Despre credinta n rencarnare

"Cea mai mare contributie a Indiei adus lumii este s i ofere o viziune spiritual a
omului. Iar lumea face bine dac se deschide de bunvoie acestei strvechi ntelepciuni
ca s dobndeasc prin ea o mbogtire pentru viata omeneasc" [36!3"#.
$ %apa Ioan %aul al II$lea $
Printele Cleopa Ilie mrturisea c "cea mai mare nebunie, pgntate si rtcire de la
adevr este de a crede cineva c dup moarte sufletul omului intr n alte trupuri de
oameni, dobitoace..." [40!"#$. %ceast afirmatie poate prea cam aspr, dar este ct se
poate de adevrat, este e&primarea concis a modului n care 'iserica lui (ristos
priveste teoria rencarnrii.
)tim c unul dintre elementele cele mai importante ale credintei crestine este lmurirea
nvtturii despre viata de dup moarte, despre *udecata sufletelor si despre +nvierea
mortilor. )trns legat de aceast nvttur este combaterea rtcirilor teoriei
rencarnrii, una dintre cele mai periculoase conceptii pgne care ncearc si reuseste s
se strecoare ast,i n mintile credinciosilor.
Cu greu gsim rtciri care s fie primite de ctre credinciosi att de usor cum este
primit credinta n rencarnare. -intr.un anumit punct de vedere, acest lucru este usor de
nteles. C /aica -omnului a rmas fecioar si dup nastere cred toti crestinii ortodocsi
care vin duminica la slu0ba )fintei 1iturg2ii de ce cred astfel3 Pentru c asa nvat
'iserica. Putini dintre ei se ntreab ce implicatii directe are asupra vietii lor acceptarea
acestui adevr.
%tunci cnd este vorba de ceea ce se ntmpl cu sufletul dup moarte, siguranta cu care
oamenii si recunosc conceptiile n punctul de vedere bisericesc este mult diminuat.
)tarea de fapt este urmtoarea4 desi o persoan care crede n rencarnare se consider
crestin 5si procentul unor astfel de persoane este foarte mare6, dup nvttura 'isericii
ea este rupt de trupul lui (ristos si st sub condamnarea anatemei.
7om ncerca s artm cteva dintre motivele pentru care 'iserica osndeste cu
ve2ement teoria rencarnrii si pe cei care o accept. 8ici n ca,ul acestei controverse
argumentele aduse de ctre 'iseric nu vor fi n msur s i conving pe cei nselati s se
lepede de rtcire. -ar aceste argumente sunt suficiente pentru crestinul care crede n
adevrul propovduit de (ristos. 9nul dintre semnalele de alarm care arat nselarea
specific vremurilor pe care le trim este tocmai faptul c, desi vor s duc o viat curat
si s mearg pe calea mntuirii, un numr mare de credinciosi s.au lsat nselati de
aceast credint oriental. -ar credinciosii care cred n rencarnare sunt rupti de (ristos.
)unt, fr s si dea seama, fii ai 8oii :re de aposta,ie, desi putini dintre ei au acceptat
rtcirea constienti,nd gravitatea unei asemenea optiuni.
Cinci dintre motivele cel mai des ntlnite pentru care un crestin crede n rencarnare sunt
urmtoarele4
;. faptul c se ndoieste c 'iserica detine adevrul de credint si c nvttura 'isericii
este n ntregime fr greseal
". faptul c nu este constient de pcatul ere,iei creia i se face prtas
!. faptul c i se pare c a gsit n )fnta )criptur dove,i privitoare la rencarnare
4. faptul c nu gseste o e&plicatie mai potrivit pentru suferintele unui numr foarte
mare de oameni dect aceea c acestia suport consecintele propriilor greseli din vietile
anterioare
#. faptul c o credint conform creia oamenii au sansa de a.si ndrepta greselile ntr.o
viat viitoare i se pare mai potrivit cu nvttura -umne,eului care i iubeste pe oameni
dect credinta ntr.un -umne,eu pedepsitor care i osndeste pe oameni la c2inuri
vesnice.
:ste evident c multi dintre cei care se afl n diferite rtciri nu sunt constienti c au o
credint diferit de cea pe care a propovduit.o (ristos, sau nu consider c ndoiala pe
care o au fat de unele puncte din nvttura 'isericii are consecinte grave.
8imeni nu poate nega c dac ar avea de ales ntre un -umne,eu care i mntuieste pe
toti oamenii si un -umne,eu care primeste n frumusetile raiului numai o mic parte
dintre oameni, iar pe ceilalti i trimite n iad, l.ar alege pe primul. 8imic nu este mai clar
n 8oul <estament dect imaginea =iului lui -umne,eu care a primit moartea 0ertfelnic
din dragoste pentru oameni. %r putea fi (ristos att de aspru nct s nu +si reverse mila
)a iubitoare si asupra celor din iad3
1a o astfel de ntrebare nu este bine s se dea un rspuns pripit. -ac omul poate da
rspunsuri e&acte despre lucrurile pe care le.a fcut el nsusi, n ceea ce priveste
problema sufletului dup moarte lucrurile l depsesc. >mul nu este -umne,eu ca s stie
cum este mai bine, si de aceea nu i rmne dect s primeasc lucrurile asa cum le.a
lsat -umne,eu. :ste de netgduit faptul c dac -umne,eu ar fi putut s i mntuiasc
pe toti oamenii, atunci ar fi fcut.o si iadul s.ar fi golit pe loc.
-umne,eu i.a creat pe oameni astfel nct s a0ung cu toti n rai, dar omul a ales pcatul.
)i dac -umne,eu i.a lsat aceast libertate, nseamn c nu putea fi altfel. -umne,eul
'isericii nu este un -umne,eu capricios care se 0oac cu destinele oamenilor, care alege
s i bucure sau s i c2inuiasc n vesnicie. -ac -umne,eu l.a creat pe om n asa fel
nct s aib libertatea de a alege pcatul si de a suporta consecintele sale, nseamn c
asa este mai bine 5c2iar dac nu ne este dat nou a ntelege de ce este asa6.
=aptul c -umne,eu ne.a fcut liberi arat c avem putinta de a nu +l asculta, c avem
putinta de a ne ndeprta de :l. :ste greu de nteles pentru mintea omeneasc de ce
-umne,eu nu este mai putin aspru n ncercarea de a.l convinge pe om s I se supun, de
ce nu gseste mi0loace pentru a.i mntui pe toti oamenii.
-umne,eu, Cel care cunoaste toate tainele vietii omenesti, nu a vrut ca omul s i fie rob.
-umne,eu nu l.a creat pe om pentru c ar fi avut nevoie de ceva, pentru c ar fi vrut s
fie slu0it. %totputernicul -umne,eu l.a creat pe om din dragoste, pentru ca omul s se
poat bucura n vesnicie de comuniunea cu :l. >ri bucuria, ca si dragostea, nu se pot
manifesta dect ntr.un suflet liber. 8imeni nu poate descoperi vreun medicament care s
bucure sufletul, si nici vreun drog care s nasc n suflet sentimente de dragoste
adevrat.
