Sunteți pe pagina 1din 42

15

CURBE SI SUPRAFETE DE INTERACTIUNE LA BARE DIN METAL
























16
CAPITOLUL 3
Comportarea elementelor de tip bara in stadiul plastic

3.1 SOLICITAREA DE INCOVOIERE OBLICA

Momentul incovoietor oblic produs de o incarcare situata intr-un plan diferit de planele
principale de inertie poate fi exprimat in functie de componentele sale din cele doua plane
principale ale sectiunii, respectiv momentele incovoietoare M
y
si M
z
.
Capacitatea de rezistenta in domeniul plastic a sectiunii este caracterizata de
interactiunea momentelor plastice reduse


y , pl
M
y , pl
M M
z


z , pl
M
z , pl
M M
y
(3.1)

A. R. Rzhanitzyn a determinat solutia teoretica pentru sectiunea de forma oarecare.
Solutia se bazeaza pe determinarea curbei centrelor de greutate ale celor doua jumatati ale
sectiunii transversale la rotirea acesteia in jurul axei barei, cand momentul incovoietor ramane
in pozitia sa originala.
A. I. Strelbitzkaya a studiat sectiunile I si U, pentru care a analizat stadiile elasto-plastic
si plastic. In continuare se prezinta principalele sale rezultate pentru sectiunea I.

3.1.1. Interactiunea momentelor incovoietoare in stadiul elasto-plastic la sectiuni I
dublu simetrice

Scopul solutiei este de a obtine momentele incovoietoare elasto-plastice M
e-p,y
si M
e-p,z
.
Se disting patru situatii posibile de solicitare a sectiunii, prezentate in Fig. 3.1. In cazurile (a)
si (b) apar deformatii plastice doar in talpi, pe cand in cazurile (c) si (d) acestea apar si in talpi
si in inima. Fig. 3.1 prezinta diagramele de tensiuni si deformatii specifice in aceste situatii.
Distributia tensiunilor si deformatiilor specifice este caracterizata de marimea
deformatiei specifice la marginea talpii,
c
k si de parametrii a, c, u. Factorul k indica cu
cat s-a depasit
c
la marginea sectiunii transversale.
Se vor calcula valorile teoretice pentru momentele incovoietoare relative
y , pl y , p e
M M


si
z , pl z , p e
M M


numai pentru cazurile (b) si (d). Rezultatele pentru alte situatii in care apar
deformatii plastice, respectiv pentru diferite valori ale lui k vor fi prezentate grafic.

17



F
i
g
.

3
.
1

D
i
a
g
r
a
m
e

d
e

t
e
n
s
i
u
n
i

s
i

d
e
f
o
r
m
a
t
i
i

s
p
e
c
i
f
i
c
e

i
n

d
i
f
e
r
i
t
e

s
t
a
d
i
i

e
l
a
s
t
o
-
p
l
a
s
t
i
c
e

s
i

i
n

s
t
a
d
i
u
l

p
l
a
s
t
i
c

p
e
n
t
r
u

s
e
c
t
i
u
n
e
a

I

d
u
b
l
u

s
i
m
e
t
r
i
c
a

s
o
l
i
c
i
t
a
t
a

l
a

i
n
c
o
v
o
i
e
r
e

o
b
l
i
c
a

18

Se noteaza
i
t 0
A
A
d
D
d
B
t
T
e = p
in care BT A
t
= este aria talpii si dt A
i
= este aria inimii sectiunii.
Momentele incovoietoare plastice pentru sectiunea I dublu simetrica se pot scrie astfel:
( ) p o o 4 1 td
4
1
td
BTD
4 1 td
4
1
td
4
1
BTD W M
2
2
0 2
c
2
0 c y , pl y , pl
+ = |
.
|

\
|
+ =
|
.
|

\
|
+ = = (3.2)

c
2
c z , pl z , pl
2
T B
W M o o = = (3.3)
Cand u>a (Fig. 3.1d), din asemanarea triunghiurilor alcatuite de deformatiile specifice
din talpi se obtine relatia

c
c
k u 2 / B
a
r
r
=
+
(3.4)
cu ajutorul careia se poate exprima a in functie de u si k:

|
.
|

\
|
+ =
2 / B
u
1
k
1
2
B
a (3.5)
Similar, din relatia
u
a
2 D
c
3
c
0
= =
r
r
se obtine

2 B
u
2 B
u
1
k
1
2
D
c
0
+
= (3.6)
Momentele incovoietoare in acest stadiu elasto-plastic sunt:

c
2
0
2
2 2
2
0
2
y , p e
2 B
u
td
TBD
4
2 B
u
2 B
u
1
k
1
d 4
D
3
4
1
4
td
M o
(
(
(
(
(

+
|
|
|
|
.
|

\
|
+
=

(3.7)

(
(

|
.
|

\
|
+
|
.
|

\
|
=

2
2
2
c
2
z , p e
2 / B
u
1
k 3
1
2 / B
u
1
T B
M
o
(3.8)
Rezulta urmatoarele doua ecuatii:
19

(
(
(
(
(

|
|
|
|
.
|

\
|
+
+
+
=

2
2
y , pl
y , p e
2 B
u
2 B
u
1
k 3
1
2 B
u
4 1
4 1
1
M
M
p
p
(3.9)

2
2
2
z , pl
z , p e
2 B
u
1
k 3
1
2 B
u
1
M
M
|
|
.
|

\
|
+
|
|
.
|

\
|
=

(3.10)
Cand u<a (Fig. 3.1b), printr-un calcul analog se obtin relatiile:

|
|
|
|
.
|

\
|
+
+
+
=

2 / B
u
1
2 B
u
k
3
2
2 B
u
4
4 1
1
M
M
y , pl
y , p e
p
p
(3.11)

2
2
2
z , pl
z , p e
2 B
u
1
k 3
1
2 B
u
1
M
M
|
|
.
|

\
|
+
|
|
.
|

\
|
=

(3.12)
Parametrul cel mai important in aceste relatii este raportul ( ) 2 B u . Alegand diferite
valori ale sale in intervalul (0;1) pentru o anumita sectiune transversala caracterizata de
marimea p si de o deformatie specifica maxima kr
c
, se pot determina rapoartele momentelor
incovoietoare. Se obtin astfel puncte discrete prin a caror unire se poate trasa curba de
interactiune a sectiunii.
Un stadiu elasto-plastic il reprezinta cel in care inima incepe sa se plastifice. In acest
caz, u = a. Din relatia (3.3) se obtine valoarea limita

1 k
1
2 B
u

= (3.13)
Cand parametrul ( ) 2 B u este mai mic decat aceasta valoare, inima este in stadiu
elastic, iar in caz contrar in stadiu plastic.
In Fig. 3.2 se prezinta relatiile de interactiune dintre momentele incovoietoare relative
y , pl y , p e
M M

si
z , pl z , p e
M M

pentru o sectiune transversala caracterizata de p = 1, pentru
valori ale lui k de la 1.0 (stadiul elastic limita) pana la 20. Curbele de interactiune corespund
deformatiei specifice maxime de la marginea talpii sectiunii,
c
kr r = care este mai mica sau
egala cu deformatia specifica la sfarsitul palierului de curgere, respectiv inceputul consolidarii
otelului solicitat la intindere.


20
z , pl
z , p e
M
M





3.1.2 Interactiunea momentelor incovoietoare in stadiul plastic

Se vor determina momentele incovoietoare plastice reduse
z
M
y , pl
M si
y
M
z , pl
M pe baza
diagramelor de tensiune idealizate din Fig. 3.1e. Deasemenea, se va observa in ce mod aceste
diagrame idealizate afecteaza relatia dintre momente in raport cu stadiul real elasto-plastic cu
deformatii finite.
Din conditiile de echilibru de moment se obtine:

z
M
y , pl
2
0 c y
M td
4
1
TuD 2 M =
|
.
|

\
|
+ =o (3.14)

y
M
z , pl
2
2
c z
M Tu 2
2
TB
M =
|
|
.
|

\
|
=o (3.15)
Exprimand
z
M
y , pl
M din Ec. (3.14) si
y
M
z , pl
M din Ec. (3.15) in functie de p se obtine:

p
p
4 1
2 B
u
4 1
M M
y , pl
M
y , pl
z
+
+
= (3.16)

(
(

|
|
.
|

\
|
=
2
z , pl
M
z , pl
2 B
u
1 M M
y
(3.17)
Fig. 3.2 Sectiunea dublu simetrica: Curbe de interactiune intre momentele incovoietoare
relative
y , pl y , p e
M M


si
z , pl z , p e
M M

pentru diferite valori
c
k r r =
y , pl
y , p e
M
M

21
y , pl
M
y , pl
M
M
z
Se observa ca formulele (3.16) si (3.17) reprezinta cazul particular al formulelor (3.9) si
(3.10) pentru k = ~. Parametrul ( ) 2 B u se calculeaza din Ec. (3.16) si se introduce in
Ec. (3.17). Se obtine astfel curba de interactiune a momentelor incovoietoare:

( )
( ) 1
M
M
1
M
M
4 1
4
1
z , pl
M
z , pl
2
y , pl
M
y , pl
2
y
z
= +
(
(

+ p
p
(3.18)
In Fig. 3.3 se reprezinta curba de interactiune pentru diferite valori p.
Efectul idealizarii diagramelor de tensiune conform Fig. 3.1e asupra relatiei dintre
z
M
y , pl
M si
y
M
z , pl
M reiese din comparatia intre curba pentru p =1 din Fig. 3.3 (valabila pentru
k = ~) si curbele din Fig. 3.2. Curbele pentru k = 10, 20, ~ sunt foarte apropiate, practic se
suprapun in cazul ultimelor doua valori. Aceasta observatie conduce la urmatoarea concluzie:
daca se defineste stadiul elasto-plastic limita prin atingerea unei deformatii specifice intre 10
si 20
c
r , atunci relatia de interactiune (3.18), adevarata pentru k = ~, poate fi considerata
general valabila pentru toate cazurile, cu suficienta acuratete.





