri su, ni$elul m!rii )i primul pisc din lume Chomolungma cu o /n!ltime de
334313 metri deasupra ni$elului m!rii e?ist! o diferen"! de ni$el de D 113 metri diferen"!
unic! /n lume. Chiar /n aceea)i zon! condi"iile climaterice pot fi foarte diferite. Bn special /n
zona 0an"ului 8untos >engduanshan se pot /ntElni /ntr7o singur! zi peisa;ele naturale din
toate cele 4 anotimpuri )i /ntr7o perioad! foarte scurt! st!rile meteorolgice pot fi total
diferite.
China este una din iz$oarele ci$iliza"iei mondiale. Istoria multimilenar! )i cultura
e?traordinar! precum )i $estigiile ,ogate p!strate pEn! /n zilele noastre reprezint! resurse
turistice e?trem de $aloroase. 5umai /n perioada de dup! proclamarea 6.P.Chineze /n 1D4D
/n 2D din cele 34 de unit!"i administrati$e la ni$el pro$incial din "ar! s7au g!sit $estigii din
epoca.
Printre numeroasele monumente istorice din China Armata de teracot! din mormEntul
primului /mp!rat chinez Mingsihuan este considerat! drept a 37a minune a lumii. Bn fiecare an
peste un milion de turi)ti $iziteaz! 8uzeul Armatei de (eracot!. Picturile murale din grotele
8ogao din 'unhuang sunt apreciate de /ntreaga lume ca un tezaur al artei uni$ersale. 8arele
Lid Chinezesc este cu atEt mai mult un gigant o,iecti$ turistic pe care toat! lumea dore)te s!7l
cunoasc! la fa"a locului. Istoria cultura datinile )i o,iceiurile diferite ale celor 5& de etnii din
China au de asemenea o mare for"! de atrac"ie pentru turi)ti.
3.2 &uris/ pe te/e
BncepEnd din 1DD2 pentru a oferi turi)tilor str!ini mai multe informa"ii despre resursele
turistice chineze <iroul de %tat pentru (urism din China a propus /n fiecare an o tem!
turistic! )i a adoptat m!suri de /ncura;are a particip!rii la manifest!rile turistice $izitele pe
traseele speciale )i e?cursiile cu specific propriu organizate pe aceast! tem!. Anul acesta
tema turismului /n China este RBn mi;locul chinezilor simpliS.
China are o ci$iliza"ie de 5 milenii. Poporul chinez este harnic cura;os )i prietenos )i are
modul de $ia"! alimenta"ia )i folclorul proprii. =ia"a chinezilor simpli multicolor! )i cu
specific propriu a de$enit o important! componen! a culturii chineze.
=ia"a popula"iei chineze are specific oriental. AtEt /n casa alimenta"ia /m,r!c!mintea cEt )i
/n distrac"ii s!r,!tori )i o,iceiuri poate fi g!sit! e?presia frumoasei fizionomii spirituale )i a
eticii na"iunii chineze. %7a sta,ilit tema turistic! RBn mi;locul chinezilor simpliS tocmai cu
scopul de a permite turi)tilor str!ini s! cunoasc! societatea )i realitatea din China s! se
familiarizeze cu $ia"a specific! chinezilor simpli s! studieze cultura e?traordinar! creat! de
poporul chinez.
&e/e turistice propuse p0n% acu/ de Ad/inistra1ia de Stat pentru &uris/ din China
1DD2: Anul Prieteniei
1DD3: China )i peisa;ele sale naturale
1DD4: =estigii )i monumente culturale
1DD5: 'atini )i o,iceiuri
1DD&: #?cursii )i $acan"e
1DD+: Anul (urismului Chinez
1DDD: 8ediu ecologic DD
2111: 5oul secol /n China
2111: %port )i for"! 2111
2112: Arta popular! chinez!
2113: Bn regatul ,uc!t!riei chineze
2114: Bn mi;locul chinezilor simpli
3.3 Prezentare su/ar% a fru/use1ii naturale a Chinei
China este o "ar! foarte ,ogat! /n resurse turistice a$/nd mun"i falnici cursuri de ap! iz$oare
)i cascade frumoase construc"ii impun!toare din antichitate faun! )i flor! de mare di$ersitate
)i numeroase monumente culturale )i $estigii istorice. Pe R0ista Patrimoniului 8odialS al
G5#%C* sunt incluse 2D de o,iecti$e din China dintre care 3 de o,iecti$e naturale 21 de
o,iecti$e culturale )i un o,iecti$ natural7cultural. (oate acestea reflect! f!r! e?cep"ie razele
/n"elepciunii )i h!rniciei poporului chinez. Pe lEng! acestea /n China mai e?ist! numeroase
locuri cu peisa;e frumoase )i $echi tradi"ii culturale unde turi)tii pot cunoa)te frumuse"ea
naturii )i ci$iliza"ia multimilenar! a Chinei. China are o suprafa"! imens! )i un mare num!r de
na"ionalit!"i conlocuitoare iar ora)ele din diferite regiuni ale Chinei au fiecare /n parte
particularit!"i proprii. Capitala <ei;ing din nord centrul economic %hanghai din est frumosul
ora) 0asha cu accentuat specific ti,etan din $est ora)ul 9unming prim!$!ratic /n toate cele 4
anotimpuri din sud /mpreun! cu allte multe centru ur,ane frumoase )i prospere str!lucesc
ca ni)te perle pe teritoriul Chinei cu o suprafa"! de D.&11.111 de 2ilometri p!tra"i. Bn China
pEn! acum 13+ de ora)e au cE)tigat titlul de ora) turistic de renume pe plan na"ional dintre
care amintim <ei;ing %hanghai (ian;in ChongJing %henzhen >angzhou 'alian 5an;ing
Fiamen Guangzhou Chengdu %hen:ang Mingdao 5ing,o FiWan >ar,in @inan
Changchun )i 0hasa. (otodat! au mai fost alese cele mai cunoscute 11 ora)e istorice )i
culturale din China printre care >ar,in @ilin Lhengzhou LhaoJing 0iuzhou )i Mingdao.
3.4 Atrac1ii naturale ale Chinei
Bn ,ogatul patrimoniu natural al Chinei pe lEng! cunoscutele zone pitore)ti precum =alea
@iuzhaigou Lhang;ia;ie )i >uanglong incluse pe lista Patrimoniului 5atural 8ondial -mai
multe informa"ii pri$ind patrimoniul mondial sunt cuprinse /n partea R5atura din China )i
Patrimoniul 8ondialS de pe site7ul nostru. e?ist! numeroase zone frumoase cum sunt
Guilin din sud7$estul "!rii 8un"ii Chang,ai din nord7estul "!rii 8un"ii celor 4 Aecioare din
pro$inica Guizhou Fishang,anna din pro$incia Kunnan insula >ainan )i multe altele
Guilin
*ra)ul Guilin se afl! /n 6egiunea Autonom! Guang?i7zhuang din sud7$estul Chinei.A$End
o clim! ,lEnd! )i aerul umed nici iarna nu este geroas! )i nici $ara prea c!lduroas!.
(emperatura medie anual! este de 1D grade iar plantele se men"in $erzi /n tot cursul anului.
Guilin are un mediu natural )i ecologic optim. 'in cercet!rile geologice reiese c! acum 311
de milioane de ani aici era o mare. Bn urma e$olu"iei scoar"ei terestre rocile calcaroase s7au
/n!l"at deasupra apei. %upus! ulterior ac"iunilor $Entului )i apei aceasta s7a transformat /ntr7o
zon! continental! cu piscuri pe)teri )i rEuri su,terane misterioase )i fascinant de
frumoase. 6Eul 0i;iang )i natura /nco;ur!toare alc!tuiesc la Guilin un am,ient natural de o
rar! frumuse"e astfel /ncEt lumea spune elogios c! Rpeisa;ele de la Guilin sunt neasemuite /n
lumeS.
*ra)ul Guilin are o e?isten"! de 2.211 de ani. Bn Guilin func"ioneaz! 11D institu"ii de
protec"ie a monumentelor istorice )i relic$elor culturale la ni$el de stat de regiune autonom!
)i de ora). C!rturari din diferite perioade istorice au scris multe poezii )i au pictat numeroase
ta,louri ,udiste pentru a prosl!$i frumuse"ea naturii din Guilincele mai cunoscute
fiind XP!durea de pietre comemorati$e GuihaiS )i RInscrip"ii pe stEnca 8u:a din mun"ii
FishanS. 0a Guilin cele mai cunoscute atrac"ii naturale sunt Piscul <ilian Parcul Mi?ing
Iz$orul (ermal 0ongsheng stEnca 0udie muntele Fiang,ieshan etc.
0a ora actual! /n Guilin sunt 23 de hoteluri care pot caza turi)ti str!ini 13 de agen"ii de
turism )i peste 1.111 de ghizi cunosc!tori de lim,i str!ine. Peste 41 de curse directe de a$ion
leag! Guilin de marile ora)e din "ar! )i str!in!tate.
-un1ii Chang!ai
8un"ii Chang,ai se afl! /n pro$incia @ilin din nord7estul Chinei la grani"a /ntre China )i
6.P.'.Coreea unde /)i afl! o,Er)ia flu$iile (umen Kalu )i %onghua. A$End p!duri
nem!rginite )i o faun! ,ogat! mun"ii Chang,ai au fost inclu)i /n 1D31 de *.5.G. pe lista
zonelor de protec"ie ,iosferic! interna"ional! )i clasifica"i /n "ar! ca o zon! peisagistic! de stat
categoria AAAA.
Chang,ai sunt cei mai cunoscu"i mun"i din nord7estul Chinei. #i reprezint! o zon! turistic!
agreat! zona de o,Er)ie a na"ionalit!"ii manciuriene )i mun"ii sacri ai na"ionalit!"ii coreene.
Chang,ai /n lim,a chinez! /nseamn! Ral,i tot timpulS. 8un"ii poart! acest nume deoarece
principalele lor piscuri sunt acoperite de pietre ponce )i z!pad! al,!. Aiind $ulcani /n stare
latent! din secolul al F=7lea )i pEn! /n prezent au fost consemnate 3 erup"ii. Principalele
puncte turistice din mun"i sunt 0acul (ianchi p!durea Kuehua P!durea su,teran! P!duriea
de pini 8eiren =alea cea 0ung! Gr!dina 8untele Bnalt Piscul principal Iz$orul (ermal )i
(rec!toarea >eifeng. .
'e asemenea /n mun"ii Chang,ai se afl! multe specii de plante )i animale s!l,atice.
Condi"iile de transport pentru e?cursii /n mun"ii Chiang,ai sunt foarte ,une. 'e la Kan;ie
pute"i a;unge /n mun"i cu auto,uzul. Iar /ntre Kan;ie )i ora)ele mari ca <ei;ing %hanghai )i
%hen:ang e?ist! curse aeriene directe. Bn mun"i )i la poalele acestorae?ist! hoteluri ,ine
dotate )i cu pre"uri con$ena,ile de cazare.
3.. Cunoscute ora5e turistice din China
<ei;ing capiala )i centrul politic )i cultural al Chinei se afl! /n partea de nord a cEmpiei
>ua,ei pe aceea)i paralel! cu 6oma )i 8adrid. Are clima cotinental! din zona temperat!
iarna )i $ara relati$ lungi iar prim!$ara )i toamna relati$ scurte )i uscate. (emperatura medie
anual! din <ei;ing este de 113 grade Celsius.
