REVISTA PRESEI

16.01.2014
Guvernul va elabora sptmna viitoare calendarul proiectelor de
investiii convenite cu China
Mediafax - Ovidiu Brbulescu
Premierul Victor Ponta a anunat c, sptmna !iitoare, E"ecuti!ul !a #ncepe re$actarea unui
calen$ar al implementrii proiectelor $e in!estiii con!enite cu %u!ernul &'inei #n luna noiem(rie, cu
prile)ul summit*ului &'ina * Europa &entral +i $e Est.
%u!ernul !a ela(ora sptmna !iitoare calen$arul proiectelor $e in!estiii con!enite cu &'ina
,Sptmna !iitoare #ncepem s scriem calen$arul pentru proiectele pe care le*am semnat cu
in!estiiile $in &'ina, ener-ie, transporturi, IT, a-ricultur. .eci, a trecut anul nou romnesc, anul nou
c'ine/esc o s !in acum, repe$e, $ar tre(uie ca tot ceea ce am semnat s +i 0acem,, a spus Ponta la
#nceputul +e$inei $e -u!ern.
Premierul anunase anterior c e!oluia proiectelor semnate cu &'ina !a 0i anali/at #ntr*o +e$in $e
-u!ern, #n ianuarie.
,E 0oarte important ce urmea/. Am semnat $ocumente, am pornit lucruri importante. 1e $au, $ar nu
ne (a-*n traist, moti! pentru care * acum e $ecem(rie * #n ianuarie, la un moment $at, #n cursul unei
+e$ine $e -u!ern, !reau s 0acem o +e$in separat, cum se implementea/ proiectele pe care le*am
semnat, care mer- (ine, care s*au (locat, ca s le $e(locm, ce reu+im s reali/m $in inteniile (une
+i $in proiectele $emarate, acela !a 0i #ntr*a$e!r lucrul care contea/,, a spus Ponta anul trecut, #n
prima +e$ina $e -u!ern $es0+urat $up 2orumul economic &'ina*Europa &entral +i $e Est, precum
+i $up #ntlnirile (ilaterale a!ute cu premierul 3i 4e5ian-.
Romnia +i &'ina au semnat acor$uri $e cola(orare pentru #n0iinarea #n comun a unui parc te'nolo-ic
+i reluarea e"portului $e (o!ine pentru repro$ucie +i carne $e porc ctre &'ina, $ar +i mai multe
$ocumente $e cola(orare #n ener-ie, inclusi! #n $omeniul nuclear +i termoelectric.
Ast0el, con$ucerea 1uclearelectrica au semnat cu pre+e$intele companiei &'ina %eneral 1uclear
Po6er &orporation 7&%18 o scrisoare $e intenie pentru cola(orare, $irectorului &omple"ului
Ener-etic 9ltenia a #nc'eiat cu pre+e$intele companiei &'ina :ua$ian &orporation un acor$ $e
intenie $e cooperare pentru reali/area proiectului termoelectric $e la Ro!inari, $irectorul
&omple"ului Ener-etic :une$oara a para0at cu pre+e$intele companiei &'ina 1ational Electric
En-ineerin- o #nele-ere pentru rea(ilitarea -rupurilor ; si 4 $e la centrala termoelectrica .e!a, iar
$irectorul companiei $e proiect pentru construcia 'i$rocentralei Tarnia*3pu+te+ti 7)u$eul &lu)8 a
semnat o scrisoare $e con0ort #n acest sens cu !icepre+e$intele e"ecuti! al Sino'<$ro &orporation.
.epartamentul pentru Ener-ie +i A$ministraia 1aional $in &'ina pentru Ener-ie au #nc'eiat un
memoran$um $e #nele-ere pentru cooperare #n $omeniul proiectelor nucleare.
Tot la %u!ern a 0ost semnat +i un acor$ pentru in!estiii #n centrale eoliene +i ec'ipamente $e e"port
#ntre Romanian Punescu &orporation, con$us $e =o((< Punescu, +i >in-<an- ?in$ Po6er %roup.
A 0ost semnat +i memoran$umul $e #nele-ere pentru spri)inirea companiei $e telecomunicaii :ua6ei
Tec'nolo-ies #n !e$erea #n0iinrii unui centru re-ional la =ucure+ti.

Repre/entanii -u!ernelor romn +i c'ine/ au con!enit +i un pro-ram cultural pentru perioa$a 201; @
2016, un acor$ $e #n0iinare +i 0uncionare a Institutului &ultural Romn $e la =ei)in- +i a &entrului
&ultural &'ine/ $e la =ucure+ti +i un memoran$um $e #nele-ere pri!in$ promo!area cooperrii
in!estiionale.
CONFERINEE !"#ERE$. Crbunele% resursa viitorului. &e'batere
la nivel (nalt pe tema relansrii industriei miniere
Puterea
Aiarul PBTEREA or-ani/ea/ ast/i, la :otel Pullman $in &apital, Sala 1e6 CorD, cu #ncepere $e la
ora 10.00, un e!eniment special $e$icat in$ustriei ener-etice. &on0erina, cu tema E&r(unele * trecut,
pre/ent +i !iitor #n in$ustria ener-eticF, !a $e/(ate su(iecte $e actualitate $in sectorul minier,
re0eritoare la o nou strate-ie $e e"ploatare a acestei resurse naturale, $e care Romnia (ene0icia/ $in
plin. .e alt0el, noua Strate-ie Ener-etic 1aional, proiect a0lat #n lucru la .epartamentul pentru
Ener-ie $in >inisterul Economiei, !a pune un accent $eose(it pe in$ustria minier. 1outi $e ultima
or pe aceast tem !or 0i pre/entate a/i la con0erina or-ani/at $e PBTEREA $e ministrul pentru
Ener-ie, &onstantin 1i, +i $e pre+e$intele A1RE, 1iculae :a!rile. .e asemenea, ministrul >uncii,
>ariana &mpeanu, !a !or(i $espre oportunitile pe care relansarea in$ustriei miniere le poate a!ea
#n Romnia #n ceea ce pri!e+te crearea $e locuri $e munc. 3a rn$ul lui, 3aureniu &iurel, $irectorul
-eneral al &E1 9ltenia, ne !a e"plica rolul cr(unelui #n mi"tul ener-etic romnesc. &r(unele a
re!enit #n centrul ateniei nu numai #n Romnia, ci la ni!el -lo(al, A-enia Internaional pentru
Ener-ie estimn$ c, pn #n 201G, cererea $e cr(une !a cre+te #n #ntrea-a lume. Romnia $ispune $e
cr(une, #n special 'uil +i li-nit, pentru aproape 120 $e ani. &ererea anual $e cr(une !a #nre-istra
un ritm me$iu $e cre+tere $e 2,;H pe an pn #n 201G, mai puin 0a $e a!ansul $e 2,6H preconi/at,
$ar +i 0a $e o cre+tere real $e ;,4H pe an #nre-istrat #ntre 200I +i 2012. Acestea sunt estimrile
A-eniei Internaionale a Ener-iei 7IEA8.
Iar cererea mon$ial $e cr(une este #n cre+tere, alimentat nu $oar $e &'ina, ci +i $e In$ia, %ermania
+i Japonia +i se pre!e$e c !a cre+te cu K;H pn #n 20;0. Pro$ucia mon$ial a 0ost #n 2010 $e 6,K
miliar$e $e tone 7peste GH8, iar preul mer-e #n sus. &r(unele rmne $e necontestat pe primul loc
printre resursele ener-eticeL ;MH $in ener-ia lumii este pro$us prin ar$erea acestuia, #naintea -a/ului
+i uraniului.
