Episcop

NICOLAE VELIMIROVICI
Credina
poporului
lui Dumnezeu
- o explicare a Crezului -
Traducere din limba englez: Diana Potlog
Tiprit cu binecuvntarea
Prea Sfinitului Printe GALACT!"#
$pi%copul Ale&andriei 'i Teleormanului
(ucure'ti# )**+
,edactor: Corina Ggeanu# Pr- Serban Tica
Grafic: .ona Curc# .i/aela 0oicu
Traducerea a fo%t fcut dup originalul 1n limba englez:
Bishop Nikolai Velimirovich, The Faith ofChosen People, USA.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale
NICOLAE VELIMIROVICI, episcop
Credina poporului lui Dumnezeu/ episcop Nicolae Velimirovici;
trad.: Diana Potlog
(ucure'ti: $ditura Sop/ia# )**+ p-2 cm- S(": 34567)*46*)!
".Potlog, Diana
Despre autor
$rudiia $pi%copului "icolae 0elimirovici 8+77*6+39:;# unul
dintre cei mai prolifici %criitori din i%toria (i%ericii <rtodo&e
Srbe# impre%ioneaz pe toi cei ce intr 1n contact cu operele
%ale- n afar de cea mai 1nalt educaie po%ibil pentru un
preot# primit 1n Serbia 1naintea primului rzboi mondial# de6a
lungul vieii %ale a %u%inut doctorate la univer%iti din 1ntreaga
lume: (erna 8$lveia;# <&ford 8.area (ritanic; 'i Columbia
8Statele =nite ale Americii#.
n ciuda va%titii cuno'tinelor %ale# $pi%copul "icolae nu a
pierdut niciodat %implitatea copilrea%c a %ufletului %u de
%rb# tr%tur care d unicitate operelor %ale- $le ating inima#
cugetul %i %ufletul oricrei fiine umane 1n%etat de Dumnezeu 'i
flmnd dup cele ce au valoare 1/ oc/ii eternitii-
Cufundat 1ntr6o iubire 'i o umilin a%emntoare celor ale
lui >ri%to%# dar temperat de 1ncercrile furtunoa%e %i de
npa%tele abtute a%upra poporului %rb de6a lungul %ecolelor#
colo%ala individualitate %piritual a epi%copului "icolae a
dominat %fera %piritualitii ortodo&e %rbe din %ecolul al ??6lea-
A'a cum %cria 1n mod %uccint unul dintre di%cipolii %i 1nflc6
rai# marele teolog %i dogmati%t# ar/imandritul u%tin Popovici:
@Ce ne6a oferit nou epi%copul "icolae 'i ce 1n%eamn acea%ta A
$l a continuat %trdania a%cetic a %finilor de%cendeni din
"emanBa# a %finilor clugri %rbi- A fo%t un apo%tol# un
evang/eli%t# un lumintor 'i cel mai de %eam 1nvtor al
poporului %rb de la %fntul Sava 1ncoace- A mai fo%t %i martir-
$pi%copul "icolae a redat viaa mona/i%mului no%tru- Toi
clugrii 'i toate clugriele noa%tre de azi %unt copiii %pirituali
ai Sfntului $pi%cop "icolae %i ai Sfntului SavaC-
Prefa
$re%&l sa& Vjeruju, cum e%te numit 1n (i%erica Slavon# e%te
cea mai conci% 'i mai e&act e&pre%ie e&i%tent a doctrinei de
baz a credinei noa%tre ortodo&e- "l ro%tim la fiecare oficiere a
Sfintei Liturg/ii# 1l citim 1mpreun cu rugciunile noa%tre
per%onale- Totu'i# ci dintre noi %6au oprit o clip pentru a %e
1ntreba ce vrea el % %pun# %au de unde vine 'i cine l6a compu%
A
Simbolul Credinei# cum mai e%te numit Crezul# a fo%t
elaborat 1n %ecolul al patrulea la primul %inod ecumenic inut la
"iceea 1n 5)9 'i la al doilea %inod ecumenic inut la
Con%tantinopol 1n 57+# c/iar dac %e bazeaz pe %imboluri ale
botezului datnd 1nc din timpurile apo%tolice-
Prima parte a Crezului a fo%t elaborat de 5+7 epi%copi#
Sfini Prini in%pirai de Dumnezeu ce %6au adunat la "iceea de
pe 1ntreg pmntul- Aici# pentru prima dat 1n i%toria (i%ericii# %6
a putut ine un %inod @ecumenicC# adic cu o participare
univer%al- Acea%ta deoarece pe parcur%ul %ecolelor per%ecuiile
1mprailor romani pgni au determinat (i%erica % aib o
e&i%ten a%cun%- Au e&i%tat totu'i# de6a lungul ace%tor %ecole#
multe %inoade (sabors) locale %au regionale# printre care 'i
%inodul inut la eru%alim# menionat 1n "oul Te%tament (Fapte
'(#. Scop&l prop&s al Sinod&l&i de la "iceea din 5)9 era ca %ub
1ndrumarea Sfntului Du/ al lui Dumnezeu % %e formuleze o
e&punere conci% care % definea%c adevrurile %i convingerile
fundamentale ale Credinei Cre'tine-
A do&a parte a $re%&l&i, )ncep*nd c& c&vintele +... Si )n S,*ntul
Du/ ---C# a fo%t elaborat de +9* Sfini Prini adunai la al doilea
%inod ecumenic inut 1n 57+ la Con%tantinopol %i care avea
%copul de a completa Simbolul Credinei %i a contracara
diferitele erezii ce ameninau % %ubmineze adevrurile eterne
ale cre'tintii ortodo&e-
ncepnd cu acele timpuri# Sfnta noa%tr (i%eric
<rtodo&# trupul veritabil 'i adevrat al lui >ri%to% a ro%tit ace%t
vec/i Crez 1n forma %a original- Si a%tzi# 'ai%prezece %ecole
mai trziu# cre'tinii ortodoc'i continu % ro%tea%c Crezul 1n
forma %a iniial in%pirat de Dumnezeu# fr modificri#
adao%uri %au eliminri-
$&v*nt&l +$re%- vine din latinesc&l credo, adic @eu credC- n
variantele multor limbi primul cuvnt din Crez 1n%eamn tot @eu
credC# de e&emplu pistevo 1n greaca cla%ic# vjeruju 1n (i%erica
Slavon# 'i vjerujem 1n Srba modern-
@$u credC 6 acea%ta e%te c/eia pentru 1nelegerea Crezului:
convingerea# credina# vero $pi%copul "icolae# cu clarviziunea
%a %piritual# a fo%t capabil % 1neleag acea%ta- at de ce
meditaiile %ale a%upra Crezului# Credina poporului lui
Dumnezeu, %unt att de valoroa%e- $le treze%c 1n inimile
credincio'ilor o credin 1nfocat- $le picur credin curat 1n
%ufletele 1n%etate- $le lumineaz cugetele cuttoare ale cre6
dincio'ilor cu razele %trlucitoare ale credinei adevrate-
Acea%ta nu e%te o e&punere didactic %i rece a unor
realiti teologice rigide- Acea%ta e%te o i%torie mi'ctoare ce
1nclze'te inimile# a iubirii unui tat pentru copiii %i# de%pre
iubirea lui Dumnezeu pentru oameni# o iubire ce dep'e'te
capacitile noa%tre de 1nelegere-
De fiecare dat cnd ro%tim Crezul din inim# noi de fapt
confirmm realitatea ace%tei iubiri- @$u credC c ace%t adevr
divin# etern 'i nemuritor e%te realitate- @$u credC c ace%t
Simbol al Credinei divin# etern 'i nemuritor a fo%t l%at lumii de
n%u'i Dumnezeu 6 zvorul a toat iubirea 6 pentru ca oamenii %
poat cunoa'te iubirea lui Dumnezeu 'i %6L iubea%c 'i ei- @$u
credC c acea%ta e%te credina poporului ale%# a celor ce poart
1n %ine icoana lui Dumnezeu- @$u credC c ace%ta e%te
adevratul 1nele% al credinei prinilor no'tri 6 S,PST0<
P,A0<SLA0D$# %i S0$T<SLA0LD$-
!itropolitul "rine#
a Preasfinitei Maici a lui Dumnezeu,
$m#sla%e, "llinois, &' decembrie &())
Crezul - Simbolul de credin
Cred ntr-Unul Dumnezeu, Tatl Atotiitorul,
Fctorul cerului si al pmntului, al tuturor celor
zute si nezute!