<ei;ingul are o e?isten"! de peste 3 111 de ani. Bnc! /n Perioada Prim!$erii )i (oamnei )i a
%tatelor Com,atante -++1 /.e.n.7221 /.e.n.. <ei;ingul a de$enit capitala unui stat din China iar
/n dinastiile Min )i >an )i /n Perioada celor 3 6egate a fost unul din cele mai importante ora)e
din nordul Chinei. Bn dinastia @in <ei;ingul a de$enit pentru prima dat! capitala Chinei.
Glterior a fost capitala "!rii )i /n dinastiile Kuan 8ing )i Ming. Bn total 34 de /mp!ra"i au
condus China.
'up! proclamarea 6.P.Chineze )i /n special /n ultimii peste 21 de ani ai aplic!rii politicii
de reform! )i deschidere spre e?terior /nf!"i)area ora)ului <ei;ing a cunoscut schim,!ri
mereu /nnoitoare. Au ap!rut ca din p!mEnt fel )i fel de construc"ii moderne )i s7au e?tins
necontenit schim,urile diplomatice.
0a ora actual! <ei;ingul intr! cu pa)i mari /n rEndul metropolelor interna"ionale. Bn urma
com,in!rii perfecte a mo)tenirii istorice $echi cu aspect modern <ei;ingul a atras )i atrage
turi)ti din toate col"urile lumii. Bn ultima perioad! <ei;ingul prime)e /n fiecare an cEte$a
milioane de turi)ti str!ini )i cEte$a zeci de milioane de turi)ti chinezi.
Istoria multimilenar! a l!sat mo)tenire capitalei Chinei un mare num!r de $estigii istorice
)i ,ogate )i di$erse monumente culturale. 'ac! $! intereseaz! monumentele istorice )i
culturale pute"i $izita 8arele Lid Palatul de Iarn! Palatul de =ar! Kihe:uan Parcul <eihai
Parcul Fiangshan )i (emplul Cerului. 'ac! /ns! dori"i s! cunoa)te"i cultura milenar! a Chinei
)i /ntEmpl!ri din $ia"a personalit!"ilor marcante pute"i $izita casele memoriale ale acestora
pute"i asista la spectacole de oper! /n stil <ei;ing. Iar dac! $re"i s! afla"i mai multe despre
situa"ia politic! economic! tehnico7)tiin"ific militar! )i din alte domenii din China a$e"i la
dispozi"ie muzeele din <ei;ing /n num!r de peste o sut!. Bn su,ur,iile ora)ului peisa;ele
frumoase $! a)teapt! cu ,ra"ele deschise.
Bn <ei;ing o,iecti$ele turistice de gradul 4A sunt: (emplul Cerului 8ormintele 8ing
Palatul de =ar! Kihe:uan %ala 8aritim! <ei;ing 8arele Lid7por"iunea <adaling Parcurile
<eihai7@ingshan Parcul 5a"ionalit!"ilor din China %ala tehnico7)tiin"ific! din China Gr!dina
Loologic! din <ei;ing )i Gr!dina <otanic! din <ei;ing.
6i7an
FiWan capitala pro$inciei %hanW?i situat /n nord7$estul Chinei este centrul politic economic
)i al comunica"iilor din nord7$estul Chinei.
'intre cele )ase ora)e -FiWan 0uo:ang 5an;ing 9aifeng >angzhou )i <ei;ing. care au fost
/n societatea feudal! capitale ale Chinei FiWan a /ndeplinit aceast! func"ie cel mai de$reme /n
cele mai multe dinastii )i pentru cea mai lung! perioad!. Istoricii apreciaz! /n unanimitate c!
/n istoria Chinei au a$ut capitala la FiWan nu mai pu"in de zece dinastii feudale 7 Lhou de
=est Min >an de =est A$an7Lhao A$an7Min Post7Min Iei de =est Lhou de 5ord %ui )i
(ang. 'e aceea influen"a produs! /n istoria Chinei de FiWan este departe de a putea fi
comparat! de alte ora)e chineze.
Aiind una din cele patru capitale antice cele mai importante din lume FiWan este o
destina"ie turistic! de renume mondial. Armata de (eracot! cu peste &.111 osta)i )i cai de
teracot! de la mormEntul primului /mp!rat chinez Minsihuang considerat! drept Ra 37a
minune a lumeS )i cea mai important! descoperire arheologic! din secolul al FF7lea se afl!
tocmai /n districtul 0intong al ora)ului FiWan. Alte zone turistice importante din FiWan sunt
Pagoda 'a:an 0acul >uaJing )i 8untele>uashan. -Aigura: 8uzeul Armatei de (eracot! de
la 8ormEntul Primului Bmp!rat Chinez Minsihuang..
8hasa
0hasa capitala regiunii autonome (i,et cu o suprafa"! de 2D.152 2ilometri p!tra"i se
situeaz! pe $ersantul nordic al 8un"ilor >imala:a. 0a 0hasa cerul este senin /n ma;oritatea
timpului iar precipita"iile reduse. Iarna nu este geroas! iar $ara temeperatura nu este foarte
ridicat!. Clima este semi7uscat! cu temperatra medie anual! de +4 grade Celsius. =olumul
anual al precipita"iilorcare cad /n special /n lunile iulieaugust )i septem,rie este /n ;ur de
511 mlNmpiar durata anual! a perioadei /nsorite este de peste 3111 de ore. 'e aceea 0hasa
este cunoscut )i drept Rora) al soareluiS. Aici aerul este curat lumina soarelui este ,un! ziua
este cald! iar noaptea r!coroas!. 0hasa este o localitate turistic! foarte agreat!.
Podi)ul Minghai7(i,et unde se afl! 0hasa este cunoscut drept Racoperi)tul lumiiS )i are o
altitudine medie de peste 3.&11 de metri deasupra ni$elului m!rii. Presiunea sc!zut!
densitatea aerului mic! ca )i con"inutul de o?igen cu 25731O mai sc!zut fa"! de ni$elul
mediu din "ar! produc la oamenii a,ia sosi"i pe podi) reac"ii diferite precum dureri de cap )i
respira"ie accelerat!. Bn prima zi dup! sosire ace)tia tre,uie s! se odihneasc! )i simptomele se
$or reduce sau $or disp!rea treptat. Aprilie7octom,rie este perioada optim! pentru turismul /n
(i,et.
0hasa /nseamn! /n lim,a ti,etan! Ra)ezarea sfEnt! a nemuritorilorS. #ste un ora) cu o
istorie $eche /nso"it! de un cadru cultural )i religios ,ogat. Principalele o,iecti$e turistice din
0hasa sunt (emplul 'a:hao %trada <a2uo )i Palatul Potala. -Aigura: Panorama Palatului
Potala din 0hasa..
3.3 9ra5ele fer/ec%toare din China
Bn China sunt multe ora)e cu o $eche istorie . 'intre acesteor!)elele /ntemeiate cu sute de
ani /n urm! )i ,ine conser$ate pEn! ast!zi au un farmec deose,it.
#houzhuang
Lhouzhuang se situeaz! /n pro$incia @iangsu la numai 33 2ilometri de %uzhou. Bntr7un
articol semnat de cunoscutul pictor chinez Iu Guanzhong se spune c! muntele >uangshan
cuprinde toat! frumuse"ea mun"ilor din China iar Lhouzhuang tot farmecul R4inutului
apeiSdin "ar!. Presa str!in! apreciaz! Lhouzhuang ca primul or!)el din R4inutul apei din
ChinaS. Bn /mpre;urimile Lhouzhuang7ului se afl! lacurile 'enghu <ai:anhu 'ianshanhu
5anhu )i peste 31 de cursuri de ap! mari )i mici. (oate casele din ora) sunt ridicate pe malul
apei )i construite /n stil tradi"ional &1O din ele /n perioada dinastiilor 8ing )i Ming. Bn partea
$eche a or!)elului cu o suprafa"! de numai 14 2ilometri p!tra"i e?ist! aproape 111 de case /n
stil clasic )i peste &1 de por"i sculptate din c!r!mid!. Bn acela)i timp /n Lhouzhuang sunt 14
poduri $echi cu un specific aparte.A$End un am,ient lini)tit )i armonios Lhouzhuang este o
a)ezare e?celent! pentru studiu.'e7a lungul timpuluipeste 21 de persoane din or!)el au
cE)tigat prin e?amenul de stat titlurile de @inshi )i @uren. 5enum!ra"i oameni de litere au
ad!ugat capitole frumoase /n analelele acestei mici a)ez!ri prin crea"iile lor literare )i
artistice. %criitorul Lhang >an din dinastia @in de $est poe"ii 0iu Fi:u )i 0u Guimeng din
dinastia (ang )i al"ii au tr!it /n diferite perioade la Lhouzhang.
Principalele atrac"ii din localitate sunt: (emplul Muanfu 8!n!stirea daoist! Cheng?u %ala
%henting Podul Auan pa$ilionul 8ilou. Aigura prezint! podul Auan.
BntrucEt Lhouzhuang se afl! /ntre %hanghai )i %uzhou turi)tii afla"i /n cele dou! ora)e mari
pot a;unge diminea"! acolo cu auto,uzul sau trenul )i pot re$eni /napoi /n seara aceleia)i zile.
'e aceea /n or!)el nu e?ista multe hoteluri mari iar ma;oritatea celor mici sunt patronate de
localnici. Acestea de)i nu sunt prea ,ine dotate au condi"ii igienice foarte ,une.
9ra5ul antic :enghuang (:eni;)
Aenghuang se afl! /n districtul autonom (u;ia78iao din $estul pro$inciei >unan partea
central! a Chinei. *ra)ul antic Aenghuang a fost /ntemeiat /n dinastia Ming /n perioada cEnd
/mp!ratul 9ang?i era la cErma "!rii. #ste un ora) cu ade$!rat mic )i are doar o singur! strad!
care se /ntinde de la est la $est..
Aenghuang este di$izat /n ora)ul $echi )i cel nou. Cel $echi se afl! pe malul apei la
poalele muntelui 5anhua fiind str!,!tut de rEul (uo;iang cu apa mic! dar foarte
curat!Acest) parte a ora)ului este /ncon;urat! de zidul ro)u din pietre ridicat pe malul rEului.
Cetatea $eche construit! /n dinastia Ming a$ea pe $remuri o singur! ie)ire ce se afla /n partea
de nord unde peste un rEu larg se afl! un pod de lemn lat de numai de cE"i$a zeci de
centimetri.
*r!)elul Aenghuang a de$enit cunoscut pro,a,il )i pentru c! aici se afl! casa p!rinteasc! a
cunoscutul scriitor contemporan %hen ConCen. Casa lui %hen se afl! pe o uli"! pa$at! cu pl!ci
de piatr! din ora)ul $echi )i seam!n! foarte mult cu curtea p!trat! cu 4 rEnduri de case din
<ei;ing. #ste construit! din lemn )i c!r!mizi cu acoperi) din "igl! negricioas! ziduri $opsite
al, )i ferestrele cu rame din lemn. Bn Aenghuang e?ist! opt atrac"ii turistice importante dintre
care merit! a fi men"ionate:Colina 'ongling 8untele 5anhua (emplul montan )i 0acul
0ongtan. 'ac! $! intereseaz! s! $izita"i aceast! localitate pute"i lua a$ionul pEn! la @ishou
pro$incia >unan )i de acolo cu auto,uzul pute"i a;unge /n or!)el.
3.< Constructii cele!re.