-ac sufletul nu vrea s se desc2id fat de -umne,eu, el trebuie s si asume
consecintele acestei alegeri. -umne,eu nu are cum s mntuiasc pe nimeni cu forta. -ar
n acelasi timp :l ncearc toate mi0loacele pentru a ne mntui. (ristos, =iul lui
-umne,eu, a murit pe cruce pentru pcatele noastre, vdind dragostea )a pentru neamul
omenesc. :ste rndul oamenilor s rspund dragostei artate de -umne,eu. )i n functie
de acest rspuns i asteapt fericirea sau osnda vesnic.
Cei care vor s cread n mntuirea tuturor, att a celor cu viat curat ct si a celor care
au murit nepociti 5conceptie denumit apocatasta,6, se afl n contradictie cu nvttura
)fintei )cripturi.
%ceast teorie condamnat de 'iseric s.a rspndit totusi n secolul ?? peste tot unde
iubirea patimilor a fost mai puternic dect iubirea virtutii. 9n observator al mediului
protestant, @ic2ard *. 'ucA2am, constata c "pn n secolul al ?I?.lea aproape toti
teologii crestini au sustinut realitatea c2inului etern n iad... 5pentru ei era6 o parte la fel
de indispensabil a credintei crestine universale ca si doctrina despre <reime si +ntrupare.
+ncepnd cu ;B00, situatia s.a sc2imbat n ntregime, si nici o nvttur traditional nu a
fost abandonat pe scar att de larg ca cea despre pedeapsa etern. )ustintorii ei
printre teologii de ast,i sunt mai putini ca niciodat nainte... Printre cei mai putin
conservatori, salvarea universal, fie ca sperant, fie ca dogm, este acum att de larg
acceptat nct multi teologi o presupun fr s mai caute dove,i" [;044$.
Iat un fragment din descrierea unei slu0be a c2arismaticilor4 "+ntr.o sear am predicat
despre iad. Peste tot oamenii au i,bucnit n rs. Cu ct le vorbeam mai mult despre iad, cu
att rdeau mai mult." [4C4;$ 5c2iar dac rsul patologic este specific c2arismaticilor,
ironi,area nvtturii despre iad este pre,ent n multe dintre gruprile "crestine"6.
>bservnd n lumea occidental o larg rspndire a conceptiei mntuirii colective 5iadul
nefiind considerat vesnic6, putem vedea n ea o prim treapt pentru acceptarea teoriei
rencarnrii. Iat de ce gndirea neD.age.ist se foloseste att de insistent de generoasa
idee a mntuirii tuturor, mult mai aproape de inimile celor care vd n ea i,bvirea de
suferinta vesnic.
'iserica >rtodo& nu a preferat si nu prefer nimic adevrului. C2iar dac uneori
adevrul este asemenea unei doctorii amare, el este singurul care duce la mntuire.
+nvttura despre apocatasta, a fost condamnat de mai multe ori de.a lungul istoriei4
"-ac cineva nvat sau cuget c pedeapsa demonilor si a oamenilor pctosi nu va fi
vesnic, ci va avea un sfrsit, si c atunci va avea s urme,e o restabilire a tuturor n
fericire, s fie anatema" [E;;E"$. )inodul ce a avut loc la Constantinopol n #4! a
2otrt4 "-ac cineva crede n fabuloasa pree&istent a sufletelor si n acea condamnabil
restaurare 5apocatasta,6, adic restabilirea tuturor lucrurilor cum erau la nceput, s fie
anatema" [E;;E"$.
Conceptia despre rencarnare este strns legat de cea despre pree&istenta sufletelor.
'iserica nvat c sufletele omenesti nu au fost create de la nceputul lumii sau c ar fi
"scntei divine", prticele de dumne,eire. )ufletul fiind creat de -umne,eu nu poate s
fie o parte desprins de Creator. %sa cred numai cei care confund creatia cu Creatorul si
sustin vec2ile idei panteiste.
-umne,eu a rnduit ca sufletul s e&iste din aceeasi clip n care apare si embrionul
uman n care se va slslui. %stfel, ftul creat este rod al dragostei printesti, nefiind
posibil e&istenta unui suflet care are libertatea de a se ntrupa 5si nici mcar de a e&ista6
independent de printi.
%tt n teoria rencarnrii ct si n cea a pree&istentei sufletului se poate observa foarte
usor o implicatie direct4 dac sufletul e&ist independent de printi, si de.a lungul mai
multor vieti fiecare suflet a avut mai multe perec2i de "printi", unicitatea relatiei printe.
copil dispare. >dat cu ea dispare fundamentul dragostei dintre printi si copii, dragoste
care st la ba,a familiei. -ac n societatea 2indus anumite traditii foarte puternice
mentineau strns legtura dintre printi si copii, c2iar dac acestia credeau n
rencarnare, n societatea contemporan, refractar fat de orice form de traditionalism,
credinta n rencarnare generea, puternice conflicte ntre generatii, tinerii cutnd cu
orice pret s si manifeste independenta fat de cei pe care nu i mai recunosc drept
printi n adevratul sens al cuvntului.
'inenteles c nu implicatiile sociale ale acestei credinte orientale sunt cele mai grave, ci
cele du2ovnicesti. Cel ce crede n rencarnare nu recunoaste nvttura 'isericii despre
*udecata sufletelor si despre +nvierea mortilor. Pentru c totusi foarte multi oameni cred
c au gsit n )fnta )criptur dove,i despre rencarnare, si implicit neag c s.ar afla n
rtcire, s ne oprim putin asupra te&telor de -umne,eu inspirate.
"7ine ceasul n care toti cei din morminte vor au,i glasul 1ui, si vor iesi cei ce au fcut
cele bune, spre nvierea vietii, iar cei ce au fcut cele rele, spre nvierea osndirii" 5Ioan
#, "B."C6.
"Iar dac se propovduieste c (ristos a nviat din morti, cum ,ic unii dintre voi c nu
este nviere a mortilor3 -ac nu este nviere a mortilor, nici (ristos n.a nviat. )i dac
(ristos n.a nviat, ,adarnic este atunci propovduirea noastr, ,adarnic si credinta
voastr. 5...6 -ar acum (ristos a nviat din morti, fiind nceptur 5a nvierii6 celor
adormiti. C de vreme ce printr.un om a venit moartea, tot printr.un om si nvierea
mortilor. Cci precum n %dam toti mor, asa si n (ristos toti vor nvia." 5I Cor. ;#, ;".
""6.
"-ar va ,ice cineva4 Cum nvia, mortii3 )i cu ce trup au s vin3 8ebun ce estiF <u ce
semeni nu d viat, dac nu va fi murit. )i ceea ce semeni nu este trupul ce va s fie, ci
grunte gol, poate de gru, sau de altceva din celelalte 5...6. %sa este si nvierea mortilor4
se seamn 5trupul6 ntru stricciune, nvia, ntru nestricciune" 5I Cor. ;#, !E.4"6.
