In pedagogia contemporana, principiile reprezinta un domeniu abordat intr-o mare diversitate de

concepte si configuratii teoretice. Definirea traditionala a principiilor, cu fundamentele lor in

psihologia empirista este tot mai frecvent inlocuita cu demersuri novatoare, oferite de
constructivismul psihogenetic piagetian, de teoria elaborarii pe etape a notiunilor si operatiilor
mintale (I.P. Galperin) etc.
.
Progresele inregistrate in descifrarea mecanismelor gandirii, memoriei si cognitiei, proceselor
motivationale au o contributie directa la infaptuirea actului de predare si invatare, la intreaga
activitate numita generic scolarizare. In acelasi timp, aparitia unor confruntari de amploare, cum
sunt abandonul scolar precoce sau mai tardiv, nivelul ridicat al dificultatilor scolare, precum si alti
parametrii ai Pedagogiei de recuperare aduc argumente in plus in sustinerea unor demersuri
metodologice centrate pe nevoile si posibilitatile beneficiarilor educatiei. Aceste demersuri
schiteaza trecerea de la Pedagogia omogenizarii si recuperarii la o Pedagogie a diversitatii.
Diversitatea se constituie drept valoare, care bine tradusa in strategii didactice poate sa sporeasca
rata succesului scolar si sa asigure succesul reformelor educationale contemporane.
Principiile didacticii moderne sunt produsul ultimului secol de cercetare a predarii si invatarii, iar
acestea sunt astazi larg diseminate in aplicatiile scolii contemporane. Acestea valorifica, de
asemenea, cercetari si aplicatii ale unor domenii conee, de sociologie, antropologie si filozofie
educationala.
Aplicarea principiilor didacticii moderne este un factor de sustinere a reformei sistemului
educational in ansamblul lui. Analiza sistemica a procesului de invatamant focalizeaza atentia
asupra diversitatii componentelor ce urmeaza a fi concertate! predare -" invatare -" evaluare -"
management. #ie si numai din acest unghi de vedere, practica pedagogica poate aspira la succes
atunci cand sistemul educational este re-proiectat in acord cu nevoile si posibilitatile de dezvoltare
ale beneficiarilor sai. Pedagogii si practicienii domeniului pot oferi factorilor de decizie
informatia utila pentru re-proiectarea sistemului educational si a scolii romanesti. $ noua si
provocatoare viziune asupra designului si functionarii scolii este nu numai dezirabila, dar si
posibila.
Prezentam, in continuare %& principii ale didacticii moderne, menite sa faciliteze diri'area
invatarii eficiente in diverse situatii scolare concrete. Aceste principii sunt subsumate celor mai
importanti factori ai reusitei scolare, decantati in cercetarile contemporane.
( #actori cognitivi si metacognitivi
Principiul %! Invatarea este un proces activ, voluntar, personal si mi'locit social.
Prin invatare sunt descoperite si elaborate semnificatii, gratie prelucrarii informatiilor si a datelor
oferite de eperienta personala si de confruntarile inter-personale.
)ubiectul uman este inzestrat in chip natural sa recepteze si sa prelucreze informatia dobandita pe
diverse canale. Aceasta capacitate cunoaste o dinamica continua, achizitiile acumulate in timp se
organizeaza in structuri cognitive tot mai cuprinzatoare.
Pe durata procesului de invatare, subiectul creeaza si dezvolta semnificatii si interpretari
personale, adeseori prin interactiune cu altii.
Principul &! )ubiectul anga'at in actul invatarii tinteste sa creeze interpretari si configuratii
coerente in zona cunostintelor dobandite, indiferent de cantitatea si calitatea datelor disponibile.
*ei care invata elaboreaza structuri integrate, reprezentari comune si sensuri condensate, chiar si
in conditiile patrunderii de suprafata, cuprinderii superficiale a faptelor, conceptelor, legitatilor si
teoriilor prezentate. Procesul de invatare opereaza holistic, pe structuri relativ inchegate. Drept
urmare, intelegerea ca proces cognitiv intern precede orice validare obiectiva eterna. Dar
lucrurile nu se incheie cu elaborarea semnificatiilor si interpretarilor personale. Pe masura ce
subiectul isi confrunta achizitiile invatarii cu alte persoane, semnificatiile si interpretarile se
a'usteaza, sunt inlaturate zonele de inconsistenta si sant revizuite conceptiile anterioare.