Aascinanta pentru occidentali prin traditii si credinte China ofera astazi celor care o $iziteaza
o co/!inatie ciudata de /onu/ente i/presionante, religii contradictorii si orase in care
$echile palate si pagoda se i/pletesc cu noile constructii cu o arhitectura /oderna, ce
i/presioneaza prin /aretie si structuri deose!ite.
a. Ar/ata de teracota
Peste =.>>> de solda1i, 13> de care de lupt% cu peste 3>> de cai ? aceasta este Ar/ata
de teracot% pe care @/p%ratul ,in Shi *uang a g0ndit?o pentru a?5i ap%ra ne/urirea.
&i/p de dou% /ii de ani, ar/ata a z%cut ne5tiut% An ad0ncurile p%/0ntului, iar de la
descoperirea ei str0nge /ii de $izitatori 5i sute de de/ersuri 5tiin1ifice.
2.111 de ani de $ia"!
Bn epoca modern! $ia"a ineditei armate /ncepe /n prim!$ara lui 1D+4 cEnd un fermier chinez a
descoperit situl arheologic al solda"ilor de teracot!. =estea s7a r!spEndit repede /n sat )i tot
atEt de repede s7au n!scut )i primele temeri. <!trEnele satului au spus atunci c! s!p!turile l7au
deran;at pe Leul P!mEntului a)a c! la l!sarea nop"ii au $enit /n locul cu pricina pentru a
aduce ofrande zeului.
Gn an mai tErziu arheologii anun"au c! au descoperit trei morminte ce ad!postesc nu
mai pu"in de &.111 de solda"i din lut. 'e atunci num!rul solda"ilor s7a tot m!rit iar surprizele
nu par s! se opreasc! aici. Cercet!rile speciali)tilor ar!t! c! de fapt po$estea ineditei armate
/ncepe /n urm! cu dou! milenii /n perioada 221 7 21& /. >r.
Armata a fost construit! din ordinul primului /mp!rat al dinastiei Min: Min %hi >uang iar
impresionant e faptul c! nici unul dintre solda"i nu seam!n! cu un altul. 'e la uniforme la
tr!s!turile )i e?presia fe"ei de la p!r la armur! fiecare soldat a fost puternic indi$idualizat.
Punctul lor comunY (o"i au fost realiza"i /n m!rime natural! )i recreeaz! o armat! ade$!rat!
de la solda"i la generali de la ca$alerie la fanfar!.
(ehnica de realizare e uimitoare spun speciali)tii pentru c! ea /m,in! produc"ia /n serie
atEt de o,i)nuit! /n zilele noastre )i arta me)te)ugarilor. Capetele ,ra"ele picioarele )i
corpurile solda"ilor au fost create separat din lut arse )i a,ia apoi asam,late. %pre final au
inter$enit me)teri pricepu"i /n crearea detaliilor -fe"e /m,r!c!minte etc.. pentru ca la sfEr)it
fiecare statuie s! fie a)ezat! la locul ei /n func"ie de rangul soldatului )i de /ndatoririle
acestuia. Pentru arta chinez! statuile reprezentEnd solda"i afla"i /n genunchi sunt considerate a
fi cele mai de pre" a$End /n $edere fine"ea )i $arietatea detaliilor.
Armele originale cu care a fost /nzestrat! armata au fost furate de ho"i. Bmp!ratul
anticipase astfel de pro,leme )i a dat ordin s! fie construit un... sistem anti7efrac"ie.
8e)te)ugarii $remii au construit un dispoziti$ de arcuri )i s!ge"i cu ac"iune automat! )i care
tre,uia s! r!neasc! orice intrus. %e pare c! eficacitatea sistemului nu a atins cotele dorite iar
acest fapt poate fi /ncadrat la e?cep"ii. #ste cunoscut faptul c! Min %hi >uang acorda o mare
aten"ie dot!rii armatei sale )i r!spl!tea in$en"iile militare cu pungi de aur.
Ztiin"a me)te)ugarilor antici a fost pus! la /ncercare )i atunci cEnd au c!utat formula
prin care coloritul statuilor s! doinuie peste ani. %e pare c! to"i lupt!torii au fost decora"i /n
culori str!lucitoare /ns! cele dou! milenii petrecute /n adEncul p!mEntului le7au )ters
$opseaua. 'e o surpriz! pl!cut! au a$ut parte cercet!torii /n aprilie 1DDD c/nd au descoperit
)ase solda"i pe ale c!ror corpuri se g!seau por"iuni mari de $opsea colorat!.
!) -arele zid chinezesc
8arele Lid Chinezesc este o construc ie strategic! de mii de 2ilometri lungime cu rol de
ap!rare. Lidul a fost construit cu scopul de ap!rare a grani ei imperiului chinez contra
atacurilor popoarelor nomade din nordul Chinei. #ste o construc ie gigantic! considerat! dup!
$olum ca cea mai mare de pe glo, cu o lungime de 21.1D&13 2m.
Prima por iune a zidului a fost construit! pro,a,il /n a doua ;um!tate a secolului = /.e.n.
/n timpul dez,in!rii Imperiului chinez -4+5 7 221 /.> . cu scop de ap!rare /mpotri$a
nomazilor din nord.
Bn anul 214 /.> /mp!ratul Min %hi >uangdi permite s! se construiasc! prima parte a
zidului de la flu$iul Gal,en ca ap!rare fa ! de poporul nomad Fiongnu -numi i /n #uropa
huni.. %pre deose,ire de zidul construit mai de$reme care se /ntinde i /n $!i zidul acesta era
construit numai pe crestele mun ilor. 'in lips! de argil! s7a folosit la construc ia zidului
numai piatr! a ezat! pe straturi. 'in acele timpuri zidul a fost mereu recl!dit atingEnd /n
timpul dinastiei 8ing lungimea ma?im!. Bn anul 14D3 a /nceput /mp!ratul >ongzhi
construc ia zidului dinastiei 8ing care ser$ea ca ap!rare contra mongolilor i pentru o
supra$eghere mai ,un! a drumurilor comercialea por iunea central! a drumului m!t!sii pe
crestele mun ilor /ncepEndu7se o construc ie deose,it de costisitoare. 8ortarul folosit era
produs din piatr! de calcar ars! amestecat cu amidonul din orez. 0a construc ia interioar! a
zidului se folosea un amestec de argil! nisip i piatr! cioplit!. Grosimea zidului este foarte
diferit! astfel de e?emplu /n regiunea Pe2ing zidul are o grosime /ntre 4 i 3 m la coama
zidului 3 iar la ,az! 11 m grosime. 0a inter$ale de cEte$a sute de metri s7au construit turnuri
de 12 m /n!l ime cu rolul de o,ser$are transmitere de semnale i depozit de arme. %e
apreciaz! ca ar fi e?istat cca. 25.111 de asemenea turnuri integrate /n zid i 15.111 de turnuri
pentru semnalizare care f!ceau leg!tura cu capitala situat! lEng! 9ashgar. Codul de semnale
era simplu dac! se o,ser$a agresorul se f!cea foc /n turn. Construc ie gigantic! a lumii
antice 8arele zid Chinezesc m!soar! 11.111 de 2ilometri lungime fiind i ast!zi Xcel mai
lung zid de pe (erraS. 5u se tie cu e?actitate care din forma iunile statale chineze a hot!rEt
/ncon;urarea teritoriului s!u cu $aluri de p!mEnt i piatr!. Pentru a7 i prote;a statul pe care /l
unificase primul /mp!rat al Chinei Min -2217211 /.>r.. porunce te s! fie legate /ntre ele
fortifica ii cl!dite de predecesorii s!i. Astfel $a /nainta atEt spre est cEt i spre $est pe o
lungime total! de circa 5.111 2ilometri realizEnd cel mai lung zid ce $a de$eni ulterior
cele,ru. Bn timpul urm!toarei dinastii >an -21&7221 i.>r.. zidul a fost din nou prelungit spre
est i spre $est pEn! la o lungime de 11.111 2ilometri lungime. %uferind stric!ciuni mari de7a
lungul unui mileniu 8areleLzid Chinezesc a fost ref!cut pe circa &.411 2ilometri /n timpul
dinastiei 8ing -13&371&44. dinastie ce a fi?at i capitala statului la <ei;ing -forma /n care s7a
p!strat pEn! ast!zi.. erpuind pe crestele mun ilor i ale dealurilor dar i prin $!ile adEnci
zidul pre$!zut din loc /n loc cu forturi cu aspect paralelipipedic i turnuri /nalte de ap!rare
are o /n!l ime de 3 metri i o l! ime de &5 metri. Pa$at cu piatr! era folosit ca osea
strategic! dar i ca drum comercial.0!sat /n paragin! /ncepEnd cu secolul al FIF7lea 8arele
Lid Chinezesc a ost luat su, protec ie gu$ernamental! din 1D52 fiind declarat monument
istoric al Chinei. Cu toate astea numai o mic! por iune din zid a fost rea,ilitat! i accesi,il!
turi tilor.
c) 9rasul interzis
Orasul Interzis din Beijing, China, mai este cunoscut si sub numele de Muzeul
Gugong sau Orasul Interzis Violet. Acesta este cel mai bine pastrat si cel mai mare
palat imparatesc din China. Palatul se gaseste in orasul Beijing, la nord de Piata
iananmen din China, si a !ost resedinta Imparatilor Chinei incepand cu dinastia
Ming "#$%&'#%(() si terminand cu dinastia *ing "#%(('#+##). Orasul Interzis din
Beijing, China, a gazduit timp de secole ,( de imparati. Acest palat !ace parte din
topul - al celor mai !aimoase palate din lume, alaturi de. Palatul Versailles, Palatul
Buc/ingham, Casa Alba si Palatul 0remlin. Constructia comple1ului a inceput in
anul #(2% de catre Imparatul 3ongle din dinastia Ming. Aceasta a durat in jur de #-
ani, !iind necesari apro1imati4 # milion de muncitori care sa lucreze la constructie.
Materialele !olosite la constructie au !ost in principal lemn si blocuri de marmura.
Podelele din salile principale au !ost pa4ate cu caramizi din aur.
In #%((, o re4olta condusa de 5i 6eching a pus stapanire pe Orasul Interzis din Beijing,
China, si 5i 6eching a !ost proclamat imparat. Insa, curand dupa aceea, rebelii au
!ost alungati de armata generalului 7u 8angui, iar in timpul luptei, anumite parti
din comple1 au cazut prada !ocului. Cate4a luni mai tarziu a !ost proclamat noul
Imparat 8hunzi, din dinastia *ing. Membrii noii dinastii au !acut cate4a schimbari
in palat si a schimbat numele unor cladiri. In #&%2, Orasul Interzis din Beijing,
China, a !ost din nou ocupat, de data asta de !ortele armatei engleze, in timpul Celui
de'al 9oilea :azboi al Opiului.
Orasul Interzis din Beijing, China, a !ost construit ca o copie a Palatului
Violet in care traieste 9umnezeu, con!orm legendelor chinezesti. 9e aceea palatul
era un loc sacru, !iind ast!el interzisa patrunderea inauntru a oamenilor de rand.
Acest palat este cel mai mare din lume, intinzandu'se pe o supra!ata de ;( de hectare.
Comple1ul este inconjurat de un sant adanc de % metri. Palatul are !orma unui
dreptunghi, cu lungimea de +%# metri si latimea de ;-$ metri. 6idurile au latimea de
&, %, metri la baza, si %,%% metri spre 4ar!, acestea !iind construite in scop de!ensi4.