"i ntr-Unul Domn lisus #ristos, Fiul lui Dumnezeu,
Unul-$scut, Care din Tatl %-a nscut mai nainte de
toi ecii! &umin din &umin, Dumnezeu aderat din
Dumnezeu aderat, nscut nu fcut, Cel de o fiin cu
Tatl, prin Care toate s-au fcut! Care pentru noi
oamenii si pentru a noastr mntuire, %-a po'ort din
ceruri si %-a ntrupat de la Du(ul %fnt si din Maria
Fecioara si %-a fcut om! %i %-a rsti'nit pentru noi n
zilele lui Poniu Pilat, a ptimit si %-a n'ropat! %i a
niat a treia zi dup %cripturi! "i %-a nlat la ceruri si
sade de-a dreapta Tatlui! "i iar)i a s ie cu sla,
s *udece iii si morii, a Crui mprie nu a aea
sfr)it!
"i ntru Du(ul %fnt, Domnul de ia Fctorul,
Care de la Tatl purcede+ Cel ce mpreun cu Tatl si cu
Fiul este nc(inat si slit, Care a 'rit prin prooroci!
,ntru una, sfnt, so-orniceasc si apostoleasc
.iseric, mrturisesc un -otez spre iertarea pcatelor,
a)tept nierea morilor si iaa eacului ce a s ie!
Amin!
"
Cred ntr-Unul Dumnezeu
Cine seamn semine -une pe un cmp ce nu a fost
curat / Un om raional nu a face a)a cea! Un om raional a
aciona n acord cu Cuntul lui Dumnezeu! 0l a cura mai
nti cmpul de ne'(in )i apoi a semna semine -une!
Cmpul e%te %ufletul uman# neg/ina 6 politei%mul# %mna
bun 6 credina 1ntr6un Dumnezeu-
S credem 1ntr6un %ingur Dumnezeu ne pare azi ceva fire%c
%i evident totodat2 % credem 1n mai muli dumnezei 6 ceva
ab%urd 'i pro%te%c- Dar nu 1ntotdeauna a fo%t a'a- Au fo%t
timpuri 1n care doar civa oameni pe pmnt credeau 1ntr6un
Dumnezeu# apoi au venit alte timpuri cnd un 1ntreg popor
credea 1ntr6un Dumnezeu- Toi ceilali# care erau politei'ti#
priveau pe monotei'ti cu di%preul omului bogat deoarece
con%iderau c ace'tia aveau un %ingur Dumnezeu 'i deci mult
prea puin- Dar monotei'tii# la rndul lor# 1i priveau pe politei'ti
cu mirare 'i tri%tee# deoarece ei avnd muli dumnezei de fapt
nu aveau nici unul-
Credina 1ntr6un Dumnezeu trebuia % fie primit mai 1nti
de la un martor de 1ncredere# pentru ca mai apoi ea % fie
%emnat 1n %ufletele oamenilor ca 1n cmp- .artorul cel mai de
1ncredere ce a adu% mrturie pentru un Dumnezeu unic 'i
contra mulimii de zei a fo%t n%u'i Dumnezeul cel =nul# 0iu %i
Adevrat- $l n%u'i 'i6a adu% mrturie cnd a %pu% prin vred6
nicele %ale %lugi: @$u %unt Domnul Dumnezeul tu--- S nu ai ali
dumnezei afar de .ineEC (*+ ./, .0#.
Dumnezeul cel =nul# 0iu %i Adevrat S6a revelat treptat# 1n
miBlocul neg/inei politei%te# $l a g%it cteva cmpuri mici pe
care le6a curat 'i le6a purificat 'i a %emnat pe%te ele %mna
bun a credinei- Ace%tea erau %ufletele ctorva brbai drepi-
Ace%te %uflete erau mai mult ca ni'te lumnri pregtite pe care
$l le6a aprin% 'i ace%tea au luminat 1n 1ntunericul politei%mului
@'i lumina lumineaz 1n 1ntuneric %i 1ntunericul nu a cuprin%6oC
("oan &, 9;- Abel# $no/# "oe# Abra/am# %aac# acob# ov# o%if#
.oi%e# %aia 'i Daniel au fo%t lumnrile Domnului 6 aprin%e
fiecare 1n parteE
A%tfel# Dumnezeul cel =nul# 0iu 'i Adevrat S6a revelat
1ntregului neam al lui acob %au zrael- n marea Sa mil# $l S6a
revelat lor mai 1nti pe pmnturile $giptului# un pmnt %trin#
apoi 1n pu%tiu# pmntul nimnui 'i apoi 1n Canaan# pmntul
lor- Fi pentru un timp 1ntregul neam a %pu% @Cred 1ntr6un
DumnezeuC-
Dar oamenii 1ndu/ovnicii au 1nceput % %e clatine 1n
credina lor 'i acea%ta a durat mai multe %ecole- Fi e&i%ta
pericolul ca lumina % %e mi%tuie 1n 1ntuneric 'i din focul aprin%
% rmn cenu'a- 0znd pericolul# Dumnezeul cel =nul# 0iu 'i
Adevrat# 1ndurtorul 'i cel mai .ilo%tiv Dumnezeu a trimi%
printre oameni pe Giul Su# Domnul i%u% >ri%to%:
pentru a 1mpr'tia 1ntunericul politei%mului2
pentru a 1ntri inimile oamenilor ca ace'tia %6'i
urmeze calea lor %pre 1nlimi2
pentru a %emna %mna bun a credinei 1ntr6un
%ingur Dumnezeu# Dumnezeul cel Unul, 1iu )i Aderat!
Silitoarele albine ale lui >ri%to%# Sfinii Apo%toli# au
1mpr'tiat acea%t credin# ace%t polen al lui Dumnezeu as&pra
)ntregii l&mi.
Apo%tolii %6au 1mpr'tiat din eru%alim 1n toate prile lumii
printre popoare 'i triburi ca ni'te albine ale lui Dumnezeu
pentru a 1ndulci %ufletele oamenilor cu ve%tea cea dulce ca
mierea de%pre Dumnezeul cel =nul# 0iu 'i Adevrat.
Sfinii Apo%toli curau pmnturile de neg/ina idolilor %i
%ufletele oamenilor de credina 1ntr6o mulime de dumnezei- Pe
cmpurile curate ei aveau % %emene %fnta credin 1ntr6un
Dumnezeu =nul# 0iu 'i Adevrat-
Dar ce %arcin obo%itoare 'i periculoa% era acea%taE
Acea%ta a fo%t cea mai mare divergen cuno%cut vreodat#
care# credei6m# i6a co%tat pe ace'ti mi%ionari ai monotei%mului
%udoare %i lacrimi# rni 'i %nge-
<amenilor le era foarte greu % %e de%part de zeitile lor
imaginare 'i % accepte credina 1ntr6un Dumnezeu- Derutai de
mulimea de creaturi 'i fore contrare din univer%# ei con%iderau
mai demn de crezare e&i%tena unei mulimi de dumnezei
dect a =nui Singur Dumnezeu- Captivai de iluzia unui copil
naiv c puterea con%t 1n numr# ei %u%ineau c era mai cre6
dibil ca o mulime de zei % aib o putere mai mare dect un
Dumnezeu- $i %u%ineau c mai muli dumnezei ar putea oferi
un aButor mai mare dect un %ingur Dumnezeu-
Dou feluri de oameni %6au ridicat 1mpotriva Apo%tolilor 6 'i
1n 1ntreaga lume e&i%tau numai ace%te dou feluri: cei ce6'i
/rneau %ufletele cu otrava idolatriei 'i cei ce6'i amgeau
trupurile fcnd %tatui cu c/ipul idolilor- Fi ace'tia din urm nu
con%tituiau un ob%tacol mai mic dect primii- Luai de e&emplu
pe Apo%tolul Pavel %i argintarul Dimitrie: @Cci un argintar# cu
numele Dimitrie# care fcea temple de argint Artemi%ei 'i da
me'terilor %i foarte mare c'tig# i6a adunat pe ace'tia 'i pe cei
care lucrau unele ca ace%tea %i le6a zi%: (rbailor# 'tii c din
acea%t 1ndeletnicire e%te c'tigul vo%tru- Si voi vedei %i auzii
c nu numai 1n $fe%# ci aproape 1n toat A%ia# Pavel ace%ta#
convingnd a 1ntor% mult mulime# zicnd c nu %unt dumnezei
cei fcui de mini- Din acea%ta--- me%eria noa%tr e 1n pri6
meBdie % aBung fr trecere---C (Fapte &(,,--,.) De aceea unii
priveau noua credin ca pe o ameninare pentru %ufletele lor#
1n timp ce alii o con%iderau o ameninare pentru trup-
Astfel, toate popoarele )i toi oamenii din lume, cu foarte
puine e2cepii, se simeau ameninai! "i cei ce formau aceste
e2cepii, ca )i %ocrate la Atena, au fost condamnai la mori
crude!