"/ortii <i vor tri si trupurile lor vor nvia" 5Isaia "E, ;C6. ":u stiu c @scumprtorul
meu este viu si c :l, n ,iua cea de pe urm, va ridica iar aceast piele a mea ce se
destram" 5Iov ;C, "#6.
Considerm potrivit pentru nc2eierea acestui mnunc2i de citate scripturistice
reproducerea unei afirmri clare a nvierii, care poate fi gsit de oricine vrea s nteleag
nvttura biblic despre acest subiect4 "=ost a mna -omnului peste mine si m.a dus
-omnul cu -u2ul si m.a ase,at n mi0locul unui cmp de oase omenesti, si m.a purtat
mpre0urul lor dar iat oasele acestea erau foarte multe pe fata pmntului si uscate de
tot. )i mi.a ,is -omnul4 "=iul omului, vor nvia oasele acestea3" Iar eu am ,is4
"-umne,eule, numai <u stii aceasta". -omnul ns mi.a ,is4 "Prooroceste asupra oaselor
acestora4 Iat :u voi face s intre n voi du2 si veti nvia. 7oi pune vine pe voi si carne va
creste pe voi v voi acoperi cu piele, voi face s intre n voi du2 si veti nvia si veti sti c
:u sunt -omnul". Proorocit.am deci precum mi se poruncise. )i cnd am proorocit, iat
s.a fcut un vuiet si o miscare si oasele au nceput s se apropie, fiecare os la nc2eietura
sa. )i am privit si eu si iat erau pe ele vine si crescuse carne si pielea le acoperea pe
deasupra, iar du2 nu era n ele. %tunci mi.a ,is -omnul4 "=iul omului, prooroceste
du2ului, prooroceste si spune du2ului4 %sa grieste -omnul -umne,eu4 -u2ule, vino din
cele patru vnturi si sufl peste mortii acestia si vor nviaF" -eci am proorocit precum mi
se poruncise si a intrat n ei du2ul si au nviat si multime mult de oameni s.au ridicat pe
picioarele lor." 5Ie,. !G, ;.;06
Citatele de mai sus sunt foarte e&plicite si sunt suficiente pentru cei care vor s afle
nvttura biblic despre viata de dup moarte si s gseasc dove,i mpotriva teoriei
rencarnrii.
8imic nu este mai potrivnic acestei rtciri dect +nvierea lui (ristos. <otusi, dusmanii
adevrului nu s.au sfiit s denature,e te&tul biblic pentru a.si apra ideile. Cele mai
cunoscute pasa0e pe care le invoc ei sunt cele privitoare la )fntul Ioan 'ote,torul . pe
care l consider rencarnarea )fntului Prooroc Ilie, si la omul orb din nastere, despre
care ucenicii 1.au ntrebat pe (ristos4 "+nvttorule, cine a pctuit4 acesta sau printii
lui, de s.a nscut orb3 5rspunsul la o asemenea ntrebare poate s clarifice problema
rencarnrii . n.n.6 Iisus a rspuns4 8ici el n.a pctuit, nici printii lui, ci ca s se arate n
el lucrrile lui -umne,eu." 5Ioan C, ".!6
-in acest pasa0, ereticii trag conclu,ia c omul s.a nscut orb din cau,a unor pcate
svrsite ntr.o viat anterioar. -ar dac aceasta ar fi fost situatia, atunci (ristos ar fi
rspuns simplu4 ">mul acesta sufer din cau,a pcatelor din viata pe care a trit.o mai
nainte." =iul lui -umne,eu nu a mintit niciodat, nu avea de ce s tgduiasc adevrul
:l ).a ntrupat tocmai pentru a le mprtsi oamenilor tainele mntuirii.
8e oprim acum asupra celui mai controversat pasa0 referitor la aceast problem,
permanent invocat de fanii teoriei rencarnrii cel privitor la +nainte /ergtorul
-omnului, )fntul Ioan 'ote,torul4 "%devrat ,ic vou. 8u s.a ridicat ntre cei nscuti
din femeie unul mai mare dect Ioan 'ote,torul. 5...6 )i dac voiti s ntelegeti, el este
Ilie, cel ce va s vin..." 5/atei ;;, ;;.;46.
<e&tul este scurt si precis. "Cine poate contesta c )fntul Ilie s.a rencarnat n Ioan
'ote,torul3 Cum rstlmceste )fnta <raditie, care neag rencarnarea, aceste cuvinte
ale lui (ristos3" . se ntreab credinciosii murdriti de noroiul rtcirii.
-ac ntr.un singur fragment din 8oul <estament s.ar gsi referiri favorabile teoriei
rencarnrii, atunci ar fi clar c nvttura 'isericii este potrivnic adevrului. -ar nainte
de a ne pripi s afirmm asa ceva, s vedem dac poate fi sustinut teoria rencarnrii prin
citatul anterior. +n primul rnd, nainte ca )fntul Ilie s se poat rencarna, el trebuia s
moar. 8u gsim nici o referire n )fnta )criptur privitoare la moartea )fntului Ilie.
Hsim n sc2imb descrierea ridicrii sale la cer, ntr.un car tras de cai de foc 5n I7 @egi
", ;;6. Presupunnd totusi c )fntul Ilie s.ar fi rencarnat n )fntul Ioan 'ote,torul,
nseamn c pe /untele <abor, cnd n fata celor trei ucenici ai )i (ristos ).a sc2imbat
la =at, trebuia ca alturi de )fntul Prooroc /oise s l vad pe )fntul Ioan 'ote,torul,
si nu pe )fntul Ilie. -oar )fntul Ioan, fiind mai mare dect toti cei nscuti din femeie,
era mai mare si dect )fntul Ilie, si nu avea de ce s si ascund identitatea. -oar el +l
bote,ase pe (ristos. )i dac n ultima rencarnare fusese )fntul Ioan, nu avea cum s se
arate ca Ilie.
)fnta <raditie e&plic pasa0ul scripturistic de mai sus prin faptul c /ntuitorul a spus
despre )fntul Ioan 'ote,torul c este Ilie, artnd astfel 2arisma profetiei si puterea
propovduirii adevrului cu care a fost n,estrat, vrnd s i conving pe ucenici de
importanta mesa0ului +nainte./ergtorului.
Cei care cred c au gsit n pasa0ul despre )fntul Ioan dovada rencarnrii nu mai au
cum s nege faptul c s.au nselat. %sa se nseal toti cei care, fr a citi cu atentie
cuvintele :vang2eliei, se grbesc s interprete,e anumite fragmente dup propriile
cugete, sau mai bine ,is dup cum i insufl diavolul. %cestia ns nu vor s cunoasc
nvttura )fintei )cripturi, ci numai s gseasc n ea argumente pentru propriile rtciri.
Cci dac ar vrea s se mprtseasc de adevrul :vang2eliei, atunci ar ntelege c
fiecare om are de trit pe pmnt o singur viat, si c toti mortii vor nvia.
