IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA

ECONOMIEI UNOR TARI

Conform studiilor realizate de Organizatia Mondiala a Turismului, efetele turismului !ot
fi gru!ate, in trei ategorii"
efete asu!ra strategiei glo#ale de dez$oltare a unei tari %zone& sau efete glo#ale
efete !artiale asu!ra eonomiei nationale, res!eti$ asu!ra agentilor, setoarelor,
$aria#ilelor si marodimensiunilor fundamentale ale eonomiei
efete e'terne, in domeniul soio(ultural, fizi si el al resurselor umane, u
rezultate eonomie indirete
Im!atul turismului asu!ra eonomiilor urmatoarelor tari "
SUA ) Cele mai reente statistii !u#liate de Tra$el*Tourism Sattelite Aounting,
india fa!tul a in anul +,,- amerianii au .eltuit /-, mld US0 !e ser$iii turistie
%azare, trans!ort, di$ertisment, manare, ser$iii finaniare& si !entru #unuri
a.izitionate in so!uri turistie !e !iata interna si e'terna1 Statele Unite de$anseaza
ategori, in lasamentul mondial u !ri$ire la .eltuielile !entru turism si alatorii, !e
ou!antele lourilor al doilea %2a!onia& si al treilea %3ermania&1 In e !ri$este !rognoza
!entru +,4-, SUA $a .eltui !t turism si alatorii 455,mld US01
Rezultatele #une inregistrate de industria turistia ameriana in +,,- se datoreaza si
im!ortantei aordate de institutiile statului amerian !romo$arii turismului !rin ni$elul
.eltuielilor gu$ernamentale faute, de a!italul in$estit in infrastrutura turistia si de
inasarile o#tinute din $anzarea #unurilor atre turisti %.aine, om#usti#il, eletronie,
a$ioane, $a!oare de roaziera, et& totalizand 4167, mld US0 %adia a!roa!e un sfert din
totalul .eltuielilor !entru turism si alatorii faute de tarile !rimitoare de turisti la ni$el
mondial in +,,-&1Im!ortanta turismului in eonomia ameriana este ilustrata si de
numarul mare de anga8ati in turism si ati$itatile one'e %49 mil& din totalul !o!ulatiei
ati$e %adia 4,:&1
Piata turistia ameriana este una dintre ele mai dinamie si mai im!re$izi#ile, in aelasi
tim!, 4,: din PI; fiind datorate industriei turistie1
Antii!ez a, in onditiile in are noi atauri teroriste $or !utea fi !re$enite si eonomia
ameriana nu $a unoaste !erioade de reesiune se$era, destinatiile euro!ene inlusi$
Romania $or ramane in to!ul !referintelor !u#liului amerian1
<<<1referat1ro
FRANTA ) Piata turistia franeza nu a !utut e$ita onseintele e$enimentelor
internationale "riza Li#an(Israel, atentatele teroriste, totul !e un fond de on8untura
eonomia de!rimanta1 Anul +,,6 a adus =rantei loul intai in lasamentul elor mai
!o!ulare destinatii turistie din lume, du!a e nu mai !utin de -/ de milioane de turisti au
ales sa $iziteze tara, o ifra u ade$arat im!resionanta .iar si !entru s!eialistii in
domeniu %de!asind .iar ei 6, de milioane de etateni ai tarii&1 >ar si numarul elor are
lureaza intr(un fel sau altul in industria turistia franeza, de la .oteluri la loaluri, este
im!resionant, a!ro'imati$ ?,5 milioane %4?: din totalul !o!ulatiei anga8ate( de!asind
media UE&, eea e demonstreaza im!ortanta 8uata de turism in eonomia franeza1 >ar
!otri$it elor are au a8uns aolo aest numar de anga8ati fae a si ser$iiile sa fie de
alitate1 Si franezilor le !lae sa alatoreasa si sa faa turism, fa!t ilustrat de ele 44:
din totalul onsumului aloate .eltuielilor u ser$iiile turistie si #unurilor a.izitionate
in so!uri turistie1
SPANIA( este a doua ea mai !o!ular@ Aar@ din !unt de $edere turistic din lume, du!@
Frana, u 6, de milioane de $izitatori !e an %in +,,-&, eea e a dus a +,: din totalul
inasarilor din e'!ort sa fie aduse de turistii straini intrati, 4/: din totalul PI; sa fie
inasate din turism si u a8utorul elor 5 mil de anga8ati in industria turistia si one'a
aesteia1 Pentru a sustine aeste rezultate s(au in$estit in infrastrutura, e.i!amente
moderne, s1a1 suma de 6, mld US0 in +,,-1
ITALIA ) Regiunea Mediteranei este ea mai soliitata destinatie turistia din lume1 Se
estimeaza a numarul turistilor are $or $izita zona mediteraneana $a reste de la ++,
milioane la ?9, milioane si asta in mai !utin de +, de ani %+,+,&1 Cele mai reente studii
de !iata au rele$at a turistul italian !refera sa(si !etreaa $aantele in !ro!ria tara %!este
6,: in !o!ulatie&, ererea in +,,- de turism si alatorii totalizand +-+ mld US0,
!ozitionandu(se du!a 3ermania si =ranta1 446 mldUS0 au fost .eltuiti in +,,- !e
alatorii si turism in interes !ersonal !entru $aante in strainatate, ??,6 mldUS0 !entru
alatorii de afaeri, !onderea turismului si alatoriilor !e eonomie in PI; fiind de 4,:1
Puntele de inters ale italienilor in Romania sunt" orasele medie$aleBTransil$ania,
manastirile !itateBas!etele ulturale si religioase, Maramuresul, ;uurestiul, >elta
>unarii si litoralul1
GERMANIA ) In adrul UE germanii sunt !o!orul are alatores el mai mult" /,:
dintre germani au realizat el !utin o alatorie %!entru el !utin 5 no!ti, luand in
onsideratie si turismul intern& eea e re!rezinta a 66 de milioane de turisti germani,
in anul +,,?1 %sursa" Eurostat&1
C.eltuielile turistilor germani au resut onstant in anii C7, si au sazut neseminifiati$
in +,,+ si +,,?,iar in +,,- germanii $or in$esti +,9 mld US0 in turism si alatorii1
3ermanii au .eltuit 9? mldUS0 !entru alatorii de afaeri in +,,-1 Cei are .eltuies
el mai mult in $aanta sunt u!lurile in are am#ii !arteneri lureaza si are nu au o!ii,
media UE de 44: la .eltuielile destinate turismului si alatoriilor !ersonale din totalul
#ugetului indi$idual sau familial fiind aeeasi si !entru 3ermania in +,,-1 Turistii
germani sunt si ei mai .eltuitori din UE in e !ri$es ser$iiile si #unurile turistie
oferite de !iata interna sau e'terna, u 5/5 mldUS0 .eltuiti in +,,-1 Au si el mai mare
numar de anga8ati in industria turistia in +,,- %5 mil& din UE1
>ar sunt u mult su# media UE %-,9:& la !onderea inasarilor din e'!ortul turisti %5:&
in totalul inasarilor din turism in +,,-1
CHINA )C.ina $a de$eni !ana in +,+, ea de a !atra mare sursa de turisti din lume1
Tendinta generala de restere a numarului de turisti .inezi este determinata de
im#unatatirea standardului de $iata al aestora, im#unatatire determinata de dez$oltarea
eonomia si soiala din ultimii ani1
In anul +,,- !artii!area la PI; a inasarilor din alatorii si turism !e eonomie este de
4+:, in masura in are forta de muna din eonomie in e !ri$este industria turistia este
de -+19 mil si in$estitiile de a!ital in turism au resut u 46:1 C.ina e o tara u