Comple1ul este alcatuit din +&2 de cladiri, care au in total apro1imati4 &;2; camere.
In !iecare colt al dreptunghiului se a!la un turn cu acoperisuri comple1e, care
reprezinta Pa4ilionul Printului eng si Pa4ilionul cocorului Galben. Aceste turnuri
sunt detaliile care se 4ad cel mai bine din a!ara palatului.
In #+&;, palatul a !ost pus pe lista Centrelor Patrimoniului Mondial al <=>8CO. oate
elementele, de la !ormele arhitecturale pana la culorile !olosite, sunt menite sa
simbolizeze principiile !iloso!ice si religioase ale Chinei. Orasul Interzis din Beijing,
China, este un compendiu arhitectural al unor milenii de cultura chineza si este
alaturi de Marele 6id Chinezesc, cel mai reprezentati4 simbol al Chinei.
d) Podul -arco Polo
Podul 8arco Polo este un pod de piatr! peste rEul Kongding terminat de construit /n anul
11D2 el fiind situat /n apropiere de Pe2in. #ste numit i Podul 8arco Polo deoarece 8arco
Polo descrie podul /n ;urnalul s!u de c!l!torie. #ste cel mai $echi pod de piatr! dim lume el
are o lungime de 235 m o l! ime de D3 m ,alustrada fiind ornat! cu lei de piatr!.
Podul a fost cl!dit /n timpul dnastiei @in -11D171213. connstruc ia lui a /nceput /n anul
113D fiind terminat! /n 11D2. Pe atunci podul era numit R0ugou Fiao:ueS -0una de la 0ugou
la cr!patul zilei. de pe pod se ofer! o panoram! frumoas! a ora ului Pe2ing. In secolul F=II
au fost arcadele podului distruse de o inunda ie. Podul fiind reconstruit cu acela i num!r de
arcuri -arcade. pe fundamentul $echi. In anul 1D&D $a fi m!rit! l! imea podului /n $ederea
optimiz!rii circula iei rutiere.
e) 8tatuia lui Buddha din 5eshan
%tatuia lui <uddha din 0eshan este cea mai mare scultur! /n stEnc! din lume a lui <uddha
m!surEnd +1 de metri /n!l"ime )i 23 de metri l!"ime.
Aceasta este unul dintre pricipalele atrac"ii turistite din China ce se afl! /n punctul /n care
rEurile 8in;iang 'adu )i Ming:i se intElnesc.
0egenda spune ca un claugar pe nume >ai (ong $azand multimea de cora,ii ce se
scufundau din cauza tur,ulentelor a promis sa construiasca o statuie a lui <uddha care sa
ser$easca drept pa$aza. Planul $a da roade insa nu din moti$e supranaturale ci pentru ca o
,una parte din cantitatea enorma de roca indepartata a fost depusa in rau fapt care a dus la
modificarea curentilor si calmarea apelor.
8onumentala lucrare a fost e?ecutata in perioada +137313 d. >r. in timpul dinastiei (ang
si a fost una dintre cele mai minutioase de pana atunci. In primii 511 $a fi fost prote;ata din
calea $antului si a ploilor de o structura de lemn distrusa in timpul raz,oaielor care $or urma.
#ste pre$izi,ila impresia pe care a lasat7o oamenilor timp de generatii de $reme ce pana in
zilele noastre circula zicala: R8untele este o statuie a lui <uddha <uddha este un munteS.
%tatuia de la 0eshan are +1 m inaltime este ,ine proportionata si surprinde persona;ul intr7o
ipostaza solemna. 'afo asa cum i se mai spune pri$este meditati$ in lungul raului cu mainile
spri;inite pe genunchi.
?armecul sau rezida mai mult in 4aloarea artistica decat in dimensiunile sale. Pe cele
doua laturi ale statuii sunt sculptate peste +2 de !iguri budiste ce re!lecta ni4elul
cultural inalt atins in timpul dinastiei ang. 9incolo de capacitatea de a e1prima
!rumosul, constructorii chinezi au gasit solutii 4iabile pentru protejarea statuii lui
Buddha din 5eshan. Apa sosita prin ploi era drenata printr'un sistem de jgheaburi si
canale, distribuite in di!erite zone ale corpului.
Cu toate acestea, statuia a !ost aproape dinstrusa de eroziune, pana cand gu4ernul a
initiat in anul #+%$ lucrarile de restaurare. Impreuna cu muntii >mei, statuia lui
Buddha din 5eshan a !ost inscrisa in patrimoniul mondial <=>8CO din anul #++%.
4.9!iceiuri si datini
4.1 4atini 5i o!iceiuri populare legate de s%r!%tori
a) S%r!%toarea Pri/%$erii din China
Ca )i Cr!ciunul la cre)tini pentru poporul chinez R%!r,!toarea Prim!$eriiS reprezint! cea
mai important! s!r,!toare a anului. %e spune c! %!r,!toarea Prim!$erii are la chinezi o istorie
de circa 4111 de ani. 'up! calendarul tradi"ional chinezesc se consider! un an perioada /n
care luna face 12 rota"ii /n ;urul P!mEntului fiecare rota"ie a$End durata unei luni. Pentru
poporul chinez anul reprezenta perioada care asigura recolte ,ogate la toate culturile de
cereale. Pentru a /ntEmpina aceast! s!r,!toare se fac diferite preg!tiri. 0a sate preg!tirile
de,uteaz! chiar la /nceputul lui decem,rie. 'e o,icei gospodinele fac cur!"enie general! )i
spal! rufele pentru a /ndep!rta Rmurd!ria )i $echiturileS astfel /ncEt s! /ntEmpine 5oul an cu
o nou! /nf!"i)are. Concomitent ,!r,a"ii se ocup! de cump!r!turi achizi"ionEnd produsele
necesare pentru perioada Anului 5ou 7 ,om,oane pr!;ituri semin"e carne pe)te fructe
,!uturi "ig!ri etc.. Bn ora)e forma"iile artistice )i posturile de radio )i tele$iziune preg!tesc
programe cultural7artistice ,ogate )i $ariate /n parcuri se organizeaz! iarmaroace speciale iar
magazinele /)i fac stocuri masi$e de produse pentru a face fa"! cererii sporite din partea
popula"iei /n aceast! perioad!.Bn ultima sear! a anului o,i)nuit oamenii se culc! dup! miezul
nop"ii pentru a7)i lua r!mas ,un de la anul $echi )i a7l /ntEmpina pe cel nou. Bn trecut
oamenii /ntEmpinau sosirea anului nou cu petarde )i artificii o,icei care sim,oliza alungarea
$echiului )i mai ales a r!ului. 'in considerente de securitate )i poluare de cE"i$a ani /n
ora)ele mari ale Chinei artificiile )i petardele au fost interzise.
Bn prima zi a anului nou oamenii se /m,rac! cu haine noi )i /ncep s!7)i $iziteze rudele )i
prietenii. #i /)i adreseaz! reciproc ur!ri de $ia"! lung! s!n!tate prosperitate )i altele de acest
fel. 'up! aceea oaspe"ii sunt in$ita"i s! ser$easc! dulciuri fructe )i ceai.
Bn perioada s!r,!torii peste tot domin! atmosfera de ,un!7 dispozi"ie. Acti$it!"ile
culturale artistice )i distracti$e /n locuri pu,lice sunt deose,it de ,ogate )i $ariate incluzEnd
spectacole de oper! /n stil local proiec"ii de filme dansuri tradi"ionale scenete etc. Zi
posturile de tele$iziune prezint! o selec"ie ,ogat! de programe artistice speciale pentru toate
$Erstele.
0ipirea pe u)i )i pe por"i a unor perechi de $ersuri pentru Anul 5ou )i a ta,lourilor
tradi"ionale cu acest prile; fac parte din o,iceiurile popula"iei atEt /n mediul rural cEt )i ur,an
al Chinei. 'e o,icei /n a;unul s!r,!torii oamenii cump!r! de la magazine sau chiar de la
$Enz!torii am,ulan"i astfel de perechi de $ersuri sau ta,louri )i le lipsesc la intrarea /n cas!
sau pe pere"i pentru a crea o atmosfer! s!r,!toreasc! )i mai ales pentru a a$ea noroc /n anul
care $ine. Perechea de $ersuri este cu rim! fiecare este alc!tuit din 5 sau + caractere. %unt
scrise cu tu) negru pe hErtie ro)ie )i sim,olizeaz! dorin"ele sau speran"ele gazdei /n noul an.
%!r,!toarea Prim!$erii se /ncheie la %!r,!toarea 0ampioanelor /n a 157a zi a primei luni
din calendarul tradi"ional chinezesc de fapt /n prima zi cu 0un! plin! din noul an.
*dat! cu cre)terea ni$elului de trai /n China modul de petrecere a %!r,!torii Prim!$erii
a cunoscut unele schim,!ri. Bn ultimii ani a pleca cu familia sau prietenii /n e?cursii /n zone
turistice sau chiar /n str!in!tate a de$enit un o,icei pentru mul"i chinezi.
!) A <"a zi din a <"a lun% a calendarului tradi1ional chinezesc
Liua de + iulie dup calendarul tradi"ional chinezesc este ziua /n care legendarii 5iulang
)i Lhinu se /ntElnesc /n Calea 0actee. 'in acest moti$ aceast! zi este festi$al al fetelor )i
tinerilor /ndr!gosti"i.
Iat! Po$estea de dragoste /ntre cio,anul 5iulang )i "es!toarea Lhinu:
5iulang era un ,!iat s!rac dar $esel. A$ea acas! doar un ,ou ,!tr/n )i un plug. Lilnic el
se ducea /mpreun! cu ,oul s! munceasc! la c/mp. 0a /ntoarcerea acas! tre,uia s! fac!
mEncare )i s! spele rufele. =ia"a sa era plin! de monotonie s!r!cie )i singur!tate.
'ar /ntr7o zi ap!ru minunea[ 'up! terminarea muncii la cEmp 5iulang s7a /ntors acas!.
CEnd intr! /n cas! r!mase uimit: era de;a f!cut! cur!"enie rufele erau sp!late iar pe mas!
erau puse m/nc!ruri calde cu miros atr!g!tor. Cu ochii hol,a"i 5iulang se /ntre,!: XCe s7a
/nt/mplatY *are a intrat /n casa mea o zei"!YS.
Bn zilele urm!toare a $!zut aceea)i minute. Pierz/ndu7)i r!,darea 5iulang $ru s!
cunoasc! ade$!rul. A doua zi dis7de diminea"! ie)i ca de o,icei din cas! dar nu s7a mai
/ndreptat spre cEmp ci s7a ascuns unde$a nu departe de cas! pentru a pEndi ce se $a
/nt/mpla.
0a un moment dat o fat! frumoas! a intrat /n casa lui )i a /nceput s! fac!
tre,!luiasc!. =!zEnd acest lucru ,!iatul se gr!,i s! intre /n cas! /ntre,End7o pe fat!: R'e ce
ai $enit acas! la mine s! m! a;u"i la tre,uriYU. Pu"in ;enat! fata /i r!spunse: R8! numesc
Lhinu. =!d c! tr!ie)ti singur )i ai o $ia"! grea am $rut s! /"i dau o mEn! de a;utor.U <ucuros
din cale afar! 5iulang /i spuse cu mare cura;: RAtunci m!rit!7te cu mine. =om munci )i $om
m/nca /mpreun!.U Aata i7a promis c! se $a m!rita cu el )i cei doi se c!s!torir!. Liua ,!iatul
pleca s! munceasc! la cEmp iar fata "esea p/nzeturi acas! )i f!cea tre,urile casnice.