Cultura nu a aButat ctu'i de puin- Popoarele mai cultivate
fceau doar idoli din materiale mai preioa%e %i cu o lucrare mai
rafinat dect popoarele primitive# dar idolii rmneau idoli 'i
%ubBugarea %ufletului uman era aceea'i 1n toate- Cnd Sfntul
Apo%tol Pavel a fo%t 1n cultivata Atena @du/ul lui %e 1ndrBea 1n
el# vznd c cetatea e%te plin de idoliC (Fapte &.,&/) Acela'i
lucru i %6a 1ntmplat lui Andrei 1n Sarmeia# lui .atei 1n $gipt 'i
lui (artolomeu 1n ndia 6 idoli 1n piee# idoli 1n faa Budectoriilor
'i a cazarmelor militare# idoli 1n ca%e# idoli 1n fiecare camer#
idoli pretutindeni- "ici nu puteau numra toi zeii pe care
popoarele 'i oamenii 1i venerau-
Fi ace'ti %pini idoletrici i6au 1nepat pn la %nge pe Sfinii
Apo%toli- Ace'tia i6au 1ndeprtat cu 1ndrzneal# i6au curat %i
purificat 'i 1n locul lor au %emnat %mna bun 1n Dumnezeul
=nul# 0iu 'i Adevrat- Apo%tolii au 1ndeplinit acea%t %arcin
titanic prin cuvinte# miracole# drago%te 'i %acrificiu- =nde au
e'uat 1ntr6un fel# au izbndit 1ntr6altul- =nde nu au putut izbndi
1n nici un fel# ei au izbndit prin propriul lor %nge 'i moarte-
Sngele martiri&l&i lor ia ars pe idoli ca ,oc&l cel vi&.
Dumnezeul cel =nul# 0iu %i Adevrat a binecuvntat
me%aBul apo%tolilor Si %i muncile# lacrimile# %u%pinele 'i
%acrificiile lor- A%tfel# %eminele lor au dat roade bune- Si ace%te
roade con%tau 1n faptul c azi ne pare ceva fire%c % credem
1ntr6un Dumnezeu %i ab%urd 'i pro%te'te % credem 1n muli
dumnezei-
@$u %unt Domnul# Dumnezeul tu 'i % nu ai ali dumnezei
afar de .ineC- Acea%ta a fo%t# prima mrturie a lui Dumnezeu
1n ceea ce6L prive'te# prima revelare fcut oamenilor de pe p6
mnt a lui Dumnezeu de%pre Dumnezeu 'i prima porunc a lui
Dumnezeu- @S nu ai ali dumnezei 1n afar de .ineC#
porunce'te Dumnezeu2 pentru c dac vei avea ali dumnezei
vei abate a%upra ta dou nenorociri- Prima: vei crede 1n
dumnezei fal'i# ine&i%teni# imaginari 'i iluzorii-
A doua: vei 1mpri cu ace'tia iubirea 'i teama
reverenioa% care .i %e cuvine 1n 1ntregime .ie# Dumnezeul cel
=nul# 0iu 'i Adevrat-
A%tfel# credina ta 1n .ine %e va umbri 'i vor %lbi iubirea 'i
teama ta reverenioa% fa de .ine- $u . voi 1ndeprta de
tine Bignit 'i in%ultat- Si vei deveni ateu# orict evlavie ai crede
tu c depui 1n credina ta 1n mai muli dumnezei# 1n ultim
in%tan politei%tul 'i ateul %unt acela'i lucru- "ici unul nu are
un Dumnezeu# nu6L are pe Dumnezeul cel =nul# 0iu 'i Adevrat-
Credina 1ntr6un Dumnezeu# Dumnezeul cel =nul# 0iu 'i
Adevrat e%te credina celui umil 'i 1nelept- "u e%te credina
celui mndru# a crui mndrie 1l face ne%ocotit- Acea%ta
deoarece el %e zeific pe el 1n%u'i %au o alt creatur de6a Cre6
atorului 'i nicidecum pe Creator-
Cu ct omul este mai umil, cu att el este mai
nelept. Cu ct el este mai arogant, cu att e el mai
nerod. Dumnezeu d discernmnt celui umil pentru ca
acesta s tie i s neleag, dar !l se opune celui
mndru. Cu ct cel umil triete mai mult n pace cu
Dumnezeu, cu att Dumnezeu l nzestreaz cu
discernmnt. "i discernmntul este lumina ce duce la
Dumnezeul cel #nul, $iu si %de&rat. Binecu&ntai sunt
cei ce au discernmntul de a &edea &remelnicia lumii i
nimicnicia omului. Binecu&ntai sunt cei ce se simt mici
i nensemnai pentru c Dumnezeu i &a ridica la
cunoaterea suprem, la cunoaterea e'istenei si
mreiei Dumnezeului celui Preanalt.
Aceasta este credina &oastr, purttori de (ristos,
si a &oastr, cei mai umili i deci cei mai nelepi. )sai
s *ie aceasta si credina copiilor &otri din generaie n
generaie pn la s*ritul &eacurilor. %ceasta este
Credina +rtodo' mntuitoare, care nu a *ost niciodat
ruinat. Prin aceast credin au *ost sal&ai strmoii
&otri. Cu ade&rat, aceasta este credina poporului
ales, a acelora ce poart icoana lui Dumnezeu n ei nii.
)a ,udecata n*ricoat ei nu &or *i ruinai n *aa
ngerilor i a celor drepi. Dimpotri&, ei &or primi sla&
i &or *i numii cei binecu&ntai.