Bn raport al unei a-enii -u!ernamentale americane 7Ener-< In0ormation A$ministration * EIA8 arat
c #n &'ina s*a #nre-istrat o cre+tere cu peste MH a consmului $e cr(uni #n anul 2011. Nncepn$ cu
anul 2000, &'ina este responsa(il $e peste G0H $in consumul $e cr(uni la ni!el -lo(al. E"plicaia
st #n costul sc/ut al acestei surse ener-etice +i #n resursele (o-ate pe care ara le are.
ENn po0i$a unui ritm $e cre+tere u+or mai lent, cr(unele !a ocupa o parte mai mare #n cre+terea cererii
mon$iale $e ener-ie primar $ect petrolul +i -a/ele naturale, continun$ o ten$in care se
2
#nre-istrea/ $e peste un $eceniu. 2ie c ne place sau nu, cr(unele !a rmne o surs important $e
ener-ie pentru o perioa$ lun- $e timpF, spun o0icialii IEA.
Nn 2012, consumul mon$ial $e cr(une a 0ost estimat la I,6MI miliar$e tone, cu 1I0 milioane tone 7sau
2,;H8 mai mult $ect #n 2011. Nn &'ina 7cel mai mare consumator mon$ial8, ritmul $e cre+tere a
consumului $e cr(une a 0luctuat $e la un a!ans $e M,4H #n 2011 la o cre+tere $e 4,IH #n 2012.
.e asemenea, #n SBA consumul total $e cr(une a sc/ut cu 10,IH #n 2012 comparati! cu 2011, pe
0on$ul cre+terii pro$uciei $e -a/e $e +ist +i al sc$erii preului la -a/e naturale. Potri!it IEA, noile
norme $e me$iu $in SBA E!or limita construcia $e noi centrale pe (a/ $e cr(une +i !or con$uce la
#nc'i$erea unor instalaii mai !ec'i, #n timp ce cre+terea pro$uciei $e -a/e $e +ist !a continua s
#ncura)e/e ten$ina $e trecere $e la cr(une la -a/eF.
&ererea $e cr(une #n Europa, #n cre+tere
Oi #n ceea ce pri!e+te Europa, cererea $e cr(une a crescut #n 2012 comparati! cu anul 2011. &ele 2G
$e state mem(re BE import o cantitate $e cr(une similar cu &'ina, iar cererea european este
!ital pentru companiile miniere $in Rusia +i SBA.
Pro$ucia $e ener-ie $in cr(une cre+te cu un ritm anual $e KH #n %ermania, care s*a an-a)at s
renune treptat la ener-ia nuclear, +i cu 22H #n Spania, stat marcat $e cri/ economic. Nn acela+i
timp, pro$ucia $e electricitate prin ar$erea -a/elor naturale sca$e cu 1KH respecti! 2;H. Nn con$iiile
#n care 0uncionarea unei centrale termoelectrice pe cr(une este mai economic, -a/ele naturale au
pier$ut KH $in cota $e pe piaa european a ener-iei #n 2012.
Toto$at, #n %ermania atracti!itatea termocentralelor pe -a/e se re$uce +i mai mult $in cau/a cererii
sc/ute pentru ener-ie pe 0on$ul cre+terii economice sla(e. .in aceste cau/e, multe centrale pe -a/e
naturale risc s 0ie #nc'ise. Ast0el, cr(unele rmne #nc o $at pionul ener-etic principal.
&ei $oi -i-ani au 0ost #n0iinai #n 2012. &omple"urile Ener-etice 9ltenia +i :une$oara, principalii
pro$uctori $e cr(une
&ei $oi mari pro$uctori locali $e cr(une sunt &omple"urile Ener-etice 9ltenia +i :une$oara. .e
alt0el, &omple"ul Ener-etic 9ltenia este unul $in cei mai mari pro$uctori $e ener-ie $in ar,
acoperin$ circa 20H $in total la ni!elul rii. Societatea comercial &omple"ul Ener-etic 9ltenia SA a
0ost #n0iinat #n con0ormitate cu pre!e$erile :otrrii %u!ernului Romniei nr. 1024P2011 pri!in$
unele msuri $e reor-ani/are a pro$uctorilor $e ener-ie electric $e su( autoritatea >inisterului
Economiei, &omerului +i >e$iului $e A0aceri, prin 0u/iunea prin contopire a &omple"ului Ener-etic
&raio!a, &omple"ul Ener-etic Ro!inari, &omple"ul Ener-etic Turceni +i Societii 1aionale a
3i-nitului 9ltenia SA. Societatea este con$us #n sistem $ualist +i are ca o(iect principal $e acti!itate
pro$ucerea +i 0urni/area ener-iei electrice +i termice +i e"ploatarea minelor +i carierelor $e li-nit.
&omple"ul Ener-etic 9ltenia are circa 1M.000 $e an-a)ai, $in care 6.000 #n acti!itatea ener-etic +i
apro"imati! 1;.000 #n acti!itate minier. &i0ra $e a0aceri anual estimat a comple"ului este $e 1
miliar$ $e euro. &apital social este $e 2G0 milioane $e euro, principalii acionari 0iin$ .epartamentul
pentru Ener-ie 7IIH8 +i 2on$ul Proprietatea 721,KH8.
;
Bnul $in principalele proiecte ale comple"ului este constituirea unei societi comerciale cu capital
mi"t $e tip IPP, #n !e$erea implementrii unui proiect E%reenP=ro6n 2iel$F pentru reali/area unui
-rup ener-etic nou $e minim K00 >? la Termocentrala Ro!inariF.
Societatea &omple"ul Ener-etic :une$oara a 0ost #n0iinat tot #n anul 2012, #n (a/a :otrrii $e
%u!ern nr. 102;P2011, ca urmare a proce$urii $e 0u/iune prin contopire a S& Electrocentrale .e!a SA
+i S& PEET Electrocentrale Paro+eni SA +i a 0u/iunii prin a(sor(ie cu Societatea 1aional a :uilei.
&ompania este 0ormat $inL Sucursala Electrocentrale .e!a, Sucursala Electrocentrale Paroeni i
Sucursala .i!i/ia >inier.
Nn pre/ent, &E: asi-ur apro"imati! 6H $in pro$ucia $e ener-ie electric a Romniei, a!n$ o
putere instalat e"istent $e 1.4;K >? +i 0iin$ sin-urul mare pro$uctor $e ener-ie electric $in /ona
$e centru +i nor$*!est a rii.
Nn0iinarea Societii &omple"ului Ener-etic :une$oara a 0ost $ictat $e necesitatea crerii unei
companii pro$uctoare $e ener-ie electric pe (a/ $e 'uil su0icient $e mare pentru a putea participa
#n proiecte re-ionale +i internaionale, #n (ene0iciul pieei $in Romnia.
&ompania $e!ine #n acest 0el un actor principal #n plan re-ional, cu o !aloare a$u-at ri$icat +i
constant pentru comunitate, prin !alori0icarea cu ma"im e0icien a potenialului $e care $ispune
Romnia #n $omeniu.
Perspecti!ele $e $e/!oltare a societii suntL rea(ilitarea -rupurilor ener-etice i reali/area
in!estiiilor $e me$iu pentru con0ormarea la le-islaia $e me$iu i #n !e$erea creterii per0ormanelor
i competiti!itii, re0acerea capacitilor $e pro$ucie, prin reali/area $e -rupuri ener-etice noi,
precum +i rea(ilitarea capacitilor $e pro$ucie $in ca$rul Sucursalei .i!i/ia >inier, prin ac'i/iia
$e ec'ipamente te'nolo-ice mo$erne i per0ormante. Nn plus, comple"ul #+i propune meninerea
capacitilor $e pro$ucie prin creterea -ra$ului $e securitate a muncii #n su(teran.