Cu mult mai grav este rtcirea celor care cred n rencarnare atunci cnd sunt preoti, si
cnd ncearc s gseasc anumite puncte de legtur ntre aceast ere,ie si nvttura
'isericii. :ste foarte mic numrul clericilor ortodocsi 5sau mai bine.,is e&.ortodocsi6
molipsiti de acest virus. -ar n ceea ce priveste clericii catolici, situatia este mai grav.
-esc2iderea are loc la mai multe nivele, de la cel al coc2etrii cu aceast idee pn la cel
al 0ustificrii teologice. -in clipa n care se accept posibilitatea rencarnrii, c2iar numai
ca o ipote, demn de luat n seam, ne aflm departe de predaniile )fintilor Printi si ne
aflm aproape de cel care seamn ndoiala, de diavol...
"Problema pe care 'iserica o are n privinta rencarnrii este c, potrivit cu aceast
doctrin, unicitatea persoanei pare eliminat, deoarece la fiecare nou nastere eul devine
un alt individ care nu.si mai aminteste nimic despre cel precedent, afirma printele
%ndreas @esc2 de la %cademia %lfonsian din @oma. @mne atunci s ne ntrebm care
este nucleul autentic al personalittii4 trupul sau sufletul care trieste n el3 /ai este apoi
nc o problem4 rencarnarea prevede la sfrsit un fel de renviere, pentru c parcurgnd
drumul renasterilor eu m elibere, de necesitatea de a m mai rencarna si intru n
absolut. +n felul acesta se nltur, ntr.un anumit sens, mediatiunea lui (ristos, ntruct
omul se mntuieste prin rencarnare, adic prin sine nsusi, nemaiavnd nevoie de nimeni.
%cestea sunt problemele ne.am putea ntreba ns dac rencarnarea nu poate fi pus n
armonie cu 'iserica catolic interpretnd.o ca pe un fel de desvrsire, n ntelesul pe
care noi, catolicii, l dm Purgatoriului, care printre altele nseamn tocmai desvrsire.
5...6 Personal sunt interesat de problema rencarnrii, ntruct foarte multi oameni din
lume cred n ea4 e vorba de milioane de persoane, si noi trebuie s ne aflm n dialog cu
ele, pentru a ncerca s ne recuperm credintele comune, care sunt mai numeroase dect
credem" ["C;0B$.
)i nc o po,itie asemntoare, apartinnd purttorului de cuvnt al %r2iepiscopului
anglican din CanterburI4 "%cesta nu este un subiect asupra cruia e&ist preri crestine
oficiale. %sa cum probabil stiti, cu mult timp n urm 'iserica a respins orice idee despre
rencarnare. -e atunci, nu au aprut dove,i care s impun reconsiderarea acestui subiect.
)unt sigur c, dac vor aprea astfel de dove,i, acestea vor fi luate n discutie dar, pentru
moment, cele care e&ist trebuie puse cel putin, n categoria "nedovedit"" [!";##$.
Iat dou idei interesante, specifice lumii occidentale4 c2iar dac 'iserica s.a pronuntat
cu timp n urm mpotriva unor ere,ii, ast,i nu mai e&ist "preri oficiale" privitoare la
acestea si dac vor aprea dove,i care s contra,ic nvttura 'isericii, aceasta ar putea
fi a0ustat.
> astfel de abordare a problemei este caracteristic celor care s.au ndeprtat de )fnta
<raditie. +n numele gsirii unei punti ctre milioanele de oameni aflati n rtcire, n
numele gsirii unor ndoielnice "credinte comune", se desc2id usile rtcirii. Iar acestor
milioane de oameni diavolul le.a furni,at o grmad de dove,i favorabile rencarnrii,
dove,i care celor slabi n credint le arat c nvttura 'isericii este gresit.
Iat un e&emplu4 o fetit indianc sustinea c si aducea aminte ce i s.a ntmplat n viata
anterioar, n care a trit sub numele de )ud2a4 ""1a # octombrie ;CGB, pe cnd fetita
mea avea un an, sotul meu si cu infirmiera m.au ucis. /.au strangulat.... ". Hlasul
micutei /eenu e plin de groa, n timp ce evoc din nou scena, oc2ii i se umplu de
lacrimi. -ar amintirile nu se opresc aici4 pentru a face s dispar cadavrul, cei doi amanti
l.au pus ntr.o lad, pe care apoi au ncrcat.o ntr.un tren cu intentia de a o arunca n
Hange, atunci cnd trenul avea s treac peste fluviu. -ar diavolul si.a vrt coada4
c,nd din tren, lada nu s.a oprit n fluviu, ci pe pod, unde a fost v,ut si desc2is.
%stfel cadavrul a fost descoperit si doctorul a fost condamnat pentru omucidere la
nc2isoare pe viat. -incolo de ntmplarea povestit n toate amnuntele ei, /eenu a dat
multe detalii n legtur cu viata ei precedent4 de pild, numele tatlui ei si a altor
membri ai familiei. Povestea s.a rspndit si a a0uns astfel si la urec2ile tatlui lui )ud2a,
care s.a dus imediat n satul 'et2ar pentru a o cunoaste pe fetita n care nefericita lui fiic
se rencarnase. /eenu l.a recunoscut pe dat, l.a mbrtisat si de atunci s.a atasat de el
spunndu.i tat.
9lterior micuta a fost dus la Jampur si, pe cnd strbteau podul peste Hange, ea a
indicat cu preci,ie locul n care c,use lada care continuse cadavrul "su". 1a Jampur a
gsit singur strada si casa unde a recunoscut pe mama, pe frati, pe cumnat, pe diferite
rude si prieteni, precum si obiectele sale personale, 2ainele si c2itara la care n cealalt
viat i plcuse s cnte" ["CC4$.
Ca,ul de mai sus este un ca, demn de luat n serios. /ulti dintre cei care sustineau c si.
au adus aminte anumite lucruri din vietile anterioare, n stare normal sau de 2ipno,, nu
erau capabili s spun amnunte precise privitoare la locurile n care sustineau c au trit.
@eferitor la "amintirile" mprosptate prin 2ipno, e&ist anumite suspiciuni serioase4
"informatiile furni,ate de ctre personalittile evocate din "vieti anterioare" sunt
dependente de cunostintele e&istente la momentul respectiv 5data regresiei 2ipnotice6 n
cultura mondial. +n multe ca,uri, desi informatiile survenite pe aceast cale concord cu
realitatea, prin descoperiri ulterioare sunt infirmate, aruncnd o umbr de ndoial asupra
veridicittii "vietilor anterioare". +n lucrarea lui Ian Kilson .@eincarnation . sunt aduse n
discutie cteva asemenea ca,uri. 9nul dintre ele se refer la o "personalitate" ce a trit n
timpul domniei faraonului @amses al III.lea. +n loc de a da numele folosit pe atunci
pentru resedinta faraonului . conform descoperirilor recente acest nume fiind 8o .