Cei doi au a$ut /mpreun! un ,!iat )i o feti"! ducEnd o $ia"! dulce ca mierea.
Bntr7o zi $remea s7a schim,at ,rusc. 5ori negri acopereau cerul iar $Entul ,!tea cu
putere. 'in cer au $enit acas! la 5iulang doi generali care i7au spus c! Lhinu este nepoata
/mp!ratului ceresc. 'e cE"i$a ani ea plecase de acas! )i /mp!ratul o c!uta de ani de zile.
Astfel cei doi generali au plecat luEnd7o cu for"a pe Lhinu cu ei.Cu cei doi copii /n ,ra"e
5iulang r!mase plin de durere /n suflet $!zEnd cum so"ia sa a fost dus! cu for"a /n Cer ;urEnd
c! $a pleca pentru a7)i aduce so"ia /napoi acas!. 'ar cum s! a;ung! /n Cer un simplu muritorY
(ocmai pe cEnd 5iulang se gEndea la o solu"ie prietenul s!u ,oul cel ,!tr/n deschise gura:
R*moar!7m! pune7mi pielea pe um!rul t!u )i apoi te po"i sui la Palatul Ceresc pentru a7"i g!si
ne$asta.U 5esuportEnd s! fac! a)a ce$a dar f!r! a a$ea o alt! solu"ie 5iulang f!cu cu lacrimi
/n ochi ceea ce /i spusese ,oul.Cu pielea de ,ou pe um!r )i cu doi copii /n ,ra"e z,ur! spre
Palatul Ceresc. 'ar /n lumea nemuritorilor nimeni nu lua /n seam! un asemenea om s!rac
$enit de pe P!m/nt. Imp!ratul ceresc /i refuz! cererea de /nt/lnire cu Lhinu.
0a rug!min"ile repetate ale lui 5iulang )i ale celor doi copii /mp!ratul le permise o
scurt! /ntElnire. Cople)it! de fericire )i durere Lhinu /)i $!zu ,!r,atul )i copiii. 'up! o scurt!
/nt/lnire /mp!ratul ordon! s! o /nchid! din nou pe "es!toarea. (are m/hnit 5iulang /mpreun!
cu cei doi copii /ncepur! s! alerge dup! Lhinu. %e apropiau tot mai mult de ea. 'ar cEnd era
gata gata s!7o a;ung! /mp!r!teasa mam! din Cer scoase un ac de p!r )i trase o linie /n
$!zduh formEndu7se dintr7o dat! Calea 0actee. 'e atunci 5iulang )i Lhinu au fost desp!r"i"i
odat! pentru totddeauna de acest rEu ceresc. 0a fiecare + iulie dup! calendarul tradi"ional
chinezesc celor doi le este permis s! se /nt/lneasc!. Bn fiecare an la acea dat! $in mii de
co"ofene ce formeaz! o punte peste Calea 0actee pentru ca cei doi /ndr!gosti"i s! se poat!
/ntElni.
c) S%r!%toarea ChongBang (4u!lu ou% )
Liua de D septem,rie dup! calendarul agricol chinezesc este o important!
s!r,!toare tradi"ional! chinezeasc!. Bn aceast! zi familiile chineze cu mic cu mare admir!
florile de crizantem! urc! pe munte )i m!nEnc! pl!cintele RChong:angS.
Bn leg!tur! cu aceast! s!r,!toare e?ist! o po$este interesant!.
%e spune c! /n secolul 3 /.e.n. o persoan! cu numele de Aei Changfang era /n stare s!
controleze ploile )i $Enturile )i s! prind! dracii. AflEnd despre capacitatea acestuia un tEn!r
pe nume de >uan @ing a $rut s!7l urmeze ca /n$!"!cel. Astfel Aei Changfang l7a primit ca
discipol )i l7a /n$!"at /ndeletnicirile respecti$e. Bntr7o zi Aei i7a spus tEn!rului: RBn ziua de D
septem,rie familia ta $a suferi o nenorocire. (re,uie s! fii preg!tit.S (En!rul a r!mas
stupefiat )i l7a rugat pe dasc!l s!7i spun! prin ce metod! poate pre/ntimpina necazul. 8aestrul
i7a spus c! /n ziua aceea tre,uie s! confec"ioneze mai mul"i saci de culoare ro)ie pe care s!7I
umple cu anumite plante medicinale )i apoi s! se duc! /mpreun! cu familia pe o colin! )i s!
,ea $in de crizantem! . 5umai astfel $a sc!pa de nenorocire. (En!rul a f!cut /ntocmai ceea ce
a spus maestrul. Bn ziua de D septem,rie el s7a dus cu toat! familia pe o colin! din apropiere
unde )i7au petrecut lini)ti"i /ntreaga zi. %eara cEnd s7au /ntros acas! au $!zut c! ,oii oile )i
puii din curte au murit pEn! la unul. 'ar ce e drept ei au sc!pat de o nenorocire )i mai mare.
'e atunci o,iceiul de a urca pe munte de a colege plante medicinale )i de a ,ea $in de
crizantem! este preluat )i mo)tenit chiar pEn! /n zilele noastre.
* alt! datin! a acestei s!r,!tori o constituie mEncarea de pl!cinte RChong:angS. Bn lim,a
chinez! Rpl!cint! are aceea)i pronun"ie cu R/naltS care /nseamn! dez$oltare )i prosperitate.
*amenii prepar! pl!cinte din orez glutinos mei )i curmale )i /nfig /n aceste preparate
stegule"e /n cinci culori. Bn antichitate %!r,!toarea R'u,lu 5ou! a$ea )i semnifica"ia de
longe$itate. Pronun"ia cu$intelor D septem,rie are )i sensul de eternitate. Prin urmare aceast!
zi a fost declarat! drept R%!r,!toarea oamenilor /n $Erst!S e?primEndu7se astfel dragostea )i
respectul fa"! de oameni /n etate.
d) S%r!%toarea 4uanCu
Pe 5 mai dup! calendarul tradi"ional chinezesc cade %!r,!toarea 'uanCu. 'e mii de ani
aceast! s!r,!toare este marcat! prin ser$irea de Longzi )i organizarea de /ntreceri cu ,!rci7
dragon.
Bn leg!tur! cu aceast! s!r,!toare /n rEndul popula"iei miao circul! dou! legende
frumoase:
Prima spune c! 6egele7dragon 7 cel programeaz! ploile /n numele st!pEnitorului Cerului 7
a gre)it /ntr7o zi. %t!pEnitorul Cerului s7a sup!rat foc )i i7a ordonat %t!pEnului (unetelor s!7l
tr!sneasc! s!7l fac! ,uc!"i )i s!7l arunce /n ap!. Apoi a urmat o mare secet!. 8em,rii etniei
miao au f!cut o ,arc! /n form! de dragon cu care au $Eslit pe apele rEului Ming;iang. Astfel
regele7dragon lo$it de %t!pEnul (unetelor a /n$iat )i a /nceput din nou s! ai,! gri;! de ploi.
'e aici pro$ine o,iceiul de a organiza o /ntrecere /ntre ,!rci /n form! de dragon pentru a
ploua.
* alt! legend! spune c! odat! un om pescuia /mpreun! cu fiul lui. Copilul a fost luat de
6egele7'ragon )i transformat /ntr7o pern!. %up!rat ,!r,atul a dat foc Palatului 'ragonului )i
l7a t!iat pe rege /n mai multe ,uc!"i. <uc!"ile de dragon pluteau pe ap! )i au fost mEncate de
s!teni. 'up! aceea Cerul s7a /ntunecat D zile )i D nop"i. Bntr7o zi o femeie a $enit la malul
apei /mpreun! cu copilul ei pentru a sp!la rufe. Plictisit copilul a luat /n mEn! un ,!" )i a
/nceput s! ,at! /n ap! sco"End /n acela)i timp un sunet asem!n!tor lo$irii ,!"ului /n ap! T
Xdong dong dongU. 5u dup! mult timp cerul s7a luminat. 'e aici pro$ine o,iceiul ,!tutului
to,elor /n timpul /ntrecerii cu ,!rci7dragon.
<arca /n form! de dragon este f!cut! din lemn de ,rad )i are trei componente: ,arca7mam!
)i dou! ,!rci laterale. <arca7mam! are & spa"ii /n care se pun darurile primite de la rude )i
prieteni porci oi )i gE)te )i mEncare pentru echipa;. Bn timpul /ntrecerii concuren"ii stau /n
cele dou! ,!rci laterale. %pre deose,ire de na"ionalitatea han mem,rii etniei miao $Eslesc
stEnd /n picioare.
Bn fiecare ,arc! sunt 31741 de concuren"i. Cel mai important este to,o)arul care impune
ritmul cu ,!t!i de to,!. 'e o,icei acesta este cel mai respectat om din sat. 8ai tre,uie un
cErmaci )i o persoan! care s! /mping! ,arca cu o pr!;in!. (ot echipa;ul este ,ine hr!nit /n
timpul s!r,!torii.
Bnainte de /nceperea concursului pe malul apei are loc o ceremonie. %e pune o mas!
legat! la cele patru picioare cu crengi de copac o um,rel! pEnz! ro)ie ,ancnote pentru mor"i
)i un mare ,uchet cu iar,! $erde. Pe mas! se pune orez )i un coco) ;umulit drept ofrande
aduse tuturor zeilor.
e) S%r!%toarea 8a/pioanelor
Aceast! s!r,!toare cade pe 15 ianuarie dup! calendarul tradi"ional chinezesc. Cu aceasta se
/ncheie /ntreaga perioad! prile;uit! de %!r,!toarea Prim!$erii. *amenii se adun! /mpreun! cu
familiile lor /n parcuri )i alte locuri pu,lice pentru a admira frumoasele lampioane e?puse de
indi$izi sau de autorit!"ile locale. Copiii /)i $or aduce propriile lampioane la e?pozi"ie. 'e
o,icei se organizeaz! un concurs pentru desemnarea celui mai frumos lampion.
%!r,!toarea este totodat! un fel de S=alentine 'a:S a Chinei /n care tinerii petrec
/mpreun! cu iu,itele lor la o sear! frumoas! )i romantic!.
Cu ocazia %!r,!torii 0ampioanelor /n fiecare gospod!rie se m!nEnc! g!lu)ti din orez
glutinos cu diferite umpluturi. *amenii din nord )i din sud le prepar! /n mod diferit.
Bn nord locuitorii fac g!lu)tile prin rostogolire. 8iezul este f!cut din susan alune sau
past! din soia amestecate cu zah!r. Apoi miezul este amestecat cu ap! )i f!in! de orez cleios
pEn! de$ine destul de mare.
Comparati$ oamenii din sud prefer! s! prepare g!lu)tile singuri. 8ai /ntEi ei amestec!
f!ina de orez lipicios cu ap!. Apoi prepar! umplutura din castane alune susan past! din
curmale sau din soia. G!lu)tile preparate de locuitorii din 5ing,o /n estul "!rii )i din
Chengdu /n sud7$estul "!rii sunt foarte cunoscute )i apreciate. G!lu)tile cleioase din orez
fierte sunt moi )i dulci. *amenii ser$esc astfel de g!lu)ti caree sim
4.2 9!iceirui populare
a. Solsti1iul de iarn%
Astronomii chinezi antici au /mp!r"it /ntregul an /n 24 de termene solare /n func"ie de
schim,!rile climatice. #?ist un termen la cEte dou! s!pt!mEni iar solsti"iul de iarn! este la al
227lea termen solar. Acesta cade de o,icei /ntre 21 )i 23 decem,rie. Chinezii din antichitate
au descoperit c! /n solsti"iul de iarn! este cea mai scurt! zi /ntr7un an dup! care soarele
/ncepe s! se /ntoarc! c!tre 5ord. Anul 5ou Chinezesc dup! calendarul lunar $a sosi la numai
o lun! )i ;um!tate dup! solsti"iul de iarn!.