II
Tatl Atottiitorul,
Fctorul cerului si al pmntului,
al tuturor celor vzute si nevzute"
S privim# cu fric 'i cutremur# prin perdeaua eternitii
puin 1ndeprtat- "u mna %lab a omului a dat u'or la o parte
acea%t perdea- $a a fo%t dat la o parte de $l 6 Dumnezeul cel
=nul# 0iu %i Adevrat- Cine 1n afar de $l ar putea % o 1nlture A
Toate minile omene'ti luate la un loc cu toate puterile ce nu in
de ceruri nu ar putea urni acea%t perdea nici ct un fir de pr-
$l %6a 1ndurat de oameni 'i a mi'cat perdeaua- Fi trei raze
de lumin %6au r%frnt a%upra oamenilor ce poart icoana Sa 1n
ei 1n'i'i- Fi cei ale'i au vzut acea%ta 'i au tre%rit de bucurie
%fnt- $l S6a revelat ca =nul ncomparabil 6 comparabil doar cu
$l n%u'i- Dumnezeul cel =nul# 0iu 'i Adevrat S6a revelat ca
Tat# Atotputernic 'i Gctor-
Cugetul v e%te %trfulgerat de un gnd nelini'tit %i de
1ntrebarea: @Tat al cui AC 'i @1n ce moment a devenit $l Tatl AC
$l e%te Tatl Domnului no%tru li%u% >ri%to% %i a fo%t dintotdeauna
Tat- nainte de crearea lumii a fo%t $l Tat- Tatl a n%cut pe
Giul Su =nul 6 n%cut 1naintea timpului 'i a fiinelor %upu%e
ace%tuia# 1nainte de 1ngeri 'i de toate puterile cere'ti# 1nainte de
%oare %i de lun# 1naintea zorilor 'i a luminii lunii- 0orbind de%pre
Cel 0e'nic# 1ndrznim noi % pronunm cuvntul @cnd AC De
cnd Dumnezeu a fo%t Dumnezeu# de atunci Dumnezeu a fo%t
Tatl- Dar 1n $l nu e&i%t nici un @cndC# deoarece 1n $l nu e&i%t
ciclu temporal-
Cel Prea1nalt S6a revelat mai 1nti ca Tat# apoi ca
Atotputernic %i Gctor# 1n vecie# 1n afar de Giul Su =nul6
"%cut# nimeni nu a putut %6L numea%c pe Dumnezeu Tat-
Dar 1n timpuri A "ici c/iar 1n timp# pe parcur%ul a %ecole %i
%ecole 6 nimeni- A%cultai i%toria antic a omenirii %i primii6o 1n
inim- $a v umple gndurile de lumin 'i %ufletul de bucurie-
De cnd a fo%t creat lumea 'i de cnd Adam a fo%t izgonit din
rai din cauza pcatului de moarte# re%pingtorul pcat al
nea%cultrii fa de propriul %u Creator %i pn la coborrea
Giului lui Dumnezeu pe pmnt# 1n tot ace%t r%timp nici un
muritor nu a 1ndrznit %6L numea%c pe Dumnezeu tat al %u-
Cei mai %upu'i ale'i ai Si %e adre%au Lui cu nume foarte
mree- $i 1l numeau @AtotputerniculC# @DudectorulC#
@Prea1naltulC# @,egeleC# @Domn al mulimilorC# dar niciodat nu
folo%eau dulcele nume de @TatC-
Cei mai buni reprezentani ai neamului omene%c puteau %
%e %imt creaturi ale unui Creator Atotputernic# ca oale ale unui
<lar divin# dar niciodat copii ai unui Tat cere%c- Ace%t drept i6a
fo%t acordat omului prin Domnul no%tru i%u% >ri%to%- "u e%te un
drept acordat tuturor oamenilor# ci numai celor ce L6au primit- Si
celor ci L6au primit# care cred 1n numele Lui# le6a dat putere ca
% %e fac fii ai lui Dumnezeu (loan &, &,), acea%ta 1n%eamn %
fii adoptat 'i % 1ndrzne'ti % te adre%ezi lui Dumnezeu cu
cuvintele @Avva PrinteC ($al -, '-/, 0om ),&--&/)
n%u'i >ri%to% a revelat acea%t adopie 6 dar al milei lui
Dumnezeu 6 'i a oferit6o oamenilor c/iar de la 1nceputul mi%iunii
%ale pe pmnt- $l a revelat oamenilor c din acel moment ei
puteau %6L numea%c pe Dumnezeu Tat al lor atunci cnd a
%pu%: @Deci voi a'a v rugai: Tatl no%tru# care e'ti 1n ceruriC
(!atei /, () Si de atunci pn acum multe milioane de copii 'i
aduli de pe tot globul pmnte%c murmur zi de zi @Tatl
no%truC-
Duurile rele nu au dreptul de a-! numi pe
Dumnezeu tat al lor" #ici pcto$ii nepocii nu au voie
s pronune acest dulce cuvnt Tat"" Acest drept li se
acord doar celor drepi si celor plini de cin, ast%el
&nct &n ru'ciunile lor ei s poat stri'a din toat inima
si din tot su%letul lui Dumnezeu Tatl nostru("" De ace-
ea, acelora ce duc rzboi &mpotriva lui Dumnezeu si a
le'ii lui Dumnezeu %ie prin 'nduri, vorbe sau prin %apte
nu le este nicidecum permis s se adreseze lui
Dumnezeu cu acest nume recon%ortant $i dulce) Tat( "
Cei 5+7 Sfini Prini de la "iceea care au compu% Crezul
8Simbolul Credinei; vo%tru 8pentru voi;# al tuturor celor ce
purtai imaginea lui Dumnezeu 1n %ine# care %untei ale'i# L6au
numit mai 1nti pe Dumnezeu @TatC# apoi @AtotputernicC 'i
@GctorC- $i au fcut acea%ta fiind luminai de ctre Sfntul Du/
al lui Dumnezeu- Si au fcut6o 1n primul rnd deoarece Cel
Prea1nalt e%te Tatl lui >ri%to%: Domnul dinaintea timpului 'i a
crerii lumii# 1n al doilea rnd# deoarece Giul 1ntrupat al lui
Dumnezeu a adu% ca prim dar oamenilor 6 acelora care6L
urmeaz 6 adopia2 adic dreptul de a6L numi pe Tatl Su# Tat
al lor- Tatl no%truE Ce bucurie sub soare si sub stele ar
putea nclzi mai mult inimile &oastre, ale aleilor care
purtai icoana lui Dumnezeu n sine. Si Domnul# Giul lui
Dumnezeu# nu numai c v6a permi% %6L numii pe cel Prea1nalt#
Dumnezeul Cel =nul# 0iu %i Adevrat# Tat al vo%tru# mai mult# $l
v6a poruncit @%i tat al vo%tru % nu v numii c Tatl vo%tr& &n&l
este, $el din cer&ri- (!atei ,1,&() <# fericire vou# fericire inefabil-
%de&rata paternitate se a*l n ceruri, dincolo de soare
si de stele. Paternitatea de pe pmnt e doar o umbr,
un simbol.
Fericirea oastr const )i n faptul c Tatl ostru ceresc
este si Atotputernic )i Fctor! %finii Prini de la $iceea,
luminai de %fntul Du( al lui Dumnezeu, au numit pe cel
Preanalt mai nti Atotputernic )i apoi Fctor! 1ei spune3
45are nu e normal ca mai nti s creezi cea )i mai apoi s-i
folose)ti puterea pentru a conduce ceea ce ai creat / %i cel
Preanalt nu ar tre-ui s fie numit mai nti Fctor )i apoi
Atotputernic /6 0ste a)a doar n aparen, dar atunci cnd
aflai n faa Celui Aderat nu *udecai dup aparene!
Ascultai7 Dumnezeu ntr-ader este mai nti Atotputernic,
nainte de a crea cerul )i pmntul, Atotputernicul Dumnezeu a
purtat n %ine mreul proiect al creaiei, de la cele mai mari
pn la cele mai mici detalii, precum )i toate forele, toate
le'ile, toate sistemele de ordine! Fr aceast neleapt
atotputernicie cum ar fi fost creaia posi-il si realiza-il /
A%tfel# dup ce mreul Creator a creat lumea vzut %i
cea nevzut# $l a rma% 1n continuare Atotputernic 'i prin
puterea %a de netgduit a continuat % e&ercite control ab%olut
a%upra tuturor forelor# legilor 'i %i%temelor de ordine din
ambele lumi- @Au nu %e vnd dou vrbii pe un ban A Fi nici una
din ele nu va cdea pe pmnt fr 'tirea Tatlui vo%truC %pune
Giul lui Dumnezeu (!atei '/,.!#. @Fi pr din capul vo%tru nu va
pieriC (2uca ,&, &)), iar'i fr voia Dumnezeului Atotputernic-
Cu tria braului -u, Dumnezeu supune c.iar i *orele
ad&erse, cele care lupt mpotri&a legii -ale i mpotri&a
credincioilor, i armonizeaz totul cu planurile -ale. Nici
o lacrim a celui drept nu este uitat nici dac aceasta
cade n mare. Nici un cu&nt rostit pe pmnt, bun sau
ru, nu rmne *r rspuns, *ie el desc.is sau ascuns
din partea lui Dumnezeu.