Proiectul este estimat la 4,1 miliar$e lei. Termocentrala $e K00 >? $e la Ro!inari, pe lista c'ine/ilor
Bnul $intre proiectele care !or 0i cuprinse #n calen$arul pro-ramelor $e in!estiii con!enite cu
%u!ernul &'inei #n luna noiem(rie a anului trecut este reali/area unui -rup ener-etic nou $e minimum
K00 >? la Termocentrala Ro!inari, !aloarea in!estiiei 0iin$ $e 4,10K miliar$e lei. Termenul
preconi/at pentru 0inali/area acestui proiect este 201G. Nn acest sens, $irectorul &omple"ului Ener-etic
9ltenia a #nc'eiat cu pre+e$intele companiei &'ina :ua$ian &orporation un acor$ $e intenie $e
cooperare pentru reali/area proiectului termoelectric $e la Ro!inari.
E9(iecti!ul principal al proiectului este repre/entat $e implementarea #n ca$rul Termocentralei
Ro!inari a unui (loc ener-etic nou $e K00 >?, pre!/ut cu ca/an cu ar$ere pul!eri/at cu parametrii
supracritici, utili/n$ $rept com(usti(il $e (a/ li-nitulF, spun autoritile.
9(iecti!ele principale care stau la (a/a aciunii $e atra-ere $e capital +i reali/are a proiectului $e tip
E%reenP=ro6n 2iel$F prin constituirea $e societi comerciale $e tip IPP, a!n$ ca aport #n natur
(unuri +iPsau numerar ale societilor comerciale +i companiilorPsocietilor naionale $in porto0oliul
.epartamentului pentru Ener-ie +i aport #n numerar al unui potenial in!estitor suntL reali/area $e noi
capaciti $e -enerare a ener-iei electrice +i a ener-iei electrice +i termice #n co-enerare, sau
rea(ilitarea celor e"istente, #n !e$erea acoperirii cererii $e ener-ie $in Romnia +i crearea unui me$iu
4
concurenial #n sectorul $e pro$ucere a ener-iei electrice +i termiceQ #m(untirea per0ormanelor
te'nice 7ran$amente, consumuri8 +i a si-uranei #n e"ploatare prin reali/area unor structuri competiti!e
#n conte"tul inte-rrii sistemului ener-etic naional #n cel re-ional +i europeanQ #n$eplinirea
o(li-aiilor $e me$iu la ni!elul $irecti!elor europene, #n a+a 0el #nct -rupurile $e -enerare #n
0unciune, (a/ate pe materii prime 0osile, s #n$eplineasc con$iiile $e me$iu la termenele pre!/ute
#n calen$arul ne-ociat cu &omisia European.
ENn continuare, participarea S& &omple"ul Ener-etic 9ltenia * SA la reali/area noului (loc ener-etic
+i implicit #n ca$rul noii societi pe aciuni #n0iinat ca !iitor pro$uctor $e ener-ie in$epen$ent
7IPP8 !a 0i corespun/toare aportului #n natur, con0orm 0acilitilor puse la $ispo/iie pe
amplasamentul !iitor, iar participarea in!estitorului selectat !a 0i e"clusi! (neasc pn la inci$ena
!alorii totale a proiectuluiF, au mai preci/at autoritile responsa(ile cu reali/area acestui proiect.
%rup ener-etic la &E :une$oara
Nn ceea ce pri!e+te &omple"ul Ener-etic :une$oara, acesta a $emarat ac'i/iia ec'ipamentelor
te'nolo-ice miniere pentru creterea -ra$ului $e mecani/are i implicit re$ucerea costului $e
pro$ucie.
EAc'i/iia const #n $i0erite utila)e necesare #n procesul $e pro$ucieL $e e"ploatare a /cmintelor $e
cr(une 7com(ine $e a(ata), susineri mecani/ate +i transportoare8, $e spare $e -alerii 7com(ine $e
#naintare #n cr(une +i steril8, transportoare pentru e!acuarea cr(unelui 7transportoare cu raclete +i cu
(an$8, instalaii $e 0ora), pompe pentru e!acuarea apelor $e min, instalaii $e comunicare +i $e
control al atmos0erei su(terane. 2inanarea !a 0i asi-urat prin cre$it (ancar asi-urat $e 0urni/or 7$e
tip Rcre$it 0urni/orS8F, spun o0icialii comple"ului.
.e asemenea, este a!ut #n !e$ere construcia unui -rup ener-etic #n ciclu com(inat #n con$ensaie cu
capacitate $e 400 >? i 0uncionare pe -a/e naturale la &TE .e!a. Scopul principal al proiectului +i,
implicit, al in!estiiei a0erente, este implementarea unui -rup ener-etic nou $e 400 >?, #n ciclu
com(inat -a/e*a(ur, #n incinta Sucursalei Electrocentrale .e!a, pe amplasamentul -rupurilor 1 +i 2.
&E 9ltenia. 600 $e posturi TESA $ispar #n 2014
Bn numr $e 600 $e posturi $e personal TESA $in ca$rul &omple"ului Ener-etic 9ltenia 7&E98 !or
0i $es0iinate anul acesta, urmn$ ca an-a)aii care le ocupau s 0ie re$istri(uii #n pro$ucie, a anunat
mana-erul companiei, 3aureniu &iurel. Potri!it acestuia, numrul an-a)ailor care lucrea/ la TESA
#n acest moment este $e 2.;4I, $intre care K00 sunt economi+ti, iar G0 sunt )uri+ti. EAn-a)ailor
respecti!i li se !a $a o alternati! $e a mer-e #n pro$ucie, acolo un$e este $e0icit $e 0or $e munc.
9 s #i #nca$rm un$e se poate. Sunt 6.000 $e oameni cu $iplom #n 0irmF, a preci/at &iurel, citat $e
A-erpres. El a a$u-at c #n 2014 !or 0i $isponi(ili/ate #nc 600 $e persoane, ma)oritatea 0iin$
aproape $e pra-ul $e pensionare. Acesta a mai anunat +i #nc'i$erea minei $in /ona >otru, iar $intre
cei 400 $e an-a)ai e"isteni, unii !or 0i $istri(uii la alte cariere, iar alii !or ie+i la pensie. Toi
$isponi(ili/aii !or primi pli compensatorii su( 0orm $e salariu me$iu (rut pe unitate, numrul lor
0iin$ sta(ilit #n 0uncie $e !ec'ime, ma"imul 0iin$ $e 16 salarii.
K
Strate-ie. >i" $e resurse #n sistemul ener-etic
.epartamentul pentru Ener-ie !a ela(ora, pn #n luna martie, un plan $e reor-ani/are a sectorului $e
pro$ucie a ener-iei, (a/at pe un mi" $e resurse, a+a cum e"ist #n rile Bniunii Europene.
Secretarul $e stat #n >inisterul Economiei, >aricel Popa, a $eclarat, recent, c e"istena unui mi"
ener-etic !a permite $e/!oltarea sectorului cr(unelui, #n con$iiile #n care aceast resurs !a a!ea cel
mai mult $e su0erit #n urma li(erali/rii pieei. E3i(erali/area !a 0i moartea pentru unii, ceea ce nu este
normal. Tre(uie susinute toate resursele. A!em o resurs in$i-en, cr(unele, pe care tre(uie s o
$e/!oltmF, a spus Popa. 90icialul a a$u-at c planul $e susinere a cr(unelui tre(uie corelat cu
mo$erni/area termocentralelor care utili/ea/ aceste resurse pentru pro$ucerea $e ener-ie.