'ou! sunt moti$ele pro,a,ile pentru care chinezii organizau s!r,!tori /n aceast! zi. Gnul
este c! dup! un an de munc! grea "!ranii /)i iau o pauz! /n urma unei recolte ,ogate iar
cel!lalt tre,uie s! fi fost legat de teoria pri$ind Kin )i Kang. Bn filozofia chinez! Kin
sim,olizeaz! calit!"ile feminine )i negati$e ale uni$ersului pe cEnd Kang T pe cele masculine
)i poziti$e este dialectical )i dinamic /n sens unic. CEnd $reun lucru a a;uns la o e?trem! se
$a /ntoarce c!tre cea opus!. Bn ziua solsti"iului de iarn! Kin este /n punctul culminant cu cea
mai lung! noapte. 'e acum /ncolo $a las! locul Kang7ului 7 luminii )i c!ldurii. 0ocuitorii
chinezi consider! aceast! zi drept timpul pentru ,ucuriei )i distrac"iei.
Pentru oamenii de rEnd solsti"iul de iarn! /nseamn! o recolt! /ndestul!toare. #i poart! cele
mai frumoase haine /)i $iziteaz! prietenii )i ser,eaz! pEn! tErziu aceast! lung! noapte.
8Encarea ;oac! un rol important /n aceste festi$it!"i dar o,iceiurile $ariaz! de la o zon! la
alta. Bn regiunea nordic! rece oamenii consum! carne de oaie )i de cEine care pot aduce
c!ldur! corpului omenesc )i alunga frigul. (!i"eii sunt populari /n zonele insulare /n $reme ce
(ang:uan -un fel de g!lu)c! cu umpluturi f!cut! din orez cleios )i ser$it! /n sup!. este
preferat! /n regiunile sudice.
!) S%r!%toarea ,ing/ing
%!r,!toarea Mingming este una din manifest!rile tradi"ionale foarte $echi ale poporului
chinez. Aceasta reprezint! una din cele 24 de perioade climatice dup! calendarul agricol
chinezesc )i se situaz! /n prima decad! a lunii aprilie dup! calendarul gregorian.
'e o,icei /n aceast! perioad! chinezii se duc la mormintele rudelor lor pentru aTi
omagia pe cei afla"i pe lumea cealalt! sau merg la iar,! $erde. Bn unele regiuni %!r,!toarea
Mingming este denumit! X %!r,!toarea mor"ilorS. * poezie din timpul dinastiei %ong - D&17
12+D. descrie tocmai o,iceiul specific %!r,!torii Mingming: Pe $ersan"ii sudic )i nordic sunt
multe morminte. Bn perioada %!r,!torii Mingming $in oamenii s! cure"e mormintele
de frunze uscate )i ,uruieni. %e ard figurine din hErtie /n forma $echilor monede iar lacrimile
umezesc florile de azalee.
%!r,!toarea Mingming s7a instituit /n $remea dinastiei >an - 21& /.e.n. T221 e.n.. a;ungEnd
/n apogeu /n timpul dinastiilor 8ing )i Ming - 13&371D11.. *,iceiul de a cur!"a mormintele /n
perioada %!r,!torii Mingming s7a perpetuat pEn! /n zielele noastre de$enind una din datinile
populare ale chinezilor. Astfel /n aceast! perioad! pute"i $edea familii /ntregi care se duc la
mormintele rudelor lor )i le /ngri;esc cur!"! ,ruienile aduc ofrande de mEncare )i fructe. Bn
zilele nostre cinstirea memoriei celor disp!ru"i este practicat! nu numai de familii dar )i de
organiza"ii o,)te)ti care organizeaz! /n perioada %!r,!torii Mingming $izite la cimitirele
eroilor martiri unde depun ,uchete de flori pentru a onora amintirea celor c!zu"i pentru
,inele poporului.
'at fiind c! %!r,!toarea Mingming cade prim!$ara s7a instituit )i tradi"ia de a se face
e?cursii sau plim,!ri la iar,! $erde. #?ist! de asemenea o,iceiul ca /n perioada acestei
s!r,!tori s! se planteze ar,ori )i s! se /n!l"e zmee..
c) #eul Duc%t%riei
Pe data de 23 decem,rie dup! calendarul agricol chinezesc e?ist! o,iceiul de a se /nchina
Leului ,uc!t!riei . Acest! practic! dateaz! de peste dou! mii de ani /n "aranoastr!.
Potri$it legendei Leul ,uc!t!riei este mesager al Bmp!ratului ceresc . Leul respecti$ face
$izite de inspec"ie la fiecare familie )i apoi raporteaz! /mp!ratului de sus. Astfel se e?plic! de
ce oamenii manifest! respect )i totodat! o oarecare fric! fa"! de Leul ,uc!t!riei )i cum s7a
format o,iceiul de a aduce ofrande acestui zeu pentru ca el s! nu7i $or,easc! de r!u /n fa"a
/mp!ratului celui mare.
Bn leg!tur! cu originea acestei practici e?ist! o legend!. %e spune c! era un ,og!ta) pe
nume Lhang %heng. A$ea o so"ie frumoas! )i ,un! la suflet cu nume de 'ing Fiang. Bn
primii ani ai c!sniciei cei doi tineri se iu,eau.
Apoi Lhang %heng a plecat de acas! pentru nego". %7a /ndr!gostit de o femeie frumoas!
pe nume >ai (ang. A luat7o de ne$ast! alungEnd7o pe 'ing Fiang. 'e atunci Lhang %heng
)i >ai (ang au /nceput s! duc! o $ia"! de huzur )i /n mai pu"in de 2 ani a$erea lui Lhang
%heng s7a risipit. =!zEnd c! Lhang a de$enit s!rac femeia l7a p!r!sit )i s7a m!ritat cu un alt
,!r,at. Lhang a a;uns cer)etor )i /ntr7o zi friguroas!cu z!pad! mare a le)inat /n fa"a unei case
ar!toase. =!zEndu7l st!pEna casei a poruncit ser$itoarei s! Tl pofteasc! pe cer)etor
/n ,uc!t!rie )i s!7i dea ce$a de mEncare. 8are a fost surpriza pentru Lhang %heng s! constate
c! st!pEna casei este tocmai fosta sa so"ie. 'e ru)ine el n7a $rut s! dea ochi cu ea )i neg!sind
nici un loc unde s! se s ascund! /n ,uc!t!rie ,!r,atul s7a ,!gat /n $atr!. Lhang a murit ars de
foc iar 'ing Fiang s7a stins )i ea de triste"e. AflEnd despre aceast! tragedie /mp!ratul ceresc
a hot!rEt c! Lhang %heng )i7a recunoscut gre)eala )i l7a desemnat drept Leu al ,uc!t!riei
'ing Fiang fiind )i ea $enerat! de atunci de c!tre popor ca Lei"a ,uc!t!riei.
d) 9!iceiuri de c%s%torie la chinezi
'atorit! teritoriului s!u $ast )i istoriei milenare China reune)te o,iceiuri $ariate legate de
c!s!torie /n regiuni diferite cu toate c! /n linii generale ele sunt asem!n!toare.
Bn antichitate era foarte important s! fie respectate )i urmate principiile fundamentale ale
Celor 3 %crisori )i & Ceremoniale.
Cele trei scrisori includ R%crisoarea de logodn!S R%crisoarea pentru cadouS )i R%crisoarea
de nunt!S. Prima este documentul protocolar de consim"!mEnt unul de nelipsit pentru o
c!s!torie. Apoi este necesar! o scrisoare pri$itoare la cadouri. Aceasta $a fi trimis! la familia
fetei alese. Bn scrisoare sunt scrise cantitatea )i denumirile cadourilor la nunt! dup! ce p!r"ile
accept! maria;ul. Bn fine scrisoarea de nunt! se refer! la documentul ce $a fi preg!tit )i
prezentat familiei miresei /n ziua nun"ii pentru a confirma )i a acceptarea oficial! a miresei de
c!tre familia mirelui.
Cele )ase ceremoniale includ:
Cererea /n c!s!torie: 'ac! p!rin"ii unui ,!iat nec!s!torit aleg o fat! pe care o doresc drept
nor! ei $or c!uta o pe"itoare. Cererea /n c!s!torie este f!cut! de regul! de c!tre pe"itoare care
$a prezenta oficial cererea clien"ilor sale c!tre p!rin"ii fetei alese.
Potri$irea datei de na)tere: 'ac! p!rin"ii posi,ilei mirese nu se opun maria;ului
pe"itoarea $a cere certificatul de na)tere a fetei pentru a cunoa)te ora la care s7a n!scut
aceasta pentru a fi siguri de compati,ilitatea /ntre mire )i mireas!. 'ac! datele )i orele de
na)tere ale cuplului nu sunt /n contradic"ie din punct de $edere astrologic se trece la etapa
urm!toare. 'ac! e?ist! $reo nepotri$ire ce indic! c! maria;ul $a aduce dezastre /n familia
,!iatului sau a fetei se renun"! la aceast! c!s!torie.
Prezentarea cadourilor de logodn!: 'ac! datele de na)tere corespund familia mirelui $a
anga;a atunci pe"itoare pentru a prezenta familiei miresei cadouri de logodn! ata)End
scrisoarea de logodn!.
Prezentarea cadourilor de nunt!: 'up! ce scrisoarea de logodn! )i cadourile de logodn!
au fost acceptate familia mirelui $a trimite oficial ulterior cadouri de nunt! la familia miresei.
'e o,icei cadourile includ ceai semin"e de lotus fasole ro)ii fasole $erzi curmale ro)ii
nuc)ori portocale rodie crin pr!;itur! de nunt! nuci de cocos ,!uturi alcoolice panglici
ro)ii cutii pentru ,ani )i multe altele.
Alegerea datei de c!s!torie: Gn astrolog sau o carte de astrologie $or fi consultate /n
alegerea unei date norocoase pentru a se organiza ceremonia de nunt!.
5unt!: Bn ziua aleas! mirele pleac! /mpreun! cu o echip! de /nso"itori )i muzicieni la
familia miresei pe tot drumul interpretEnd muzic! $esel!.
Bn contrast cu o,iceiurile din *ccident unde predomin! al,ul culoarea dominant! la
costumele tradi"ionale chineze)ti de nunt! este ro)u. Chinezii inten"ioneaz! s! apeleze la
aceast! culoare pentru a ad!uga $eselie /n atmosfer!.
,olizeaz! re/ntregirea familiei.
4.3 9!iceirui culinare
a) 9!iceiul chinezilor de a !ea ceai
'up! cum se )tie ceaiul /mpreun! cu cafeaua )i cacaoa sunt ,!uturile cel mai mult
consumate /n lume. Pe lEng! potolirea setei a ,ea ceai reprezint! )i un mi;loc de comunicare
/ntre colegi rude sau prieteni. Ceaiul poate fi clasificat /n ceai ro)u -cunoscut /n #uropa drept
ceai negru. cu iasomie $erde )i medicinal. Chinezii /l consum! cel mai mult pe cel $erde.
