Unitatea de învăţământ: Şcoala gimnazială „Gheorghe Lazăr” , Zalău
Clasa: I B
Propunătoare: Mihalca Mildred-Bristena
Învăţătoare: Crina Şortan - de acord
Profesor metodist: Gaspar Eniko
Profesor coordonator: Coste Anca
Aria curriculară: Arte
Disciplina: Muzică şi mişcare
Tema: Sunete înalte şi sunete joase-predare cântec „Câte unul pe cărare”.
Tipul lecţiei: Transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe
Obiective operaţionale:
să execute corect exerciţiile de respiraţie, cele ritmice şi cele melodice.
să diferenţieze auditiv înălţimea sunetelor muzicale din timpul experimentului, spunând care a fost sunetul înalt şi care a fost sunetul jos. să interpreteze cântecul nou învăţat, respectând durata şi înălţimea sunetelor muzicale, ritmul şi intensitatea lor.
STRATEGII DIDACTICE:
1. Forma de organizare: frontal, individual şi pe grupe.
2. Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, observaţia, audiţia, demonstraţia, experimentul.
3. Mijloace didactice: boxe, planşe, flaut, 2 pahare de sticlă, apă, o lingură.
Nr. Etapele Activitatea Strategii crt Activitatea propunătoarei lecţiei elevilor didactice . -aerisirea sălii de clasă şi pregătirea -elevii se aşează materialelor necesare pentru desfăşurarea în bănci şi se Frontal lecţiei. pregătesc pentru Momentul -„Bună dimineaţa, dragi copii! Numele meu începerea Conversaţia 1. organizatoric este Mildred şi sunt foarte fericită azi, lecţiei. deoarece vom face împreună ora de muzică -„Bună şi mişcare!” dimineaţa, Mildred!” 2. Reactualizarea -„Am pregătit o grămadă de lucruri -Dacă elevii vor cunoştinţelor interesante pentru ora noastră de azi, dar răspunde cu pentru început, haideţi să ne încântăm auzul „Da”, îi voi Frontal cu „Rapsodia română” a lui George Enescu. întreba în ce Oare ştiţi voi cine a fost George Enescu? context, apoi le -trebuie să ştiţi că George Enescu este voi cere să considerat cel mai mare muzician român. împărtăşească De-a lungul vieţii sale, el a fost şi cu colegii Conversaţia compozitor, şi muzician, şi dirijor. Haideţi informaţiile pe să ascultăm o parte din opera lui care mie care le au, iar îmi place foarte mult, numită „Rapsodia dacă răspunsul Explicaţia română”. Vă rog să ascultaţi cu atenţie! va fi unul -vom audia primele 3-5 minute din negativ, le voi Rapsodia română 1 şi 2. prezenta pe Audiţia (https://www.youtube.com/watch?v=1l3uA- scurt detalii lQFS4&t=139s) despre acesta, -„Haideţi să discutăm puţin. Ce diferenţă aţi arătându-le şi o sesizat între modul în care suna la început imagine a lui melodia şi modul în care suna spre final?” (Anexa 1). -„Aşa este. A început cu un ritm lent, cu un singur instrument iar pe parcurs, ritmul a -„La final a crescut şi alte instrumente s-au alăturat. devenit mai Foarte bine!” rapidă!” -„Dacă sunteţi curioşi să vedeţi cum evoluează ritmul, puteţi să ascultaţi acasă continuarea.” -„Bun, dragii mei! Acum că am aflat cine este George Enescu şi am ascultat o parte din opera sa, vom trece la partea a doua din lecţia pe care am pregătit-o azi pentru voi şi Frontal anume, vom învăţa despre sunetele înalte şi sunetele joase. După cum observaţi, pe tablă avem două imagini (anexa 2). Haideţi Conversaţia să le întoarcem cu faţa şi să vedem ce reprezintă acestea! -„Ia priviţi! Ce se află în prima imagine?” -„În prima Planşe imagine sunt -„Aşa este! Sunt nişte păsări. Şi cum cântă nişte păsări.” Anunţarea păsărelele?” -„Păsărelele temei -„Foarte bine! Ce credeţi, „CIP-CIP-CIP cântă: CIP-CIP- şi este un sunet înalt, sau un sunet jos?” CIP!” 3. Captarea -„Corect! Deci păsărelele scot sunete înalte. -„Este un sunet atenţiei Dar în a doua imagine, ce observaţi?” înalt!” -„În a doua -„Desigur! Şi cine îmi spune, cum face imagine este un ursul?” urs!” -„Aşa este!Bravo! Ce credeţi, acest „MOR- -„Ursul face: MOR-MOR” este un sunet înalt, sau un MOR MOR sunet jos?” MOR!” -„Corect! Vai, sunteţi nişte copilaşi foarte -„Este un sunet inteligenţi! Trebuie să ştiţi că sunetele joase jos!” se mai numesc şi sunete GRAVE. Cum se mai numesc sunetele joase?” -„Sunetele joase -„Minunat! Acum că faceţi diferenţa între se mai numesc sunetele înalte şi cele joase, sunteţi pregătiţi sunete grave!” pentru un experiment!” 