Fig. 3.3 Sectiunea I dublu simetrica: Curbe de interactiune teoretice intre momentele
incovoietoare relative pentru diferite valori ale lui p (linie continua) si curbe
aproximative (linie punct)
z , pl
M
z , pl
M
M
y
22
3.1.3 Relatii de verificare a sectiunilor I dublu simetrice solicitate la incovoiere oblica in
metoda starilor limita

In calculele practice, calculul sectiunii transversale solicitate la incovoiere oblica conform
ecuatiei (3.18) este dificil de efectuat. De aceea, in codurile de proiectare sunt prevazute
relatii empirice de interactiune a momentelor incovoietoare.
In Fig. 3.3. sunt prezentate cu linie punct trei astfel de relatii:
1
M
M
M
M
z , pl
z
2
y , pl
y
= +
|
|
.
|

\
|
(e1) , 1
M
M
7 . 0
M
M
z , pl
z
y , pl
y
= + (e2) si 1
M
M
M
M
z , pl
z
y , pl
y
= + (e3)
Normele europene pentru calculul structurilor metalice, Eurocode 3, prevad pentru
incovoierea oblica urmatoarea relatie:
1
M
M
M
M
z , pl
z
y , pl
y
s
|
|
.
|

\
|
+
|
|
.
|

\
|
o o
(3.19)
in care o este o constanta care poate fi luata cu 1. Linia dreapta corespunzatoare acestei relatii
de interactiune este reprezentata in Fig. 3.2 cu linie intrerupta si in Fig. 3.3 cu linie punct.
La prima vedere, un calcul bazat pe conditia (3.19) nu foloseste la intreaga capacitate
proprietatile plastice ale materialului. De fapt, cu exceptia cazului in care se fac calcule foarte
exacte, aceasta relatie prevede o rezerva pentru efecte secundare, cum ar fi, in cazul barelor
deformate din incovoiere oblica, efectul tensiunilor din torsiune.

3.2 SOLICITAREA DE INCOVOIERE CU FORTA TAIETOARE

In cazul solicitarii de incovoiere, in sectiune apar un moment incovoietor M si forta taietoare
asociata, T, respectiv tensiuni normale o
x
= o si tensiuni tangentiale t
xz
= t
zx
= t. Tensiunile
normale o
z
datorate incarcarii exterioare pe element se neglijeaza intrucat in cazul unei
incarcari distribuite pe element efectul o
z
este neglijabil, iar in cazul unor forte concentrate
efectul lor este in general preluat de rigidizari.
Problemele care apar la acest tip de solicitare sunt:
a) determinarea stadiului in care se epuizeaza capacitatea portanta plastica a sectiunii,
b) determinarea curbei de interactiune M - T.
Se vor prezenta principiile enuntate de diversi autori care au studiat aceste probleme si
principalele rezultate pe care se bazeaza regulile de proiectare.
23
Solutia fundamentala consta in a urmari plastificarea pas cu pas a sectiunii la cresterea
incarcarii. Relatia dintre o si t este proportionala in cele mai multe momente. Prin urmare
acesta este un caz de redistribuire a tensiunilor pe sectiune la cresterea continua a incarcarii,
ceea ce genereaza dificultati in calculele practice. Calculul automat permite gasirea unei
solutii numerice a combinatiei tensiunilor din moment incovoietor si forta taietoare pe
sectiune, urmarind plastificarea progresiva a unor arii mici in care este impartita sectiunea
transversala. In locul unei solutii dificil de obtinut cum e cea pas cu pas se poate gasi direct
rezultatul final pe baza conditiilor de echilibru ale Teoriei Plasticitatii si a criteriului de
curgere exprimat in Ec. (2.14).
Conditiile de echilibru in starea plana de tensiune in cazul neglijarii tensiunii o
z
si a
fortelor masice se exprima cu relatiile
0
z x
=
o
o
+
o
o t o
(3.20)
0
x
=
o
ot
(3.21)
Conditiile de echilibru global pe sectiunea transversala sunt:

= =
A
T
pl
dA z M M o (3.22)

= =
A
M
pl
dA T T t (3.23)
La baza solutiei fundamentale sta principiul conform caruia capacitatea portanta
plastica a sectiunii se epuizeaza in acel stadiu de solicitare in care tensiunile o si t satisfac
criteriul de curgere (2.14) in toate punctele sectiunii sau in zonele cele mai importante ale
acesteia. Prin urmare, momentul incovoietor din relatia (3.22) este momentul plastic redus
datorita efectului fortei taietoare,
T
pl
M , iar forta taietoare din relatia (3.23) este forta taietoare
plastica redusa datorita efectului momentului incovoietor,
M
pl
T .

3.2.1 Principiile de baza ale solutiei teoretice in cazul sectiunii I dublu simetrice

Solutiile date de diferiti autori pot fi grupate in functie de criteriul considerat pentru pierderea
capacitatii portante plastice a sectiunii. Din primul grup fac parte solutiile care considera ca
plastificarea inimii, indiferent de starea de tensiune din talpi, duce la pierderea capacitatii
portante plastice a sectiunii. Din al doilea grup fac parte solutiile care considera intreaga
sectiune plastificata, iar tensiunile tangentiale pe sectiune pot fi atat in inima cat si in talpi.
24
3.2.1.1 Solutii bazate pe primul criteriu de cedare a sectiunii, plastificarea inimii
B. M. Broude trateaza sectiunea I solicitata la incovoiere si forta taietoare ca pe o sectiune
dreptunghiulara, neglijand tensiunile tangentiale din talpi. El adopta urmatoarele ipoteze
pentru relatiile dintre tensiuni si deformatii specifice:
q r r o
1
1 1
= =
|
|
.
|

\
|
+
p
E E


( )
y

t =
(
(

+
+
p
E E
3 1 2

in care E
p
este modulul plastic,
r
1
este deformatia specifica a fibrei extreme a sectiunii,
q = z/(D/2).
La acestea se adauga relatiile de echilibru (3.20) si (3.21) si criteriul de plasticitate (2.14).
Se considera doua cazuri:
a) Daca efectul momentului incovoietor este predominant in raport cu efectul fortei
taietoare, inainte de pierderea capacitatii portante a sectiunii transversale sunt plastificate
numai talpile.
b) Daca efectul fortei taietoare este predominant, plastificarea sectiunii incepe cu inima,
in vecinatatea axei neutre. In momentul pierderii capacitatii portante a sectiunii, corespunzator
plastificarii integrale a inimii, talpile pot fi in elastic sau in plastic.
Momentul incovoietor relativ
pl
T
pl
M M si forta taietoare relativa
pl
M
pl
T T au fost
exprimate de Broude cu relatiile:

( )

+
=
1
0
2
2 2
2
2
pl
T
pl
d
1
2
M
M
q
q q o
q
o (3.25)

( )

=
1
0
2
2 2
2
2
pl
M
pl
d
1
1
T
T
q
q q o
q
(3.26)
in care q = z/(D/2) si o este un parametru ce exprima raportul dintre tensiunile o si t
max
,
este raportul dintre momentul static al unei jumatati de inima situata de o parte a
axei neutre, S
i
si momentul static al unei jumatati de sectiune situata de aceeasi parte a
axei neutre, S,
T
pl
= t
c
A
i
.
(3.24)
25
Broude a rezolvat integralele de mai sus si a deteminat valorile lor numerice pentru
diferite valori ale lui . Aceste rezultate sunt prezentate in Fig. 3.4 prin curbele trasate cu linie
continua. Curbele trasate cu linie intrerupta exprima ecuatiile empirice echivalente
1
T
T
M
M
T
T
M
M
2
pl
M
pl
2
pl
T
pl
2
pl
M
pl
2
pl
T
pl
=
|
|
.
|

\
|
|
|
.
|

\
|

|
|
.
|

\
|
+
|
|
.
|

\
|
o (3.27)
in care

2
3
1 3
7 . 2 9 . 2
|
.
|

\
|


o
|
.
|

\
|
+ +
=
d
T
1
A
A
4 1
1
i
t

P. Juhs considera distributia tensiunilor pe inaltimea inimii conform Fig. 3.5. El a
presupus ca, la o crestere proportionala a tensiunilor o si t pe sectiune, plastificarea se
propaga de la marginile inimii catre interior, datorita tensiunilor normale predominante, o dar
si de la mijlocul inimii catre exterior, datorita tensiunilor predominante t. Cele doua domenii
se intalnesc intr-un punct situat la distanta z
o
fata de axa neutra (Fig. 3.5).
Solutia si rezultatele lui Juhs constituie un caz particular al expresiei analitice pentru
sectiunea I neomogena care va fi prezentata in Sectiunea 3.2.2.
In Fig. 3.6 este reprezentata grafic relatia dintre
pl
T
pl
M M si
pl
M
pl
T T pentru raportul
025 . 1 d D
o
= .





