1.

Interpretai diferite definiii date educaiei apelnd la tratate de pedagogie (sensuri,

semnificaii,
implicaii).
2. Comentai i argumentai sensurile i accepiunile educaiei din urmtoarele
proverbe, cugetri
definiii despre educaie [7]:
- Scopul educaiei umane va fi, deci, s lumineze inteligena asupra idealurilor vieii
omeneti, s
exercite voina asupra emoiilor i instinctelor i s formeze astfel o judecat moral i o
voin
autonom, stpn pe sine, care s cluzeasc tineretul ctre moralitate. (Nicolae
Moisescu,
Cultivarea minii cu ajutorul biologiei).
- Cnd educm pe individ pentru societate se presupune c l educm i pentru fericirea
lui. (C.
Harly, Pedagogie general).
- O educaie a descoperirii active a adevrului este superioar unei educaii care const
doar n a-i
dresa pe subieci pentru a vrea prin acte de voin prealabil conturate i a ti prin
adevruri pur i
simplu acceptate. (Platon, Statul/Republica).
- Scopul educaiei nu poate fi altul dect acela de a pregti pe individ pentru o via
complet. (G.
G. Antonescu, Herbert Spencer i pedagogia utilitarist).
- Numai educaia poate s ne mntuiasc de barbarie i slbticie. (G. Fichte,
Cuvntri ctre
naiunea german).
PEDAGOGE, pedagogii, s. f. tiin care se ocup cu metodele de educaie i de instruire a
oamenilor (n special a tinerei generaii)
PEDAGOGE ( fr.; {s} gr. pais, paidos copil + agoge conducere) s. f. tiina i arta educaiei.
Conine principiile i metodele de formare a personalitii i de dezvoltare a lor n conformitate cu
idealuri etice i culturale ale epocii istorice n care sunt aplicate. Grecia antic a elaborat idealul unui
echilibru perfect ntre fizic i moral. Romanii au insistat asupra austeritii i respectrii valorilor
morale i religioase tradiionale n cadrul familiei. Cretinismul considera preponderent scopul
religios n raport cu interesele cotidiene. Renaterea s-a ntors la idealul clasic al formrii omului
complet. Reforma a afirmat necesitatea libertii contiinei religioase. P. modern s-a bazat pe
principiul c educaia trebuie s se conformeze procesului de autoformare a subiectului n strns
legtur cu legile fireti ale naturii; a exaltat idealurile patriotice. n sec. 17-19, Comenius, J.J.
Rousseau, J.H. Pestalozzi, J.F. Herbart .a. au contribuit la fundamentarea p. moderne i a didacticii
ca disciplin de sine stttoare.
Pedagogia are ca obiect de studiu: educatia. In acest sens, este necesar sa precizam ca pedagogia nu se confunda cu
educatia - ca fenomen socio-uman, ci ea este o teorie despre educatie, este stiinta educatiei.
Pedagogia este stiinta care studiaza legile educatiei tinerei generatii, in special. Ea studiaza insa si legile educatiei adultilor,
ale educatiei omului pe parcursul intregii sale vieti.
in lumina legilor educatiei, pedagogia studiaza esenta, idealul, continutul, metodele, mijloacele si formele educatiei,
urmarindu-se formarea pe baze stiintifice si eficiente a personalitatii si profesionalitatii tinerei generatii pentru activitatea
social-utila. Avand in vedere ca educatia se desfasoara in cea mai mare parte in institutiile de invatamant, in care se
realizeaza instructia si educatia tinerei generatii, pedagogia poate fi definita si ca stiinta ce studiaza legile, esenta, idealul,
continutul, metodele, mijloacele si formele instructiei, educatiei si invatamantului tinerei generatii. Asa cum s-a mentionat,
pedagogia isi extinde studiul sau si asupra educatiei si perfectionarii personalitatii si profesionalitatii adultilor.
Pedagogia s-a dezvoltat si si-a constituit statutul ei de stiinta, atat pe baza luarii in considerare a datelor despre educatie
oferite de anumite stiinte (filosofie, psihologie, sociologie, biologie, antropologie etc), cat si mai ales pe baza generalizarii
experientei educationale valoroase si a utilizarii rezultatelor cercetarii stiintifice proprii privind educatia tinerei generatii, care
au condus la descoperirea legilor educatiei si, pe aceasta baza, la constituirea statutului de stiinta al pedagogiei.
Se constituie ca un adevar incontestabil, verificat de cercetarea stiintifica si de practica educationala indelungata, ca studiul
pedagogiei si increderea in ea ca stiinta a educatiei dezvolta si intareste increderea in puterea educatiei, in forta ei
modelatoare pozitiva a tinerei generatii, ca si a omului de toate varstele