4. Dirijarea -„Pentru experimentul nostru vom avea Pahare învăţării nevoie de două pahare de sticlă, un flacon mic cu apă şi o lingură. Vă rog să ascultaţi Flacon cu cu maaaare atenţie!” apă -Voi bate cu lingura, pe rând, în cele două Lingură pahare goale şi îi voi întreba pe elevi cum -„Ambele au sunt sunetele scoase? sunat la fel!” -„Foarte bine observat! Acum haideţi să Observaţia vedem ce se va întâmpla dacă voi umple unul din pahare cu apă.” -Torn apa într-unul din pahare, apoi repet Conversaţia bătaia în cele două. -„Aţi observat vreo diferenţă?” -„Da! Paharul plin sună diferit Frontal faţă de cel gol.” -„Într-adevăr! Sunetul scos de paharul gol -„Paharul gol este un sunet înalt, sau un sunet jos?” scoate un sunet înalt!” -„Corect! Iar paharul plin cu apă, ce fel de -„Paharul plin sunet scoate?” scoate un sunet jos!” -„Foarte bine! Ultima surpriză din această oră este un nou cântec pe care îl vom învăţa împreună! Acesta se numeşte Câte unul pe cărare.” (Anexa 3) -„Dar înainte de a cânta, haideţi să ne pregătim puţin!” Exerciţii de respiraţie -„În ce anotimp suntem noi, copilaşi?” -„Noi suntem în Individual anotimpul primăvara!” -„Şi vă plac florile de primăvară?” -„Da!” -„Dar frunzele verzi ale copacilor vă plac?” -„Da!” -„Atunci haideţi să facem un joc. Cât timp număr eu de la 1 la 4, ne prefacem că mirosim floricelele. Apoi, cât voi număra de la 5 la 8, ne prefacem că avem o frunză în palmă şi o suflăm. Să începem! -Elevii execută Tragem adânc aer în piept şi mirosim florile corespunzător 1-2-3-4, foarte bine, acum suflăm frunza, 5- exerciţiile de 6-7-8. Minunat! Mai repetăm o dată!” respiraţie. -„V-aţi descurcat foarte bine! Acum, haideţi să batem ritmul, întâi vă demonstrez eu, apoi faceţi şi voi!” Exerciţii ritmice -Elevii execută corect exerciţiile ritmice
-„Foarte bine, copii! Acum haideţi să ne
încălzim şi vocile!” Exerciţii melodice -Elevii execută corect exercţiile melodice
-„Foarte bine! Acum suntem pregătiţi
pentru cântat!” -„Eu voi cânta prima dată cântecul, folosind -„Da! Flautul acest instrument muzical. Ştiţi cum se Instrumentul se numeşte el?” numeşte flaut!” -„Corect! Acum vă rog să ascultaţi cu atenţie!” -voi interpreta cântecul integral, mai întâi la flaut, apoi vocal. -Elevii vor -„Despre ce este vorba în cântec?” asculta cu atenţie -„În cântec este vorba despre -„Aşa este! Am cântat despre păsărele şi animalele din urşi şi despre sunetele pe care le scot pădure.” aceştia, despre care ştim deja că sunt: sunete înalte-la păsări şi sunete joase la urşi. Eu propun să cântăm împreună prima strofă! Spatele drept, şi începem!” -Voi repeta prima strofă, cântând-o cu copiii de câte ori este necesar pentru a se fixa. Când prima strofă este fixată, vom trece la următoarea. După ce este fixată şi cea de-a doua, le vom cânta împreună. Se procedează la fel cu fiecare strofă adăugată, -Copiii cântă până când ajungem la interpretarea respectând integrală a cântecului. indicaţiile -„Foarte bine! Sunt mândră de voi, aţi oferite. cântat minunat!” 5. Obţinerea -„Acum haideţi să cântăm pe grupe! performanţei Primele două coloane de bănci vor face parte din grupa păsărelelor, iar celelalte Conversaţia două coloane de bănci vor fi grupa urşilor. Grupa păsărelelor cântă primele două strofe, grupa urşilor le cântă pe următoarele Pe grupe două, iar ultima strofă o veţi cânta împreună! Haideţi să începem!” -după ce se interpretează cântecul în această variantă, se schimbă grupele, grupa -Elevii cântă păsărelelor devenind grupa urşilor şi invers. cântecul, Toţi vor cânta prima strofă, grupa respectând păsărelelor va cânta strofele 2 şi 3, iar grupa cerinţele. urşilor strofa a 4-a şi a 5-a. -„Super! Acum haideţi să facem şi altfel! Când ridic mâinile vom cânta normal, când întind mâinile spre voi cântăm încet, iar când am mâinile depărtate vom cânta tare!” -„Cred că tuturor ne place să dansăm, aşa că m-am gândit să ne distrăm puţin ! Cântăm toţi încă o dată cântecelul, însă de data Frontal aceasta să facem şi nişte mişcări reprezentative. De exemplu, la versurile 6. Feedback „Câte unul pe cărare/Mergem în pădurea mare...”, vom merge pe loc. De asemenea, -Elevii cântă şi atunci când cântăm despre păsări, dăm din fac mişcări mâini ca şi cum ar fi aripi, şi tot aşa. Haideţi reprezentative să încercăm!” versurilor. -„Dragii mei, lecţia noastră s-a terminat. -Elevii îşi vor Frontal Mie mi-a plăcut foarte mult că am cântat şi exprima părerea ne-am simţit bine împreună azi. Vreau legată de câţiva copii să îmi spună ce parte le-a plăcut activităţile Conversaţia cel mai mult din această oră!” desfăşurate pe Încheierea 7. parcursul lecţiei activităţii -„Mă bucur mult că v-a plăcut! Sunteţi geniali şi sunt fericită că am avut azi această oră împreună!” -dacă este cazul, pe lângă aprecierile generale, voi face şi aprecieri individuale. ANEXA 1