Tatl# Atotputernicul# Gctorul- Ace%ta e%te Dumnezeul
vo%tru 6 Cel =nul# 0iu 'i Adevrat- Ca Gctor# Dumnezeu a creat
cerul %i pmntul %i toate creaturile vzute 'i nevzute @---1n cer
%i pe pmnt toate cte a voit a fcutC (Ps &&1,&&) Prin cuvintele
@1n cerC %finii interprei au 1nele% 1ntotdeauna 1mpria
1ngerilor 'i a tuturor celorlalte puteri cere'ti# vzute pentru
Dumnezeu# dar nevzute pentru noi- Prin cuvintele @pe pmntC
ei au 1nele% toate lucrurile materiale 'i toate creaturile de pe
pmnt# de %ub pmnt# de dea%upra pmntului# ct %i cele
departe de pmnt# dar acce%ibile percepiei noa%tre %enzoriale-
Tot ce a fo%t creat# vzut 'i nevzut# a fo%t creat de
Dumnezeu- "u e&i%t un alt Gctor 1n cer %au pe pmnt 1n
afar de Cel Prea1nalt- Si de la cele mai mari pn la cele mai
mici# nu e&i%t nimic creat care % fie creat de altcineva 1n afar
de Cel Prea1nalt- $l e%te unicul Gctor 1n adevratul %i deplinul
%en% al cuvntului# 1n adevratul %i deplinul %en% al cuvntului#
Gctorul e%te Cel ce a fcut att materialul con%truciei# ct 'i
%c/eletul- Att materia# ct 'i forma materiei2 'i $l e%te Cel ce
infiltreaz 1n toate o putere mi%tic a creaiei# a relaiei
reciproce# a atraciei 'i re%pingerii# a mi'crii 'i vieii-
De aceea# cnd auzii %punndu6%e @Creatorul a creat tot
ceea ce e%te creatC# nu 1nelegei c numai forma lucrurilor a
fo%t creat de Creator dintr6o materie pree&i%tent# ci c 1n%'i
materia a fo%t creat: Prin acea%ta %e manife%t deplintatea
puterii creatoare a lui Dumnezeu# prin faptul c $l a creat 'i
una# 'i cealalt-
Gie c materia con%t din cele patru mari elemente 6
pmnt# ap# foc 'i aer 6 %tabilite de gndirea antic# fie c
ace%tea patru 1mpreun cu toate celelalte con%tau dintr6o
%ingur proto6materie de natur electric# potrivit gndirii
'tiinifice moderne# nu merit % ne adncim acum 1n ace%t
%ubiect- =n lucru e%te %igur: att urzeala ct 'i bttura fabricii
univer%ale reprezint invenia 'i creaia lui Dumnezeu# marele
Creator-
Poate oare gndirea omenea%c % ptrund vreodat tot
mi%terul 'i toat mreia ace%tei fabrici# ale'ilor A Poate oc/iul
% o cuprind A Poate urec/ea % o aud A Poate limba % o
e&prime A Giguri 'i culori# numere 'i propoziii# muzic 'i cntec#
bucurie 'i durere# vieti 1n ap# vieti 1n %ol# vieti 1n aer#
con%telaii %trlucitoare 6 toate ace%tea oare nu v conduc# o#
ale'ilor# mai mult %pre o tcere pioas dect spre
cu&ntare 1
S 'tii totu'i c acea%t %plendoare miraculoa% 'i
impuntoare a univer%ului vzut nu e dect o %traB atrgtoare
1n faa intrrii unui palat 1mprte%c# 1n faa porilor lumii nev6
zute# a 1mpriei %pirituale 1ngere'ti- Fi acolo# 1n %patele
porilor# %e afl adevratul miracol# miracolul tuturor
miracolelor# %plendida mreie a tuturor mreiilor- Aici# unde
Prea1naltul 1mprat al 1mprailor %trluce'te 1n locul %oarelui
(3poc ,,, ')4 Aici nici gndul# nici urec/ea# nici oc/iul# nici limba
nu folo%e%c la nimic- .arele Apo%tol a fo%t ridicat 1n du/ @pn
la al treilea cer---C# a fo%t rpit 1n rai 'i a auzit cuvinte de ne%pu%#
pe care nu %e cuvine omului % le gria%c ("" Cor &,, ,--) A%tfel#
1n ceruri# 1n 1mpria %piritual a 1mpratului Creator totul de6
p'e'te puterea noa%tr actual de 1nelegere 'i e&pre%ie-
%i lumea aceasta zut, n comparaie cu cea nezut, e
ca o um-r comparat cu realitatea, ca un sim-ol comparat cu
un spirit, ca tipritura comparat cu ideea, ca o amintire despre
cas a celor e2ilai! Dar acela)i Creator a creat am-ele lumi,
att cea zut, ct )i cea nezut! 0l, Unul, ine n mna sa
neo-osit si atotputernic am-ele lumi - doar 0l, Creatorul! 0l,
Unul, le conduce pe crri misterioase, spre destinaii
misterioase pe care tot 0l le-a predestinat - 0l, -lndul Tat al
Domnului #ristos )i al tuturor ale)ilor si copii!
Acea%ta e%te credina celor %cldai 1n lacrimi# a celor ce
plng pentru dreptate# adevr 'i via- "u e%te credina %lugilor
nedreptii# 1n'elciunii 'i morii# a prietenilor r%ului ce
%fr'e'te prin di%perare- Acea%ta e%te credina celor %cldai 1n
lacrimi# care plng din cauza neputinei lor 'i a neputinei
1ntregii omeniri- $i caut zvorul dreptii# al adevrului 'i al
vieii- Fi ace%t zvor le e%te dat- A%tfel# lacrimile lor de durere
%unt tran%formate 1n lacrimi de fericire# pentru c ei g%e%c cea
mai preioa% comoar# adic pe Tatl Atotputernicul# Gctorul-
Ce mai au ei de cutat cnd prin $l li %e d totul A Le rmn
doar lacrimile de pocin cu care ei %pal orice nedreptate 'i
1n'elciune %i %e 1ndeprteaz de moartea ve'nic- Splai cu
lacrimile pocinei# ei devin blnzi 'i 1ngduitori fa de fraii lor
ce %e cie%c# fa de tovar'ii lor de drum# pe crarea ce duce
la trmul etern 'i 1i aBut % de%copere dreptatea lui
Dumnezeu# zvorul dreptii# adevrului 'i vieii-
Aceasta este credina voa%tr# purttori de >ri%to%# credina
%trmo'ilor vo'tri# care nu au regretat niciodat calea
anevoioa% 'i lacrimile vr%ate cnd au aBun% lng Domnul %i
au fo%t con%olai- Acea%ta % fie 'i credina copiilor vo'tri# din
generaie 1n generaie pn la %fr'itul veacurilor- Acea%ta e%te
Credina <rtodo& %alvatoare ce nu a fo%t niciodat ru'inat- Cu
adevrat# acea%ta e%te credina poporului cu adevrat ale%# a
celor ce poart icoana lui Dumnezeu 1n %ine- La Dudecata lui
Dumnezeu lor nu le va fi greu- $i vor fi numii binecuvntai-
III
*i &ntr-+nul Domn lisus ,ristos,
Fiul lui Dumnezeu,
+nul-#scut, Care din Tatl S-a nscut
mai &nainte de toi vecii"
< nou lumin %6a r%frnt a%upra voa%tr# o# ale'ilor# cei
ce purtai icoana lui Dumnezeu 1n voi- Prin perdeaua puin dat
la o parte de mna Celui Prea1nalt# o nou %cprare de lumin
%6a r%frnt a%upra voa%tr# luminndu6v ca fii ai lui
Dumnezeu- Acea%t lumin v dezvluie mi%ticul# eternul#
fericitul mi%ter al ve'nicei paterniti %i al filiaiei eterne# 1n
acea%t lumin# o binecuvntare a cobort a%upra voa%tr 'i
bal%amul con%olrii a cobort a%upra oc/ilor vo'tri %cldai 1n
lacrimi-
Domnul li%u% e%te unic att ca >ri%to%# ct 'i ca Giu al lui
Dumnezeu- Ca >ri%to%# 1n %en%ul de .e%ia 8Ale%ul;# $l e%te unul
de la 1nceputul pn la %fr'itul lumii- <menirea nici nu poate %
g%ea%c 'i nici % a'tepte un alt .e%ia- @Cci muli vor veni 1n
numele .eu# zicnd: $u %unt >ri%to%# 'i pe muli 1i vor amgiC
(!atei ,-, '-,-) Acea%ta e%te profeia revelat de =nicul#
Adevratul# Clarvztorul >ri%to%- Au fo%t fal'i me%ia# %unt c/iar
'i acum# 'i vor fi din ce 1n ce mai muli pe m%ur ce %e apropie
%fr'itul neamului omenesc. Dar n&mai &n&l e%te adevratul .e%ia#
veritabilul >ri%to%# nemrginitul ubitor al omenirii- Ace%t =nul
Adevrat# 0eritabil %i "emarginit e%te .e%ia tuturor neamurilor
%i oamenilor lumii din orice regiune 'i timp- $l e%te unul 'i
unicul .e%ia# att al celor mori# ct 'i al celor vii, care a& ,ost, care
s&nt si care vor &rma.
