Marilyn Monroe - biografia

Marilyn Monroe (01.06.1926 - 05.08.1962), nascuta Norma Jeane

Mortensen este fara indoiala cel mai celeru star cinemato!rafic, se" simol si di#a $o$ al secolului doua%eci.
&unt destule moti#e $entru care ma$amondul a #otat-o '(ea mai se"y femeie a secolului' in 1999. )a a$roa$e
50 de ani de la dis$aritie, frumusetea lui Monroe continua sa fascine%e* de la #ocea sua#a si loo+-ul $latinat,
$ana la fi!ura an!elica si silueta de cle$sidra. (ircumstantele misterioase ale mortii lui Marilyn la doar ,6 de
ani au fost suiectul multor s$eculatii, dar nu au reusit sa-i stireasca re$utatia de cea mai le!endara fi!ura
$ulica a tuturor tim$urilor.
Copilaria
Norma Jeane Mortenson s-a nascut $e 1 iunie 1926, in )os -n!eles, ca fiica a lui .ladys Monroe si a unui tata $e care
nu a#ea sa il cunoasca niciodata. Marylin Monroe a a#ut o copilarie tragica, presarata de abandonuri si
abuzuri sexuale. &i-a $etrecut cea mai mare $arte a co$ilariei in orfelinat. /otri#it ma0oritatii io!rafilor, tatal
sau iolo!ic a fost (1arles &tanley .ifford, a!ent de #an%ari $entru un studio cinemato!rafic unde lucra mama
lui Monroe, .ladys /earl Monroe 2a+er 3ley.
4ar, $otri#it certificatului ei de nastere, tatal ar fi nor#e!ianul Martin 3d5ard Mortensen. Mama, .ladys 2a+er, un fost
editor de film la cate#a studiouri. -#and serioase probleme psihice, a fost internata la un sanatoriu cand
Marilyn a#ea numai cinci ani. 4e aceea, fetita a co$ilarit alaturi de mai multe familii adoptive, unde a fost
neglijata si abuzata, iar ulterior a fost lasata intr-un orfelinat.

Casatoria cu Joe Dougherty
- renuntat la 16 ani la liceu si a decis sa se casatoreasca cu un arat care a#ea sa o sustina financiar, Joe 4ou!1erty.
-cesta a fost insa ne#oit sa $lece la lu$ta in cel de-al doilea ra%oi mondial, iar Norma Jeane 4ou!1erty a
ince$ut sa lucre%e intr-o farica.
6n acest conte"t a a0uns Monroe sa fie remarcata de foto!raful militar 4a#id (ono#er, care reali%a un re$orta0
$rin farici des$re femeile care a0uta la eforturile de$use $entru ra%oi. 4in cau%a li$sei de ani, Monroe i-a
$o%at nuda $entru un calendar. -cesta a facut din sim$la ei foto!rafie o ade#arata o$era de arta. Marilyn a $o%at
$entru doar 50 de dolari iar calendarul s-a #andut intr-un milion de e"em$lare si s-a otinut un $rofit de 750.000
de dolari.

- lucrat a$oi ca fotomodel $entru Miss 3mmeline &ni#ely, care ii s$unea* "Esti mult prea senzuala pentru a fi un
simplu manechin." 8ot ea a con#ins-o $e Marilyn sa-si taie $arul si sa se #o$seasca londa. Monroe a acce$tat
si a $o%at in cate#a re#iste, ceea ce i-a desc1is unele $orti in industria fimului.
Marilyn a di#ortat de 4ou!1erty $e 1, se$temrie 1996.
Casatoria cu Joe DiMaggio
8otul a ince$ut in anul 1952, cand star-ul de aseall Joe 4iMa!!io s-a indra!ostit de
Marilyn Monroe du$a ce a #a%ut-o 0ucand intr-o reclama. 4iMa!!io a cerut-o in casatorie $e Marilyn Monroe
in noa$tea de -nul Nou, din 195,. )uata de #al, di#a a s$us 'da'. /e 19 ianuarie 1959, cei doi s-au casatorit
intr-o ceremonie ci#ila, in &an :rancisco. 6ndra!ostit $rea mult de tanara di#a, adulata de arati din toata
lumea, Joe 4iMa!!io si-a dorit sa o transforme $e Marilyn intr-o femeie casnica, !ata sa renunte la cariera sa
$ulica $entru o #iata ti1nita, de$arte de lumina reflectoarelor.
6mediat du$a nunta, acesta i-a $romis lui Marilyn ca, in ca%ul in care ea #a muri inaintea lui, ii #a aduce flori la
mormant in fiecare 5ee+-end. -ni mai tar%iu, 4iMa!!io si-a inde$linit $romisiunea.
4u$a doar 279 %ile de la casatorie, $e 29 octomrie 1959, Marilyn a de$us actele $entru di#ort, iar ca moti# era
declarat 'cruditatea mentala'.
Monroe si 4iMa!!io si-au reluat relatia du$a di#ortul ei de -rt1ur Miller. Ea s-a reintors la caile auto-distructive
incre%andu-se in oameni $e care 4iMa!!io ii credea noci#i $entru ea (inclu%andu-l $e :ran+ &inatra). Starea ei
fizica si mentala au devenit subiect de presa. 8era$eutul lui Monroe a aran0at ca ea sa fie internata la clinica
psihiatrica "a!ne "hitne!". :iindu-i im$osiil sa se e"terne%e de una sin!ura ea l-a sunat $e 4iMa!!io. /e
10 feruarie 1961 el a fost de acord ca ea sa fie e"ternata (ea fusese internata in sectia $entru olna#ii cei mai
!ra#i). Mai tar%iu ea l-a insotit in :lorida. -firmatiile lor ca ar fi 'doar uni $rieteni' nu au o$rit %#onurile unei
recasatorii. 4u$a Maury -llen $e 1 au!ust 1962 4iMa!!io si-a $arasit slu0a de la ;ficiul $ostal al armatei
$entru a se intoarce in (alifornia si $entru ai ii cere sa se recasatoreasca. 4u$a moartea lui Marilyn, 4iMa!!io a
$us de trei ori $e sa$tamana 12 trandafiri la mormantul lui Monroe. &$re deoseire de ceilalti doi soti sau de
aratii care sustineau ca o cunoscusera intim, el nu a #orit $ulic des$re ea. Nu s-a recasatorit niciodata. -
murit $e 8 martie 1999 de cancer.
Casatoria cu Arthur Miller
/e 29 iunie 1956, Monroe s-a casatorit cu -rt1ur Miller, $e care il cunoscuse in
anul 1951, in cadrul unei ceremonii ci#ile desfasurata la <1ite /lains, Ne5 =or+. /e inelele lor a fost !ra#at
'No5 is fore#er', de!eaa insa, la doar trei sa$tamani Miller scria in 0urnalul sau ca de la ince$ut tot ce a simtit
$entru ea a fost un sentiment de mila. -laturi de el Marilyn a s$erat ca o sa fie luata in serios ca actita.
4esi a crescut ca fiind crestina, ea s-a con#ertit la iudaism inainte de a se marita cu Miller. 4u$a inc1eierea filmarilor
la 81e /rince si &1o5!irl cu )aurence ;li#ier, cu$lul s-a intors din -n!lia in &tatele >nite, unde si-au dat
seama ca ea era insarcinata. 8otusi, ea suferea de endometrio%a, si sarcina era ecto$ica. - urmat mai a$oi o
intrerupere de sarcina. (asnicia Miller - Monroe a a0uns la o cri%a finala atunci cand Marilyn a suferit al
doilea a#ort. 4e0a $ra$astia dintre ei de#enea tot mai adanca.
&cenariul lui Miller $entru 81e Misfits, o $o#este des$re dis$aritia unei femei di#ortate, a #rut sa fie cadoul sau de
&fantul ?alentin catre sotia sa, dar filmarile la aceasta $elicula au ince$ut in 1960, cand casatoria lor scartaia.
Miller a refu%at sa $artici$e la inmormantarea lui Marilyn. 6ntr-un inter#iu acordat in anul 1992 unui %iar frantu%esc,
#iller spunea des$re Marilyn Monroe ca avea talentul de "a se autodistruge", si ca in $erioada cat au fost
casatoriti, "toata energia si atentia mi-au fost indreptate catre incercarea de a o ajuta sa-si rezolve problemele.
Din pacate, nu am avut un succes prea mare".

Relatia dintre Marilyn Monroe si John Kennedy
/o#estea de dra!oste dintre cei doi a fost de%#aluita marelui $ulic la
mai ine de %ece ani de la moartea $resedintelui american, insa niciodata $ana acum nu s-a $utut do#edi ca cei
doi au a#ut o relatie intima. Niste documente desecreti%ate de :26 indica fa$tul ca relatia dintre Jo1n :.
@ennedy si Marilyn Monroe ince$e in 1959, la /alm &$rin!s, acolo unde :ran+ &inatra isi in#itase cati#a
$rieteni a$ro$iati sa $etreaca im$reuna o scurta #acanta, $rintre acestia numarandu-se si cei doi.
-mii se aflau intr-un moment dificil in relatiile con0u!ale in care erau im$licati. Marilyn di#ortase de $utin tim$ de
-rt1ur Miller, du$a o casnicie furtunoasa, $lina de incidente, iar le!atura cu cantaretul france% $ves #ontand
esuase si ea lamentail. 4e cealalta $arte, casatoria lui Jo1n @ennedy cu Jac+ie tra#ersa si ea o $erioada de
cri%a.
;data a0uns $resedinte, @ennedy a continuat relatia cu Marilyn, reusind sa $astre%e secretul asu$ra le!aturii !ratie
ser#iciilor de securitate. (ei doi se intalneau intr-un a$artament re%er#at la 1otelul (arlyle din Ne5 =or+, dar si
la ordul a#ionului $re%idential, a$oi s-au mutat la #ila &anta Monica ce a$artinea unei surori a lui Jo1n.
/entru cei mai multi insa sus$iciunea ca intre cei doi ar e"ista o relatie a ince$ut odata cu le!endara scena de la
#adison S%uare &arden, in care Marilyn, imracata intr-o roc1ie scli$itoare si e"trem de se"y, i-a cantat lui
@ennedy 'Aa$$y 2irt1day, Mr. /resident', cand acesta a im$linit '( de ani.
Marilyn se im$licase cu toata $asiunea in relatia cu Jo1n, a0un!and c1iar sa o sune $e Jac+ie, la ince$utul anului 1962,
si sa ii s$una ca #rea sa se marite cu sotul ei.
-#erti%at de fratele sau, Boert :. @ennedy, si de seful :26-ului, 3d!ar Aoo#er, ca oamenii Mafiei aflasera de a#entura
sa, Jo1n 1otaraste sa $una ca$at relatiei cu Marilyn, nedorind sa se e"$una unui santa0 sau unui scandal $ulic.
Boert :. @ennedy i-a dat #estea socanta frumoasei actrite care a a#ut o reactie #iolenta, a$oi a sfarsit consolata de
acesta, cu care #a a#ea o scurta a#entura, dar cu acelasi de%nodamant, #a fi $arasita din nou.
)esi au trecut peste '* de ani de la moartea sa, destinul tragic al actritei #aril!n #onroe face subiectul unei noi
carti ce se anunta socanta. +n paginile acesteia, aflam amanunte despre cum s-a descotorosit Sinatra de #onroe.
)a data de 10 a$rilie 1962, la a$roa$e trei sa$tamani du$a 5ee+end-ul $etrecut alaturi de $resedintele Jo1n : @ennedy
la /alm &$rin!s, Monroe a#ea stailita o intalnire cu Aenry <einstein, scenaristul noului ei film, '(e#a, ce#a, tot o
iesi'. (e nu stia <einstein era ca Marilyn suferea o de$resie, du$a ce $resedintele a res$ins-o, scrie ,and!
-araborrelli in cartea sa "Viata secreta a lui Marylin Monroe".
(u o %i inainte de $ro!ramata intalnire, Marilyn radia si arata scli$itor la re$etiile or!ani%ate la studiourile :o". 4ar
c1iar in %iua intalnirii $e care o a#ea $ro!ramata cu <einstein, a intar%iat, iar scenaristul i-a telefonat. 4i#a nu a
ras$uns intr-o $rima fa%a a$elurilor acestuia.
6ntr-un final, a ras$uns cu o #oce stinsa, 'sunt ine', dar nu era deloc asa. -larmat, <einstein l-a sunat a$oi $e
psihiatrul ,alph &reenson, care o trata $e Marilyn de schizofrenie. -mandoi au $lecat imediat catre resedinta actritei
din 2rent5ood, )os -n!eles. -u !asit-o intr-o coma provocata de medicamente. "Era aproape goala. Era mai mult
moarta decat vie. Nu stiu cum, doctorul Greenson a reusit s-o readuca la viata", $o#esteste <einstein.
Marilyn a luat un ade#arat coc+tail de medicamente* Nemutal, 4emerol, )iirum si cloral1idrat.
&cenaristul a incercat sa amane ince$erea filmarilor si a #orit in acest sens cu mai marii de la studiourile :o". "Nu,
daca opream filmarea unei pelicule de cate ori facea Mariln o criza, n-ar fi terminat nici macar un film" au ras$uns
acestia.
.u patru ani inainte de aceste incidente, Marilyn mai trecuse printr-un eveniment asemanator. (eea ce demonstra
ca suferea de o oala $si1ica.
#aril!n, diva care suferea in tacere
>na din cele mai a$ro$iate $rietene ale lui Marilyn, .race, a de#enit constienta ca aceasta sufera de de$endenta de
medicamente. 4ar nu numai atat* si !reutatea era o $rolema ma0ora $entru Monroe, care a$ela la clisme ori de cate ori
nu inca$ea in roc1iile #a$oroase.
6n $lus, 4r. .reenson era frustrat fiindca si-a dat seama ca nu este sin!urul care-i $rescria $astile. 6n 1960, $e cand
filma la !he Misfits, a ince$ut sa se $lan!a ca aude #oci. 4esi do%a ma"ima de Nemutal care $utea fi administrata era
de 100 de mili!rame, doctorul i-a dat ,00. (a si cum nu ar fi fost de a0uns, in $au%ele de la filmari a fost #a%uta in tim$
ce lua &econal.
)ista $astilelor $e care le folosea in 1961 este uluitoare* 81ora%ine, 4emerol, :enorarital, AM(, -mytal, Nemutal.
&-au !asit 15 cutii de $astile $e no$tiera #edetei in %iua in care Marylin a murit.
.um a "ajutat-o" /ran0 Sinatra
:ran+ &inatra, cu care di#a londa a a#ut o scurta le!atura, i-a in#itat $e Monroe, actorul ritanic /eter )a5ford si $e
sotia sa, /at, la resedinta de la (al Ne#a )od!e $e 27 iulie 1962, cu mai $utin de doua sa$tamani inainte ca Marylin sa
moara.
(and :ran+ a #a%ut-o $e Marilyn cum arata, s-a in!ro%it si l-a sunat imediat $e $si1iatrul ei, isi aminteste un arat ce
lucra ca !arda de cor$ $entru &inatra.
Marilyn si-a desc1is !eanta $entru a-si cauta un medicament si &inatra s-a sc1imat la fata cand a #a%ut cate $astile
a#ea* "Mariln, pentru numele lui Dumnzeu, pentru ce sunt astea" #, sunt shoturile mele de vitamine" i-ar fi ras$uns
aceasta.
6ntr-un final a !asit $astila $e care o cauta si a facut o mica !aura in ea. "$junge mai usor in sange", a s$us ea.
4e teama sa nu moara la el in casa, &inatra a s$us "%coateti-o de aici, acum&".
6n ultima %i a #ietii, 9 au!ust 1962, 4r .reenson a $arasit casa #edetei, s$unandu-i mena0erei sa o su$ra#e!1e%e $e
$acienta lui. Monroe a luat cu ea telefonul in camera si a ince$ut sa dea telefoane. )-a sunat $e )a5ford si si-a luat adio
de la el.
&$eriat de ce au%ea, )a5ford a sunat din nou, dar linia era ocu$ata. -larmat de )a5ford, a#ocatul lui Monroe a #orit
atunci cu mena0era care l-a asi!urat ca Monroe se simte ine.
4e aici, a$ar di#erse relatari des$re ce s-a intam$lat, care nu coincid. ?arianta oficiala e ca dr .reenson a fost sunat
deoarece usa camerei lui Monroe era inc1isa. .reenson a a0uns la ea acasa si s-a dus la fereastra ei. - s$art !eamul si a
intrat $e fereastra. - #a%ut-o $e Marilyn %acand $e 0os, cu rece$torul in mana.
"-eorii" despre moartea sa
4e-a lun!ul #remii s-a %#onit ca Monroe ar fi fost ucisa de 2oy @ennedy sau la ordinul acestuia dintr-un moti#
sim$lu* nu #oia ca numele familiei sa fie $atat. &-a mai #e1iculat ca /eter )a5ford, 4r .reenson sau Mafia ar fi ucis-o.
Bamane un mister de ce autoritatile au fost contactate la doua ore du$a ce Marilyn a fost !asita, si nu imediat. 6n $lus,
oricat de ciudat ar $area, nu s-au !asit urme de su$rado%a de medicamente in stomac. >nii s$un ca Monroe se oisnuise
cu o cantitate im$resionanta de medicamente
#aril!n #onroe, in forma maxima cu doua luni inainte de a muri1
Schiller a reali%at o serie de foto!rafii cu #aril!n, care a$are in mai multe i$osta%e intime.
Bela"ata, $lina de #iata si %amitoare, #aril!n $are sa fi fost intr-o forma ma"ima in tim$ul sedintei foto.
:oto!rafiile au fost facute $ulice $entru $rima data in urma cu doi aniC