"egipteanul" folosea numele <eba, dat de greci mult mai tr,iu. <otodat, se stie c n
:giptul antic numele faraonilor nu era nsotit de numeralele ordinale. @amses al III.lea
este un nume dat de egiptologi abia n secolul trecut, pentru claritate istoric. 5...6 9n alt
ca, a desemnat o personalitate ce a trit n %merica de 8ord n secolul al ?I.lea, fiind
martor al inva,iei viAingilor. +n descrierea dat acestora, ei purtau coifuri cu coarne. -esi
aceasta este o cunostint comun pentru multi, mai recent s.a descoperit c viAingii nu
foloseau asemenea coifuri n lupt, dect n ritualurile religioase. +n lupt foloseau coifuri
conice. +n mod straniu, cunostintele avute de persoana supus regresiei 2ipnotice au
conditionat mesa0ul personalittii evocate din urm cu nou secole. %ceste fapte ne
demonstrea, c "personalittile anterioare" depind n mare msur de cea actual,
strnind serioase ndoieli asupra veridicittii metodei" [E4;BC$.
Pe ct de mult reclam i se face 2ipno,ei, a crei obiectivitate e considerat de
necontestat de ctre sustintorii ei, pe att de putin sunt cunoscute criticile legate de acest
subiect. -r. 1arrI Harrett, un 2ipnotist american care a avut mai mult de #00 de pacienti
crora le.a aplicat te2nica de 2ipno, regresiv, constata c amintirile subiectilor erau
ine&acte c2iar si n ceea ce privea evenimente normale din viata cotidian. Cei 2ipnoti,ati
combinau amintirile cu elemente imaginare4 "-e multe ori s.a ntmplat ca oamenii s
nscoceasc tot felul de lucruri din dorinte, fante,ii, vise, lucruri de genul acesta...
>ricine se ocup de 2ipno, si reali,ea, acest tip de regresie va descoperi c de multe
ori oamenii au o imaginatie att de vie, nct vor inventa te miri ce, doar ca s fie pe
placul 2ipnotistului" [E0;!".;!!$.
)ustinnd acelasi punct de vedere, %llenn )praggett, un alt cercettor al e&perientelor de
regresie 2ipnotic, observa c "aceast metod este plin de riscuri, cel mai mare dintre
toate provenind din tendinta inconstient a mintii omenesti spre fante,ia dramatic. Ceea
ce apare prin 2ipno, poate fi la fel de bine un vis despre o e&istent anterioar, pe care
subiectul si.ar fi dorit s o triasc sau c2iar crede, adevrat sau fals, c a trit.oL 9n
psi2olog a dispus unui grup de subiecti n stare de 2ipno, s.si aminteasc de o e&istent
anterioar ceea ce s.a si ntmplat, fr absolut nici o e&ceptie. Cteva dintre relatrile
astfel obtinute includeau numeroase detalii c2iar pline de culoare, deosebit de
convingtoareL Cu toate acestea, la o nou sedint, re2ipnoti,ati fiind, fiecare membru al
grupului a reusit s lege toate detaliile atribuite initial unei e&istente anterioare de surse
normale4 o persoan cunoscut n copilrie, scene dintr.un roman citit sau dintr.un film
v,ut cu ani nainte, etc" [E0, ;!!$.
-esi unii consider c n marea ma0oritate "amintirile" din vietile anterioare sunt doar rod
al imaginatiei, altii consider c preci,ia relatrilor infirm aceast supo,itie /. %lbrec2t
aprecia la C0M rata de preci,ie a veridicittii relatrilor respective.
*ean Prieur, un cercettor al ca,urilor de asa.,is amintire a vietilor anterioare observa c
"rencarnarea mguleste eul persoanelor care se simt de,amgite de o viat pro,aic. %u
trit mereu la @oma, n Hrecia, n :gipt, n India, n <ibet 5tri binecunoscute si despre
care stim oricnd cte ceva6, dar niciodat n C2oresmia, n %tropaten, n %rac2o,ia,
tinuturi adevrate, dar cunoscute doar de eruditi. %u fost mereu florentini, dar niciodat
masageti, au fost aragone,i, dar niciodat c2erusci. -ar masagetii si c2eruscii au e&istat
cu adevrat. -e ce nu s.ar rencarna3" [;B"C4$.
8e.am ndeprtat putin de ca,ul micutei /eenu4 aici nu ne aflm n fata unei sarlatanii.
Cum putea aceast fetit s cunoasc attea amnunte despre viata )ud2ei, dac nu era ea
nssi rencarnarea acesteia3
@spunsul corect poate fi dat de ctre cei care cunosc temeinic att nvttura 'isericii
ct si ca,uistica manifestrilor diavolesti, asa cum apare ea n 7ietile )fintilor. %ici
vedem c, posedati de diavol, unii oameni au vorbit n limbi pe care nu le.au nvtat
niciodat c spuneau o sumedenie de lucruri din vietile celor de lng ei, pe care numai
dac ar fi fost de fat le.ar fi putut afla. -ar tot aici vedem cum, dup repetate slu0be de
e&orci,are, acestia s au tmduit si au uitat limbile n care diavolul vorbea prin gura lor,
si si.au pierdut iscusinta de a spune amnunte din trecutul celorlalti.
-up cum arat bogata e&perient a luptei mpotriva du2urilor ntunericului pe care o are
'iserica, si dup cum mrturisesc ntr.un glas Printii care triesc n vremurile noastre, n
toate ca,urile de "amintire a vietilor anterioare" nu avem de.a face dect cu ca,uri de
posesie demonic. C2iar dac acest verdict pare prea simplist celor dornici de e&plicatii
paranormale, acesta este adevrul.
) amintim aici re,erva pe care o au c2iar "maestrii" indieni 5care fiind nselati de diavol
cred n rencarnare, c2iar dac din alte "motive"6 fat de ca,uistica creia i se face atta
publicitate. )ri )omasundara -esiAa Paramac2ariIa i scria lui Ian )tevenson4 "<oate cele
trei sute de ca,uri pe care le.ati studiat nu sunt argumente pentru rencarnare... <oate sunt
posesiuni spirituale, ignorate de nvtatii din )udul Indiei" [E4;C#$. -esi ei nu si dau
seama c du2urile care intr n alte trupuri sunt ale dracilor, ci cred c sunt ale celor
morti, iat c pn si unii maestri orientali sunt capabili s observe c n aceste ca,uri nu
este vorba dect de posesie.
7om argumenta aceast afirmatie cu dou ca,uri interesante, asemntoare cu cel al
micutei /eenu4 "Ca,ul 1urancI 7ennum sugerea, o posesie si mai clar. <imp de
cteva luni, si rareori dup aceea, personalitatea lui /arI @off 5care a murit cnd
1urancI avea un an6 a nlocuit total personalitatea fetitei, posedndu.i trupul. -up
trecerea acelui timp /arI @off s.a retras si copilul a revenit la normalitate. Ct vreme
ocupa trupul fetitei, /arI @off pretindea c a ocupat n mod temporar trupul disponibil al
fetitei 1urancI 7ennum" [E4;C#$.