Fig. 3.4 Sectiunea I dublu simetrica: Curbe de interactiune intre
pl
T
pl
M M si
pl
M
pl
T T conform rezultatelor lui B. M. Broude
pl
T
pl
M
M

pl
M
pl
T
T
26












Fig. 3.5 Distributia tensiunilor o si t presupusa de
P. Juhs pe inaltimea inimii
Fig. 3.6 Sectiunea I dublu simetrica: Curbe de interactiune la cedarea plastica
din incovoiere si forta taietoare, conform rezultatelor lui P. Juhs
pl
T
pl
M
M

pl
M
pl
T
T
27
3.2.1.2 Solutii bazate pe al doilea criteriu de cedare a sectiunii, plastificarea integrala a
acesteia
A. I. Strelbitzkaya pleaca de la ipotezele lui N. K. Snitko, care considera raportul tensiunilor
t o constant in stadiul plastic si egal cu cel din stadiul elastic:

S
zt
T
M
tI
TS
z
I
M
= =
t
o
(3.28)
in care S este momentul static in raport cu axa y a zonei din sectiune cuprinsa intre fibra
extrema si fibra considerata.
N. K. Snitko a exprimat tensiunile o si t cu ajutorul acestui raport si al criteriului de
plasticitate (2.14), folosind si expresiile momentului incovoietor si fortei taietoare din relatiile
(3.22) si (3.23). A. I. Strelbitzkaya considera tensiunile tangentiale t
xy
in talpi si t
xz
in inima.
In Fig. 3.7 sunt prezentate grafic rezultatele sale, cu linie continua si linie intrerupta.








Fig. 3.7 Sectiunea I dublu simetrica: Curbe de interactiune intre
efectele incovoierii si fortei taietoare la cedare plastica
pl
T
pl
M
M

pl
M
pl
T
T
28
Aceeasi autoare, dar si Z. Sobotka, precum si J. Heymann si V. L. Dutton au gasit o
solutie simpla, plecand de la ipoteza conform careia in inima tensiunile tangentiale sunt
constante si mai mici decat t
c
si tensiunile normale sunt constante si mai mici decat o
c
iar in
talpi se dezvolta doar tensiuni normale egale cu o
c
.
Momentul incovoietor plastic redus, respectiv forta taietoare plastica redusa sunt:

2
0 t c
T
pl
td
4
1
D A M o o + = (3.29)
td T
M
pl
t = (3.30)
Din criteriul de curgere (2.14) si relatia (3.30) se obtine

(
(

|
|
.
|

\
|
=
2
pl
M
pl
2
c
2
T
T
1 o o (3.31)
Relatia (3.31) se introduce in Ec. (3.29) si, cu ajutorul relatiei

2
c 0 t c i , pl t , pl pl
td
4
1
D A M M M o o + = + = (3.32)
se obtine ecuatia curbei de interactiune dintre momentul incovoietor plastic redus
T
pl
M si forta
taietoare plastica redusa
M
pl
T sub forma
1
T
T
1 1
M
M
M
M
2
pl
M
pl
pl
i , pl
pl
T
pl
=
(
(
(

|
|
.
|

\
|
+ (3.33)
unde

p 4 1
1
d
D
td
TB
4 1
1
M
M
0
pl
i , pl
+
=
+
= (3.34)
reprezinta o caracteristica geometrica a sectiunii.
Relatia (3.33) este reprezentata in Fig. 3.7 cu linie punct pentru diferite valori ale lui p.
Se poate observa ca pentru 0 . 1 T T
pl
M
pl
= , 0 M M
pl
T
pl
= . Acest rezultat se datoreaza
distributiei de tensiuni considerate intrucat, pentru
pl
M
pl
T T = trebuie introduse in relatiile
(3.29) si (3.30)
c
t t = si 0 = o , deci 0 M
T
pl
= .



29
3.2.2 Sectiunea I dublu simetrica neomogena

Neomogenitatea de material se considera intr-un mod simplificat si anume cu tensiuni de
curgere constante o
c,t
in talpi si o
c,i
in inima, aflate intr-o relatie arbitrara.
Combinatia efectelor incovoierii si fortei taietoare reprezinta o problema speciala in
cazul grinzilor hibride la care tensiunea de curgere in talpi este mult mai mare decat cea in
inima, intrucat componenta mai slaba a sectiunii, si anume inima trebuie sa preia, practic,
intreaga incarcare corespunzatoare fortei taietoare T. Se vor considera ambele ipoteze privind
pierderea capacitatii portante a sectiunii prezentate la punctul 3.2.1.

3.2.2.1 Pierderea capacitatii portante a sectiunii prin cedarea inimii
Rezultatele obtinute de I. Povaan prin doua teste pe grinzi hibride, similare celor obtinute de
B. M. Broude prin teste pe grinzi omogene arata influenta substantiala a fortei taietoare asupra
capacitatii portante plastice a sectiunii si sunt reflectate in punctele A si B din Fig. 3.10.
Solutia teoretica pentru sectiuni hibride a fost studiata de P. Juhs. In cazul efectului
predominant al incovoierii, cand se produce plastificarea inimii dar si a talpilor, el a
considerat distributia de tensiuni din Fig. 3.8.a. In cazul efectului predominant al fortei
taietoare, cand se plastifica doar inima, a considerat distributia de tensiuni din Fig. 3.8.b.
Pentru tensiunile tangentiale, Juhs a ales o astfel de distributie pe inaltimea 2z
0

perpendiculara pe axa neutra incat sa satisfaca criteriul de curgere (2.14) la o distributie
liniara a tensiunilor normale o.
In zonele marginale ale inimii, unde ambele tensiuni o si t sunt constante, Juhs a
considerat valoarea raportului tensiunilor din momentul plastificarii muchiei inimii. Prin
urmare, valoarea constanta a raportului este
( )
|
|
.
|

\
|
+ = = =
2
2
0
i
t
1
1
0
d
D
A
A
6 1
6
1
M
Td
I 2 Md
td T
o
t
o (3.35)
Valorile relative ale momentului incovoietor plastic redus
pl
T
pl
M M si fortei taietoare
plastice reduse
pl
M
pl
T T au fost exprimate de Juhs prin intermediul parametrului o
0
. Relatia
de interactiune a celor doua efecte este
pl
M
pl
0 0
i
t
i , c
t , c
2
2
0
i
t
pl
T
pl
T
T
1
d
D
A
A
4 1
d
D
A
A
6 1
3 3
2
M
M
o
o
o
+
+
= (3.36)
30
in care
pl
M
pl
T T se calculeaza cu una din urmatoarele expresii:
a) daca este plastificata intreaga sectiune (Fig. 3.8.a):
0
3
d
D
A
A
9 25 . 2
T
T
3
6
d
D
A
A
9 5 . 1
T
T
2
2
0
2
1
0
i
t
i , c
t , c
pl
M
pl
0
2
0 1
2
2
0
i
t
2
pl
M
pl
=

|
|
.
|

\
|
+

|
|
.
|

\
|
+
+
|
|
.
|

\
|
o
o o o
o
o
o o
o o
(3.37)
b) daca este plastificata numai inima (Fig. 3.8.b):
0
3
A
A
5 . 4 25 . 2
3
T
T
9
d
D
A
A
9 75 . 3
T
T
3
9
d
D
A
A
9 5 . 1
T
T
3
2
0
2
1 1
i
t
0
pl
M
pl
2
2
0
2
1
2
2
0
i
t
2
pl
M
pl
0
2
0
2
1
2
2
0
i
t
3
pl
M
pl
=

|
|
.
|

\
|

+
+
|
|
.
|

\
|

|
|
.
|

\
|
+

|
|
.
|

\
|

|
|
.
|

\
|
+
+
|
|
.
|

\
|
o
o o o o
o
o o
o o
o o
(3.38)
unde
2
0
3 1 o o + = si
0
2
1
1
arcsin
3
o
o
o
o = .





Solutia ecuatiilor (3.36) - (3.38) pentru sectiunea I neomogena considerata (
i t
A A = 0.6;
d D
0
= 1.025) conduce la rezultatele reprezentate in Fig. 3.9. Curbele pentru valorile
pl
T
pl
M M apropiate de unitate provin din solutia ecuatiei (3.37). Curbele pentru valorile mai
mari
pl
M
pl
T T se obtin din solutia ecuatiei (3.38). Efectul plastificarii inimii creste odata cu
cresterea raportului
i , c t , c
o o .