0oi# ale'ilor# %untei deci c/emai % %puneti oamenilor 'i
neamurilor: @<# oameni 'i neamuri# putei voi % avei
reprezentani de %eam# mai mari dect cei mari2 putei voi %
avei fiice %i fii nobili# mai nobili dect nobilii# dar nu e&i%ta
dect un .e%ia al vo%tru# al tuturor H unul %ingur- A%a c nu mai
a'teptai un altul# nu mai cautati un altul- Cu adevrat# oricare
altul ar veni %ub ace%t nume# 1n afar de $l n%u'i# mincino% ar fi
'i fiu al minciunii- Singurul .e%ia adevarat a %pu% cndva:
@Atunci# de v va zice cineva: ata# me%ia e%te aici %au dincolo#
% nu6l credetiI 8!atei ,-, ,1) S nu credei precum evreii care
a'teapt la ne%fr'it propriul lor me%ia evreu- Cu adevrat# nici
un a%tfel de me%ia nu va veni# fie el evreu# ru%# indian %au
american- Pentru c e 1n natura lui .e%ia % fie =nul pentru toi
oamenii# % apar 1n faa tuturor# a%upra tuturor 'i pentru binele
tuturor-
0oi avei un a%tfel de .e%ia# o# oameni %i neamuri# pe
adevratul .e%ia# dup cum avei un %oare pe bolta cerului- Fi
la fel precum un %ingur %oare %trluce'te a%upra voa%tr# a
tuturor 6albi# negri# galbeni %au ro'ii 6 la fel unul .e%ia
%trluce'te a%upra voa%tr a tuturor- Domnul e%te a%upra
tuturor# %lugi ale %ale- $l 1i lumineaz pe toi- Cine dintre voi
caut un alt %oare A "imeni- De ce ar cuta atunci cineva un alt
me%ia# cnd lumina lui .e%ia6i%u% e%te mai %trlucitoare dect
lumina %oarelui 6 mai %trlucitoare# mai nelimitat# mai
creatoare de via# mai aductoare de fericire 'i mai
%alvatoare A
/erii0& de ali mesia, o, oameni i neamuri, i
*erii0& de mai muli mesia pentru c ei sunt pierdui,
su*lete scormonitoare de bani i slugi ale celui neltor.
-atan &rea s de*imeze sla&a Domnului Iisus n lume,
trans*ormnd unicul i nepmntescul nume al lui 1esia,
(ristosul, ntr0un *el de ordin cu care el decoreaz tot
mai muli impostori. Dar &oi tii c una este s *ii un
general i alta este s te ornezi cu toate decoraiile unui
general *r a *i n realitate. /erii0& de acei mesia pe
care i &estesc cei nebotezai. 1esia &ostru poart un
singur semn, o singur decoraie2 crucea. Crucea, care n
acelai timp este si stindardul &ictoriei. Prin aceasta &ei
recunoate pe mesia &ostru, singurul 1esia ade&rat. !l
este acelai care, cnd&a, a ieit n cmp grbo&indu0se
pentru a semna i care &a mai iei o dat drept, pentru
a aduna recolta prin ngeri.
Singurul .e%ia al lumii e%te n%u'i Giul lui Dumnezeu# =nul6
"%cut# care din Tatl S6a n%cut mai 1nainte de toi vecii-
Acea%ta e%te puterea Sa cerea%c2 acea%ta e%te garania
adevratului Su me%iani%m- <ricine neag faptul c Domnul
li%u% e%te .e%ia va fi prin% cu minciuna 8dovedit mincino%;-
Apo%tolul care %i6a odi/nit capul pe pieptul lui li%u% afirm
%i mai direct ace%t fapt- at vorbele %ale: @Cine e%te mincino%ul#
dac nu cel ce tgduie'te c li%u% e%te >ri%to%ul AC (" loan ,, ,,)
Putea oare altcineva 1n afar de Giul lui Dumnezeu % fie .e%ia A
Fi puteau oamenii % recunoa%c pe altcineva drept .e%ia A
$l a trebuit % altoia%c btrnul 'i deczutul arbore al
umanitii cu propriul Su %nge- "ici un %nge de muritor nu ar
fi fo%t de%tul de pur# de%tul de tnr# de%tul de puternic 'i de
dttor de via pentru a oferi ace%tui arbore vigoarea nece%ar
pentru a 1ntineri 'i a se nnobila- Cu adevrat# nici un %nge# 1n
afar de cel al Giului lui Dumnezeu cu care $l a 1mbrcat propria
Sa divinitate ca 'i cu o /ain purpurie-
5, ale)ilor, lsai acum minile oastre s se ridice ctre
Unul-$scut, Fiul lui Dumnezeu, oi cei ce purtai icoana lui
Dumnezeu n sine! ,l ei recunoa)te imediat prin icoana lui
Dumnezeu din oi )i recunoscndu-& ei umple de fericire!
#ristos este numit Unul-$scut Fiu al lui Dumnezeu deoarece 0l
este unicul Fiu nscut din Dumnezeu Tatl! Cnd ,l numii pe
Cel Preanalt Tat, confirmai de*a e2istena Fiului! Un -r-at
fr copii nu este numit tat )i nici nu este numit printe cel ce
nu a lsat urma)i!
Prea)naltul vorbe'te prin gura proorocului Su a%tfel: @<are#
$u voi de%c/ide pntecele fr %6l la% % na%c A Jice Domnul-
Sau $u# Cel ce fac % na%c# 1l voi 1nc/ide AC (5s //, () S nu %e
1ndoia%c deci nimeni c Dumnezeu e%te un n%ctor2 'i % nu
%e 1ndoia%c nimeni de =nul "%cut# Giul lui Dumnezeu- $&i%t
oare 1n lume ceva bun ce nu e%te 1ntru Dumnezeu 'i prin
Dumnezeu A "a'terea e%te 'i ea un lucru bun- De aceea# faptul
de a %e na'te e%te 1n Dumnezeu# nu ca un concept# ci ca o
realitate# ca o realitate etern# deoarece Dumnezeu e%te etern-
Dumnezeu e%te martor- Dumnezeu Tatl n%u'i a adu%
mrturie 'i L6a proclamat pe >ri%to% ca Giu al Su- .ai 1nti# prin
proorocul care %pune: @Giul meu e'ti Tu# $u a%tzi Te6am n%cut E
C (Ps ,, .) 2, etern 4astzi6 al lui Dumnezeu E Apoi# a fcut6o cu
dou ocazii# direct# prin propriul %u gla% 6 la rul ordan %i pe
.untele Taborului 6 @Ace%ta e%te Giul .eu iubit 1n care 1mi
g%e%c toat plcerea2 a%cultai6LC- Si 1n %fr'it# cine 1l putea
cunoa'te pe Domnul li%u% mai bine dect $l n%u'i A li%u% n%u'i
a %pu% de%pre Sine: @Giul lui Dumnezeu %unt6 (loan &7, 1/)
Dup cum nici o per%oan %imitoare nu %6ar putea numi
tat renegndu6%i fiul# tot a'a nimeni nu poate numi pe un fiu#
fiu %i % nege tatl- Cum ar putea e&i%ta un tat care nu a avut
niciodat un copil %au un fiu care nu a avut niciodat un tat A
Fi cel care 'i6a odi/nit capul pe pieptul Giului lui Dumnezeu nu
%pune# iar'i# 1n legtur cu acea%ta: @<ricine tgduie'te pe
Giul nu are nici pe Tatl# cine mrturi%e'te pe Giul are %i pe TatlC
8" loan ,, ,1) 1
=n oarecare om bogat avea un %ingur fiu- Si ace%t brbat
era foarte milo%tiv2 aflnd c 1n vecintatea %a erau muli orfani#
el %6a 1ntri%tat- S6a du% 'i a adunat toi orfanii 'i i6a adu% 1n ca%a
%a- Fi a fcut din ca%a %a ca% a lor# iar din averea %a avere a
lor- Apoi %6a adre%at lor %punndu6le @Giii meiEC# a'a cum %e
adre%a unicului %u fiu cu cuvintele @Giul meu EC- Ce diferen
e%te# dar# aiciA
0ste u)or pentru oi, o, ale)ilor, s edei diferena! 0a
este eident3 acel om -o'at era n esen doar tatl unicului
su fiu, din mil numindu-se si tat al tuturor orfanilor din casa
sa!