"+n primvara anului ;C#4 un biat indian pe nume *asbir, n vrst de trei ani si
0umtate, s.a mbolnvit de variol si a intrat n com, printii si cre,nd c a murit.
Cteva ore mai tr,iu s.a tre,it si apoi si.a revenit. -up cteva sptmni, fiind sntos,
avea un comportament total diferit. Pretindea c este un bra2man pe nume )ob2a @am
care a murit la vrsta de "" de ani, n "" mai ;C#4 5cnd s.a mbolnvit *asbir n.n.6.
7ocea lui vorbea prin *asbir. :l spunea c dup ce a murit un sad2u 5un sfnt n.n.6 l.a
sftuit s intre n trupul lui *asbir" [E4;C4$. *asbir nu putea fi rencarnarea lui )ob2a
@am, pentru simplul motiv c cel din urm murise abia la trei ani dup nasterea celui
dinti. *asbir a fost posedat de diavolul care se ddea drept )ob2a @am e&act asa cum
micuta /eenu a fost posedat de cel care se ddea drept )ud2a.
Ca o conclu,ie la aceast ca,uistic, putem afirma c e&ist trei situatii4
. cnd avem de.a face cu o simpl sarlatanie, "amintirile" fiind rodul imaginatiei 5mai
ales cele mprosptate prin 2ipno,6
. cnd "amintirile" insuflate de diavol contra,ic realitatea istoric sau cea geografic
. cnd "amintirile" sunt corecte din punct de vedere istoric si geografic, fiind semn al unei
posesiuni demonice partiale sau, mai rar, c2iar totale.
-ac primele dou situatii nu pot 0ustifica e&istenta vietilor anterioare, cel de.al treilea
ca, . si singurul demn de atentie . este o piatr de ncercare pentru cei a cror credint
este slab. -ar atunci cnd cineva este slab n credint ar face mai bine s rmn
aproape de credinta 'isericii si a sfintilor, c2iar dac ar avea oarecare ndoieli, dect .
avnd aceleasi ndoieli . s mbrtise,e ere,ia 5si acest sfat este valabil nu numai n ca,ul
credintei n rencarnare, ci si n toate situatiile n care credinta se clatin6.
9nul dintre elementele care nu trebuie trecute cu vederea atunci cnd ne referim la
rencarnare este diferentierea dintre modul n care este nteleas aceasta de ctre orientali
si de ctre autorii neD.age.isti. 9n e&.printe catolic, apostatul =rancois 'rune, observa4
"de fapt, curentele e,oterice occidentale moderne sunt n total opo,itie cu aceste
conceptii bud2iste si foarte departe si de traditia 2indus. 5...6 >ccidentul nu a urmat
orbeste conceptiile orientale. -iferentele culturale erau, fr ndoial, prea profunde. 5...6
+n acest sistem 5al lui @udolf )teiner . n.n.6 nu suntem deloc n conte&tul unei purificri
treptate de tip indian sau, mai precis, purificarea duce la o adevrat mbogtire a
personalittilor noastre. %ccentul nu se pune pe o despuiere, ci pe un progres. 5...6 )inte,a
lui @udolf )teiner, ca si aceea a lui %llan Jardec, este net 2ristic. (ristos si asum si
re,olv n el consecintele cosmice ale tuturor greselilor noastre. +n afar de aceasta, el d
fiecruia forta necesar pentru a nfrnge povara Aarmei sale" [;GB4$.
)ub o aparent recunoastere a importantei lui (ristos, autorii neD.age.isti rspndesc
nvtturi potrivnice credintei crestine. )i pentru c rencarnarea datorat legii Aarmice,
asa cum o nteleg orientalii, era o credint prea rece si prea dur pentru a putea fi
acceptat n spatiul crestin, s.a trecut la aceast alternativ mult mai atrgtoare4
rencarnarea ca urcus spre o nou treapt spiritual, ca mbogtire n cunoasterea
adevrurilor eterne 5trirea unei alte vieti pe pmnt nu mai este considerat o ispsire a
greselilor, ci o sans de progres liber asumat6.
1a autorii neD.age.isti apare si ideea trecerii de la un regn inferior ctre un regn superior,
de la regnul mineral la cel vegetal, apoi la cel animal, la regnul uman si n cele din urm
la cel supra.uman. %ici rencarnarea apare ca o etap necesar pentru ca oamenii s si
nteleag esenta divin, s a0ung la stadiul de supra.oameni.
+n conceptia neopgn rencarnarea viitoare nu are de ce s apar ca ceva ru, ct
vreme este o poart spre noi culmi spirituale. )i n fata clericilor care combat varianta
clasic.oriental a rencarnrii 5n care sufletul se tot rencarnea, pn si nimiceste orice
tentativ de a se manifesta, orice rmsit a personalittii6, neD.age.istii se apr
afirmnd c rencarnarea de care vorbesc ei este o nvttur care se ncadrea, foarte
firesc n doctrina crestin.
-ar este foarte nepotrivit ca cineva s afirme c este crestin si c n acelasi timp crede n
rencarnare. Cele dou credinte se e&clud reciproc. % fi crestin este un lucru esential si
nseamn a rmne ancorat n nvttura 'isericii. % crede n rencarnare nseamn a nu
mai putea spune nici mcar "Cre,ul", nseamn a nu mai astepta +nvierea /ortilor.
+nseamn a fi ca acela despre care psalmistul spune c "omul, n cinste fiind, n.a priceput.
%lturatu.s.a dobitoacelor celor fr de minte si s.a asemnat lor" 5Ps. 4B, ;"6.
@eproducnd un fragment din relatarea unei initieri n e&plorarea mistic a timpului, vom
vedea pn unde poate merge prostia uman, sau mai bine.,is cum si bate 0oc diavolul de
cei care se consider prea ntelepti pentru a mai lua n serios nvtturile :vang2eliei4
""%minteste.ti de felul cum triai ca peste", a sugerat *ean (ouston la )acramento.
%proape o mie de persoane... s.au aruncat pe 0os si au nceput s dea din "aripioarele" lor
de pesti, ca si cum s.ar fi deplasat prin ap.
"8otea, ce simti cnd te deplase,i ca un peste. Cu ce seamn lumea ta, cum sun, cum
miroase, ce gust are3 %cum, te deplase,i pe pmnt", a reluat (ouston, fcndu.ne s
trecem prin stadiul de amfibie...
%poi (ouston a sugerat4 "aminteste.ti complet ce triai cnd erai reptil... unii dintre voi
au nceput pe urm s ,boare, altii s se catere n copaci"... )ala s.a transformat ntr.o
adevrat grdin ,oologic, cu tot felul de ,gomote si de miscri fcute de mamifere
primitive, maimute si primate.
(ouston ne.a cerut apoi s ne amintim de vremea cnd eram "oameni primitivi" care
tocmai sunt pe cale s.si piard blana protectoare si s evolue,e n oameni moderni.