!otential urias din !unt de $edere al e'!ortului de turisti , in +,,- atingand doar ?: din
totalul e'!ortului .inez1 >ar reenta inlesnire a de!lasarilor !este .otare a etatenilor
aestei tari $a sta la #aza resterii im!resionante a flu'ului de turisti si $izitatori dins!re
C.ina1
In urma u sa!te ani turismul international le era interzis louitorilor C.inei1 C.inezii
sunt foarte interesati de destinatii e au fost reent des.ise, eea e este si azul Euro!ei,
al Romaniei in s!eial1
CEHIA ) Deniturile in $aluta din turism, inregistrate in +,,6 de Ce.ia, s(au ridiat la
5,,7 mld EURO, u +: mai mult deat in +,,9, si au re!rezentat o ontri#utie de ?,4: in
PI;, informeaza Prague >ailE Monitor1 In +,,- ontri#utia turismului si alatoriilor la
PI; !e eonomie re!rezinta 4+,-:, iar !e industrie +:1 =orta de muna angrenata in
turism !e eonomie este de 9671,,, de !ersoane, adia 4+: din total !o!ulatie ati$a1
Mai mult de 8umatate din .eltuielile u turismul si alatoriile in interes !ersonal ale
turistilor straini intrati in Ce.ia in +,,- este aloata .eltuielilor u masa si azarea, un
!roent de 46: !entru trans!ort si 4+: !e ati$itati de distratie si rereere1 Turistii are
au $izitat Ce.ia !entru o zi au .eltuit mai mult deat ei are au ramas el !utin o
noa!te, iar dintre ei are au .eltuit el mai mult germanii au fost !rimii1
BULGARIA ) Pentru englezi, ;ulgaria nu este $azuta u interes, !entru a e !ere!uta
a o destinatie !entru litoral si loul unde !ot sa(si um!ere louinte1 ;ulgaria e'eleaza
in +,,- %fata de media UE& u 51-: restere a ererii !entru turism si alatorii % in $alori
a#solute, /mld US0&, dar nu intree lidera gru!ei, Romania u 719:1 In +,,-, !onderea
turismului si alatoriilor !e eonomia #ulgara este de 4519: din PI;1
;ulgaria a de$enit in ultimii doi ani o destinatie fa$orita !rintre turistii romani1 >aa
!ana aum ererea era mare !entru oferta de !e litoral, din aest an statiunile #ulgaresti
de la Marea Neagra au de$enit o atratie si !entru ei are !refera turismul de <eeFend1
>aa in distritul Darna, in are se afla statiuni !reum Al#ena sau Nisi!urile de Aur erau
de ?-, de unitati de azare la sfirsitul lui +,,9, si 676 la mi8loul lui +,,6, in$estitiile de
a!ital in turismul #ulgar in +,,- au sazut u 51?: atingand 4+: din totalul in$estitiilor
de a!ital1
UNGARIA ) Turismul re!rezinta o ati$itate are adue in ontul $einilor nostri
miliarde de euro annual %ererea !entru alatorii si turism in +,,- este de 4- mld US0
(ea mai mia din ele 4, tari analizate&1 O !arte dintre aesti #ani $in .iar de la romanii
are !refera sa(si !etreaa $aantele in .otelurile din ;ulgaria sau Ungaria1 Cele doua tari
ne onureaza diret !e toate om!onentele ati$itatii turistie1 Astfel, in $reme e
!untele tari ale Ungariei in eea e !ri$este !iata romaneasa sint ;uda!esta si statiunile
#alneare, ;ulgaria a aa!arat de8a o !arte im!ortanta !e segmentul de litoral si aum
!romo$eaza intens oferta de s.i1 =orta de muna ou!ata in turism !e eonomie este de
?,,1,,, de !ersoane, adia -,/: din totalul !o!ulatiei ou!ate in +,,-1
ROMANIA ) ou!a loul + du!a Emiratele Ara#e Unite u o restere !rognozata !entru
+,,- de 4717: la numarul de turisti sositi %Disitor E'!orts&, eea e oglindeste dorinta