Principiul +! *onstructia cunostintelor, structurile cognitive noi se realizeaza prin integrarea
cunostintelor anterioare.
Deoarece bac,ground-ul si eperienta difera semnificativ de la persoana la persoana si pentru ca
intelectul prelucreaza informatia holistic si in baza unor semnificatii, indivizii interpreteaza si
organizeaza informatia in maniera personala.
-nul din obiectivele invatamantului este de a crea la toti elevii aceleasi semnificatii si conceptii
referitoare la o anume realitate, de eemplu de a conduce elevii la produse cognitive validate
stiintific. *and se insuseste un concept nou, este important ca toti elevii sa retina caracteristicile
comune, care definesc conceptul. Acest lucru nu se produce de la sine, profesorul trebuie sa ofere
elevilor diversi organizatori cognitivi, care sa spri'ine si sa orienteze prelucrarile mintale
personale
Principiul .! Invatarea este semnificativ facilitata de utilizarea strategiilor puternic structurate.
Intre acestea se disting strategiile meta-cognitive, cele care eerseaza subiectul sa-si orienteze
gandirea asupra propriei gandiri, sa aiba acces la introspectia propriilor operatii mintale in timpul
efectuarii unei sarcini.
*ercetarile contemporane scot in evidenta ca, de-a lungul copilariei timpurii si mi'locii, elevii
devin de'a capabili de metacognitie la nivelul operational al gandirii. Aceste elemente ale
metacognitiei primare se eprima in constiinta de sine, chestionarea sau interogatia de sine,
autoreglarea proceselor si continuturilor gandirii si memoriei etc.
*omponentele metacognitiei cu efecte facilitatoare asupra invatarii ar acoperii fenomene
structurate in trei planuri!
/ )tapanirea de catre elev a unor cunostinte despre sine, ca subiect anga'at in procesul de invatare.
Ii sunt utile elevului date referitoare la cantitatea de efort intelectual de care este capabil, volumul
si compleitatea sarcinilor pe care le poate cuprinde intr-un timp dat, ce program orar ii asigura
productivitate optima etc.
/ *unoasterea caracteristicilor specifice diferitelor eperiente (teme) de invatare, cum ar fi
memorarea unei poezii, lectura si asimilarea unui lectii de istorie sau matematica, aplicarea unor
algoritmi in rezolvarea de probleme etc.
/ -surinta in adecvarea metodelor de invatare la capacitatile proprii si la natura sarcinii scolare"
este vorba in acest plan de stapanirea unor metode de invatare fleibile si oportune situatiilor
concrete de studiu. De eemplu, productivitatea muncii scolare este influentata de studierea pe
parti ori intreguri, de succesiunea momentelor de invatare si autoevaluare, de esalonarea efortului
intelectual in timp etc.
Datele de cercetare consemneaza diferente semnificative intre elevii buni si elevii slabi in ceea ce
priveste capacitatea lor de introspectie asupra prestatiilor scolare. 0levii buni sunt capabili de
relatarea chiar in detaliu a strategiilor de invatare utilizate, in timp ce evocarile elevilor slabi nu
depasesc aspecte de suprafata cum sunt repetitiile, efortul de memorare adeseori
supradimensionat, prezenta dificultatilor de retinere sau intelegere.
Dezvoltarea metacognitiva asigura elevului mecanismele de autocontrol si autoreglare necesare in
invatare, un tonus crescut, incredere in sine si anga'are optima.
( #actori afectivi-motivationali
Principiul 1! Influenta motivatiei asupra invatarii.
Profunzimea si compleitatea achizitiilor invatarii, ce si cat anume se invata si poate fi evocat
sunt capacitati ce depind de o serie de factori! a) increderea in propriile mecanisme de autocontrol
si in posibilitatile de reusita" b) claritatea si consistenta valorilor personale si sociale, a intereselor
si scopurilor asumate" c) epectatiile personale privitoare la succesul sau esecul actiunilor" d)
motivele activitatii de invatare.