E)C"*I+, -ursa Romn de .r/uri d statul (n 0udecat
Puterea - Alina Oprea
=ursa Romn $e >r0uri 7=R>8 a acionat #n instan statul pentru c nu poate o(ine licen pentru
a opera piee centrali/ate $e tran/acionare a ener-iei electrice, $e+i i s*a acor$at o licen pentru a
a$ministra piee $e tran/acionare a -a/elor naturale. Nn plus, =R> are $e -n$ s mear- cu
procesele pn la &urtea European $e Justiie $in 3u"em(ur-, $in cau/a acestei pro(leme $e natur
le-al 7pre!e$erile 3e-ii ener-iei electrice permite e"istena unui sin-ur operator care s
tran/acione/e ener-ie, 0r a preci/a #ns numele acestuia8.
EEste o ciu$enie a sistemului $e norme $in Romnia, pe care noi am #ncercat s o reparm #n
$emersurile noastre. A!em $e)a $emersuri #n )ustiie. A1RE, #ntr*o anume perioa$ $e timp, putea s
onore/e cererea noastr $e liceniere pe ener-ie electric, pentru c le-ea, #n 0orma $e atunci, nu
pre!e$ea e"istena unui sin-ur operator pe piaa centrali/at $e electricitate. Interpretarea o0icial la
!remea respecti! era #ns c tre(uie s e"iste un sin-ur operator liceniat $e piaa centrali/at
79P&9>, n.r.8. Nn momentul #n care prea c reu+isem s con!in-em autoritatea $in $omeniu $e
)usteea interpretrii noastre contrare, permisi!e, +i #ncepusem procesul $e liceniere, s*a sc'im(at
le-ea. A!em acum o pro(lem la ni!elul constituionalitii le-ii noi. =R> !a aciona att #n
Romnia, ct +i la ni!el comunitar * $ac nu !om a!ea c+ti- $e cau/ #n ar * pentru a*+i susine
$reptul $e a e"ercita paleta complet $e ser!icii $e (urs $e mr0uri, la care este #n$reptitF, a
$eclarat #ntr*un inter!iu pentru PBTEREA Septimiu Stoica, pre+e$intele =ursei Romne $e >r0uri.
Acesta spune c au e"istat procese $esc'ise #n instan #mpotri!a A1RE pentru re0u/urile iniiale $e a
acor$a licen #n $omeniul ener-iei +i e"ist, toto$at, $emersuri #n pre/ent pentru a se constata
neconstituionalitatea pre!e$erii $in le-ea actual a ener-iei electrice pri!in$ 0uncionarea unui sin-ur
operator $e pia.
Nntre(at pe cine anume !a $a (ursa #n )u$ecat, pre+e$intele =R> a in$icat Estatul romnF. EStatul
romn !a 0i acionat #n a0ara rii $e ctre (urs, $ac nu se !a -si re/ol!area acestei pro(leme pe
plan naional. .ar sunt ci!a pa+i ce tre(uie urmai pn atunci. Nncercm mai #nti s o(inem
$reptatea #n instanele romne+tiF, a punctat Stoica.
6
=R> solicit eliminarea monopolului 9P&9>
&on0orm 3e-ii 12;P2012, a ener-iei +i -a/elor naturale, tran/aciile an-ro cu electricitate se pot 0ace
numai pe piaa a$ministrat $e ctre 9peratorul Pieei $e Ener-ie Electric +i %a/e 1aturale
79P&9>8, care este 0ilial a Transelectrica. 1u acela+i lucru se #ntmpl, #ns, cu -a/ele naturale.
&on$ucerea =R> a solicitat eliminarea +i a monopolului le-al #n 0a!oarea 9P&9>, creat prin 3e-ea
ener-iei, a$optat #n !ara lui 2012 $e &amera .eputailor, +i a sesi/at #n acest sens &onsiliul
&oncurenei.
=ursa Romn $e >r0uri se lupt $in anul 200I s o(in aceast licen $e tran/acionare a ener-iei.
Aceea+i le-e se contra/ice acumL la -a/e s*a putut, la ener-ie @ nu. Statul romn, prin >inisterul
Economiei, a creat un monopol pentru 9P&9> pentru tran/acionarea (ursier. Nn timp s*au emis
c'iar $ou or$ine succesi!e prin care pro$uctorii $e ener-ie $e stat tre(uiau s*+i !n$ pro$ucia
e"clusi! pe 9P&9>. =R> a insistat, #n urm cu ani, ca acel monopol s 0ie #nlturat. A1RE a creat
ulterior o le-islaie secun$ar, care pre!e$ea e"pres e"istena unui sin-ur operator $e tip (ursier,
anume 9P&9>. Nn acea situaie, =R> a mers cu contestaiile pn #n instan.
Nn 2011 +i 2012, =R> a 0cut pln-eri, pe aceea+i tem, la &onsiliul &oncurenei, 0r succes #ns.
Blterior, $up a$optarea noii le-i, ne#nele-erea $intre =R> +i statul romn, care permite le-al
or-ani/area unei sin-ure piee centrali/ate $e ener-ie, a a)uns la &urtea &onstituional. Nn pre/ent,
e"ist au$ieri #n comisiile $e specialitate $in Senat +i &amera .eputailor pentru mo$i0icarea le-ii.
%a/ele, tran/acionate la =R> $in 201;
=ursa Romn $e >r0uri permite #ns, $e anul trecut, pentru prima $at #n Romnia, tran/acionarea
(ursier a -a/elor naturale.
EEste unul $in proiectele #n care am in!estit 0oart mult entu/iasm #n ultima perioa$. El are o
semni0icaie $eose(it pentru noi, $eoarece repre/int cucerirea unui $omeniu important $e acti!itate,
$up ani #ntre-i $e pre-tiri. Otii pro(a(il $espre $iscuiile #n$elun-ate +i in0ructuoase pe care le*am
a!ut cu autoritile pri!in$ acceptul or-ani/rii $e ctre =R> a unor rin-uri pe piaa an-ro $e ener-ie
electric. Acum am c+ti-at aceast !ictorie mare, licena pentru a se tran/aciona -a/e naturale, $e la
acela+i re-lementator care nu ne*a acor$at, cn$ se putea le-al acest lucru, licen similar pentru
ener-ia electricF, a preci/at Septimiu Stoica.
%a/ele, cu 10H mai ie0tine $ect preul re-lementat
Nn ceea ce pri!e+te piaa -a/elor naturale, la =R> s*a tran/acionat pn #n pre/ent o cantitate $e
6M.000 >?', a$ic aproape I milioane metri cu(i. Repre/entanii (ursei estimea/ c #n acest an se
!a #nre-istra o cre+tere att a numrului $e participani la acest tip $e tran/acionare, ct +i a
cantitilor +i a numrului $e +e$ine.
E1oi cre$em c !olumele acestea !or cre+te, la 0el +i numrul $e +e$ine, implicit +i cantitile $e -a/e
cumprate prin interme$iul (ursei, pentru c, pe $e o parte, a0l $in ce #n ce ai muli clieni interesai
$e e"istena acestei piee, $ar, mai ales, pentru c, sperm, se !a menine tren$ul $e a -enera
$iscounturi pe pia 0a $e piaa re-lementatF, a menionat +e0ul =R>.
I
Acesta sper ca proiectul s capete o an!er-ur sporit, mai ales o$at cu implicarea #n tran/acii pe
piaa (ursier a pro$uctorilor +i a importatorilor $e -a/e.
Pn acum sunt #nscri+i la (urs 26 $e participani pentru ne-ocieri pe piaa -a/elor, $in care 10
0urni/ori +i 16 consumatori, 0iin$ $erulate 14 +e$ine $e tran/acionare.
E&ontractele #nc'eiate sunt pe un an. Participanii au o(inut sc$eri $e pre #ntre 1,22 +i M,MH 0a $e
preurile $e pe piaa re-lementatF, a preci/at Septimiu Stoica.