Conform medicinii tradi"ionale chineze ceaiul are func"ii de lini)tire )i calmare de
limpezire a ochiilor de /nl!turare a c!ldurii a focului )i a su,stan"elor to?ice din corpul
omenesc de topire a flegmei de /nt!rire a func"iilor pl!mEnilor )i ale stomacului. Ceaiul
poate a;uta )i la reducerea colesterolului )i a tensiunii aretriale )i la digestie. Bn esen"! ceaiul
are func"ia de /nt!rire a s!n!t!"ii )i de pre$enire )i com,atere a maladiilor. #lementele
principale con"inute /n ceai sunt cafein! aminoacizi elemente minerale ca sulf potasiu
calciu. #l este )i o surs! ,ogat! de $itamine < )i C care sunt strEns legate de s!n!tatea
uman!.
Ceaiul ,!utur! ecologic! s!n!toas! este acceptat de tot mai mul"i oameni. %e poate ,ea
ceai /n tot timpul anului dar prim!$ara )i $ara este indicat s! se ,ea ceai $erde iar toamna )i
iarna este preferat cel ro)u sau ceaiul cu iasomie. Ceaiul nu se ,ea pe stomacul gol. #ste
indicat s! se ser$easc! dup! mas! sau /ntre mese. Pentru cei care sufer! de insomnie e mai
,ine s! nu ,ea ceai /nainte de culcare. 8area ma;oritate a chinezilor consum! ceai $erde sau
de iasomie.
China este patria ceaiului a$End o istorie de 475 mii de ani de culti$are a acestei
plante. 4ara noastr! este mare produc!tor )i e?portator de ceai. In 2113 suprafa"a plantat! cu
ar,u)ti de ceai s7a e?tins la 1.211.111 de hectare )i care a produs peste +11.111 de tone de
ceai realizEnd $enituri de 34 de miliarde de :uani circa 4 miliarde de dolari americani.
Ce)tile ceainicele paharele frumoase din por"elan sau ceramic! tehnica )i m!iestria
special! de op!rire )i fiertura de ceai de diferite culori /ntruchipeaz! /ntr7o m!sur! cultura
tradi"ional! din China .
Bn ora)ele chineze se pot g!si peste tot magazine de ceai )i ceain!rii. 6enumitele sunt
acelea din ora)ele >angzhou Chengdu Guangzhou Chaozhou. 8ul"i oameni atEt $Erstnici
cEt )i tineri au o,iceiul de a se duce /mpreun! cu prietenii la ceain!rie ceea ce le face o
pl!cere deose,it!.
!) De1i5oarele pentru /0ncare
Chinezii in cea mai mare parte a "!rii folosesc pentru mincat lingur! si o pereche de
,e"i)oare. Acestea din urm! pot fi din ,am,us -cele mai des folosite. din lemn ori plastic dar
si din croazoneu argint sau chiar filde).Bn sec"iune trans$ersal! /n partea de sus p!trat sau
rotund )i in partea de ;os rotunde ce$a mai ascu"ite la $irf pentru a se apuca mai u)or
mEncarea.#ste greu de spus cu precizie cEnd au /nceput chinezii s! se a;ute de ele pentru
prima dat!. Pro,a,il pentru a lua -la /nceput cu doua crengu"e. $reo ,ucat! de carne fript!
dup! ce au /nceput sa foloseasc! focul la g!tit. <e"i)oarele pentru mEncat sunt men"ionate
pentru intiia oar! /n U0i;iU -Cartea 6iturilor. o lucrare de acum 2.111 de ani.Corect perechea
de ,e"i)oare se "ine /n c!u)ul palmei /ntre degetul mare )i cel ar!tator. Gnul dintre ele se
spri;in! pe prima /ncheietur! a degetului inelar )i tre,uie s! stea relati$ nemi)cat. Cel!lalt este
mo,il )i se tine cu ar!tatorul )i degetul mi;lociu.Bncep!torii gre)esc de o,icei
necoordonEndu7)i ,ine mi)c!rile degetelor sau l!sEnd prea moale ,e"i)orul din c!u)ul palmei
cel care ar tre,ui s! stea oarecum nemi)cat. Impresia este atunci pentru ,ietul /ncep!tor ca
,e"i)oarele o iau razna fiecare /n alt! directie[\ Cu r!,dare )i e?ercitiu /ns! le $e"i
U/n$ingeU dumnea$oastra pe ele[Aor"a cu care degetele strEng ,e"i)oarele depinde de felul
,uc!"ii de mEncare pe care $rem s! o apuc!m. 'in re"etele ,uc!t!riei chineze)ti se /ntElnesc
mereu Ucarnea legumele etc. se taie in cu,ule"e fE)ii sau felii su,"iriU. #?plica"ia este simpl!:
/n afar! de faptul c! se p!trunde mai ,ine preparat! /n acest fel mEncarea nu mai necesit! sa
fie t!iat! la mas!. Pe de alta parte /ndeminarea cu care se apuc! -a"i $!zut poate prin filme[.
T cu $itez! )i de?teritate 7 ,ucatele mici ori alunecoase -cum ar fi ,oa,ele de fasole alunele
ori felii de ou! conser$ate. 7 aceasta indeminare deci apare dup! un oarecare e?erci"iu )i o
,un! coordonare a degetelor.=izitatorii str!ini /n China sunt cel mai adesea impresiona"i de
ingeniozitatea cu care mEinile chinezilor au realizat ,roderii fine sculpturi migaloase si atEtea
altele[ *are nu este posi,il ca aceasta /ndeminare s! pro$in! -m!car par"ial[. si din folosirea T
zi de zi T a ,e"i)oarelorY 7 se intrea,! nu f!r! temei cercet!torii.
c) Preparate speciale cu ocazia unor s%r!%tori: g%lu5ti de orez, zongzi 5i pl%cinta 8unii
%!r,!toarea Prim!$erii %!r,!toarea ,!rcilor7dragon )i %!r,!toarea 0unii sunt cele trei mari
s!r,!tori din China. *amenii mEnEnc! diferite preparate specifice pentru aceste s!r,!tori.
Acestea sunt g!lu)tii cleioase de orez zongzi )i pl!cinta lunii.
%!r,!toarea Prim!$erii este cea mai important! s!r,!toare din China. *amenii prepar! cu
acest prile; diferite feluri de mEncare. G!lu)tile din orez glutinos care sunt ser$ite /n a 157a zi
din prima lun! din calendarul tradi"ional %!r,!toarea 0ampioanelor constituie ultimul num!r
din program %!r,!torii Prim!$erii. 0a %!r,!toarea 0ampioanelor /n fiecare gospod!rie se
mEnEnc! g!lu)ti din orez cleios -glutinos.. *amenii din nordul )i din sudul "!rii prepar! /n
mod diferit.
Bn nord locuitorii fac g!lu)ti prin rostogolire. 8iezul este f!cut din susan alune sau past!
din soia amestecate cu zah!r. Apoi miezul este muiat cu ap! )i dat prin /n f!in! de orez
lipicios pEn! de$ine suficient de mare. Bn zilele noastre ma;oritatea oamenilor nu prea au timp
s! le prepare /n cas! )i de aceea cump!r! de o,icei g!lu)ti de;a preparate.
Comparati$ oamenii din sud $or prefera s! le fac! singuri. 8ai /ntEi ei amestec! f!in!
de orez cleios -glutinos. cu ap!. Apoim fac miezul cu castane alune susan past! de curmale
sau soia. Bn sud g!lu)tile preparate de locuitorii din 5ing,o /n estul "!rii )i din Chengdu /n
sud7$estul "!rii sunt foarte apreciate.
G!lu)tile cleioase din orez fierte sunt moi iar gustul este dulce. *amenii ser$esc astfel
de g!lu)ti ca sim,ol al re/ntregirii familiei.
Longzi tot din orez glutinos este o mEncare ser$it! la %!r,!toarea <!rcilor7'ragon pe 5
mai dup! calendarul agricol chinezesc. Acesta este /mpachetat /n foi de ,am,us sau de trestie.
*amenii /n diferite regiuni folosesc diferite materiale /n prepararea acestuia. Bn estul Chinei
ca %uzhou @ia?ing )i 5ing,o umpluturile sunt past! de soia castane past! de curmale sau
carne proasp!t!. Bn nordul Chinei umpluturile sunt curmale sau fructe conser$ate.
Ca o mEncare de s!r,!toare zongzi are o istorie /ndelungat!. Bn folclor circul! legenda c!
oamenii preparau aceast! mEncare pentru a7l comemora pe poetul Mu Kuan. %e spune c! /n
secolul al 37lea /.>r. poetul s7a sinucis din cauz! c! statul lui a fost in$adat. 0umea /l
comemora prin aruncarea de orez cleios /n rEuri orezul fiind pus /n tu,uri de ,am,us. 8ai
tErziu lumea a /nceput s! /mpacheteze zongzi /n frunze de trestie pachetele fiind legate cu
a"!.%!r,!toarea 0unii cade /n a 157a zi din a 37a lun! a calendarului tradi"ional chinezesc.
*amenii prepar! pl!cinta lunii pentru /ntregirea familiei. Pl!cinta este rotund! asem!n!toare
cu o 0un! plin! a$End o umplutur!. Pe suprafa"a pl!cintei sunt realizate desene. Bn timpul
%!r,!torii 0unii oamenii preg!tesc unele pl!cinte )i fructe. Pl!cintele lunii sunt diferite /n
regiuni diferite. Cele f!cute /n <ei;ing %uzhou Chaozhou )i unele zone din sudul ora)ul
Guangzhou sunt cele mai cunoscute. Gmpluturile pot fi f!cute din zah!r past! de curmale
soia )unc! fructe sau crem!. Pl!cintele fac parte din darurile care se ofer! prietenilor )i
rudelor cu ocazia %!r,!torii 0unii.
Cele mai importante hoteluri din China
0a ora actual! /n China sunt /n total 3331 de hoteluri clasificate cu stele - f!r! cele din (aiCan >ong
9ong )i 8acao..#le sunt r!spEndite /n 31 de pro$incii municipii de su,ordonare central! )i regiuni
autonome. Printre ele 1+5 sunt de 5 stele &35 de 4 stele 2 34& de 3 stele 4 414 de dou! stele )i 311
de o stea. 5um!rul total al camerelor de care acestea dispun este de aproape D11 111.

