Drogurile sintetice in Romania

I. Introducere

Romnia nu este o ar de producie a drogurilor, ns i pstreaz calitatea de important punct de
tranzit pe ruta Balcanic de traficare a drogurilor; drogurile tranziteaz Romnia ctre Europa
Central i de Vest dinspre Afganistan, Turcia, via Bulgaria sau Serbia, n timp ce precursorii de
droguri se deplaseaz pe traseul invers rutei mai sus menionate, ctre Turcia i Afganistan via
Bulgaria. Alturi de statele cu ieire la Marea Neagr, Romnia este o rut alternativ/ secundar de
introducere a drogurilor n Europa, prin portul Constana.

Drogurile sintetice (amfetamine, ecstasy, MDMA) sunt tranzitate prin Romania, existand si o cerere
pentru consum. Acestea provin din tari vest-europene (Olanda, Spania,Germania,Anglia, China) si au
ca destinatie tari din Orientul Apropiat si Mijlociu.

Drogurile sintetice sunt traficate in Romania prin intermediul serviciilor postale, a transportului
aerian, cat si a celui rutier (prin autoturisme personale), in timp ce consumul este localizat in special
in baruri, discoteci, cluburi.


II. De ce Romania?

Conform raportul ANA, se remarc o intensificare a activitilor desfurate de grupurile criminale,
prin recrutarea de ceteni romni pentru transportul unor cantiti semnificative, de 10 80 kg.

Fiind o tara in curs de dezvoltare, Romania este o sursa mult mai usoare de a recruta oameni care sa
se ocupe cu transportul drogurilor.

Nivelul scazut de trai, ii indeamna pe anumiti cetateni romani sa recurga la aceasta varianta pentru a-
si imbunatatii veniturile, asumandu-si riscuri foarte mari, mai ales cand accepta sa ingurgiteze
drogurile pentru a le transporta (in jargonul traficantilor acestia se numesc butoaie)

De asemenea, in urma statisticilor, majoritatea colaboratorilor marilor carteluri sunt romani. Spre
exemplu, o traime din detinutii inchisi pentru trafic de droguri, in Venezuela, sunt romani; in ceea ce
privete persoanele transferate n Romnia n vederea executrii pedepsei cu nchisoarea n anul
2012, un numr de 8 persoane au fost transferate din Spania, Norvegia, Germania, Portugalia i
Suedia. Din Romnia au fost transferate n vederea executrii pedepsei cu nchisoarea, n cursul
anului 2012, un numr de 6 persoane (3 persoane n Olanda i 3 persoane n Turcia).


Romnia devine tot mai evident i o ar de destinaie pentru majoritatea tipurilor de droguri:
heroin, canabis, cocain, rezin de canabis i droguri sintetice, aspect confirmat i de capturile
semnificative nregistrate la nivelul anilor 2011 i 2012 prin raportare la numrul capturilor,
cantitile confiscate, tipurile de drog confiscate, precum i la repartiia acestora pe teritoriul
Romniei.


III. Unde in Romania?

Marile aglomerri urbane, precum i zonele transfrontaliere au continuat s rmn i pe parcursul
anului 2012-2013, zonele cu potenial criminogen ridicat n domeniul criminalitii la regimul juridic
al drogurilor. (Aceast concluzie este susinut de situaia datelor statistice nregistrate la nivelul
structurilor teritoriale ale DIICOT.)



Bucureti au fost soluionate 65,96% din totalul cauzelor soluionate la nivel naional, urmate de
municipiul Constana cu 4,56%, Cluj cu 4,08% i Ploieti cu 3,55% .

Structurile care au nregistrat creteri sunt urmtoarele: Trgu Mure, Braov i Oradea.

n cursul anului 2012, au fost identificate pe teritoriul Romniei dou laboratoare clandestine de
condiionare de substane noi cu proprieti psihoactive124, dintre care unul pe raza Municipiului
Bucureti i altul la pe raza Municipiului Buzu. Cu ocazia activitilor desfurate de ctre lucrtorii
antidrog au fost descoperite cele dou locaii, n incinta crora, membrii unor reele de traficani
romni realizau amestecuri de fragmente vegetale cu substane noi cu proprieti psihoactive, ce
erau ulterior ambalate i porionate n vederea comercializrii (designer drugs).

Astfel, putem spune ca Romania incepe sa capete si o dimensiune de producere nu doar de tranzitare
si consum a drogurilor.


IV. Indicatori demografici si sociali-economici

n ceea ce privete indicatorii demografici i socio-economici ai persoanelor trimise n judecat n
anul 2012 pentru svrirea de infraciuni la regimul drogurilor este, n general, o persoan de sex
masculin, cu vrsta cuprins n intervalul 21-54 de ani, din mediul urban, cu un nivel de pregtire
mediu i fr ocupaie.


V. Profilul consumatorului

Majoritatea consumatorilor sunt adolescenti sau tineri, in cautarea unei placeri sau manati de
dorinta de a se identifica cu un grup

Lipsa unui loc de munca, lipsa unei educatii adecvate, distrugerea celulei familiale sau diverse
probleme personale, pot fi de asemenea factori ce pot impinge spre consumul de droguri.

Mecanismul este descris astfel: cel incapabil sa adapteze lumea reala la aspiratiile sale isi creaza o
lume de vis, in care spera sa-si implineasca destinul.

Se spune ca indivizii slabi sunt predispusi la dependenta de droguri. In realitate, opusul este
adevarat: dependentii de droguri devin indivizi slabi.


VI. Org antidrog

Ca reactie la intensificarea consumului si traficului de droguri, in Romania s-au infiintat mai multe
organizatii ce au ca scop combaterea consumului, comercializarii si traficului de droguri.

Asociatia Nationala Antidrog ANA

Asociatia de Lupta Antidrog

Alianta Internationala Antidrog AIA

Asociatia pentru Siguranta Comunitara si Antidrog ASCA


Astfel, Strategia Naional Antidrog 2013-2020 urmrete s:
reduc nivelul consumului i dependenei de droguri, precum i consecinele generate de acestea
la nivelul sntii, ordinii i siguranei publice;
contribuie la reducerea disponibilitii drogurilor pe pia;
promoveze cunoaterea fenomenului prin evaluarea sistematic a tendinelor i provocrilor din
domeniul drogurilor, n vederea fundamentrii rspunsului instituiilor i structurilor societii civile;
asigure cadrul necesar dialogului i cooperrii ntre instituiile implicate i sectorul
neguvernamental.

Bibliografie:

http://www.ana.gov.ro/rapoarte%20nationale/RN_2013.pdf

http://www.psychologies.ro/anchete-si-dosar/familie-copii-anchete-si-dosar/drogurile-in-romania-
1278356

http://www.antena3.ro/romania/in-premiera-intunecata-si-periculoasa-lume-a-traficantilor-romani-
de-droguri-228617.html

http://adevarul.ro/news/societate/de-vin-drogurile-romania-
1_50ad49d27c42d5a66392527a/index.html

http://www.slideshare.net/geanynutza/10-a-radulescu-geanina-4208639

http://www.ana.gov.ro/rapoarte%20nationale/Report_RO_2012.pdf

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-10703168-drogurile-romania-rutele-trafic-preturile-numarul-
victimelor.htm