9(iecti! pentru 2014L re/ol!area $isputelor comerciale
Pre+e$intele (ursei spune c unul $intre o(iecti!ele sale pentru acest an este s implemente/e un
mecanism necesar re/ol!rii alternati!e a $isputelor care apar #n $erularea contractelor comerciale, #n
sens lar-, nu neaprat $oar a acelora e!entual i/!orte $in tran/aciie (ursiere.
EEste !or(a $e #m(untirea me$iului $e a0aceri $in ar, prin o0erirea unor mecanisme, cu suportul
lo-istic asi-urat $e ctre (urs, $e re/ol!are alternati! a con0lictelor ine!ita(ile #ntre pro0esioni+ti. Nn
Romnia e"ist pe rolul instanelor $e )u$ecat mai mult $e $ou milioane $e procese, ce in att $e
penal, ct +i $e ci!il. Aproape unul $in trei contracte $intre pro0esioni+ti, potri!it unor statistici, este
a0ectat $e ne#nele-eri #ntre cosemnatari +i multe $intre ele a)un- #n tri(unale. Asta #nseamn #ns timp
consumat #n )ustiie, (ani, #nseamn $eteriorarea relaiilor comerciale. .ac am -si mo$aliti mai
e0iciente $e a le re/ol!a mai rapi$, ceea ce presupune ar(itra), sau s le e!itm prin #nele-erea
prilor, ceea ce #nseamn me$iere, ar 0i mult mai (ine pentru me$iul comercial +i $e a0aceri $in
RomniaF, este $e prere Stoica.
=ursa Romn $e >r0uri 7=R>8 este o companie pri!at, 0uncionn$ #n (a/a unei le-i speciale,
#n0iinat #n anul 1MM2, cu scopul punerii la $ispo/iia me$iului $e a0aceri a unei instituii speci0ice
economiilor $e pia mo$erne. Nn pre/ent, (ursa are peste o sut $e acionari 7companii pri!ate, (nci
+i tra$eri8Q se tran/acionea/ aici, #n special, certi0icate $e $io"i$ $e car(on, pro$use petroliere +i
materiale $e construcii.
Cum arat Comple1ul Ener2etic Oltenia% 2i2antul care produce un s/ert
din ener2ia Romniei
Adevarul -Daniel Ionascu
G
Bnitile &omple"ului Ener-etic 9ltenia, rspn$ite #n cinci )u$ee, e"tra- +i utili/ea/ 2K $e milioane
$e tone $e li-nit pe an pentru a o(ine 11,I milioane >?' $e curent electric.
EStatul sunt euT. Aceast !or( cele(r a lui 3u$o!ic al UIV*lea nu este nicieri mai potri!it $ect #n
)u$eul %or). Oi asta pentru c #ntre-ul )u$e, $ar +i o mare parte $in #mpre)urimile sale, trie+te $in
minerit +i e"ist aproape #n totalitate pentru minerit. 3i-nitul este 0irul ro+u care str(ate $estinele
tuturor oamenilor, $e la sraci la (o-ai, $e la ortaci la primari +i $e la $irectori $e stat pn la patronii
$in me$iul pri!at.
Aici nu e"ist !reo $i0eren $e !i/iune #ntre companiile $e stat, &onsiliul Ju$eean, consiliile locale +i
0irmele particulareL cu toii !or ca mineritul s mear- mai $eparte.
Se $esc'i$e un mall #n Tr-u JiuV =anii care !or 0i c'eltuii aici e"ist $oar $in minerit. Apare o
(rutrie nouV Pinea cumprat !a a)un-e tot pe mesele celor care au tan-en, mai mult sau mai
puin, $irect sau in$irect, cu li-nitul +i cu ener-ia. Te $uci s te rela"e/i #n staiunea montan $e la
RncaV In!aria(il, !ei $a $e 'oteluri $einute $e companii $in minerit.
Al treilea #n topul an-a)atorilor
Inima )u$eului este &omple"ul Ener-etic 9ltenia, un masto$ont $e stat care a luat 0iin #n urm cu
$oi ani prin 0u/iunea comple"urilor ener-etice Turceni, Ro!inari +i &raio!a, la care s*a mai alipit
Societatea 1aional a 3i-nitului 9ltenia 7S1398. 3a acestea se a$au- $e puin timp +i termocentrala
=rila, care 0uncionea/ pe -a/e naturale, preluat #n contul unei $atorii neac'itate.
Nn total, compania are acum 1M.000 $e an-a)ai, $in care 1;.000 #n sectorul $e minerit +i restul #n cel
ener-etic. 3a rn$ul su, &omple"ul 9ltenia este urma+ul mai !ec'ii &ompanii 1aionale a 3i-nitului
9ltenia, care reunea pn acum 10 ani peste I0.000 $e ortaci. 2a $e acest numr, cei 1M.000 $e
salariai actuali par puini, #ns nu !a lsai #n+elai $e aparene, cci @ $up Po+ta Romn +i Petrom @
&omple"ul Ener-etic 9ltenia este al treilea an-a)ator c mrime $in ar.
.ac :i$roelectrica 0olose+te 0orele naturii pentru a pro$uce electricitate, miile $e an-a)ai $in
Emu+uroiulT &E 9ltenia scormonesc pmntul ca s*l trans0orme apoi #n ener-ie. Anul trecut,
compania a e"tras 2K $e milioane $e tone $e li-nit +i a pro$us 11,I T?' $e ener-ie, #ns ci0rele seci
nu spun nicio$at po!estea real.
Practic, la 0iecare K D6' $e curent electric consumat #n Romnia, unul pro!ine $e la &omple"ul
9ltenia. .ac mine )u$eul %or) n*ar mai e"ista pe 'art, nimeni $in Romnia nu ar mai putea s
aprin$ un simplu (ec sau s porneasc un calculator.
Practic, compania pro$uce tot atta curent electric ct :i$roelectrica +i $e mai mult $e $ou ori $ect
toate 0ermele eoliene $in Romnia.
EDac ar disprea Complexul Energetic Oltenia, peste 200.000 de locuri de munc ar fi afectateT,
spune 3aureniu &iurel, mana-erul pri!at al -i-antului. El $ ca e"emple &2R >ar0, care #+i
reali/ea/ o mare parte $in ci0ra $e a0aceri cu pro$uctorul $e ener-ie +i cr(une sau Vulcan SA
7=ucure+ti8, $e la care cumpr utila)e sau piese $e sc'im(, cci toate e"ca!atoarele $e pe 0rontul $e
lucru sunt mari EconsumatoareT $e metal, ca urmare a u/urii. Sau Arte-o, societate care pro$uce #n
principal (en/i pentru transportul li-nitului $in carier #n termocentral.
M
Ju$eul %or) se a0l pe locul al treilea #n topul !eniturilor pe cap $e locuitor, mai spune &iurel, $up
=ucure+ti +i Pra'o!a. Oi asta tot $atorit !eniturilor a$use $e minerit +i ener-ie.
Bn sistem per0ect inte-rat
Proiectanii sistemului ener-etic romnesc au -n$it inte-rat totul, ast0el c termocentralele pe li-nit,
cele mai mari $in ar, au 0ost a+e/ate #n mi)locul cmpurilor cu aceast resurs. Spre e"emplu,
Termocentrala Ro!inari este amplasat Ela -ura mineiT +i este $eser!it $e patru cariereL Ro+ia,
Pinoasa, Tismana +i Ro!inari. Aceasta este unic #n ar, $atorit !alori0icrii $irecte a marilor
cantiti $e li-nit a$use $in cariere pe (en/i transportoare lun-i $e ci!a Dilometri, economisin$u*se
#n acest 0el (anii necesari transportului pe calea 0erat.