<ei;ing
*otel u/%rul de telefon Adres%
<ei;ing >otel 3&7117&513++&& %tr.'ong Changan;ie nr.33
China Great >otel 3&7117&51522&& <uler$ard @ianguomenneida;ie nr.1
GreatCall >otel 3&7117&5D155&& oseaua 'ongshanhuan,eilu nr.11
>otelul 9unlun 3&7117&5113333 %tr.Fin:uannanlu
>otelul Changfugong 3&7117&5125555 <uler$ard @ianguomenneida;ie nr.2&
Grand >otel <ei;ing 3&7117&513++33 %tr.'ong Changan;ie nr.35
>otelul %hangri7la 3&7117&3512211 %tr.Lizhu:uanlu 6aionul >aidian
>otelul Iangfu 3&7117&51233DD %tr.@in:uhutong 6aionul 'ongcheng

%hanghai
*otel u/%rul de telefon Adres%
>otelul @in;iang 3&7217&4151133 %tr.Changle nr.1&1 %hanghai
>otelul >ilton 3&7217&2431111 %tr.>uashan nr.251 %hanghai
Pudong %hangri7la >otel 3&7217&3323333 %tr.Aucheng nr.33 'istrictul 5ouPudong %hanghai
>otelul Potman 6itz7Carlton 3&7217&2+D3333 <ule$ardul 5an;ing Filu rn.13+&%hanghai
(ian;in
*otel u/%r de telefon Adres%
%tarCood >otel 3&72273343333 <ule$ardul @inshan districtul >eJu (ian;in
Guangzhou
*otel u/%r de telefon Adres%
Ihite %Can >otel Guangzhou 3&72173133&D&3 %tr.%hamian 5an;ie nr.1 Guangzhou
Garden >otel of Guangzhou 3&721733333D3D %tr.>uanshidonglu nr.3&3 Guangzhou
Great China >otel 3&72173&&&3333 %tr.0iuhua 'istrictul Ku?iu Guangzhou
*otel u/%r de telefon Adres%
Aurama 3&7411732&31333 %tr.Lhongguo 'alian 6enminlu nr.&1
Fi7am
*otel u/%r de telefon Adres%
>:att >otel 3&72D7+231234 <ule$ardul 'ongda;ie nr.153Fi7an
%tarCood >otel 3&72D742&1333 %tr..Aenggaolu nr.12 Fi7an
Ghid pentru $iza turistic% An China
Ca s! face"i o c!l!torie turistic! /n China este foarte important s! )ti"i cum s! o,"ine"i $iza.
Pentru prietenii str!ini care doresc s! fac! o deplasare turistic! /n China este o,ligatoriu s!
o,"in! $iza turistic! de la am,asada sau consulatul chinez din "ara sau regiunea /n care se afl!.
Pentru grupul format din peste D persoane se poate cere $iz! turistic! de grup. %tr!inii care
pleac! /n zonele economice speciale %henzhen )i Fiamen pot cere R$iza turistic! pentru zone
economice specialeS de la organele emi"!toare de $ize la sus7men"ionatele puncte de grani"!.
Pentru turismul /n pro$incia >ainan cu o )edere ma?im! de 15 zile formalit!"ile pentru $iz!
de intrare pot fi /ndeplinite la punctele de grani"! din >ai2ou sau %han:a. %tr!inii afla"i /n
>ong 9ong care pleac! /n grup pentru turism /n zona economic! special! %henzhen n7au
ne$oie de $iz! dac! )ederea lor nu dep!)e)te +2 de ore. %tr!inii cu $iz! turistic! pot intra /n
China numai prin punctele de grani"! deschise str!inilor sau cele recomandate )i dup! ce
efectueaz! controlul din partea organelor de control de la grani"!.
Cu pa)aportul personal /n $igoare )i $iza turistic! pute"i face c!l!torie /n zonele deschise
tr!inilor )i gu$ernul chinez prote;eaz! drepturile )i interesele legitime ale str!inilor afla"i pe
teritoriul Chinei. 'ar ca str!in care face turism /n China cu $iza turistic! n7a$e"i $oie s! $!
deda"i la acti$it!"i necorespunz!toare calit!"ii d$. precum anga;are propaganda religioas! )i
luarea de inter$iuri ilegale etc. altfel $e"i fi pedepsit. Bn grani"ele Chinei este o,ligatoriu s!
respecta"i legile chineze )i datinile )i o,iciurilor din China
A$e"i $oie s! face"i turism /n China /n termenul de )edere /n China permis de $iz!. 'ac!
dori"i s! $! continua"i turismul dup! e?pirarea $izei pute"i cere prelungirea termenului de
)tere /n China de la organele de securitate pu,lic! din localitate. 0a /ncheierea turismului cu
$iza $ala,il! ie)i"i din grani"ele Chinei dup! ce primi"i controlul la punctele de grani"!
deschise str!inilor.

Ghid pentru carantin%
'irec"ia pentru Carantin! a 6.P.Chineze este organul /mputernicit de Consiliul de %tat al
6.C.Chineze pentru aplicarea legii pri$ind carantic! la punctele de grani"!. #a /mpreun! cu
organele de carantic! de la frontierele Chinei din diferite localit!"i su,ordonate ei r!spund de
prestarea de ser$icii de carantin! conform legii la diferite puncte de grani"! persoanelor care
ies sau intr! /n "ar! )i organele $amale eli,ereaz! permisul de trecere a frontierelor pe ,aza
a$izului emis de organele de carantin! pentru o,iecte speciale.
<aga;ele )i ,unurile de mEn! sau date la transport care pot transmite maladii de care
dispun pasagerii sau persoanele care ies sau intr! /n grani"! tre,uie supuse controlului de
caranatin!.
<!uturile r!coritoarele )i produsele ac$atice de pro$enien"a zonelor cu masadii sau
condaminate de maladii )i poulate tre,uie tratate conform condi"iilor igienice sau distruse de
organele de carantin! care urmeaz! s! emit! certificatul de tratare. *rganele $amale le d!
drum pe ,aza certificatului de trantament emis de organele pentru carantin!.
0a intrarea /n grani"! persoanele $enite din zone cu friguri gal,ene sunt o,ligate s!
prezinte organelor pentru carantin! certificatul $ala,il de $accinare pentru friguri gal,ene. Pe
persoanele care n7au astfel de certificat organele pentru securitate pot s!7le re"in! tim de & zile
pentru supra$eghere )i acest termen se socote)te din ziua plec!rii acestor persoane din mediul
contaminat sau s! le $accineze )i s! le opreasc! la grani"! pEn! cEnd certificatul de $accinare
pentru friguri gal,en intr! /n $igoare.
8i;loacele de transport persoanele alimentele apa pota,il! )i alte o,iecte precum )i
insectele )i animalele propagatoare de ,oli contagioase fac parte din o,iecte ale o,iecte de pus
su, o,ser$are.
*rganele pentru carantin! interzic intrarea /n grani"! a str!inilor infecta"i de $irusul
%I'A cu ,oli $enerice lepr! ,oli psihice )i tu,erculoza contagioas!.
Agen1iile de turis/ cele /ai i/portante din China
0a ora actual! func"ioneaz! /n China 11 &15 de agen"ii de turism dintre care 1 335 sunt de
turism interna"inal )i 11 25+ de turism intern. Cele mai cunoscute agen"ii de turism sunt:
<ei;ing
Agen"ia de (urism
Interna"ional China
(el.3&7117352233&&
%tr.'ongda <aida;ie nr. 1
districtul 'ogncheng <ei;ing
Agen"ia de turism China
(el.3&7117&4&22233
Zos. <aisanhaun 'onglu
nr.2<ei;ing
Agen"ia de (ruism pentru
(ineret din China
(el.3&7117&4&5&331
%tr.Kuo;ia:huang nr.1
districtul Chao:ang <ei;ing
Agen"ia de turism 9anghui
dinChina
(el.3&7117&5D41335
%tr.5ongzhanguannanlu
nr.5 <ei;ing
%hanghai
Agen"ia de (urism
Interna"ional
Iaihang din%hanghai
(el.3&7217&35111+1
<ule$ardul 5an;ingdonglu
nr.311 %hanghai
Agen"ia de (urism
Interna"ional Kangzi
din%hanghai
(el.3&7217&2DDD413
%tr.Guilin nr.5D5 zona de
dez$oltare economic! )i a
tehnicilor /nalte
Caohe;ing%hanghai
Guangzhou
Agen"ia de (urism
Interna"ional (ianman
dinGuangzhou
(el.3&721731331331
%tr.Kan;iang?ilu
nr.113Guangzhou
%henzhen
Agen"ia de (urism
Interna"ional <ao:e din
%henzhen
(el.3&7+55732111D15
%tr.%hennanzonglu
nr.1114%henzhen
Chengdu
Agen"ia de (urism >aiCai
dinChengdu
(el.3&72373&+41113
<ule$ardul %huncheng
Casa%hun;i Chengdu
Prescrip1ii pri$ind trecerea prin $a/a chinez%
CEnd trece"i prin $ama chinez! tre,uie s! respecta"i regulamentele interesate ale $!mii. Ca s!
pute"i /ncheia toate formalit!"ile )i trece"i f!r! pro,leme $am! $! atragem aten"ie cu
urm!toarele prescrip"ii.
'eclara"ie $amal!
C!l!torii care intr! /n grani"! cu urm!toarele articole ca ,aga; de mEn! sau puse separat la
transport sunt o,ligate s! completeze corect declara"ia $amal!:
Articolele care fac o,iecte ale perceperii de ta?! $amal! )i cele scutite de ta?! $amal! la
cantitatea pre$!zut!V
Articole de uz propriu la c!l!torie )i o,iecte necesare c!l!toriei a c!ror cantitate a dep!)it
/ns! limita pre$!zut!V
*,iecte de arheologie interzise la trecerea $amei )i o,iecte de arheologice ,anii aurul )i
aargintul )i o,iecte din acestea cu cantitate limitat! la trecerea prin grani"! precum )i
tip!riturile )i produse audio7$izualeV
8!rfuri mostre )i alate articole care nu intr! /n sfera ,aga;ului c!l!taorilor.
(recere ro)ie )i $erde
0a trecerea $!mii c!l!torii cu ne$oia de /ncheierea formalit!"ilor pentru pl!tirea ta?elor
sau de o,"inere a a$izului $!mii s! aleag! R(recerea ro)ieS iar ceilal"i c!l!tori R(recerea
$erdeS.
Pre$ederi generale
0a trecerea $!mii s! preda"i toate ,aga;ele )i o,iectele $!mii spre a fi controlate. <aga;ele
)i articolele c!rora nu le7a dat drumul $ama nu pot fi ridicate sau puse la transport.
<aga;ele pentru cal! s! fie declarate pe R'eclara"ia $amal! pentru c!l!toriS. Pentru ,aga;ele
care urmeaz! s! intre /n "ar! /n termenul de & luni $ama le d! drumul /n urma controlului.
'eclara"ia $amal! pentru c!l!tori $erificat! semnat! )i )tamplat! de $am! s! fie ,ine
p!strat! pentru ca ea s! poat! fi folosit! la praezenta intrare sau ie)ire din grani"! sau /n caz
de ne$oie.
(otodat! c!l!torii care ies din grani"! cu o,iecte de arheologice sunt o,liga"i s! declare
$!mii. Pentru o,ictele de arhelogie cump!rate de c!l!taori din magazinele autorizate cu
desfacerea acstora $ama le d! drumul /n urma $erific!rii Rchitan"elor speciale pentru o,iecte
)i c!r"i antice e?porta,ile S )i sim,olului de e?pertiz! pus pe chitan"! de departamentul de
administrare a o,iectelor de arheologie. Pentru o,iectele de arheologice o,"inute de c!l!tori
pe alte c!i ca cele l!sate mo)tenire de str!mo)i )i oferite cadouri de prieteni ca s! fie aduse /n
str!in!tate tre,uie s! se o,"in! a$izul emis de departamentul chinez de administrare a
o,iectelor de arheologice pe ,aza aprecierii. Bn prezent la <ei;ing %hanghai (ian;in
Guangzhou )i alte 4 ora)e sunt insstitu"ii de apreciere. Pe ,aza a$izului o,"inut /n urma
aprecierii departamentul de administrare a o,iectelor de arheologice emide permisul de
trecere a grani"ei. Pe ,aza permisului aemis de departamentul de administrare a oo,iectelor de
arheologice $ama d! drumul la o,ictele respecti$e.