Fig. 3.8 Sectiunea I neomogena dublu simetrica: Diagrame de tensiuni considerate
a) de P. Juhs pentru sectiunea integral plastificata; b) de P. Juhs in
cazul plastificarii inimii; c) in aceleasi ipoteze de la sectiunea omogena
31
Rezultatele pentru sectiunea transversala omogena prezentate in Fig. 3.6 se obtin din
ecuatiile (3.36) - (3.38) in care o
c,t
= o
c,i
.
Solutia pentru sectiunea dreptunghiulara se obtine din aceleasi relatii in care se pun
conditiile 0 A A
i t
= , 1 d D
0
= si o
c,t
= o
c,i
. Curba de interactiune pentru sectiunea
dreptunghiulara apare in Fig. 3.6.

3.2.2.2 Pierderea capacitatii portante a sectiunii prin plastificarea integrala a acesteia
O solutie simpla care exprima piederea capacitatii portante in acest caz se obtine plecand de la
distributia de tensiuni din Fig. 3.8.c.
Momentul incovoietor plastic redus si forta taietoare plastica redusa sunt:

2
0 t , c
T
pl
td
4
1
TBD M o o + = (3.39)
d t T
M
pl
t = (3.40)
Aplicand aceeasi procedura ca in cazul ecuatiilor (3.29) si (3.30) si tinand cont de
valorile diferite ale rezistentelor la curgere se obtine urmatoarea relatie de interactiune:
1
T
T
1 1
4 1
1
M
M
2
pl
M
pl
i , c
t , c
pl
T
pl
=
(
(
(

|
|
.
|

\
|

+
+
p
o
o
(3.41)
in care
|
|
.
|

\
|
+ = + = p
o
o
o o o
i , c
t , c 2
i , c
2
i , c 0 t , c pl
4 1 td
4
1
td
4
1
TBD M
td
3
td T
i , c
i , c pl
o
t = =
d
D
td
TB
0
= p
In Fig. 3.10 este reprezentata grafic Ec. (3.41) pentru rapoartele
i , c t , c
o o

= 1.0, 2.0 si
3.0. Se observa ca la cresterea raportului tensiunilor de curgere, efectul fortei taietoare asupra
capacitatii portante a sectiunii scade. Aceasta concluzie provine din ipoteza plastificarii
talpilor intrucat la cresterea tensiunii de curgere in talpi inima devine o componenta mai putin
importanta.
P. Juhas a obtinut acelasi rezultat (Fig. 3.9), dar numai pentru cazul in care pierderea
capacitatii portante a sectiunii se produce datorita plastificarii inimii si a talpilor.
32
pl
T
pl
M
M

pl
M
pl
T
T

pl
T
pl
M
M

pl
M
pl
T
T















Fig. 3.10 Sectiunea I neomogena: Curbe de interactiune M-T pentru situatiile
i , c t , c
o o

= 1.0, 2.0 si 3.0 si diagramele de tensiuni din Fig. 3.8.c
Fig. 3.9 Sectiunea I neomogena cu
i t
A A = 0.6 si d D
0
= 1.025:
Curbe de interactiune M-T la cedare plastica dupa P. Juhs
33
3.2.3 Analiza elementelor structurale solicitate la incovoiere si forta taietoare in metoda
starilor limita

Aplicarea directa a rezultatelor teoretice in analiza practica ar conduce la calcule dificile. De
aceea, standardele inlocuiesc cele mai bune rezultate teoretice cu relatii aproximative
acoperitoare. In locul tensiunilor de curgere folosite in studiile teoretice, metoda starilor limita
introduce rezistentele de calcul R, respectiv R
t
si R
i
pentru talpi si inima si R
f
, respectiv
f
t
R
pentru talpi si
f
i
R pentru inima.
Conditia de rezistenta pentru un calcul in domeniu plastic este

T
pl
M M s (3.42)
in care M este momentul incovoietor datorat incarcarilor de calcul,

T
pl
M momentul incovoietor plastic redus de efectul fortei taietoare.
Experimentele efectuate pe structuri arata ca acestea se comporta diferit de conditiile
presupuse in analize. Totusi, numarul limitat de rezultate experimentale disponibile nu
permite evaluarea lor statistica riguroasa in vederea extragerii unor reguli de calcul practic.
De aceea, in calculele actuale se folosesc coeficientul conditiilor de lucru y, coeficientul
partial de siguranta al materialului y
m
si/sau alti coeficienti introdusi direct in formulele de
calcul.
Unele Standarde considera ca starea limita a sectiunilor I nu poate fi determinata de
plastificarea inimii si prin urmare se bazeaza pe relatia (3.33). In Normele Europene pentru
calculul Structurilor Metalice, Eurocode 3, este data urmatoarea formula pentru calculul
momentului incovoietor plastic redus pentru sectiunea I fata de axa de moment de inertie
maxim:

pl 0 M
i
2
i
pl c
T
pl
M 0 . 1
t 4
A
W M s
|
|
.
|

\
|
= y
i
o (3.43)
unde ( )
2
pl
1 T T 2 = i , ( )
0 M c i pl
3 A T y o = , iar
0 M
y =1.1 este coeficientul partial de
siguranta.
Formula este valabila pentru 5 . 0 T T
pl
> . Daca 5 . 0 T T
pl
s , efectul fortei taietoare este
neglijat (
pl
T
pl
M M = ).
Relatia (3.43) se aplica la toate sectiunile I, indiferent de geometria lor (exprimata de
marimea lui p sau de raportul
i t
A A in solutiile teoretice), din urmatoarele motive: pe de o
34
parte, experimente efectuate pe aceeasi sectiune transversala au condus la valori diferite ale
momentului incovoietor plastic redus
T
pl
M , astfel ca la sectiuni transversale diferite s-au
obtinut rezultate experimentale identice; pe de alta parte, solutiile teoretice se bazeaza pe
diferite ipoteze care, la randul lor, conduc la valori diferite pentru
T
pl
M . Experimentele nu pot
arata cu precizie care din ipoteze sunt cele corecte si care din rezultatele teoretice pot fi luate
ca baza pentru calculul practic.

3.3 SOLICITAREA DE INCOVOIERE CU FORTA AXIALA DE INTINDERE SAU
COMPRESIUNE

Momentul incovoietor M si forta axiala N conduc la tensiuni normale o pe sectiunea
transversala. In momentul cedarii plastice, conditia de plastificare
c
o o = trebuie indeplinita
in orice punct al sectiunii. In acest stadiu plastic ultim, momentul incovoietor se noteaza
N
pl
M
si este denumit momentul incovoietor plastic redus de efectul fortei axiale, iar forta axiala se
noteaza cu
M
pl
N si reprezinta forta axiala plastica redusa de efectul momentului incovoietor.
Relatia de interactiune M-N se obtine din conditiile de echilibru. In continuare se
prezinta solutia teoretica si relatiile aproximative pentru sectiunea I dublu simetrica.

3.3.1 Solutia teoretica pentru sectiunea I solicitata la incovoiere si forta axiala

Se vor analiza doua combinatii de incarcare: combinatia dintre momentul incovoietor M
y
si
forta axiala N si combinatia dintre efectul incovoietor M
z
si forta axiala N. Se va considera ca
forta axiala este de intindere, dar rezultatele se pot aplica si pentru compresiune. Se va trata
sectiunea transversala neomogena, cu materiale diferite avand tensiunile de curgere o
c,t
in
talpi si, respectiv, o
c,i
in inima.

3.3.1.1 Efectul momentului incovoietor M
y
si al fortei axiale N
Pentru scrierea simplificata a formulelor, se va renunta la indicele y in notatia momentului
incovoietor.
In functie de marimea fortei axiale N se disting doua situatii:
a) axa neutra intersecteaza inima,
b) axa neutra intersecteaza talpa.
35
a) Axa neutra intersecteaza inima (Fig. 3.11b)
Rezultantele tensiunilor pe sectiune sunt:

2 i , c 1 i , c t t , c 1 i , c i i , c t t , c
M
pl
te e 2 d t A te 2 A A N (3.44)
2
e , pl pl
2
2 i , c
2
i , c 0 t t , c
N
pl
M M te
4
1
td
4
1
D A M (3.45)
in care
2
e , pl
M este momentul incovoietor plastic al zonei din inima de inaltime e
2
in raport cu
axa y.