&ariera Ro+ia are o supra0a $e 1G Dilometri ptrai +i arat ca o imens -roap. Pe 0un$ul su, $in
teras #n teras, o serie $e e"ca!atoare scot la i!eal straturile $e cr(une. 1i+te mon+tri te'nici $e ;0
$e metri #nlime 7cam ct un (loc $e /ece eta)e8 +i ce!a mai mult $e atta #n lun-ime. Oi totu+i, nu se
!$ $ect ca ni+te mo-l$ee #n /are.
.i0erena $e ni!el #ntre cea mai $e sus teras +i 0un$ul carierei este +i ea consi$era(ilL 200 $e metri.
>a+inriile tre(uie s $ecoperte/e cele 12 straturi $e cr(une 0r a amesteca #n ErecoltaT lor +i
pmntul, cci atunci calitatea cr(unelui ar sc$ea +i s*ar !e$ea ime$iat #n ar$ere. Practic, acestea
Era$T cte un $eal $intr*o $at.
9 parte a satului 2rc+e+ti tocmai ce a 0ost e"propriat pentru a mri cariera Ro+ia, iar #n timpul
procesului a 0ost mutat inclusi! un cimitir. .ar an-a)aii spun c e"ist riscul ca #n curn$ acti!itatea
$e e"tracie s se siste/e, pentru c %reenpeace a atacat #n instan acor$ul $e me$iu al carierei.
EMinerii nu sunt nici ei, de fapt, mineri cci activitatea nu se desfoar !n su"teran, ci la
suprafa#. $unt mai degra" mainiti, electricieni, "uldo%eriti. &ar lignit exist destul c't s se mai
extrag pentru (0 de aniT, a mai spus &iurel.
>itul E-rme/ii $e 0iare !ec'iT
Termocentrala Ro!inari este +i ea un -oliat. Se a0l pe mar-inea $rumului care lea- Tr-u*Jiu $e
&raio!a +i o !e/i $in /are ca pe un monument 0araonic ce pare c te stri!e+te cu mrimea sa. Nnti !e/i
turnurile $e rcire, ca ni+te cilin$ri imen+i, alturi $e care nu poi s nu o(ser!i turnurile $e e!acuare.
9$inioar, pe aici era e)ectat 0umul, cu pra0, no"e sau $io"i$ $e sul0. Acum, $atorit con0ormrilor la
cerinele $e me$iu ale Bniunii Europene, nu mai iese, #n esen, $ect a(ur. 2iltrele sunt amplasate la
cota M2, a0lat, e!i$ent, la M2 $e metri #nlime.
Pentru a ! 0ace o i$ee $espre or$inul $e mrime al acesteia, tre(uie spus c numai instalaia care
in)ectea/ apa are o capacitate $e 1.000 $e tone pe or, iar consumul acesteia este $e I >?' #n
0iecare or $e 0uncionare, a$ic ec'i!alentul consumului $e ener-ie al unui ora+ mic...
Nn ultimii ani ai re-imului &eau+escu, #ntre 1MGK +i 1MGM, termocentralele au 0uncionat #n re-im
militari/at. E)ractic, la fiecare anga*at al termocentralei exista un omolog militar. )entru director
exista un colonel al +rmatei, fiecare ef de tur avea un corespondent... Ceauescu credea c cineva
10
vrea s sa"ote%e sistemul energetic astfel !nc't s nu se mai !ndeplineasc visul independen#ei
energeticeT, spune Ion Pisc, $irectorul termocentralei Ro!inari.
Protecie ecolo-ic mai a!ansat $ect #n %ermania
Acum, la Ro!inari, ener-ia este pro$us cu 1K0*1KK leiP>?', termocentrala (tn$u*se $e la e-al la
e-al cu :i$roelectrica, 1uclearelectrica sau Petrom #n pri!ina costurilor. .in patru -rupuri $e ;;0
>?, trei au $e)a $esul0urri 0cute +i toate cele patru au e!acuri $e +lam $ens.
Aceste e!acuri sunt o serie $e con$ucte pe care este pompat cenu+a re/ultat $in ar$erea li-nitului,
#n amestec cu ap +i calciu. Blterior, compo/iia se #ntre+te +i se trans0orm #ntr*un 0el $e as0alt care
poate 0i 0olosit la turnarea straturilor in0erioare ale autostr/ilor, a+a cum se #ntmpl #n 9lan$a.
3a Turceni, toate cele patru -rupuri care !or rmne #n 0unciune $in cele cinci actuale au instalaii $e
a(sor(it no"ele +i e!acuare #n +lam $ens, la I+alnia totul e $e)a -ata, iar la &raio!a totul !a 0i -ata
pn la toamn. Bnitile care 0ac parte acum $in &omple"ul Ener-etic 9ltenia au in!estit #n ultimii
cinci ani un miliar$ $e euro #n total.
E,n -ermania nu o s vede#i evacuare !n lam dens, aceasta este o condi#ie pe care .E a pus/o doar
0om'niei, 1ulgariei i .ngarieiT, mai spune 3aureniu &iurel.
&E 9ltenia semnali/ea/ spre !er$e
&u toate acestea, !iitorul companiei nu e $eloc ro/. .e+i s*a restructurat $in temelii, iar costul $e
pro$ucie a sc/ut $e la 240 la 1G;,K leiP>?', societatea este ameninat $e ascensiunea
pro$uctorilor $e ener-ie re-enera(il, care s*au $e/!oltat puternic, a)utai +i $e su(!eniile primite.
.ac #n 2011 +i 2012 termocentralele pe cr(une $in Romnia au sal!at situaia #n ca/ul 0orei ma)ore
$e la :i$roelectrica, anul trecut &E 9ltenia a pier$ut o cot $e pia $e aproape 10 puncte
procentuale, $e la ;0H la 20H, $in cau/a ascensiunii puternice a sectorului re-enera(ilelor +i a
sc$erii consumului #n in$ustrie, ceea ce a pus presiune pe pre.
9 parte $in an-a)aii companiei au 0ost trimi+i anul trecut #n +oma) te'nic, iar #n perioa$a $e Pa+te
centralele aproape c nu au lucrat $eloc $in cau/a cererii 0oarte sla(e $e electricitate. >ai mult, mii $e
mineri protestau anul trecut, la 0inele lunii mai, #n Tr-u Jiu +i ameninau c !or !eni la =ucure+ti.
.ar compania se restructurea/ ct $e repe$e poateL !a in!esti #n reali/area unui parc 0oto!oltaic $e 10
>?, amplasat pe unul $intre terenurile sale cu cenu+, pentru a*+i pro$uce propriile certi0icate !er/i,
ast0el #nct s nu mai 0ie ne!oit s le cumpere. Nn acela+i timp, culti! pe 60 $e 'ectare o serie $e
plante ener-etice * Pa6lonia +i >iscant'us, pentru a 0ace economii. Potri!it le-islaiei, pentru
cantitile $e plante ener-etice arse alturi $e cr(une nu se mai cumpr certi0icate $e emisii $e
car(on.
.e asemenea, #+i e"ternali/ea/ o serie $e acti!eL cariera :usnicioara !a 0i $at ctre principalul
client, Re-ia Autonom $e Acti!iti 1ucleare, iar carierele Alunu +i =er(e+ti !or 0i trans0erate ctre
&ET %o!ora.
11
.ar soarta sa, ca +i a #ntre-ului )u$e %or), !a $epin$e #n cea mai mare parte $e le-islaia pri!in$
ener-iile re-enera(ile. Pre+e$intele Traian =sescu a retrimis /ilele trecute Parlamentului le-ea $e
a$optare a or$onanei care amn o parte a su(!eniilor ctre pro$uctorii $e ener-ie !er$e.
).$. ,n cele 20/20 de minute !n care a#i citit reporta*ul nostru de mai sus, CE Oltenia a extras
aproape 3.420 de tone de lignit i a produs peste 550 M67 de energie electric.
3n ase ani% ener2ia s4a scumpit cu 5678 Ce spune conducerea CEO
Gorj Domino - Mihaela ! "orvath
&au/eL EVer/iiF i $istri(uitoriiW
Nn presa $e specialitate s*a relatat $espre 0aptul c 0actura la ener-ie este E#ncrcatF mai mult $ect
su(stanial. &in datele pe care le4a o/erit conducerea CE Oltenia 9iarului Financiar :9F;%
re'ult c preul /inal al ener2iei electrice a crescut% (n perioada <==>4<=?5% cu peste 567% cei
mai importani /actori care au dus la aceast scumpire /iind subveniile pltite de consumatorii
/inali pentru ener2ia verde i creterea tari/elor de distribuie.
Jurnalitii A2 arat c $intr*o 0actur, preul ener-iei pure nu repre/int $ect 24H, restul 0iin$ ta"e,
su(!eniile pentru ener-ie !er$e, tari0ele $e $istri(uie i transport i TVA*ul. Ast0el, E$ac #n 200I
preul 0inal pe un >?' $e ener-ie era 4IK,M; $e lei, anul trecut a a)uns la 64M,2G $e lei. .ac #n 200I
0actura $e ener-ie nu inclu$ea cate-orii precum certi0icate !er/i sau ta"a $e co-enerare, ele au a)uns
s repre/inte acum G,GH $in preul 0inal. Toto$at, tari0ul $e $istri(uie a crescut su(stanial, $e la
201,6G $e lei pe >?', la 2GK,IK $e lei pe >?'. Nn aceeasi perioa$, 200I*201;, preul pentru
pro$uctorii $e ener-ie a sc/ut, $e la 16K $e lei, la 1KK $e lei pe >?' #n 201;F, mai relatea/ A2.
S*a 0cut loc ener-iei !er/i
Potri!it $atelor 0urni/ate presei centrale $e ctre con$ucerea &omple"ul Ener-etic 9ltenia, $in 0actura
total pltit $e un consumator, ener-ia pur nu repre/int $ect 24H, restul 0iin$ TVA*ul, acci/a,
ta"a $e co-enerare, plile pentru certi0icatele !er/i, tari0ele $e $istri(uie i $e transport. Nn Romnia
0uncionea/ acum circa 2.K00 $e >? #n proiecte eoliene, in!estiii reali/ate #ncepn$ cu anul 2010,
principalul ma-net pentru in!estitori 0iin$ sc'ema $e spri)in pus la $ispo/iia lor $e statul romn.
Aceast ener-ie este preluat cu prioritate #n sistem, $e multe ori termocentralele sau 'i$rocentralele
0iin$ oprite pentru a 0ace loc #n sistem ener-iei !er/i. E9 s a)un-em s oprim i nuclearul ca s 0acem
loc la !ntF, a spus 3aureniu &iurel, $irectorul -eneral al &omple"ului Ener-etic 9ltenia.
12

*tatul romn% reclamat la OI. din cau'a abu'urilor lui Ciurel
Pandurul / Maria B#$%
.eclaraiile $irectorului -eneral al &omple"ului Ener-etic 9ltenia, 3aureniu &iurel, au a)uns +i la
9r-ani/aia Internaional a >uncii. Este !or(a $espre a0irmaiile 0cute $e &iurel $up protestul
minerilor $in ;0 mai 2012 cn$ a spus c cei care au participat la mitin- !or 0i primii $isponi(ili/ai.
E.ac .oamne 0ere+te !or !eni momente $e $isponi(ili/ri, cei care nu ne*au #neles acum, nu !or 0i
#nele+i atunciF, a spus &iurel. Anul acesta, !or 0i conce$iai 600 $e an-a)ai.
&on0e$eraia 1aional Sin$ical E&artel Al0aF a $epus o pln-ere la &omitetul pentru 3i(erti al
9r-ani/aiei Internaionale al >uncii. Pln-erea a 0ost 0ormulat #mpotri!a Statului Roman $eoarece
Enu a respectat le-ile pri!in$ li(ertatea sin$ical +i aprarea $reptului sin$ical +i nu a aplicat $reptul
$e or-ani/are +i ne-ociere colecti! in ca$rul &omple"ului Ener-etic 9ltenia Tr-u Jiu a0lat su(
autoritatea >inisterului EconomieiT.
Insti-area salariailor +i #mpie$icarea protestelor
Potri!it &artel EAl0aT, con0e$eraie la care este a0iliat +i 2e$eraia 1aional >ine Ener-ie, &E
9ltenia nu a respectat pre!e$erile contractului colecti! $e munc pri!in$ reinerea coti/aiei pe +tatul
$e plat, nu recunoa+te 21>E ca parteneri $e $ialo- social +i nu sunt acor$ate $repturile pre!/ute #n
&&>.
Principalele nere-uli semnalate $e &artel Al0a suntL insti-area salariailor +i a mem(rilor $e sin$icat
#mpotri!a or-anelor $e con$ucere a sin$icatelor +i #mpie$icarea salariailor s participe la aciuni $e
protest prin 0olosirea ameninrii ca mi)loc $e constrn-ere. E&onsi$erm a+a$ar c ne a0lm #n
pre/ena unui ca/ $e #n-r$ire, prin inter!enia statului, a $reptului la li(ertate sin$ical +i ne-ociere
colecti! +i solicitm anali/area acestui ca/ #n ca$rul &omitetului $e 3i(erti Sin$icale al 9.I.>T, se
arat #n pln-erea &artel Al0a.
9r-ani/aia Internaional a >uncii 7I398 a 0ost creat #n 1M1M +i a $e!enit o instituie speciali/at a
9r-ani/aiei 1aiunilor Bnite #n 1M46. Ea numr #n pre/ent 1G2 $e state mem(re. Scopul primar al
I39 este $e a promo!a munca $ecent, ast0el #nct 0iecare s lucre/e #n con$iii $e li(ertate, ec'itate,
securitate +i $emnitate uman.
.eclaraiile lui &iurel, ane"ate pln-erii
Pln-erea $epus $e &artel Al0a este #nsoit $e o monitori/are a $eclaraiilor 0cute $e &iurel #n
pres, #mpotri!a sin$icatelor. E.ac ni se pune piciorul pe -at, atunci cn$ se !or 0ace liste $e
$isponi(ili/ri, ne a$ucem si noi aminte ca in momentul in care ne*a 0ost -reu am 0ost tratai a+a.
9ricine !e$e ca situaia este -rea, ca nu iese 0um pe co+ul termocentralei sau ca nu mai are loc o
lin-ura $e cr(une in $epo/ite,, este una $in $eclaraiile lui &iurel. ,.ac .oamne 0ere+te !or !eni
momente $e $isponi(ili/ri, cei care nu ne*au #neles acum, nu !or 0i #ntele+i atunci,, a mai spus
&iurel #nainte $e mitin-ul minerilor. .up mitin-, a $ispus !eri0icri #n e"ploatri +i au 0ost
sancionai $irectorii care au apro(at cererile $e conce$iu ale participanilor la protest.