%cest e&ercitiu de0a intens care ne luase mai mult de o or s.a terminat prin urmtoarea
e&perient culminant4 "acum vreau s mergeti mai departe, pn la urmtorul stadiu al
evolutiei voastre personale". 8e.am transformat ntr.o grmad de oameni care sreau de
bucurie, uneori singuri, altdat n grupuri, care n final si.au unit cu totii minile si
vocile. Impactul era electric...
-eveniserm o mare ,vcnitoare de trupuri, aproape o mie de gospodine, terapeuti,
artisti, lucrtori sociali, clerici, educatori, medici si surori medicale... 5care6 umblau n
patru labe, de.a valma unii peste altii, bucurndu.ne si nvtnd din nou ceea ce era
ascuns profund n amintirile noastre" [!GBG.BB$.
1snd la o parte caracterul delirant al acestui "s2oD" neD.age.ist, este interesant de
observat faptul c, pe ct de usor unii oameni reprosea, 'isericii c are o nvttur
"numai bun pentru adormit copiii", pe att de usor aceiasi oameni accept nvtturi
lipsite de ratiune mai ales pentru c vin n contradictie cu nvttura crestin. -e aici ns
nu se poate trage conclu,ia c rencarnarea este acceptat numai de ctre gospodine si
surori medicale, sau c2iar medici si educatori cu un nivel intelectual redus. -ac unora
manifestrile gen ")acramento" li se par dubioase, simpliste sau c2iar demonice, ngerul
ntunericului le pune nainte o alt editie a credintei n rencarnare, garnisit cu e&plicatii
att de savante nct prefer s se multumeasc cu faptul c sunt prtasi ai unor nalte
nvtturi 5c2iar dac nu le nteleg6.
Celor care prefer s cread n rencarnare desi vor s se numeasc pe sine crestini, prin
gura )fintilor Printi care au propovduit +nvierea mortilor (ristos le spune4 ")fntul
)inod :cumenic a 2otrt c nimnui nu i este ngduit s nftise,e, s scrie sau s
alctuiasc, nici 5el nsusi6 s gndeasc, nici s nvete pe altul o alt mrturisire de
credint. Ct despre cei care ndr,nesc s alctuiasc o alt 5mrturisire de6 credint, s
o nftise,e altora spre nvttur, sau s rspndeasc un alt Cre, celor care vor s se
ntoarc la cunostinta adevrului de la rtcirile elinesti sau iudaicesti sau de la oricare
alt ere,ie, acestia, dac sunt episcopi sau clerici, s fie ndeprtati 5episcopii de
episcopie si clericii de cler6, iar dac sunt mona2i sau laici, s se dea anatemei" [""B$.
+nc2eiem articolul privitor la teoria rencarnrii cu un cuvnt al Printelui )imeon %drian4
"Cei care cred n rencarnare nu mai pot s cread si n +nviere, n (ristos sunt pgni,
eretici sau atei si nu pot avea nici o mprtsire cu (ristos, cu 'iserica, fcndu.se de
bunvoie mostenitori ai iadului" [B#4

Bibliografie selectiva
;. 'iblia sau )fnta )criptura, :ditura Institutului 'iblic si de /isiune al 'isericii
>rtodo&e @omne, 'ucuresti, 5:.I.'./.'.>.@6, ;CC4
". (otarrile )fintelor )inoade :cumenice, :ditura )fntul 8ectarie, "00!
!. %r2ieraticon . adica rnduiala slu0belor savrsite cu ar2iereu, :.I.'./.'.>.@,
'ucuresti, ;CC!
4. /olitfelnic . cuprin,nd slu0be, rnduieli si rugaciuni savrsite de preot la diferite
trebuinte ale crestinilor, :.I.'./.'.>.@, 'ucuresti, ;CCB
#. +nvatatura de credinta crestin ortodo&a . Cate2ism, Clu0, ;CC!
E. Patericul, :piscopia >rtodo&a @omna, %lba.Iulia, ;CC!
G. %c2imescu, 8icolae, 8oile /iscari religioase, :ditura 1imes, Clu0.8apoca, "00"
B. %drian, Pr. )imeon, 'iserica, sectele si fratii mincinosi, :ditura Pelerinul, Iasi, ;CCB
C. %nAerberg, *o2n N *o2n Keldon, @ealitatea despre >.O.8. si despre alte fenomene
supranaturale,
:ditura %gape, =agaras, ;CCG
;0. %nAerberg, *o2n N *o2n Keldon, @ealitatea despre viata dupa moarte, :ditura
%gape, =agaras, ;CCG
;;. %nAerberg, *o2n N *o2n Keldon, @ealitatea despre astrologie, :ditura %gape,
=agaras, ;CCG
;". %tanasie cel /are, )fntul, )crieri 5 partea I6, :.I.'./.'.>.@, 'ucuresti, ;CBG
;!. 'astovoi, )avatie, +n cautarea aproapelui pierdut, :ditura /arineasa, <imisoara, "00"
;4. 'adulescu, pr. -an, +mparatia raului4 8eD %ge, :ditura C2ristiana, 'ucuresti, "00;
;#. 'lond, Heorges, =uriosii -omnului, :ditura Politica, 'ucuresti, ;CGE
;E. 'riancianinov, )fntul Ignatie, -espre vedenii, du2uri si minuni, :ditura )op2ia,
'ucuresti, "00"
;G. 'rune, =rancois, (ristos si Aarma, :ditura 9nivers :nciclopedic, 'ucuresti, ;CCG
;B. 'rune, =rancois, /ortii ne vorbesc, :ditura :nciclopedica, 'ucuresti, ;CC4
;C. C2iril al %le&andriei, )fntul, %natematismele, <ipografia cartilor bisericesti,
'ucuresti, ;C!G
"0. Costian, -an, %devarul despre Poga, :ditura 7almi
";. Crainic, 8ic2ifor, -umitru )taniloae, @a,van Codrescu, @adu Preda, Pentru o
teologie a neamului, :ditura C2ristiana, 'ucuresti, "00!
"". -amasc2in, )fntul Ioan, -ogmatica, :ditura )cripta, 'ucuresti, ;CC!
"!. -ionisie %reopagitul, )fntul, :pistole, :ditura %11, 'ucuresti, ;CC4
"4. -avid P.I., diac., Inva,ia sectelor, :ditura C2rist, 'ucuresti, ;CCG
"#. :frem %t2onitul, -espre credinta si mntuire, :ditura 'unavestire, Halati, "00!
"E. :frem 7atopedinul, ar2im., Cuvnt din )fntul /unte, :ditura @entregirea, %lba.
Iulia, "00;
"G. =ilaret, pr. Ioan, Crestinism si Ioga3
"B. =loca, Ioan 8., ar2idiac. prof. dr., Canoanele 'isericii >rtodo&e, )ibiu, ;CC!
"C. Hiovetti, Paola, )traniu si ine&plicabil, :ditura %gni, 'ucuresti, ;CC#
!0. Hood, <imot2I, :i sunt aici, :ditura 7aldo N )avvas Press, ;CC!