Ec. (3.45) se poate scrie in termenii valorilor relative:
1
M
M
M
M
pl
e , pl
pl
N
pl
2
(3.46)
Din Ec. (3.44) se obtine

i , pl
M
pl
i , c
M
pl
2
N
N
d
t
N
e


care se inlocuieste in expresia lui
2
e , pl
M , cu care se obtine mai departe relatia de interactiune
1
N
N
M
M
M
M
2
i , pl
M
pl
pl
i , pl
pl
N
pl

|
|
.
|

\
|
(3.47)
Prelucrand expresia (3.47) se obtine:
1
N
N
d
T
1
N
N
4 1
N
N
2 1
M
M
2
pl
M
pl
i , pl
t , pl
2
i , pl
t , pl
pl
N
pl

|
|
.
|

\
|
|
.
|

\
|

|
|
.
|

\
|

(3.48)
Fig. 3.11 Sectiunea I neomogena supusa la incovoiere si forta axiala:
diagramele de tensiune idealizate pe inaltimea sectiunii cand
axa neutra intersecteaza inima
36
Ec. (3.48) este valabila pentru d e
2
, deci pentru 1 N N
i , pl
M
pl
sau

i , pl t , pl pl
M
pl
N N 2 1 1 N N .
In relatiile de mai sus s-au folosit urmatoarele notatii:

i , pl t , pl pl
M M M

0 t t , c t , pl
D A M

2
i , c i , pl
td
4
1
M

i , pl t , pl pl
N N 2 N (3.49)

t t , c t , pl
A N

i i , c i , pl
A N
In cazul sectiunilor transversale omogene (
c,t
=
c,i
), relatia (3.48) se scrie sub forma:
1
N
N
d
T
1
A
A
4 1
A
A
2 1
M
M
2
pl
M
pl
i
t
2
i
t
pl
N
pl

|
|
.
|

\
|
|
.
|

\
|

|
|
.
|

\
|

(3.50)

b) Axa neutra intersecteaza talpa (Fig. 3.12)
Rezultantele tensiunilor pe sectiune sunt:
d e B A N
3 t , c i i , c
M
pl
(3.51)

2
e D
2
e D
B M
3 3
t , c
N
pl

(3.52)
Din expresiile (3.51) si (3.52) se obtine relatia de interactiune intre momentul
incovoietor plastic redus
N
pl
M si forta axiala redusa
M
pl
N :
1
d
T
1
N
N
4 1
1
N
N
2 1
N
N
N N
d T
1
N
N
2 1
N
N
2 1
M
M
i , pl
t , pl
2
i , pl
t , pl
pl
M
pl
i , pl t , pl i , pl
t , pl
pl
M
pl
pl
N
pl

|
.
|

\
|

(
(

|
|
.
|

\
|

(
(

|
|
.
|

\
|

(3.53)
Relatia (3.53) este valabila pentru 1 N N
i , pl
M
pl
. Pentru sectiuni omogene (
c,t
=
c,i
),
relatia devine
37
1
d
T
1
A
A
4 1
1
A
A
2 1
N
N
A A
d T
1
A
A
2 1
N
N
2 1
M
M
i
t
2
i
t
pl
M
pl
i t i
t
pl
M
pl
pl
N
pl

|
.
|

\
|

(
(

|
|
.
|

\
|

(
(

|
|
.
|

\
|

(3.54)
Se observa ca relatiile (3.48) si (3.53) dintre valorile relative
pl
N
pl
M M si
pl
M
pl
N N
depind de rapoartele
i , pl t , pl
N N si d T , care sunt functie de material si de geometria
sectiunii transversale.





In Fig. 3.13 se prezinta relatiile de interactiune pentru sectiunea I solicitata la incovoiere
dupa axa y si forta axiala.


Fig. 3.12 Sectiunea I neomogena solicitata la incovoiere si forta axiala:
diagramele de tensiune idealizate pe inaltimea sectiunii cand
axa neutra intersecteaza talpa
Fig. 3.13 Sectiunea I: Curbe de interactiune M
y
- N
38
Curbele sunt valabile pentru valorile limita ale raportului d T , dar se poate observa ca
modificarea acestui raport nu afecteaza semnificativ rezultatele. Prin urmare, relatia dintre
valorile relative ale celor doua eforturi depinde in principal de raportul
i t
A A .

3.3.1.2 Efectul momentului incovoietor M
z
si al fortei axiale N
Se va renunta la indicele z in notatia momentului incovoietor. Si in cazul acestui tip de
solicitare se disting doua situatii:
a) axa neutra intersecteaza inima,
b) axa neutra intersecteaza doar talpile.
a) Axa neutra intersecteaza inima (Fig. 3.14a)
Ecuatiile fundamentale sunt:

2 i , c 2 t , c
2
i , c i , c 1 t , c t , c
M
pl
de Te 2
2
e t
d 2 td Te 2 2 TB 2 N

(3.55)

2
e , pl pl
2
2
2
i , c
2
2
2
t , c
N
pl
M M e t d
4
1
e B T
2
1
M (3.56)
unde
2
e , pl
M este momentul incovoietor plastic in raport cu axa z al zonei din sectiunea
transversala pe inaltimea e
2
.
Ec. (3.55) si (3.56) conduc la relatia dintre valorile relative ale eforturilor:
1
N
N
N
N
2
d
T
d
T
2 1
N
N
2 1
d
T
M
M
2
pl
M
pl
2
i , pl
t , pl
i , c
t , c
i , c
t , c
2
i , pl
t , pl
i , c
t , c
pl
N
pl

|
|
.
|

\
|
(
(

|
|
.
|

\
|

|
|
.
|

\
|

|
|
.
|

\
|

(3.57)
Ec. (3.57) este valabila pentru t e
2
, adica pentru situatiile in care

i , pl
t , pl
i , c
t , c
pl
M
pl
N
N
2 1
d
T
2 1
N
N


Pentru sectiunea omogena, relatia de interactiune (3.57) devine
1
N
N
A
A
2
d
T
d
T
2 1
A
A
2 1
d
T
M
M
2
pl
M
pl
2
i
t
2
i
t
pl
N
pl

|
|
.
|

\
|
(
(

|
|
.
|

\
|

|
.
|

\
|

|
|
.
|

\
|

(3.58)
39


b) Axa neutra intersecteaza doar talpile (Fig. 3.14b)
Ecuatiile fundamentale sunt:

i , pl 2 t , c i i , c 1 t , c t t , c
M
pl
N Te 2 A Te 2 2 A 2 N + = + = o o o o (3.59)

2
2 t , c t , pl
2
2 t , c
2
t , c
N
pl
Te
2
1
M Te
2
1
TB
4
1
2 M o o o = = (3.60)
Se elimina e
2
din cele doua ecuatii si se obtine urmatoarea relatie de interactiune:

2
i , pl
t , pl
i , c
t , c
i , c
t , c
2
i , pl
t , pl
i , c
t , c
2
i , pl
t , pl
pl
M
pl
pl
N
pl
N
N
2
d
T
d
T
1
N
N
2
d
T
1
N
N
2 1
N
N
2
1
M
M
|
|
.
|

\
|
+
=
|
|
.
|

\
|
+
(
(

|
|
.
|

\
|
+
+
o
o
o
o
o
o
(3.61)
Rapoartele
i , pl t , pl
N N si d T
i , c t , c
o o depind de tipul otelului si de geometria sectiunii
transversale.
Relatia (3.61) este valabila pentru situatiile in care

i , pl
t , pl
i , c
t , c
pl
M
pl
N
N
2 1
d
T
2 1
N
N
+
+
>
o
o



Fig. 3.14 Sectiunea I omogena solicitata la incovoiere cu forta axiala:
diagrame de tensiuni idealizate pe latimea sectiunii: a) cand axa
neutra intersecteaza inima; b) cand axa neutra intersecteaza talpile
40
Pentru sectiunile omogene, relatia de interactiune se scrie sub forma:

2
i
t
2
i
t
2
i
t
pl
M
pl
pl
N
pl
A
A
2
d
T
d
T
1
A
A
2
d
T
1
A
A
2 1
N
N
2
1
M
M
|
|
.
|

\
|
+
=
|
|
.
|

\
|
+
(
(

|
|
.
|

\
|
+
+ (3.62)
Ecuatiile (3.58) si (3.62) sunt reprezentate in domeniile lor de valabilitate in Fig. 3.15.
Curbele de interactiune sunt reprezentate pentru doua valori ale raportului d T in intervalul
carora se inscrie majoritatea cazurilor practice.





3.3.1.3 Efectul incovoierii si fortei axiale la sectiunea dreptunghiulara
Solutia pentru sectiunea dreptunghiulara se poate obtine ca un caz particular al solutiei pentru
sectiunea I. Pentru 0 A A
i t
= , relatia (3.50) devine
1
N
N
M
M
2
pl
M
pl
pl
N
pl
=
|
|
.
|

\
|
+ (3.63)
Ec. (3.63) se poate obtine si din relatia (3.58) daca se reduce sectiunea orizontala I la
inima, sau din Ec. (3.62) in care sectiunea transversala se reduce la talpi. Curba de
interactiune pentru sectiunea dreptunghiulara este reprezentata grafic in Fig. 3.13 si 3.15.


