COLEGIUL TEHNIC DE INDUSTRIE ALIMENTAR

,, DUMITRU MOOC BUCURETI

PROIECT
Calificare : Te!icia! "! i!#$%&ria ali'e!&ar(
Pr)fe%)r "!#r$'(&)r:
ELE*:





Se%i$!ea + I$!ie ,--.
1


ORGANI/AREA PROCESULUI DE OBINERE A
0--- 1G COMPOT ASORTAT DE 2RUCTE
2
CUPRINS


Ar3$'e!& 44444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444445
Carac&eri6area 3r$7ei #e 7r)#$% c)!%er8e %&erili6a&e444444444449
Pr)ce% &e!)l)3ic #e ):;i!ere a c)'7)&$l$i a%)r&a&44444444444444<
Sce'( &e!)l)3ic(4444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444=
Ma&erii 7ri'e >i a$?iliare44444444444444444444444444444444444444444444444444444.+@
O7era;ii &e!)l)3ice444444444444444444444444444444444444444444444444444444444440-+0,
N)r'e #e 7r)&ec;ie a '$!ci >i i3ie!a4444444444444444444444444444444444440A
Calc$l &e!)l)3icBBBBBBBBBBBBBBBB05+09
C)!cl$6ii i!&er7re&ariBBBBBBBBBBBBBBB440<
Bi:li)3rafieBBBBBBBBBBBBBBBBBBB4440=
A!e?eBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB40.
3
ARGUMENT

Compoturile de fructe reprezint o form principal de conservare a fructelor, deoarece adaosul de
sirop de zahr determin o mbuntire simitoare a calitii produsului i n acelai timp permite
consumarea sa ca produs gata preparat.
ehnologia modern de fabricare a compoturilor de fructe s!a orientat n direcia selecionrii unor
soiuri de materii prime adecvate acestui sortiment i mbuntirea metodelor de pregtire a fructelor
pentru obinerea unor produse de calitate superioar.
"n domeniul prelucrrii fructelor pentru fabricarea compoturilor, cercetrile recente au scos n
eviden , n special, importana procesului de oprire i e#haustizare. $prirea , n acest caz, este
necesar n scopul eliminrii aerului din esuturi i a asigurrii unei umpleri corecte a recipientelor, fiind
recomandat pentru ma%oritatea fructelor.
&#haustizarea reprezint un procedeu tehnologic important la fabricarea compoturilor, n special n
condiiile folosirii unor recipiente din tabl subire, deoarece permite reducerea presiunii interioare n
timpul sterilizrii i asigurarea unui vid interior dup rcire. 'rodusele e#haustizate i pstreaz mai
bine calitile senzoriale n timpul depozitrii, coninutul de vitamine iar coroziunea este mult inhibat.
'entru fabricarea compoturilor de fructe s!au realizat linii specializate pe grupe de fructe, n funcie
de operaiile de pregtire necesare. "n cazul fabricrii compoturilor fr s(mburi s!a pus la punct o
tehnologie nou, n vederea asigurrii unei te#turi corespunztoare fructelor.
Ca urmare, s!a nlocuit oprirea fructelor, care n mod obinuit se face la )2*C , pentru inactivarea
enzimelor, cu o nclzire la +,*C, timp de -!2, min. "n acest caz are loc o activare a pectinmetilesterazei
care determin demeto#ilarea pectinei.

.
,4 CARACTERI/AREA GRUPEI DE PRODUS
CONSER*ATE PRIN STERILI/ARE

"n practica industriala ,se deosebesc dou/ procedee de tratarea termic/ a produselor alimentare, in
funcie de intensitatea tratamentului 0 pasteurizarea si sterilizarea.
'asteurizarea reprezint/ metoda de conservare prin tratare termica la temperature mai mici de 1,,*C,
pe cnd sterilizarea implic aplicarea unor temperatuti peste 1,,*C. 1legerea regimului de pasteurizare
sau sterilizare este in funcie de compoziia chimica a produsului, in special de ph. 'rodusele acide i
foarte acide, la care inactivitatea microorganismelor se face uor, pot fi conservate printr!un tratament de
pasteurizare, pe cand produsele cu acuditate mica sau lipsite de aciditate implica tratamente la
temperature mai mari de 1,,*C
'entru termosterilizarea produselor nainte de ambalare se folosesc schimb/toare de c/ldura de tip
tubular sau cu placi .
"n prezent cea mai mare r/spndire o au schimb/toarele de caldur/ cu placi, care au avanta%ul unui
schimb termic foarte bun , tratarea ultrarapida a produsului in strat subire, ceea ce asigura meninerea
calitaii, au dimensiuni de gabarit redus, posibilitai de control riguros al tratamentului termic, gam/ de
tratare termica in domenii largi 2+,!1-,*C3, 'ermit recuperarea c/ldurii in proporie de ),!4,5 i
metode de cur/ire 6 ntre6nere uoar.
'lacile schimb/toare de cldura au forma dreptunghiular/ mai rar circular, i se confecioneaz din
tabl de oel ino#idabil pe care se imprim canale cu ondulaii transversale sau in 7, care asigura o
curgere turbulent, ceea ce favorizeaza schimbul termic.
'e fiecare fa a placii este imprimat , prin presare un canal marginal pentru montarea garniturilor,
iar fiecare iar fiecare placa este prevazuta cu patru canale colectoare la coluri. 8arniturile diri%eaza
produsul si agentul de incalzire care circula in contracurent, astfel ca pe o suprafata a pl/cii se prelinge
produsul iar pe cealalta parte se trece agentul de incalzire, ultima metoda fiind preferat deoarece
permite un transfer termic mai bun si evita supranc/ lzirile locale care afecteaza calitatea produsului .
9nstalatiile de termosterilizare a produsului ambalat se poate grupa in doua categorii 0instala66 care
realizeaza tratarea termica pana la 1,,*C, cunoscute si sub denumirea de pasteurizatoare si instalatii
pentru termosterilizare la temperaturii mai mari de 1,,*C .
-
A4 PROCES TEHNOLOGIC DE OBINERE A
COMPOTULUI ASORTAT DE 2RUCTE
Compoturile de fructe sunt fructe sau par6 de fructe conservate ntr!un sirop de zahr prin tratare
termic/ rolul siropului de zahr este de a mbun//6 calit/6le senzoriale si de a favoriza procesul de
termopenetra6e.
:erele. ;e folosesc numai mere sanatoase , far pete, cu gust 6 arome plcute. 'ulpa merelor
trebuie sa 6 pstreze forma n timpul opriri 6 sterilizari.
'erele. ;e folosesc pere cu gust si arom placute, cu pulpa dens care nu se sfr(m in urma opririi
si sterilizrii. <o%ele seminale nu trebuie sa fie pietroase. 'rin sterilizare, pulpa nu trebuie sa capete o
culoare roz.
8utuile.;e folosesc soiurile cu fructe uniforme, de preferat de mrime medie si mica, cu o zon
redus de celule lignificate n %urul casei seminale 6 cu o tendin redusa de schimbare a culorii.

+
A40 SCHEMA TEHNOLOGIC DE 2ABRICARE A COMPOTULUI
ASORTAT DE MERE, PERE I GUTUI





=
Rec)l&areC&ra!%7)r&D
Rece7;ie cali&a&i8(, ca!&i&a&i8(
E?a$&i6are
D)6are %ir)7
C)!&r)l rec&ificare
Eli'i!area ca%ei %e'i!ale
T(iere
Dec)Eire
Cali:rare
S)r&are
/a(r A7(
S7(lare
De7)6i&are &e'7)rar(
Mere ,7ere, 3$&$i
F!ci#ere
S&erili6are
2ier:ere
2il&rare
Sir)7 #e 6aar
C)!#i;i)!are reci7ie!&e
De7)6i&are, e?7e#iere
D)6are fr$c&e

A4, MATERII PRIME SI AUGILIARE
Ma&erii Pri'e:
Merele
Compozi6a chimica a merelor depinde de soiul pomologic, gradul de maturitate, durata de pastrare
7alorile medii sunt urmatoarele0 apa )+,-5, zaharuri 1,,-, proteine ,,., celuloza ,,+, acizi organici ,,=,
substane minerale ,,-, pectine pna la 1,-, substane tanante pana la,,3, vitamina C 2- mg 5.
;oiurile de mere se impart in trei categori0 mere de var 2 iulie!august3, mere de toamn 2 sfr6tul
lui august! septembrie 3, mere de iarna 2 sfr6tul lui septmbrie!octombrie3.;nt supuse pastrrii de regula
merele de iarna. 9mediat dupa recoltare ele au o consisten dur 6 un coninut ridicat de substane
tanante si amidon. 'e parcursul pastrarii merele se coc, scade coninutul de substane tanante, amidon
acizi organici, protopectina, iar coninutul de zahr crete.Consistena, gustul si aroma merelor se
amelioreaz.
Perele
;pre deosebire de mere, pulpa perelor este mai puin omogena, mai srac in acizi organici 2,,1!
,,)53, vitamine. ;oiurile de pere se mpart de asemenea in trei categori 2 de vara, toamna, iarna 3.
>epozitarea perelor se face intre ,...?3*C.
G$&$ile
1u un con6nut relativ mic de glucide, ns sunt bogate in substane pectice 2,,=!153, substane
tanante 2 ,,+!,,= 5 3 care le dau un gust astrigent.
"n stare proaspt se consuma rar, ns datorit coninutului ridicat de substane pectice snt folosite ca
materie prim n industria de conserve pentru fabricarea compoturilor.
A7a
@oac un rol important n fabricile de conserve de legume i fructe, ea fiind prezent n toate
operaiile, ncep(nd cu splarea produselor, prelucrarea, umplerea n recipiente, sterilizarea i rcirea
acestora. 1pa trebuie s aib un gust plcutA gustul i mirosul strin indic infectarea cu
microorganisme, descompuneri organice. 1pa trebuie s fie incolor. Colorarea apei indic prezena
srurilor de fier sau o dezvoltare ma#im de microorganisme. Bu trebuie s conin n suspensie
materiale solide. Bu este admis prezena amoniacului, acidului sulfuros, clorului, arsenului, iodului,
zincului sau cuprului i nici a substanelor organice.
/a(r$l
"n industria conservelor de legume i fructe se folosete n cantiti mari zahrul. >in punct de
vedere chimic zahrul este zaharoz, un bizaharid care se compune din monozaharidele glucoz i
fructoz. >e altfel, desfacerea zaharozei n cele dou componente se poate face prin hidroliz n
prezena unui acid, operaie numit invertire. ;iropul obinut se numete zahr invertit.
)
Ma&eri A$?iliare:
A':alaEe
'entru ambalarea compoturilor se folosesc ambala%ele metalice i ambala%ele din sticl. 1mbala%ele
metalice sub form de cutii de conserve dein o pondere important n industria coservelor de fructe i
legume. >intre acestea pe primul loc se situeaz cutiile din tabl cositorit la cald sau electrolitic."n
afar de factorul economic, n general recipientele de sticl sunt preferate i datorit unor factori
psihologici. 1stfel recipientele de sticl dau nainte de toate senzaia curenie, de neutralitate complet
fa de coninutul i de perfecta impermeabilitate fa de factorii e#terni.
4
A4A OPERAII TEHNOLOGICE
Rec)l&are C&ra!%7)r&D:
:i%loacele folosite in transportul fructelor pot fi rutiere, feroviare, maritime sau aeriene.
'entru transportul fructelor la noi in ara, se folosesc numai mi%loacele rutiere pentru ca asigura un
transport economic si e#peditiv .
1ceste mi%loace sunt0
!autocamioane prevazute cu prelate pentru prote%are mpotriva prafului, soarelui, intemperiilorA
!remorci izoterme care servesc pentru transportul fructelor ce au fost racite in prealabil, nefiind
prevazute cu sursa interioara de producere a friguluiA
!remorci refrigerate cu ghea.
!remorse frigorifice prevazute cu instalatii frigorifice ce asigura transportul pe distante mari.
! cisterne cu apa.
"n timpul transportului fructelor la fabrica se urmarete ca acestea sa a%unga 9 scurt timp la locul de
prelucrare.
Rece7;ie ca!&i&a&i8(, cali&a&i8(:
'entru obinerea unor produse finite de calitate, este necesar o materie prim corespunztoare.
'rin calitatea unei materii prime se intelege att compozi6a chimica, ct 6 caracteristicile care o fac
apt de a fi folosita pentru fabricarea unui produs.
De7)6i&area &e'7)rar(:
>epozitarea temporara a fructelor pana la introducerea in procesul de prelucrare trebuie sa fie cat
mai scurta.
Cructele se pastreaza in depozite simple 6 bine aerisite, racoroase, uscate sau in depozite frigorifice.
S7(lare:
$pera6a de spalare are rolul de a elimina impuritaile e#istente,deareduce intr!o msura rezidul de
pesticide 6 microflora epifita . ;!a demonstrat c/ o buna spalare are eficacitatea asemntoare cu
tratarea termic la 1,,*C, timp de 2!- min Ca urmare, de modul in care este condus splarea depinde in
mare msur calitate de produsul finit.
S)r&are:
;ortarea are rolul de a elimina fructele necorespunzatoare, zdrobite, alterate sau cu defecte care le
fac inutilizabile pentru produsul finit .
$pera6a de sortare se e#ecuta manual, la mesele de sortare care, in mod obinuit, sunt prevazute cu
o banda transportoare confec6onat din cauciuc .7iteza benzii este de ,,1!,,2 mDs .
>e o parte 6 de alta a benzii stau muncitori care indeparteaza fructele necorespunzatoare,
introducandu!le in courile laterale
1,
Cali:rare:
"n scopul ob6nerii unor produse cu dimensiuni omogene se e#ecuta calibrarea, folosind ma6ni
construite pe principii diferite 0 tambure cu site, cu benzi, cu cabluri. 9nstalaia cea mai folosita este
triorul cilindric .1ceasta instala6e este formata din0 gura de alimentare 1, tambur 2, gur de evacuare 3,
buncre de colectare ., picioare telescopice -, nec +, site =.

Triorul cilindric
Dec)Eire:
"n vederea realizrii unor produse de calitate superioar cu un grad de finisare naintat, cu o buna
prezentare a produsului 6 cu o valoare alimentar superioar s!au elaborat un numar de ) procedee
curire 0 curirea prin aburire sau oprire, curirea cu gaze de ardere, curirea cu gaze de ardere
curairea cu radia6 infraro6, curirea prin flama%, curirea prin tratare la temperaturi reduse 21)E!
2,*C3, curirea crioenzimatica 6 curirea chimica.
Curairea chimica se face la pere 6 gutui.
T(Here:
>ivizarea materiei prime se pote realize in rondele, tieei , placue sau cuburi. $rientarea actual
este utilizarea unor maini de tiat multifuncionale, care s permit divizarea produselor n forme ct
mai variate .>in aceast categorie face parte i maina tip universal care poate fi folosit la urmtoarele
operatii0tierea in cuburi cu latura de 1,, 1-, 2, mm, tierea n felii rotunde de 2,-!3,-mm grosime cu
suprafee plane.
Eli'i!area ca%ei %e'i!ale:
&liminarea casei seminelor la mere ,pere, i gutui se realizeaz cu a%utorul unor cuite tubulare,
prevzute, cu +!) aripioare, cuite care efectueaz, concomintent i tierea fructelor n +!) felii.
D)6are fr$c&e:
1 2
3
.
-
=
11
<a fabricarea compoturilor se folosesc borcane i cutii vernisate cu lac acido!rezistent sau
universal. >ozarea se face manual sau mecanic. 'entru ciree i viine se pot folosi mainile de dozat
volumetrice. 'entru celelalte fructe se folosesc mesele rotative de dozat.
D)6are %ir)7:
1dugarea siropului se face manual sau cu a%utorul mainilor de dozat produse fluide. Fmplerea cu
sirop trebuie s se fac p(n la =!1, mm de marginea superioar a recipientului.emperatura pentru
mere, pere i gutui este de ),!)- *C.
E?a$%&i6area:
&#haustizarea este procesul de eliminare pariala a aerului din recipient, nainte de operaia de
sterilizare. 'rocesul prezint o importan foarte mare n vederea prevenirii creterii presiunii interioare
n recipiente n timpul sterilizrii i pentru asigurarea vidului interior, dup sterilizare.
F!ci#ere:
&tanarea cutiei de conserve se realizeaz prin mbinarea crligului corpului cu al cutitei i
formarea falului, la maini automate sau neautomate de inchis. 'artea principal a mainilor de nchis o
formeaz rolele, fabricate din oel!nichel cementat. "nchiderea se realizeaz prin aciunea de presare
e#ercitat de role asupra margini capacului i a bordurii.
;e face n borcane $:B91. Ci#area capacelor la acest tip de borcane se realizeaz cu a%utorul unor
dispozitive speciale cu bacuri prin apsarea capacului de nchidere peste capacul aplicat pe borcan. <a
borcanele G9; $CC , nchiderea se poate realiza manual, prin rotirea capacului cu =.* sau cu a%utorul
mainilor automate de nchis.
S&erili6area:
Heprezint metoda de conservare prin tratare termic la temperaturi mai mari de 1,,*C,
sterilizarea recipientelor cu produse alimentare, la temperaturi mai mari de 1,,*C se poate realiza att n
aparate discontinue ct i instalaii continue.1ceste instalaii poart numele de autoclave i pot fi de mai
multe feluri0 verticale, orizontale, rotative.>intre acestea cele mai utilizate sunt autoclavele verticale.
De7)6i&area:
;e face la temperaturi cuprinse intre 1, i 2,*C. "n timpul depozitarii au loc procese intense de
difuziune ntre fructe si sirop, proces ce se echilibreaz dup a 1-!a zi de depozitare. Ca urmare, analiza
produsului finit i livrarea nu se pot face dect dup aceasta perioad.


12
A45 NORME DE PROTECIE A MUNCI I IGIENA
N)r'e #e 7r)&ec;ie "! %ec;ia #e fa:rica;ie a c)!%er8el)r #e fr$c&e
Cazanele duplicate trebuie s fie obligatoriu prevzute cu ventil de siguran, manometru, robinet
de aerisire i oal de condens. Iascularea cazanului duplicat trebuie fcut numai prin urub fr sf(rit
i roat melcat. ;e interzice bascularea cazanului prin p(rghia liber i fi#area prin cui. "nainte de a se
drumul la abur, trebuie deschis robinetul de condens, pentru a se evita ocurile termice. <opeiile de
agitare a coninutului vor avea coad c(t mai lung i n unghi fa de planul lopeii, pentru ase evita
pericolul stropirii cu material fierbinte. "n faa cazanelor duplicate trebuie montate grtare de lemn pe
pardosea. :esele de umplere trebuie prevzute de %ur mpre%ur cu bare de distanare care s mpiedice
cderea recipientelor de pe mas i cu borduri de %ur mpre%ur, pentru a evita scurgerile de soluie pe
hainele muncitorilor.
N)r'e #e 7r)&ec;ie "! %ec;ia #e %)r&are >i %7(lare a le3$'el)r >i fr$c&el)r
Jalele i spaiile destinate acestor operaii trebuie s corespund condiiilor de igien a muncii.
'entru deeuri se amena%eaz lzi speciale care se golesc zilnic. <(ng spltoare trebuie montate
obligatoriu grtare de lemn pentru muncitori. Curirea, splarea, desfundarea, tergerea sau orice
reparaii de maini se vor face numai c(nd mainile sunt n stare de repaus. :otoarele i legturile
electrice vor fi bine izolate mpotriva apei i aciuni mecanice.
N)r'e #e 7r)&ec;ie la %7(l(&)ria #e :)rca!e
9ntroducerea i scoatera borcanelor din premuietor se vor face cu a%utorul unor couri metalice
perforate. <a splare, muncitorii vor fi dotai cu echipamentul de protecie prevzut de normativele n
vigoare."n spltorie trebuie s e#iste o lad pentru str(ngerea cioburilor de sticle. <a maina de splat se
pun grtare de lemn pe pardoseal. :ecanismele de acionare se prevd cu aprtoare de protecie.
;tivuirea i destivuirea borcanelor se va face cu mare atenie, muncitorii fiind mbrcai n echipament
de protecie spre a evita rnirea prin tiere.
13
54 CALCUL TEHNOLOGIC
$rganizarea procesului de obinere a 1,,, Kg compot asortat de fructe de mere, pere i gutui0
Calc$l:
; se calculeze cantitatea de sirop de zahar necesar precum si caracteristicile acestuia 2coninut de
zahr n 5 i aciditatea 5 pentru a obine 1,,, Kg produs finit stiindu!se c0
1mestecul de fructe este format din0
!mere0 1- 5 cu 125 ;.F 6 ,,35 acid malic
!pere0 =,-5 cu 135 ;.F 6 ,,25 acid malic
!gutui0 1,5 cu 115 ;.F 6 ,,.5 acid malic
Caracteristicile produsului finit sunt0
!substane solubile 0 1)5
!aciditate in acid malic0 ,,.5
Re6)l8are:
a3 Cantitatea de fructe ce se dozeaz n recipiente pentru a se obine 1,,, Kg produs finit este0
1,,,
1,,
-,
L -,, Kg
>in care0
!mere -,,
1,,
1-
L =- Kg
!pere -,,
1,,
=-
L 3=- Kg
!gutui -,,
1,,
1,
L -, Kg
b3 Cantitatea de sirop de zahr necesar este de0
1,,,
1,,
-,
L -,, Kg.
Cantitatea de substane solubile ce trebuie realizate in 1,,, Kg compot asortat este de0
1,,,
1,,
1)
L 1), Kg
Cantitatea de substane solubile adus de fructe este de0
=-
1,,
12
? 3=-
1,,
13
? -,
1,,
11
L-3,2- Kg
1daosul de zahr va fi de0
1),!-3,2- L 12+,=-
Concentraia siropului de zahr este de0
1.

1,,
-,,
=- , 12+

L 2-,3- 5
Coninutul de aciditate a produsului finit este0
1,,,
.
1,,
. , ,
=
Kg acid malic
1ciditatea conferit de fructe0
=-
11=-
1,,
. , ,
-,
1,,
2 , ,
3=-
1,,
3 , ,
= + +
Cantitatea de acid citric care trebuie adaugat n sirop este de0
2.!1,1=-3
,=) , .
+=
+.
=
Kg
1ciditatea siropului preparat n acid citric,50

)1- , , 1,,
-,,
,=) , .
=
Fnde0
+= este greutatea molecular a acidului malic.
+. este greutatea molecular a acidului citric.
1-
94CONCLU/II4 INTERPRETRI
Cructele sunt produse alimentare necesare hranei oamenilor ,ele put(nd fi consumate n stare
proaspt sau dup o prelucrare prealabil sub form de conserve.1ceste produse aduc n alimentaie o
parte din necesarul de substane zaharoase, substane proteice, sruri minerale, grasimi vegetale,
vitamine.
Cructele dein o ponder nsemnat n producia de conserve.Cele mai importante sunt0 mere ,pere,
gutui care in procesul de fabricaie pot fi transformate in compoturi. Cructele reprezint materia prim in
industria conservelor.:erele,perele i gutuile sunt fructe smnoase unde fructele sunt crnoase cu
seminele inchise n compartimente cu perei pergamentoi. Compoturile de fructe sunt fructe sau par6
de fructe conservate intr!un sirop de zahar prin tratare termic/ rolul siropului de zahr este de a
mbun//6 calit/6le senzoriale si de a favoriza procesul de termopenetra6e.
:erele. ;e folosesc numai mere sanatoase , fara pete sau atac criptogamic, cu gust 6 arome
placute.'ulpa merelor trebuie sa 6 pastreze forma in timpul opriri 6sterilizari.
'erele. ;e folosesc pere cu gust si aroma placute, cu pulpa densa care nu se sfarm in urma
opririi si sterilizrii.<o%ile seminale nu trebuie sa fie pietroase. 'rin sterilizare, pulpa nu trebuie sa
capete o culoare roz.
8utuile.;e folosesc soiurile cu fructe uniforme, de preferat de mrime medie si mica, cu o zon
redus de cellule lignificate n %urul casei seminale 6cu o tendin redusa de schimbare a culorii.
Compoziia fructelor este alcatuita din ap i substan uscat ,1pa este componentul care se
gasete in proporia cea mai mare 2=2!4-53.Maharurule care se gasesc in fructe sunt0 glucoza , fructoza,
zaharoza i mai puin ,galactoza .:erele, perele i gutuile conin mai mult fructoz i mai puin
zaharoz.
1+
<4 BIBLIOGRA2IE
1. Barariu I, Vlad Ioana a ! Materii prime i materiale folosite n I.A. + manual pt clasa a IX
-a, licee cu profil de industrie alimentar i coli profesionale anul I- Editura Didactic i
Pedagogic! Bucureti! 1995
2 . egal !", Ionescu E", Ionescu !" Utilajul i tehnologia prelucrrii legumelor i
fructelor, manual pentru licee industriale cu profil de industrie alimentar, clasele a XI-a i a
XII-a i coli profesionale, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 19#$
3. %i&alef 'eonila, Barariu Iuliu(rotec!ia muncii n in"ustria alimentarmanual pentru
coli de maitri i coli profesionale(Editura Didactic i Pedagogic(Bucureti(19)9
#. Banu *onstantin, +our Violeta, Vi,ireanu *amelia, !smeri- Dorule-- $alitatea i anali%a
sen%orial a pro"uselor alimentare& seria .Inginerie alimentar/- Editura 01I!- Bucureti!
2$$)
'. *iumac 3- Merceologia pro"uselor alimentare& -- Editura 4e&nic- *&iinu - 1995
1=
=4 ANEGE
Compoturile sunt preparate racoritoare si foarte sanatoase, le putem consuma imediat sau le putem conserva
pentru iarna, asa cum este si acest compot de gutui. Acest compot de gutui este deosebit de parfumat si
gustos, iar gutuile au un gust excelent. Putem folosi fructele din acest compot de gutui, la prepararea altor
deserturi.
INGREDIENTE
-4 kg gutui
-1 kg zahar
-cca 4 l apa
-1! baton vanilie sau vanilina
MOD DE PREPARARE
"utuile se spala si se curata de coa#a, se taie in sferturi si li se scoate mi#locul tare si pietros$
%in co#i si din partea din mi#loc cu simburi se prepara peltea. &estul se taie in felii de 1 1! cm grosime$
'iropul se fierbe cu vanilia si cand da in clocot, se adauga feliile de gutui, cate incap, ca sa fie bine cuprinse de
sirop. 'e lasa sa fiarba circa 1( minute, in clocote mici, acoperite, pana se inmoaie putin, apoi se scot cu
spumiera sau cu strecuratoarea si se pun intr-o cratita. 'e continua cu celelalte la fel$
'e aseaza in borcane si se toarna siropul caldut peste ele. )orcanele se leaga si se sterilizeaza.
1)
*n afara de faptul ca este unul din cele mai gustoase acest compot de mere este unul din cele mai revigorante.
*ntr-adevar cine a fost bolnav vreodata isi aduce aminte de gustul reconfortant al unui compot de mere. Acest
compot de mere este cu atat mai recomandat, cu cat ne putem bucura de binefacerile lui tot timpul anului.
INGREDIENTE
-+-4 mere
-1,( g zahar
-! pahare apa
-1 bucatica scortisoara
-! cuisoare
MOD DE PREPARARE
'e curata merele de coa#a, se scot samburii si se taie in patru, se lasa sa stea in apa rece$
'e pune la fiert apa cu zaharul, scortisoara si cuisoarele. Cand incepe sa fiarba, se adauga merele lasand sa
mai fiarba acoperit la foc mic, pina se moaie putin fructele.
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate
14