Diferena e%te c doar fiul brbatului bogat era fiul %u
prin na'tere# 1n timp ce toi ceilali erau fii ai %i prin adopie#
1nrudirea 1n %ub%tan 'i 1nrudirea prin darul adopiei 6 acea%ta
e%te diferena-
Ace%tea v %unt dezvluite# o# oameni cu Budecat# pentru
ca % avei o arm 1mpotriva acelor oameni iraionali care %pun
cu arogan: 'tim c >ri%to% e%te Giul lui Dumnezeu# tot a'a
precum %untem 'i noi fii ai lui DumnezeuE ntrebai6i cu blndee
%i umilin: %untei voi fii din mil %au %untei fii 1n e%en A
0orbii 'i ne r%pundei: cum putea >ri%to% cel fr de pcat %
fie Giul lui Dumnezeu din mil 'i cum ai putea voi# care %untei
pcto'i# % fii fii ai lui Dumnezeu 1n e%en A 0oi 'tii c
Dumnezeu e%te fr pcat- "umai Cel ce e%te fr pcat 1l
poate na'te pe Cel Gr de Pcat- Cum poate fi un pcto%
n%cut din Cel ce e%te fr de pcat A Poate cineva % dea ceva
ce el nu are A Fi cine dintre fiii femeilor e%te fr de pcatA Fi
cine dintre voi %6ar putea numi pe %ine# cu %inceritate# fiu al lui
Dumnezeu 1n e%en A
n %ub%tan %au 1n e%en# Giu al lui Dumnezeu poate fi
numit doar Cel ce poart 1n %ine caracteri%ticile 'i puterile divine
ale lui Dumnezeu Tatl- Cu alte cuvinte# doar Dumnezeu poate fi
numit Giu al lui Dumnezeu- <are nu mrturi%e'te# 1n armonie#
1ntreaga natur vzut c tot ceea ce e n%cut e de aceea'i
%ub%tan cu n%ctorul A SteBarul na'te %teBar# porumbelul
na'te porumbel# leul na'te leu# 'oimul na'te 'oim# omul na'te
om %i tot a'a# 1n toate domeniile naturii vii- Ce Dumnezeu %e
poate na'te din Dumnezeu A Doar eternul Giu al lui Dumnezeu#
n%cut din Dumnezeu Tatl# 1ntreaga natur vie ne mrturi%e'te
c a'a trebuie % fie 'i n%u'i Domnul o face prin mrturia Sa- Fi
a%tfel# dac >ri%to% cel fr de pcat e%te Giul lui Dumnezeu 1n
e%en# voi# oamenii pcto'i# putei fi numii fii ai lui Dumnezeu
doar din bunvoin# prin milo%tivire# prin adopie-
Dumnezeu Giul a fo%t n%cut din Dumnezeu Tatl @1naintea
tuturor veacurilorC# n%u'i Giul lui Dumnezeu# Cel mai 1nainte de
toi vecii# mrturi%e'te acea%ta per%ecutorilor %i# iudeii# cnd
%pune: @$u %unt mai 1nainte de a fi fo%t Avraam- (loan ), ')) Si
iar'i# cnd L6au 1ntrebat: @Cine e'ti tuAC# $l le r%punde: @Ceea
ce v6am %pu% de la 1nceputC (loan ), ,') Prin acea%ta Domnul a
vrut % arate c originea %i filiaia Sa eterna %unt ne%upu%e
timpului- $l# =nul n%cut# e%te 1nceputul 1ntregii creaii#
1nceputul cetelor 1ngere'ti 'i al fiinelor trupe'ti- Giul lui
Dumnezeu e%te 1nceputul- Dup cum Cel Prea61nalt e%te etern#
a'a e%te %i paternitatea Sa- De aceea# voi nu v 1n'elai cnd
%punei c credei 1ntr6un Domn li%u% >ri%to%# =nul6"%cut# Giu al
lui Dumnezeu# n%cut din Tatl mai 1nainte de toi vecii-
Aceasta este credina sufletelor pline de dra'oste+
sufletelor lipsite de dra'oste le este 'reu s accepte aceast
credin! Prinii cu o dra'oste ininci-il fa de copiii lor )i
copiii cu o dra'oste ininci-il fa de prinii lor primesc
aceast credin cu -ucurie! &umina paternitii lui Dumnezeu
)i a filiaiei lui Dumnezeu lumineaz ine2plica-ilul )i adncul
mister al naturii priind ata)area prinilor fa de copii )i a co-
piilor fa de prini! $umai n aceast lumin pot copiii )i
prinii lumii s nelea' misterul iu-irii lor reciproce! 0i pot
nele'e c dra'ostea lor nu e de ori'ine pmnteasc, ci de
ori'ine cereasc! 0a este aprins de la eterna flacr a iu-irii
printe)ti si filiale, care se 'se)te n Dumnezeu! De aceea, toi
prinii care )i iu-esc copiii cu dra'oste ininci-il )i toi copiii
care )i iu-esc prinii cu dra'oste ininci-il accept cu
-ucurie credina n Tatl e)nic si n e)nicul %u Fiu din ceruri!
Acea%ta e%te credina voa%tr# o# purttori de >ri%to%# 'i
credina prinilor vo'tri# care v6au iubit- Acea%ta % fie 'i
credina copiilor vo'tri pentru care nutrii o drago%te invincibil-
Acea%ta e%te credina ortodo& %alvatoare# care nu a fo%t
niciodat ru'inat- Cu adevrat# acea%ta e%te credina poporului
ale%# a celor ce poart icoana lui Dumnezeu 1n ei- n ziua
Dudecii lui >ri%to% ei vor fi miluii 'i vor fi numii binecuvntai-
IV
!umin din !umin, Dumnezeu
adevrat din Dumnezeu adevrat,
nscut nu %cut, Cel de o %iin cu Tatl,
prin Care toate s-au %cut"
Proorocul %i vizionarul a privit ctre eternitate 'i a vzut c
nu e&i%tau %oarele# luna %au %tele2 %i totu'i# era o lumin
inefabil care ptrundea totul 'i lumina totul (2uca :*#+3 'i
3poc )+# )5;- Ftii voi# o# ale'ilor# ce fel de lumin era acea%ta A
(nuii: e%te lumina etern a c/ipului Celui Prea1nalt- $%te
lumina eternului Tat# lumina eternului Giu 'i lumina eternului
Du/ Sfnt 6 o Lumin# o Dumnezeire# o Grumu%ee-
Sfinii Prini de la "iceea 85)9;# luminai de acea%t
etern Lumin# au artat prin urmtoarele 'a%e e&pre%ii care
e%te legtura dintre Domnul no%tru li%u% >ri%to%# Tatl cere%c 'i
creaie-
Prima e3pre%ie# @Lumin din LuminC# a fo%t ro%tit de un
mare tlcuitor al mi%terelor:
@Dumnezeu e%te lumin 'i nici un 1ntuneric nu e%te 1ntru
$lC (" loan +# 9;- Dac un tat e%te lumin# ce altceva poate fi fiul
%u dect numai lumin A Dac Tatl ve'nic e%te Lumin# Giul
Su e%te de a%emenea Lumin- Giul# mrturi%indu6ne de%pre $l#
ne %pune: @$u %unt Lumina lumiiC (loan 7# +);- (inecuvntai vei
fi de vei putea fi numii mcar luminai de acea%t LuminE
A doua e&pre%ie e%te: @Dumnezeu adevrat din Dumnezeu
adevratC- Apo%tolul Gilip i6a %pu% Domnului: @Doamne# arat6ne
nou pe Tatl 'i ne e%te de aBun%C- (lndul Domn i6a r%pun%:
@Cel ce . vede pe .ine vede 'i pe Cel ce .6a trimi% pe .ineC-
Si a adugat: @Credei .ie c $u %unt 1ntru Tatl 'i Tatl 1ntru
.ine- (loan +K#+76++2 +)#K9;- Fi iar'i a %pu%: @Toate cte are
Tatl ale .ele %untC (loan +:#+9;2 @ar $u 'i Tatl .eu una
%untemC (loan +*# 5*;- .ai apoi# iudeii au luat pietre ca % le
arunce a%upra Lui pentru a6L omor1 deoarece %puneau: @Tu# om
fiind# Te ,aci pe 4ine D&mne%e&- (loan +*# 55;- Au vorbit dup cum
vedeau ei# orbii fiind de pcat- $i au vzut 1n >ri%to% 6 %au mai
bine zi% 1n Burul lui >ri%to% 6 doar un corp omene%c# dar ceea ce