Fig. 3.15 Sectiunea I: Curbe de interactiune M
z
- N
41
3.3.2 Relatii de interactiune aproximative

Valorile de calcul ale momentului incovoietor M si fortei axiale N trebuie sa satisfaca
conditiile:
M
pl
N N s si
N
pl
M M s , in care
M
pl
N si
N
pl
M se calculeaza cu rezistenta de calcul R
in loc de tensiunea de curgere
c
o .
Relatiile de interactiune (3.48) si (3.50), (3.53) si (3.54) pentru sectiunile I, respectiv
(3.57) si (3.58), (3.61) si (3.62) pentru sectiunile H, obtinute pe cale teoretica, sunt prea
complicate pentru a fi folosite in calculele practice. De aceea, recomandarile pentru analizele
structurale permit folosirea unor relatii echivalente simple in spiritul sigurantei si in
concordanta cu rezultatele teoretice.
In multe cazuri, pentru sectiunile omogene
i t
A A = 1.0. Daca acest raport este cuprins
intre limitele 0.5 si 2.0, curbele de interactiune se situeaza in zona hasurata din Fig. 3.16. In
aceasta zona se poate reprezenta o serie de curbe de tipul
1
N
N
M
M
j
pl
M
pl
pl
N
pl
=
|
|
.
|

\
|
+ (3.64)
Valoarea exponentului j poate fi determinata in functie de forma si geometria sectiunii
transversale. Pentru o sectiune dreptunghiulara, j =2.0. Pentru o sectiune I la care momentul
incovoietor actioneaza dupa axa de moment de inertie maxim y, j se afla in intervalul
(1.0,2.0). De exemplu, pentru raportul
i t
A A = 1.0, j = 1.5. Pentru o sectiune I la care
momentul incovoietor actioneaza dupa axa de moment de inertie minim z, j > 2.0. De
exemplu, pentru raportul
i t
A A = 1.0, j = 3.0.
In Fig. 3.16, curbele 1, 2, 3 si 4 corespund valorilor exponentului j 1.25, 1.5, 2.0 si 3.0,
respectiv.


Fig. 3.16 Sectiuni dreptunghiulare, I si H: Relatii echivalente intre momentul
incovoietor M si forta axiala N cu referire la diferite Standarde
42
Normele europene pentru calculul structurilor metalice, Eurocode 3, prevad urmatoarea
relatie de verificare:

N
pl
M M s (3.65)
in care momentul plastic redus de efectul fortei axiale,
N
pl
M , se calculeaza cu urmatoarele
formule:
a) pentru sectiunea dreptunghiulara fara slabiri,

(
(

|
|
.
|

\
|
=
2
pl
pl
N
pl
N
N
1 M M
in care
pl pl
W R M = ,
A R N
pl
= .
Astfel, relatia de verificare devine:
1
N
N
M
M
2
pl pl
=
|
|
.
|

\
|
+ (3.66)
b) pentru sectiunile I si H, laminate sau sudate, datorita efectului consolidarii
materialului prin deformatii, efectul fortei axiale asupra momentului plastic poate fi neglijat.
Totusi, pentru ( )
pl i , pl
N 25 . 0 ; N 5 . 0 min N > se va tine seama de efectul fortei axiale, iar
momentul plastic redus se va calcula cu formulele:
( ) ( ) a 5 . 0 1 n 1 M M
y , pl
N
y , pl
= dar
y , pl
N
y , pl
M M s (3.67)
(
(

|
.
|

\
|

=
2
z , pl
N
z , pl
a 1
a n
1 M M dar
z , pl
N
z , pl
M M s (3.68)
in care
pl
N
N
n = si ( ) A BT 2 A a = dar 5 . 0 a s .
Pentru profilele laminate I si H, formulele aproximative din Ec. (3.67) si (3.68) pot fi si
mai mult simplificate:
( )
y , pl
N
y , pl
M n 1 11 . 1 M = dar
y , pl
N
y , pl
M M s ,
( )( )
z , pl
N
z , pl
M 6 . 0 n n 1 56 . 1 M + = dar
z , pl
N
z , pl
M M s .


43

3.4 SOLICITAREA DE INCOVOIERE CU FORTA AXIALA SI FORTA TAIETOARE

Solutia are la baza acelasi principiu ca si in cazul solicitarii de incovoiere cu forta taietoare,
intrucat pe sectiune se dezvolta ambele tipuri de tensiuni, normale si tangentiale. Pozitia axei
neutre a tensiunilor se modifica datorita efectului fortei axiale.
Problema interactiunii M-N-T poate fi rezolvata crescand treptat incarcarea si observand
progresul plastificarii unei zone a sectiunii de exemplu prin metoda plastificarii
pas cu pas a sectiunii transversale. Este necesar, totusi, sa se cunoasca relatia dintre efectele
individuale in timpul cresterii incarcarii, intrucat aceasta relatie nu este neaparat
proportionala, ca in cazul celor mai multe combinatii M-T.

3.4.1 Principiile de baza ale solutiilor teoretice

In cazul cresterii proportionale a incarcarii rezultatul poate fi obtinut cu ajutorul
relatiilor de echilibru ale Teoriei Plasticitatii si pe baza unui criteriu de plasticitate. In general,



)
`

z f
z f
c
c
,
,


(3.69)
Momentul incovoietor plastic limita
NT
pl
M , redus de efectele fortei taietoare T si fortei
axiale N este

A
NT
pl
dA z M (3.70)
Forta axiala plastica limita
MT
pl
N , redusa de efectele momentului incovoietor M si fortei
taietoare T este

A
MT
pl
dA N (3.71)
Forta taietoare plastica limita
MN
pl
T , redusa de efectele momentului incovoietor M si
fortei axiale N este

A
MN
pl
dA T (3.72)
In continuare se prezinta solutii obtinute pe baza diagramelor de tensiuni idealizate.


44

3.4.1.1 Sectiunea dreptunghiulara
S. A. Paltchevskiy a presupus ca tensiunile isi modifica distributia la cresterea incarcarii
conform Fig. 3.17b. In solutia teoretica, el a considerat distributia de tensiuni simplificata din
Fig. 3.17c. Spre deosebire de alti autori, Paltchevskiy atribuie in solutia sa o influenta mult
mai mare a fortei taietoare (liniile punctate din Fig. 3.20). Ecuatia curbei de interactiune
obtinute de el este:
1
T
T
N
N
M
M
2
pl
MN
pl
2
pl
MT
pl
pl
NT
pl

|
|
.
|

\
|

|
|
.
|

\
|
(3.73)
Z. Sobotka a presupus pentru solutia sa distributia de tensiuni din Fig. 3.18, pentru care
relatiile de echilibru sunt:

1 1
MT
pl
te e D t N (3.74)
tD T
MN
pl
(3.75)
2
1
2
MT
pl
NT
pl
te
2
D
t
2
D
N M (3.76)







Fig. 3.17 Sectiunea dreptunghiulara solicitata la incovoiere, forta taietoare si
forta axiala: distributia tensiunilor normale si tangentiale presupusa
de S. A. Paltchevskiy
45





Tensiunile si trebuie sa satisfaca criteriul de curgere (2.14) care, dupa inlocuirea lui
din relatia (3.75) devine

(
(

|
|
.
|

\
|

2
pl
MN
pl
2
c
2
T
T
1 (3.77)
Solutia ecuatiilor precedente conduce la relatia de interactiune
1
M
M
N
N
T
pl
NT
pl
2
T
N pl
MT
pl

|
|
.
|

\
|

(3.78)
unde

2
pl
MN
pl
T
N
T
T
T
1
|
|
.
|

\
|

Curba de interactiune este reprezentata cu linie continua in Fig. 3.20.
S. mirk foloseste pentru tensiunea normala formula

dz
d
T
M
N
N
MN
pl
NT
pl
pl
MT
pl
c

(3.79)
care, introdusa in criteriul de plasticitate (2.14), conduce la ecuatia diferentiala pentru calculul
tensiunilor tangentiale . S-au obtinut doua ramuri ale solutiei, corespunzatoare diagramelor
de tensiuni situate sub si deasupra axei neutre. In Fig. 3.19 se prezinta doua cazuri
caracteristice de distributie a tensiunilor. Cazul (a) corespunde situatiei in care incovoierea
este predominanta, iar cazul (b) corespunde efectului predominant al fortei taietoare. Curbele
de interactiune obtinute de mirk sunt reprezentate cu linie intrerupta in Fig. 3.20.
Fig. 3.18 Sectiunea dreptunghiulara solicitata la incovoiere, forta taietoare si
forta axiala: distributia tensiunilor normale si tangentiale presupusa
de Z. Sobotka
46



Fig. 3.19 Sectiunea dreptunghiulara solicitata la incovoiere, forta taietoare si forta
axiala: distributia tensiunilor normale si tangentiale presupusa de S. mirk,
cazurile (a) incovoiere predominanta; (b) forta taietoare predominanta
Fig. 3.20 Sectiunea dreptunghiulara solicitata la incovoiere, forta taietoare si forta
axiala: curbe de interactiune obtinute de S. A. Paltchevskiy - liniile punctate,
Z. Sobotka - liniile continue, S. mirk - liniile intrerupte
47
3.4.1.2 Sectiunea I dublu simetrica
I. Efectul incovoierii M
y
, fortei taietoare T
y
si fortei axiale N
Solutia acestei probleme depinde de definirea limitei capacitatii portante a sectiunii
transversale si de ipotezele privind interactiunea reala dintre momentul incovoietor M
y
si forta
taietoare T
y
, ca in Sectiunea 3.2.1.
In continuare, indicele inferior y va fi omis pentru simplificarea notatiilor.
O solutie simpla se bazeaza pe definirea capacitatii portante limita datorita plastificarii
intregii sectiuni, cand tensiunile tangentiale se dezvolta doar pe inima. Diagramele de tensiuni
se considera dreptunghiulare.
Solutia se obtine pentru doua cazuri:
a) axa neutra intersecteaza inima;
b) axa neutra intersecteaza talpa.
Se considera sectiunea transversala neomogena, cu tensiunea de curgere in talpi
c,t
si in
inima
c,i
(Fig. 3.21 si Fig. 3.22).