1;
.arii producatori de ener2ie si Rom2a' dau bani pentru #arnita%
hidrocentrala de peste ? mld. euro de care au nevoie eolienele
&iarul 'inanciar - $oxana Petrescu
&omple"ul Ener-etic 9ltenia, 1uclearelectrica, :i$roelectrica, &omple"ul Ener-etic :une$oara,
Electrica si Rom-a/ ar putea 0inanta reali/area stu$iilor $e proiect necesare 'i$rocentralei Tarnita*
3apustesti, o in!estitie $e peste un miliar$ $e euro in care statul roman nu a reusit sa atra-a pana acum
niciun in!estitor. &osturile pentru aceste stu$ii s*ar putea ri$ica la G0 milioane $e euro.
Proiectul este necesar pentru a ec'ili(ra sistemul $e !ariatiile intro$use $e ener-ia re-enera(ila.
1iciun in!estitor in parcuri eoliene nu s*a aratat interesat $e acest proiect care pana la urma este 0acut
tocmai pentru a permite inte-rarea in si-uranta a acestor in!estitii. &ei mai mari in!estitori in proiecte
eoliene sunt ce'ii $e la &EA, italienii $e la Enel si Ener-ias $e Portu-al.
,Am 0ost c'emati sa 0acem parte $intr*o companie $e proiect alaturi $e Rom-a/ si ceilalti pro$ucatori
$e ener-ie pentru a 0inanta partea $e stu$ii necesara reali/arii 'i$rocentralei Tarnita. &osturile pentru
Tarnita au sarit $emult $e un miliar$ $e euro. In -eneral, costurile asociate partii $e stu$ii pentru un
ast0el $e proiect se ri$ica la K*GH $in !aloarea in!estitiei,, a spus 3aurentiu &iurel, $irectorul -eneral
al &omple"ului Ener-etic 9ltenia.
Repre/entantul companiei a preci/at ca $eocam$ata nu au 0ost $iscutii pri!in$ 0inantarea $e catre
pro$ucatorii $e stat a constructiei prorpiu*/ise a 'i$rocentralei Tarnita*3apustesti. Statul nu a -asit
pana acum niciun in!estitor interesat pentru aceasta 'i$rocentrala.
,Tarnita acopera !antul,, a e"plicat Ionel Ilie, $irectorul $e marDetin- si !an/ari al &E 9ltenia.
Ciurel, @3n decembrie am /ost la un pas de blacA4out@
Bursa

&omple"ul 9ltenia cere re-uli noi pentru ec'ili(rarea eolienelor
&on$ucerea pro$uctorului $e ener-ie pe (a/ $e cr(une &omple"ul Ener-etic 9ltenia cere noi
re-uli pentru si-urana sistemului ener-etic naional +i ec'ili(rarea lui, susinn$ c #n luna
$ecem(rie ara noastr a 0ost la un pas $e (lacD*out.
14
3aureniu &iurel, $irectorul -eneral al societii a $eclarat, ieriL ,Nn $ecem(rie, au $isprut (rusc
$in sistem !reo 2.000 >? pentru c nu a (tut !ntul +i a 0ost oprit +i centrala nuclear $e la
&erna!o$. Atunci, #ntr*un timp 0oarte scurt, au tre(uit pornite toate centralele termo, $ar am 0ost
la un pas $e (lacD*out pentru c nu sunt su0iciente centrale $e re/er!, #n urma apariiei #n sistem
a peste 2.000 $e >? eolieni cu pro$ucie impre!i/i(il. Este clar c tre(uie re-n$it strate-ia +i
re-ulile $e asi-urare a si-uranei sistemului. .e e"emplu, pro$uctorii $e ener-ie !er$e s 0ie
o(li-ai s in!esteasc #n centrale $e re/er!,.
A)utorul $at ener-iei re-enera(ile a 0ost re$us, $ar nu este su0icient, #n opinia +e0ului
&omple"ului 9ltenia, care a su(liniatL ,Autoritile +i re-lementatorii tre(uie s re$e0ineasc
si-urana sistemului ener-etic +i s a$opte re-uli noi pentru ec'ili(rarea lui, ast0el #nct toi
pro$uctorii s 0ie e-ali. Sistemul are clar pro(leme s preia 2.000 $e >? pe !nt, $ar acum
0uncionea/ aproape 2.K00 >? eolieni +i I40 >? solari,.
&on$ucerea &omple"ului 9ltenia consi$er c o soluie este intro$ucerea preurilor ne-ati!e la
tran/acionarea ener-ieiL ,.ac !rei s pro$uci +i s ai certi0icate !er/i tre(uie s plte+ti ca s
rmi #n pia.
A+a c+ti- pro$uctorii care stau cu -rupurile #nc'ise. Sau pot 0i instituite noi re-uli $e
0uncionare #n -ol $e sarcin, cn$ acum este preluat cu prioritate ener-ia eolian +i nuclear,
ast0el #nct toi pro$uctorii s 0ie #n pia #n orele cu consum mic,.
Nn pre/ent, &omple"ul 9ltenia, care are -rupuri ener-etice mari, este 0olosit la ec'ili(rarea
pro$uciei !olatile a ener-iei re-enera(ile, o0icialii societii a0irmn$ c 0uncionarea ,$up cum
(ate !ntul, pune #n pericol a-re-atele +i -enerea/ costuri suplimentare $e mentenan +i
pro$ucie a ener-iei pe cr(une.
Cum s4a scumpit ener2ia cu 567 din <==>B !roductorii de
re2enerabile Ci distribuitorii au avut cea mai mare in/luen
&forporate - $oxana Petrescu
Pretul 0inal al ener-iei electrice a crescut in perioa$a 200I*201; cu peste ;6H, cei mai importanti
0actori care au $us la aceasta scumpire 0iin$ su(!entiile platite $e consumatorii 0inali pentru ener-ia
!er$e si cresterea tari0elor $e $istri(utie, arata $atele 0urni/ate $e &omple"ul Ener-etic 9ltenia. .intr*
o 0actura, pretul ener-iei pure nu repre/inta $ecat 24H, restul 0iin$ ta"e, su(!entiile pentru ener-ie
!er$e, tari0ele $e $istri(utie si transport si TVA*ul.
Ast0el, $aca in 200I pretul 0inal pe un >?' $e ener-ie era 4IK,M; $e lei, anul trecut a a)uns la 64M,2G
$e lei. .aca in 200I 0actura $e ener-ie nu inclu$ea cate-orii precum certi0icate !er/i sau ta"a $e
co-enerare, ele au a)uns sa repre/inte acum G,GH $in pretul 0inal. Toto$ata, tari0ul $e $istri(utie a
crescut su(stantial, $e la 201,6G $e lei pe >?', la 2GK,IK $e lei pe >?'.
1K
In aceeasi perioa$a, 200I*201;, pretul pentru pro$ucatorii $e ener-ie a sca/ut, $e la 16K $e lei, la 1KK
$e lei pe >?' in 201;.
Potri!it $atelor 0urni/ate $e &omple"ul Ener-etic 9ltenia, $in 0actura totala platita $e un consumator
ener-ia pura nu repre/inta $ecat 24H, restul 0iin$ TVA*ul, acci/a, ta"a $e co-enerare, platile pentru
certi0icatele !er/i, tari0ele $e $istri(utie si $e transport.
In Romania 0unctionea/a acum circa 2.K00 $e >? in proiecte eoliene, in!estitii reali/ate incepan$ cu
anul 2010, principalul ma-net pentru in!estitori 0iin$ sc'ema $e spri)in pusa la $ispo/itia lor $e statul
roman. Aceasta ener-ie este preluata cu prioritate in sistem, $e multe ori termocentralele sau
'i$rocentralele 0iin$ oprite pentru a 0ace loc in sistem ener-iei !er/i.
,9 sa a)un-em sa oprim si nuclearul ca sa 0acem loc la !ant,, a spus 3aurentiu &iurel, $irectorul
-eneral al &omple"ului Ener-etic 9ltenia.
16