!;. Hroot2uis, -ouglas, Portrete istorice atribuite lui Isus din 8a,aret, :ditura %riel,
<imisoara, ;CC#
!". (arrison, Peter N /arI, 7iata nainte de nastere, :ditura :uropolis, Constanta, ;CC!
!!. (enri, Claude, conte de )aint.)imon, 8oul crestinism, :ditura -acia, Clu0.8apoca,
"00;
!4. (risostom de :tna, %r2iepiscopul N :piscopul %u&entie de =oticeea, )criptura si
<raditie, :ditura 'unavestire, Halati , "00!
!#. (ristodul %g2ioritul, ierom., 1a apusul libertatii, :ditura )op2ia, 'ucuresti, ;CCC
!E. (unt, -ave, Pacea globala si aparitia lui %nticrist, :ditura %gape, =agaras, ;CCG
!G. (unt, -ave N <. %. /c /a2on, )educerea crestinatatii, :ditura %gape, =agaras,
;CCE
!B. Ioan Hura de %ur, )fntul, )crieri 5partea a III.a6, :.I.'./.'.>.@, 'ucuresti, ;CC4
!C. Ioan de Jronstadt, )fntul, )picul viu, :ditura )op2ia, 'ucuresti, "00"
40. Ilie Cleopa, ar2im., Calau,a n credinta ortodo&a, :ditura )fintei /anastiri )i2astria,
"00;
4;. Ilie Cleopa, ar2im., -espre vise si vedenii, :ditura 'unavestire, 'acau, ;CC4
4". Irineu al 1Ionului, )fntul, -emonstratia propovaduirii apostolice, :.I.'./.'.>.@.,
'ucuresti, "00;
4!. Jernbac2, 7ictor, -ictionar de mitologie generala, :ditura )tiintifica si
:nciclopedica, 'ucuresti, ;CBC
44. Jernbac2, 7ictor, :nigmele miturilor astrale, :ditura %lbatros, 'ucuresti
4#. /arler, *o2n N %ndreD Kermut2, <inerii vremurilor de pe urma, :ditura )op2ia,
'ucuresti, "00"
4E. /ovila, )fntul Petru, +mpacarea 'isericii >rtodo&e, Iasi, "00"
4G. 8egureanu, Cristian, Civili,atiile e&traterestre si a III.a conflagratie mondiala,
:ditura -atina
4B. 8iet,sc2e, =riedric2, %nti2ristul, 'iblioteca %postrof, ;CCE
4C. 8ovaA, %dolf, /iscarea carismatica, :ditura 1umina 1umii, Jorntal, ;CC#
#0. Paisie %g2ioritul, Cuviosul, Cu durere si dragoste pentru omul contemporan, )c2itul
1acu, "000
#;. ParasAevaidis, mitrop. (ristodoulus, @a,boiul mpotriva satanei, :ditura %nastasia,
'ucuresti, ;CCB
#". Paulus, )tefan, 8ostradamus . ;CCC, :ditura %ntet, ;CCB
#!. Patrut, %drian, -e la normal la paranormal, :ditura -acia, Clu0.8apoca, ;CC;
#4. Petroaia, diac. 1ucian, 8u este sfrsitul lumii n anul "000, :ditura :piscopiei
-unarii de *os, Halati, ;CCB
##. Pop, P.). Irineu 'istriteanul, )fntul Irineu de 1Ion . polemist si teolog, :ditura
Cartimpe&, Clu0, ;CCB
#E. Popovici, ar2im. Iustin, 'iserica >rtodo&a si ecumenismul, /anastirea )fintii
%r2ang2eli, "00"
#G. Popovici, ar2im. Iustin, 'iserica si statul, )c2itul )fntul )erafim de )arov, ;CCC
#B. @odion, pr., >ameni si demoni, /anastirea )latioara, ;CCE
#C. @ose, ierom. )erafim, >rtodo&ia si religia viitorului, Cartea /oldovei, C2isinau,
;CC#
E0. @ose, ierom. )erafim, )ufletul dupa moarte, :ditura %nastasia, 'ucuresti, ;CCE
E;. )ac2elarie, ierom. 8icodim, Pravila bisericeasca, Paro2ia 7alea Plopului, Pra2ova,
;CCC
E". )avin, Ioan H2., Iconoclasti si apostati contemporani, :ditura %nastasia, 'ucuresti,
;CC#
E!. <eofan Oavortul, )fntul, <lcuiri din )fnta )criptura pentru fiecare ,i din an,
:ditura )op2ia, 'ucuresti, ;CCC
E4. 7alea, :rnest, Crestinismul si spiritualitatea indiana, :ditura %riel, <imisoara, ;CCE
E#. 7asile, -anion, -armarea idolilor, :ditura 'unavestire, Halati, "00"
EE. 7asile, -anion, *urnalul convertirii, :ditura 'unavestire, Halati, "00"
EG. 7elimirovici, P.). 8icolae, @aspunsuri la ntrebari ale lumii de asta,i, :ditura )op2ia,
"00"
EB. 7lac2os, mitrop. (ierot2eos, Cugetul 'isericii >rtodo&e, :ditura )op2ia, 'ucuresti,
"000
EC. Keiss, 'rian, > marturie a rencarnarii, :ditura 1otus, 'ucuresti, ;CC"
G0. Kurt,, 'runo, 8eD %ge, :ditura de 7est, <imisoara, ;CC4
G;. QQQ Crmpeie de viata . -in viata si nvataturile Parintelui :pifanie, )c2itul 1acu,
"000
G". QQQ :1<% . @evista de metafi,ica, nr. #R;CC!
G!. QQQ :vang2elii apocrife, :ditura (umanitas, 'ucuresti, ;CCE
G4. QQQ :vang2elia dupa <oma, :ditura %rca, 'ucuresti, ;CC!
G#. QQQ =enomenul sectelor sau al noilor miscari religioase, document oficial al
7aticanului, tiparit n limba romna de /isionarii 7erbiti, com. )abaoani
GE. QQQ Pelerinul rus, :ditura )op2ia, 'ucuresti, ;CCB
GG. QQQ )fnta 1umina pascala de la Ierusalim, )c2itul )fntul )erafim de )arov
GB. QQQ 7iata si nvataturile Cuviosului Parinte =ilot2ei OervaAos, :ditura >rt2odo&
JIpseli, <esalonic, ;CC4
GC. QQQ Ce sa credem despre 8eD %ge, :ditura %r2iepiscopiei @omano.Catolice,
'ucuresti, "00"
B0 . 'alan, ar2im. Ioanic2ie, 7iata Parintelui Cleopa, :ditura /itropoliei /oldovei si
'ucovinei, Iasi, ;CCC
B;. Irineu de 1ugdunum, )fntul, -emonstratia propovaduirii apostolice, :.I.'./.'.>.@,
'ucuresti, "00;
& '(tras din cartea ) *'+%,' ,'-.C/,./,' +I I.0/1I/ '23,/3','+3,/ $$ de
*anion 0asile 4