a) Axa neutra intersecteaza inima (Fig. 3.21)
Relatiile de echilibru sunt:

1 i 1 i 1 i t t , c t t , c
MT
pl
e 2 d t te e d t A A N (3.80)
td T
i
MN
pl
(3.81)
Fig. 3.21 Sectiunea I solicitata la incovoiere dupa axa y, forta taietoare si
forta axiala: Distributia tensiunilor normale si tangentiale pe
inaltimea sectiunii cand axa neutra intersecteaza inima
48
|
|
.
|

\
|


|
.
|

\
|

2
1
2
0 ,
,
2
1
2
,
2
2 2
2
2 2 2
e
d
D A
T
A
te td T
d A
d
N M
i t t c
t t c i i t t c
MT
pl
NT
pl


(3.82)
Aceste relatii se combina cu criteriul de curgere (2.14) in care tensiunea tangentiala
i
se
exprima cu ajutorul ecuatiei (3.81). Se obtine astfel conditia de plastificare a inimii,
T
i , c
2
pl
MN
pl
i , c i
T
T
1
|
|
.
|

\
|
(3.83)
Dupa prelucrarea relatiilor (3.80) si (3.83) se obtine relatia dintre eforturile sectionale
reduse
1
N
N
M
M
M
M
2
T
pl
MT
pl
T
pl
T
i , pl
T
pl
NT
pl

|
|
.
|

\
|
(3.84)
care se poate scrie si sub forma
1
N
N
d
T
1
N
N
4 1
N
N
2 1
M
M
2
T
pl
MT
pl
T
i , pl
t , pl
2
T
i , pl
t , pl
T
pl
NT
pl

|
|
.
|

\
|
|
.
|

\
|

|
|
.
|

\
|

(3.85)
In relatiile de mai sus s-au adoptat urmatoarele notatii:

T
i , pl t , pl
T
pl
M M M

0 t t , c t , pl
D A M

2
pl
MN
pl
2
i , c
2 T
i , c
T
i , pl
T
T
1 td
4
1
td
4
1
M
|
|
.
|

\
|
(3.86)

T
i , pl t , pl
T
pl
N N 2 N

t t , c t , pl
A N

2
pl
MN
pl
i , c i
T
i , c
T
i , pl
T
T
1 td A N
|
|
.
|

\
|

Se observa ca formulele (3.84) - (3.86) sunt de aceeasi forma cu formulele (3.47) -
(3.49) de la solicitarea de incovoiere cu forta axiala M
y
- N. Diferenta este ca in calculul partii
49
din momentul incovoietor plastic redus
T
i , pl
M , respectiv din forta axiala plastica redusa
T
i , pl
N ,
tensiunea
i
se exprima cu relatia (3.83).
Se observa din Ec. (3.85) ca relatia intre eforturile reduse
NT
pl
M si
MT
pl
N depinde de
rapoartele
T
i , pl t , pl
N N si d T . Se remarca si faptul ca
T
i , pl
N nu depinde doar de rezistenta la
curgere si dimensiunile inimii, ci si de al treilea efort redus,
MN
pl
T .
Pentru sectiuni transversale omogene (
i , c t , c
), inlocuind in relatia (3.85) raportul
T
i , pl t , pl
N N cu
(


2
pl
MN
pl i t
T T 1 A A se obtine:



1
N
N
d
T
1
T T 1 A
A
4 1
T T 1 A
A
2 1
M
M
2
T
pl
MT
pl
2
pl
MN
pl i
t
2
2
pl
MN
pl i
t
T
pl
NT
pl

|
|
.
|

\
|
|
.
|

\
|

|
|
|
.
|

\
|

(3.87)
Daca se considera
t , pl
N = 0, Ec. (3.85) devine identica cu Ec. (3.78) valabila pentru
sectiunea transversala dreptunghiulara.

b) axa neutra intersecteaza talpa (Fig. 3.22)
Relatiile de echilibru sunt

1 t , c i i t t , c
MT
pl
Be 2 A A 2 N (3.88)

i i
MN
pl
A T (3.89)

1 1 t , c
NT
pl
e D Be M (3.90)
Aceste relatii, impreuna cu criteriul de plasticitate scris sub forma (3.83) constituie
sistemul de ecuatii necesar determinarii relatiei de interactiune intre cele trei efecte.
Exprimand e
1
din Ec. (3.88) si
i
din Ec. (3.83), dupa prelucarari se obtine expresia
1
d
T
1
N
N
4 1
1
N
N
2 1
N
N
N N
d T
1
N
N
2 1
N
N
2 1
M
M
i , pl
t , pl
2
T
i , pl
t , pl
T
pl
MT
pl
T
i , pl t , pl
T
i , pl
t , pl
T
pl
MT
pl
T
pl
NT
pl

|
.
|

\
|

(
(

|
|
.
|

\
|

(
(

|
|
.
|

\
|

(3.91)
Aceasta ecuatie este forma generalizata a ecuatiei (3.53).

50





II. Efectul incovoierii M
z
, fortei taietoare T
z
si fortei axiale N
In acest caz se considera tensiuni tangentiale doar in talpi, ca in Fig. 3.23b si 3.24b.
Diagramele de tensiuni se considera, idealizat, de forma dreptunghiulara.
In continuare indicele inferior z va fi omis pentru simplificarea notatiilor.
La aceasta solicitare, in functie de legea de interactiune si de marimea momentului
incovoietor, a fortei taietoare si a fortei axiale se disting doua cazuri relevante:
a) daca este predominant efectul incovoierii, axa neutra intersecteaza inima,
b) daca predomina forta axiala, axa neutra intersecteaza doar talpile.






Fig. 3.22 Sectiunea I solicitata la incovoiere dupa axa y, forta taietoare si
forta axiala: Distributia tensiunilor normale si tangentiale pe
inaltimea sectiunii cand axa neutra intersecteaza talpa
Fig. 3.23 Sectiunea I solicitata la incovoiere dupa axa z, forta taietoare si forta axiala: Distributia
tensiunilor normale si tangentiale pe latimea sectiunii cand axa neutra intersecteaza
inima; (b) tensiuni normale si tangentiale in talpi; (c) tensiuni normale in inima
51
a) Axa neutra intersecteaza inima (Fig. 3.23)
Considerand distributia de tensiuni din Fig. 3.23 b) si c), conditiile de echilibru sunt:

3 ,
2 e d T N
i c t
MT
pl
(3.92)
BT 2 T
t
MN
pl
(3.93)

2
3
2
i , c
2
3
2
t
NT
pl
e t d
4
1
e B T
2
1
M (3.94)
Exprimand
t
din Ec. (3.93) si introducand in criteriul de plasticitate (2.14) se obtine
conditia de plastificare a talpilor

T
t , c
2
pl
MN
pl
t , c t
T
T
1
|
|
.
|

\
|
(3.95)
unde
BT 2
3
T
t , c
pl


Relatia de interactiune se obtine din ecuatiile (3.92) si (3.95) dupa prelucrari:
1
N
N
N
N
2
d
T
d
T
2 1
N
N
2 1
d
T
M
M
2
T
pl
MT
pl
2
i , pl
T
t , pl
i , c
T
t , c
i , c
T
t , c
2
i , pl
T
t , pl
i , c
T
t , c
T
pl
NT
pl

|
|
.
|

\
|
(
(

|
|
.
|

\
|

|
|
.
|

\
|

|
|
.
|

\
|

(3.96)
unde

i , pl
T
t , pl
T
pl
M M M
2
pl
MN
pl
2
t , c
2 T
t , c
T
t , pl
T
T
1 TB
2
1
TB
2
1
M
|
|
.
|

\
|

2
i , c i , pl
dt
4
1
M

i , pl
T
t , pl
T
pl
N N 2 N

2
pl
MN
pl
t , c t
T
t , c
T
t , pl
T
T
1 TB
2
1
A
2
1
N
|
|
.
|

\
|


i i , c i , pl
A N

52
b) Axa neutra intersecteaza doar talpile (Fig. 3.24)





Ecuatiile de echilibru sunt:

i i , c 3 t
MT
pl
A Te 2 N (3.97)

t t t
MN
pl
A 2 BT 2 T (3.98)

2
3
2
t
NT
pl
e B T
2
1
M (3.99)
La acestea se adauga Ec. (3.95), cu ajutorul careia se obtine relatia de interactiune a
celor trei efecte:

2
i , pl
T
t , pl
i , c
T
t , c
i , c
T
t , c
2
i , pl
T
t , pl
i , c
T
t , c
2
i , pl
T
t , pl
T
pl
MT
pl
T
pl
NT
pl
N
N
2
d
T
d
T
1
N
N
2
d
T
1
N
N
2 1
N
N
2
1
M
M
|
|
.
|

\
|


|
|
.
|

\
|

(
(

|
|
.
|

\
|

(3.100)
In Ec. (3.100) sunt valabile aceleasi notatii din Ec. (3.96).
Ecuatiile (3.85) si (3.91) care exprima relatiile dintre efectele
NT
y , pl
M ,
MN
y , pl
T si
MT
pl
N
pentru sectiunea I, respectiv ecuatiile (3.96) si (3.100) care exprima relatiile dintre efectele
NT
z , pl
M ,
MN
z , pl
T si
MT
pl
N depind de raportul tensiunilor de curgere in talpi si inima, de raportul
dintre aria talpii
t
A si aria inimii
i
A si de raportul dintre grosimea talpii T si inaltimea inimii d.
Aceste ecuatii au aceeasi forma cu ecuatiile (3.48), (3.53), (3.57) si (3.61) la obtinerea
carora s-a neglijat efectul fortei taietoare.

Fig. 3.24 Sectiunea I solicitata la incovoiere dupa axa z, forta taietoare si forta axiala: Distributia
tensiunilor normale si tangentiale pe latimea sectiunii cand axa neutra intersecteaza
doar talpile; (b) tensiuni normale si tangentiale in talpi; (c) tensiuni normale in inima
53
Din acest motiv, la reprezentarea relatiei de interactiune
T
pl
MT
pl
T
y pl
NT
y pl
N N M M
, ,
se poate
folosi Fig. 3.13, dar in locul raportului
i t
A A se va folosi raportul
T
i , pl t , pl
N N . Similar,
relatia de interactiune
T
pl
MT
pl
T
z pl
NT
z pl
N N M M
, ,
se poate reprezenta cu ajutorul Fig. 3.15,
considerand insa rapoartele
i , pl
T
t , pl
N N si ( ) ( ) d T
i , c t , c
o o in loc de rapoartele
i t
A A si d T .
Toate ecuatiile de interactiune pentru valorile reduse ale eforturilor sectionale se pot
exprima si in termeni de valori relative la capacitatile de rezistenta plastice ale sectiunii
y , pl
M ,
z , pl
M si
pl
N , dar in acest mod ar rezulta ecuatii de forma mai complexa. Deoarece
rezolvarea numerica a acestor ultime ecuatii nu ridica dificultati speciale, ele au servit la
reprezentarea curbelor de interactiune din Fig. 3.25.





Fig. 3.25 Sectiunea I omogena ( 1 A A
i t
= , 05 . 0 d T = ): Relatii intre valorile reduse relative ale
momentului incovoietor
y , pl
NT
y , pl
M M , fortei taietoare
y , pl
MN
y , pl
T T si fortei normale
pl
MT
pl
N N ; a) linie continua - ec. (3.84) si (3.91); b) linie intrerupta - ec. (3.101)
54
In Fig. 3.25 s-au reprezentat cu linie continua relatiile dintre
y , pl
NT
y , pl
M M ,
y , pl
MN
y , pl
T T
si
pl
MT
pl
N N pentru sectiunea omogena I cu 1 A A
i t
= si 05 . 0 d T = .
Intrucat pe baza ipotezelor adoptate tensiunile tangentiale sunt preluate numai de inima,
in timp ce capacitatea portanta a sectiunii este epuizata datorita plastificarii integrale a
acesteia,
y , pl
NT
y , pl
M M si
pl
MT
pl
N N nu pot fi zero la 1 T T
y , pl
MN
y , pl
= .

3.4.2 Relatii de interactiune aproximative

Relatiile teoretice obtinute pentru sectiunea I solicitata la incovoiere, forta taietoare si forta
axiala sunt complicate pentru calculul practic. Mai mult, ele s-au obtinut in ipoteza epuizarii
capacitatii portante a sectiunii datorita plastificarii unei zone a acesteia sub efectul tensiunilor
normale si tangentiale si a zonei ramase doar sub efectul tensiunilor normale.
Diferite ipoteze privind cedarea sectiunilor I solicitate la incovoiere si forta taietoare
(sectiunea 3.2) considerate de B. M. Broude, A. I. Strelbitzkaya si P. Juhs au condus la
concluzia ca sectiunea transversala nu mai poate prelua moment incovoietor din momentul
atingerii fortei taietoare limita T
pl
. Daca s-ar tine seama de acest lucru s-ar obtine rezultate si
mai complicate decat cele prezentate mai sus. Pentru aplicatiile practice insa este necesara
gasirea unor expresii simple, corecte si suficient de apropiate de relatiile teoretice.
Un punct de plecare pentru determinarea relatiilor empirice il constituie Ec. (3.78)
obtinuta pe cale teoretica pentru sectiunea dreptunghiulara si Ec. empirica (3.64) aplicabila la
sectiunea I omogena solicitata la incovoiere si forta axiala. Deasemenea, se considera valabila
pentru cazul limita 0 N N
pl
MT
pl
Ec. (3.27) obtinuta de Broude pentru sectiunea I dublu
simetrica supusa la incovoiere si forta taietoare.
Conditiile de mai sus sunt indeplinite de ecuatia
1
M
M
N
N
NT
M pl
NT
pl
j
T
N pl
MT
pl
= +


(3.101)
in care
2
pl
MN
pl
2
pl
MN
pl
T
N
T
T
1
T
T
1

=
o
(3.102)
55
2
pl
MN
pl
2
pl
MT
pl
2
pl
MN
pl
NT
M
T
T
N
N
1 1
T
T
1
|
|
.
|

\
|
(
(

|
|
.
|

\
|

|
|
.
|

\
|

=
o
(3.103)
o este o constanta ca in Ec. (3.27), iar j este un exponent ca in Ec. (3.64).
In Fig. 3.25 este reprezentata cu linii intrerupte suprafata limita tridimensionala pentru
sectiunea I cu parametrii 1 A A
i t
= si 05 . 0 d T = , j = 1.5 si o = 0.9. In figura se observa
diferentele ce rezulta la utilizarea relatiilor teoretice din Sectiunea 3.4.1.2 si, respectiv a
ecuatiei aproximative (3.101).
Pentru sectiunea dreptunghiulara, = o 0, j = 2.0. Rezulta
NT
M
T
N
= si Ec. (3.101)
devine identica cu Ec. (3.78).
Normele europene pentru calculul structurilor metalice Eurocode 3 prevad pentru
solicitarea de incovoiere cu forta taietoare si forta axiala urmatoarea relatie de verificare:
NT
pl
M M s (3.104)
in care M este momentul din sectiune calculat pe baza incarcarilor de calcul iar
NT
pl
M este
momentul incovoietor plastic al sectiunii redus de efectul fortei taietoare si fortei axiale, care
se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) daca efectul fortei axiale este redus, adica

s
s
0 M c
pl
2 dt N
N 25 . 0 N
y o

atat pentru incovoiere pe axa y cat si pentru incovoiere pe axa z se disting doua cazuri:
- pentru
pl
T 5 . 0 T s ,
pl
NT
pl
M M =
- pentru
pl
T 5 . 0 T > , ( )
pl
NT
pl
M p 1 M = (3.105)
b) daca efectul fortei axiale este important, respectiv

>
>
i , pl
pl
N 5 . 0 N
N 25 . 0 N

atunci
b1) pentru solicitarea M
y
- T
y
- N:
- daca
pl
T 5 . 0 T s , ( )
y , pl
NT
y , pl
M n 1 11 . 1 M = (3.106)
- daca
pl
T 5 . 0 T > , ( )
y , pl
NT
y , pl
M p n 1 11 . 1 M = (3.107)
56
b2) pentru solicitarea M
z
- T
z
- N:
- daca
pl
T 5 . 0 T s , ( )( )
z , pl
NT
z , pl
M 6 . 0 n n 1 58 . 1 M + = (3.108)
- daca
pl
T 5 . 0 T > , ( )
z , pl
NT
z , pl
M
p 1
n
6 . 0 p n 1 56 . 1 M
|
|
.
|

\
|

+ = (3.109)
In relatiile de mai sus,

0 M
c
pl
A
N
N
N
n
y
o
= = , ( )
2
pl
1 T T 2 p = .

3.5 SOLICITAREA DE INCOVOIERE OBLICA CU FORTA AXIALA SI FORTA
TAIETOARE

Normele europene pentru calculul structurilor metalice, EUROCODE 3, prevad pentru
verificarea sectiunilor solicitate la incovoiere pe doua directii, forta axiala si forta taietoare o
relatie de interactiune de forma:
1
M
M
M
M
NT
z , pl
z
NT
y , pl
y
s
|
|
.
|

\
|
+
|
|
.
|

\
|
o
(3.110)
in care M
y
, M
z
sunt momentele incovoietoare din sectiune rezultate din grupari ale incarcarilor
de calcul,

NT
y , pl
M ,
NT
z , pl
M - momentele plastice capabile reduse de efectele fortei axiale si fortei
taietoare, calculate ca pentru solicitarea de incovoiere simpla cu forta taietoare si forta axiala,
o si sunt coeficienti supraunitari care depind de forma sectiunii. Astfel, pentru
sectiuni I sau H, o = 2 si = 1.