2umea interioara a elevului este foarte bogata" ea cuprinde credinte, scopuri, asteptari si trairi ce
pot sustine sau slabi functionarea intelectului. 3elatia dinamica intre intelect, afectivitate si
comportament determina sanatatea psihica a indivizilor si capacitatile lor de invatare. De
asemenea, interpretarile sau constructele elevilor asupra realitatii pot, dupa natura lor, facilita ori
obstacola o motivatie pozitiva si performanta in invatare. 0perienta succesului in invatare este
un bun remediu pentru trairile negative si pentru activarea motivatiei pozitive.
Principiul 4! 3olul motivatiei intrinseci in invatare.
*opiii se nasc cu o curiozitate naturala, care se manifesta in comportamentul lor interogativ si
eplorator. *urand, cognitiile si emotiile intens negative din scoala, insecuritatea, teama de esec,
de pedeapsa, ridiculizare sau stigmatizare tempereaza in mare masura entuziasmul initial.
)coala este inca destul de ezitanta in a utiliza caile de sustinere si dezvoltare a comportamentului
eplorator al copiilor. $data cu intrarea in scoala, comportamentul elevilor este conditionat prin
pedeapsa si recompensa, iar motivatia intrinseca este substituita de motive eterne.
Principiul 5! Principala functie a motivatiei este de a sustine efortul de invatare. 0fortul insa nu
poate fi prelungit peste anumite limite, deoarece curiozitatea, creativitatea, gandirea puternic
structurata sunt stimulate numai in sarcini de invatare accesibile, de dificultate optima, cu
elemente de noutate si provocatoare.
Invatarea se produce la acele teme la care elevul este capabil sa patrunda elementele sarcinii si sa
sesizeze o anumita relevanta sau utilitate personala. De eemplu, elevii revendica oportunitatea de
a opta pentru anumite teme de studiu, in acord cu interesele lor.
( #actori ai dezvoltarii personalitatii
Principiul 6! $portunitati si constrangeri in dezvoltare.
Dezvoltarea fizica, intelectuala, emotionala si sociala a indivizilor se desfasoara dupa o progresie
stadiala, iar aceasta dezvoltare este o functie a interactiunii factorilor genetici si de mediu.
-n factor important al dezvoltarii il constituie oportunitatile oferite prin eperientele de invatare
formala. )e stie ca elevii invata mai bine cand materialul de studiu se inscrie in tesatura de
operatii mintale de care ei sant capabili (I. 3adu) sau cand sarcina scolara este situata in zona
proimei dezvoltari (7igots,i). 2a acestea se adauga cerinta ca materia de studiu sa fie prezentata
interesant, atractiv, sa antreneze procesele intelectuale si emotionale.
( #actori personali si sociali
Principiul 8! Diversitatea sociala si culturala.
Invatarea este facilitata cand elevul are posibilitatea sa interactioneze cu colegi diferiti sub aspect
cultural, al mediului socio-familial. )colile care stimuleaza interactiunile sociale si cultiva
diversitatea, incura'eaza gandirea fleibila, competenta sociala si dezvoltarea morala.
Principiul %9! Acceptare sociala, imaginea de sine si invatarea
Invatarea si imaginea de sine se sustin reciproc atunci cand elevii se accepta unii pe altii ca
individualitati, in contetul unor relatii de respect si apreciere reciproca.
*alitatea relatiilor interpersonale ofera indivizilor acces la evaluarea corecta a situatiilor, la trairi
si comportamente pozitive. :odul de manifestare al profesorilor, stabilitatea, increderea si gri'a
pentru elevi sant premise ale dezvoltarii sentimentului de apartanenta la grup, de respect si
acceptare, de instaurare a unui climat pozitiv pentru invatare.
( Diferente individuale
Principiul %%! Invatarea devine mai productiva daca sant respectate diferentele individuale si
culturale.
Principiile de baza ale invatarii, motivatiei, evaluarii etc., sant aplicabile la toti elevii, indiferent
de etnie, limba', varsta, abilitati sau statut socioeconomoc. *u toate acestea, invatarea intalneste
numeroase obstacole daca diferentele individuale lingvistice, culturale sociale nu sant luate in
considerare. Diferentele individuale reclama diferentierea curriculara, precum si a tuturor
conditiilor in care invatarea se produce.