romanilor de a dez$olta aest setor eonomi1 Desti #une $in si dins!re turismul de
afaeri1 Pe aest segment, Romania #enefiiaza de o on8untura fa$ora#ila, o!ortunitate
are nu ar tre#ui !ierduta1
Pentru segmentul de turism de afaeri, ;uurestiul este !rini!alul oras !entru om!anii
!e lista !referintelor, la onurenta u zonele de interes turisti traditionale din tara1
Cererea in restere nu este insa de a8uns !entru a fae din tara noastra o destinatie
emergenta, statut la are, !otri$it studiilor internationale, au a8uns de8a Croatia, statele
#altie, Panama, Re!u#lia >ominiana sau .iar orase !reum ;uda!esta1 Romaniei ii
li!seste in !rimul rand infrastrutura de trans!ort de alitate si legaturi aeriene sufiiente
% -: re!rezinta in$estitiile de a!ital !entru turism si alatorii din totalul in$estitiilor de
a!ital in +,,-&1
Litoralul nostru sufera si mai mult, deoaree in ;ulgaria !leaa turistii dis!usi la
.eltuieli e$a mai mari, in onditiile in are ele mai multe ereri sunt !entru .otelurile
de !atru si ini stele, u !a.ete all(inlusi$e1
Tara noastra sta mai #ine deit $einii nostri la numarul unitatilor de azare1 Mai mult, si
la noi s(a in$estit in .oteluri sau !ensiuni, u o restere de 7: in +,,- la in$estitiile de
a!ital in domeniul turisti %infrastrutura, noi e.i!amente, et&1 Astfel, daa la sfirsitul
anului treut erau +16,6 unitati de azare, in luna iunie a aestui an s(a a8uns la ?14?/1 In
eea e !ri$este numarul de turisti straini are au inno!tat in aeste unitati de azare, stam
mult mai sla# deit $einii nostri1 A$em in +,,- un numar de 9-91,,, de !ersoane
ou!ate in turism si alatorii !e eonomie, mai mult deat $einii nostri onurenti, insa
stam mai !rost la !onderea .eltuielilor !entru turism si alatorii in interes !ersonal in
totalul onsumului %?,/:&, inlusi$ la e'!ortul din turism in total e'!ort %+1?:& 1
National 3eogra!.i SoietE a lansat in se!tem#rie +,,- un g.id turisti !entru
!romo$area Romaniei la ni$el international, u finantare din !artea 3u$ernului SUA,
are a oferit +491,,, dolari !entru realizarea aestui !roiet1 SUA a s!ri8init turismul
Romaniei de mai mult de sa!te ani !rin !roiete dez$oltate in regiunile im!ortante ale
tarii !reum Maramures, ;uo$ina, Si#iu si altele1 3.idul are !este +9, de !agini si
u!rinde desrieri ale !rini!alelor destinatii turistie ale Romaniei, a$and si informatii
des!re !osi#ilitatile de azare1
AsoiaAia NaAional@ a AgenAiilor de Turism %ANAT& onsider@ @, Gn onte'tul
internaAional atual, Gn are onurenAa Gntre !ieAele turistie este din e Gn e mai mare,
iar tendinAa este de s@dere a !reAurilor, 3u$ernul RomHniei ar tre#ui s@ aorde failit@Ai
fisale industriei de !rofil1 ANAT sustine a tre#uie de!use eforturi finaniare !entru a
!rodusul turisti s@ fie ieftin !e !iaAa onurenAial@ Ii a tre#uie sa se sta#ilieasa o
strategie de dez$oltare a turismului !e termen lung, Gn !rezent, nee'istand ale de mi8lo,
i doar dou@ o!Aiuni" a fi o destinaAie turisti@ sau a ieIi de !e !iaA@1 A fost ela#orat in
aest sens Master !lanul !entru turismul romanes de OMT are insa tre#uie sa
fiea!ro#at de autoritatile romane1
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate