Modurile neverbale (nepredicative)

SUPIN
1. Reactualizare notiuni anterioare- pentru ca este ultimul mod din categoria aceasta
vom ace o reactualizare a notiunilor anterioare punandu-va cateva intrebari
despre ce am invatat pana acum!
- de ce avem nevoie de moduri" ce arata ele? [R: modurile verbului sunt formele
pe care le ia verbul pentru a ne arata cum considera vorbitorul actiunea]
- cate moduri are verbul? [R: 2- predicative si nepredicative]
- care sunt modurile predicative" nepredicative# [R: INDICATI- eu mer!"
timpuri: imperfect- eu invatam" perfect simplu- noi vorbiram" mmcp- el
plecase#calatorise" viitot- tu vei desena # C$N%&NCTI- pre'ent-sa cante"
perfect- sa fi cantat# C$NDITI$NA( $)TATI- pre'ent- as canta" perfect-
as fi cantat# I*)+RATI: canta# infinitiv- a face" !erun'iu- fluierand"
participiu- splat" scris" ,]
- $ati un e%emplu de verb la ininitiv& gerunziu& participiu. [,,]
'. Modul nepredicativ invatat azi se numeste Supin. ( vom lua niste e%emple de
verbe)
(a modul supin acest verb arata astel! - de facut" pentru citit" la scaldat " dupa cantat-
(vezi e%emplele din agenda). )e observam# (a modul supin verbul este ormat din
participial verbului de con*ugat& adica a citi-citit (elev)& precedat de o prepozitie.
+. )e este prepozitia#
R: Trebuie sa stim cateva lucruri esentiale despre preo'itia si anume ca: este parte
de vorbire au.iliara si ca uneste doua parti de propo'itie / e.emplu: casa de piatra-
substantiv cu substantiv/# nu are functie sintactica" ea formea'0 1ns0" 1mpreun0 cu
p0r2ile de vorbire pe care le introduce" unit02i sintactice ce func2ionea'0 ca o sin!ur0
parte de propo'i2ie: cas0 de piatr0 3prepo'i2ia de intr0 1n structura unui atribut/
$ati trei e%emple de prepozitii.
R: carte C& po'a" a mer!e 4)R+ casa" o padure D+ ste5ari
In ormarea modului Supin sunt olosite , prepozitii! de& pentru& la& dupa.
-stel avem& dupa cum am vazut mai sus& prepozitia .de/ si verbul la participiu
.citit"scris/
-cum pe baza a ce v-am spus vreau sa imi dati iecare cate un e%emplu de verb la supin.
$upa ce am vazut cum se ormeaza verbul& 0aideti sa vedem ce arata" e%prima el. 1om
da deinitia! 1erbul la modul supin e%prima o actiune obligatorie. -sadar daca spunem
avem de citit cartea inseamna ca trebuie sa citim cartea.
Sa imi repete (elev) deinitia.
-u verbele predicative unctie sintactica& ca orice verb& de predicat#
R! se numesc nepredicative pentru ca nu indeplinesc unctia sintactica de predicat.
)e verb la mod nepredicativ ace e%ceptie si in ce situatie# R! verbul la modul ininitiv
indpelineste s de predicat verbal doar atunci cand dam o indicatie. $ati e%emplu! a nu se
calca iarba.
Precum am spus& verbele la mod nepredicativ nu au de obicei unctie sintactica de
predicat. )e unctii sintactice are supinul#
$e citit este o placere.-care este verbul la mod nepredicativ in aceasta propozitie#
( raspunde elevul cu a*utorul proesorului )- subiect
Placerea de citit o am din copilarie. -tribut
2ilmul este de vazut. N.P
-m de citit trei romane. )$
M-am plictisit de citit. )I
1a propun sa acem cateva e%ercitii!
Ptr. Recapitulare!
1.Culeg ciree din cireul din curtea bunicilor. Vreau s culeg un co plin. A culege
doar ciree coapte dar de jos bunicul m ndeamn: Culege mai repejor!
A culege fructe nui un lucru uor cci culeg!nd trebuie s ae"i fructele culese
n co iar c!nd ai terminat de cules cobori cu aten#ie cu coul plin.
-de scris intr-o singura raza si sc0imband verbele la moduri nepersonale.
1. culeg 3 ac4iune real5 3 IN$I)-6I1
'. s5 culeg 3 ac4iune realizabil5 3 )7N8UN)6I1 P9RS7N-(9
+. a: culege 3 ac4iune dorit5 3 )7N$I;I7N-( 7P6-6I1
,. culege< 3 =ndemn 3 IMP9R-6I1
>. a culege 3 numele ac4iunii 3 IN2INI6I1
?. culeg@nd 3 ac4iune =n curs de des5:urare 3 A9RUNBIU
C. culese 3 ac4iune suerit5 de un obiect 3 P-R6I)IPIU
N9P9RS7N-(9
de cules 3 ac4iune ca scop de realizat 3 SUPIN