Principiul %&! Invatarea este insotita de anumite filtre cognitive si sociale.
)tructurile cognitive si afective, atitudinile si convingerile eistente la un moment dat, devin
repere individuale in construirea realitatii si interpretarea eperientelor de viata.
In baza unor structuri cognitive si atitudinale personale, indivizii adopta decizii si comportamente
ca si cum ar fi dezirabile pentru ceilalti, ceea ce adeseori determina neintelegeri ori conflicte.
( 3elevanta principiilor pentru formarea profesorilor
Principiile prezentate anterior au implicatii in practica, in procesul predarii, al curriculum-ului,
evaluarii, managementului didactic, precum si in formarea cadrelor didactice. Intai, principiile
ofera dascalilor sugestii metodologice privind proiectarea didactica, elaborarea curriculumul-ui,
managementul clasei etc. In al doilea plan, principiile ofera o arie problematica larga ce trebuie
incorporata in programele de formare initiala si continua a profesorilor.
( )ugestii metodologice privind procesul de instruire
-Implicarea activa a elevilor in procesul de invatare, in ritm si la nivele de dificultate accesibile,
utilizand cu frecventa sporita interactiunile in perechi si grupuri mici"
- 3elevarea cunostintelor ancora in predarea noilor continuturi si eersarea elevilor in elaborarea
unor structuri conceptuale si operationale"
- -tilizarea simularii, studiilor de caz si a problematizarii, in vederea sustinerii curiozitatii, a
reflectiei si evaluarii situatiilor, pentru stimularea gandirii inalt structurate si a strategiilor
metacognitive.
- Includerea in secventa de predare a feedbac,-ului constructiv si informativ in legatura cu
demersul si achizitiile invatarii, sporirea aplicatiilor practice, a eercitiilor si diversificarea
problemelor supuse spre rezolvare"
- ;ratarea egala a tuturor elevilor, fara discriminare sau partinire a unora, in ceea ce priveste
respectul si valorizarea lor ca indivizi, evaluarea constructiva si sistematica, oferta de spri'in in
invatare, anga'area in sarcinile de lucru etc."
- *rearea unei atmosfere de colaborare si lucru in echipa, in locul uneia de concurenta si
rivalitate"
- -tilizarea unor sarcini de lucru autentice, cu relevanta in viata reala si adecvate diferitelor
grupuri culturale, care sa solicite elevilor sa opereze cu informatii interdisciplinare si sa valorifice
posibilitatile lor de progres"
- Includerea unor eperiente care sa promoveze empatia, intelegerea si respectul reciproc intre
elevi.
-
( )ugestii metodologie privind evaluarea
- 0valuarea sa fie sistematica si continua, integrata in actul predarii curente, sa fie autentica in
continut si in performantele proiectate"
- )a fie utilizata in principal evaluarea de progres (achizitiile individuale) in locul evaluarii
normative, in care achizitiile individuale sant comparate cu norma de grup"
- Progresia invatarii sa fie bine tradusa in standarde si descriptori de performanta, iar standardele
sa fie formulate in asa fel incat fiecare elev sa aiba posibilitatea succesului"
- 0valuatorii sa anga'eze elevii in aprecierea prestatiilor proprii, precum si ale colegilor.
( )ugestii metodologice privind managementul didactic
- Designul predarii sa fie conceput de asa maniera incat sa asigure timp si spatiu si pentru
activitati de invatare individuala, dar sa fie descura'ate eventualele tendinte de segregare sau
izolare in clasa"
- )a se asigure metode specifice si suporturi de invatare pentru elevii cu dificultati si pentru cei cu
cerinte speciale, precum si profesori specializati in munca cu aceste categorii de scolari"
- Programele educationale sa fie insotite de asistenta complementara, pentru fiecare caz in parte,
ca de eemplu, in domeniul sanatatii mintale, asistentei sociale etc."
- *rearea unui mediu de invatare eficient pentru toti, ceea ce pretinde satisfacerea optiunilor
elevilor pentru teme de invatare, tipuri de proiecte practice, modalitati de munca independente sau