era dincolo de corp# dincolo de %ngele purpuriu 'i de carne era
a%cun% oc/ilor lor- Gndii6v care e%te diferena dintre un
%implu fir de cupru aruncat pe pmnt 'i un fir de cupru ce
conduce electricitatea# gndul %i vocea- Pentru un oc/i lip%it de
inteligen 'i de e&perien ace%tea par identice- <c/ii
%ufletelor lor erau 1n% legai 'i a%tfel# cnd au privit# nu au
putut vedea fiina lui Dumnezeu 1n fiina unui om-
Acea%ta poate fi vzut doar de cel botezat# curat de
pcate 'i %finit- Sfinii Apo%toli au vzut6o# la fel 'i Sfinii Prini
de la "iceea# precum 'i toi oamenii 1ndu/ovniciti pe parcur%ul a
multe# multe %ecole- @Dumnezeu era 1n >ri%to%C ne mrturi%e'te
Apo%tolul Pa vel ("" Cor ', +3;- Acea%ta e o de%coperire
dumnezeia%c- Dar oare din conceptul de printe 'i de urma'
aplicabil tuturor domeniilor vieii# nu reie%e clar c Cel =nul6
"%cut din Dumnezeu e%te Dumnezeu adevrat din Dumnezeu
adevratA Dumnezeul Cel adevrat putea na'te doar Dumnezeu
adevrat-
A treia e&pre%ie e%te: @n%cutC- Adic Giul lui Dumnezeu a
fo%t n%cut din Dumnezeu 6 Lumin n%cut din Lumin# Adevr
n%cut din Adevr# 0ia din 0ia# Slav din Slav# Dumnezeu
Adevrat din Dumnezeu Adevrat# 1nelegerea omenea%c
ptrunde 1ntr6o oarecare m%ur na'terea trupului din trup# dar
foarte puin ptrunde na'terea du/ului din du/- @Si Dumnezeu
e%te du/-C "a'terea trupului# o# ale'ilor# e doar o umbr# un
%emn al na'terii du/ului- $ de%tul pentru voi % 'tii# o#
purttorilor de >ri%to%# c .e%ia 'i Salvatorul vo%tru nu e%te
moarte n%cut din moarte# 1ntuneric din 1ntuneric# nedreptate
din nedreptate# %lbiciune din %lbiciune# ci mai degrab Lumin
n%cut din Lumin# Dumnezeu Adevrat n%cut din Dumnezeu
Adevrat- Si deoarece $l a fo%t n%cut din ve'nicie# va fi# va
trebui % fie revelat 1n ve'nicie- Cnd vei pleca din acea%t
lume 'i porile vor fi 1nc/i%e 1n urma voa%tr# atunci $l v va fi
de%coperit-
0i %6a %pu% odat c .e%ia e%te =nul6"%cut# Giu al lui
Dumnezeu2 a'a c bucurai6v % auzii din nou acea%ta# $l fiind
Cel n%cut- (ucurai6v# pentru c naterea presupune
d ragoste - 0i %6a %pu% 'i mai 1nainte c $l e%te =nicul ce a fo%t
n%cut din Tatl 1n fiin2 Cel Prea1nalt a n%cut pe Cel Prea1nalt#
pe "%cutul din Cel Prea1nalt mai 1nainte de toi vecii- De aceea
na'terea Sa devine di%tinct 'i difer de facere- $l a fo%t n%cut#
iar nu fcut- $l poate % %e a%emene cu creaturile# dar el nu
e%te o creatur-
A patra e&pre%ie e%te: @dintr6o fiin cu TatlC# adic din
aceea'i fptur ca 'i Tatl- Dup tot ce %6a %pu% de%pre $l# oare
nu %e 1nelege acea%ta 1n mod automat A Pentru c atunci cnd
cineva %pune c $l e%te Giul Tatlui a %pu% deBa %i c $l e%te din
aceea'i %ub%tan 'i din aceea'i fiin cu Tatl- Cnd cineva
%pune @Lumin din LuminC# iar'i e&plic faptul c lumina a
fo%t n%cut din aceea'i %ub%tan 'i fiin cu lumina care a
n%cut6o- Si cnd cineva %pune @Dumnezeu adevrat din
Dumnezeu adevratC# el confirm c Giul e%te dintr6o fiin cu
Tatl Su-
Si 1n %fr'it# cnd cineva %pune: @n%cut nu fcutC el
mrturi%e'te# o dat 1n plu%# ceea ce a fo%t e&plicat mai detaliat
mai %u%- Acea%ta deoarece tot ce e n%cut e de aceea'i fiin cu
n%ctorul# pe cnd tot ce e fcut e diferit 1n %ub%tan 'i fiin
de creatorul %u- Cercetai 'i 1nelegei: un copil e din aceea'i
e%en cu tatl %u# dar un topor e%te dintr6o alt %ub%tan
dect fierarul care l6a fcut-
Ace%tea %unt cele patru e&pre%ii pe care Sfinii Prini de la
"iceea le6au folo%it pentru a defini legtura dintre >ri%to%# Giul
lui Dumnezeu# %i Tatl Su 1ntru ve'nicie- Si iat cele dou
e&pre%ii folo%ite de ei pentru a defini legtura dintre >ri%to% 'i
creaie-
Prima e%te @nu fcutC- Cerul 'i pmntul 'i tot ceea ce e%te
vzut 'i nevzut# tot ceea ce e%te 1n afara fiinei Dumnezeului
=nic %i 0iu 6 totul e%te creat- Doar Creatorul e%te necreat- Fi
dup cum Tatl e%te necreat# la fel %i Giul e%te necreat- $l a fo%t
n%cut 'i nu fcut- Co6etern cu Tatl# din aceea'i fiin cu Tatl#
$l e%te Alfa 'i <mega# 1mpreun cu Alfa 'i <mega# 1mpreun cu
=nul ce nu are 1nceput# Giul nu are 1nceput- $l e%te fr timp#
infinit# etern# nemuritor- Giina Sa e%te in%eparabil de fiina
Tatlui2 lumina 'i %lava Sa %unt de nede%prit de lumina 'i
%lava Tatlui- Puterea Tatlui e%te puterea Sa- Si toate ace%tea
nu ne dovede%c oare c Giul Celui Prea1nalt nu e%te fcut A Cum
ar putea % fie fcut cineva care e&i%t ve'nic A Si de ctre cine
ar putea fi fcut Cel ce e%te co6etern cu Tatl A
La fel cum nu putem vorbi de %oare fr lumin# o#
purttorilor de >ri%to%# %au de%pre primvar fr ap# a'a nu
%e poate vorbi de%pre Tatl fr Giul %au de%pre Giul fr Tatl-
Pentru c dac $l ar fi fo%t creat# la fel ca multe dintre cele ce
%unt create# $l ar fi avut nevoie de un Salvator pentru Sine-
Dac $l ar fi fo%t creat# $l nu ar fi fo%t Giul# ci unul dintre
numero'ii fii adoptivi- Cu adevrat# $l e%te Giul %i nu un fiu adop6
tiv- Dac $l ar fi doar un fiu adoptiv# atunci Prea1naltul nu ar
avea un fiu n%cut- Atunci Prea1naltul nu ar putea fi numit Tat
'i eterna paternitate nu ar e&i%ta- "ici drago%tea etern nu ar
mai e&i%ta- "ici eterna paternitate 'i nici eterna filiaie 6 cei doi
poli ai iubirii ve'nice 6 nu ar e&i%ta- Dar# bucurai6v din inim#
copii ai lui Dumnezeu# pentru c paternitatea 'i filiaia 'i
drago%tea e&i%t- Gii luminai de eternele raze ale iubiriiE
A doua e&pre%ie e%te: @prin care toate %6au fcutC- Tot ceea
ce e%te creat a aBun% % e&i%te prin $l- La fel cum %6a %cri%
de%pre Cuvntul lui Dumnezeu- @Toate prin $l %6au fcut2 'i fr
$l nimic nu %6a fcut din ce %6a fcutC (loan +# 5;- De aceea nu
numai c =nul n%cut Giu al lui Dumnezeu nu e%te fcut# $l e%te
c/iar Gctorul- @Prin $l %6au fcut toate cte %6au fcut-C Toate
cte 1'i trag e&i%tena din creaie 1n cer 'i pe pmnt# toate %unt
lucrul Giului 'i al Tatlui2 'i toate cte e&i%t %unt %ub autoritatea
Giului 'i a Tatlui-
A'a au e&primat Sfinii Prini de la "iceea ine&primabilul-
A'a au pu% ei 1n cuvinte credina lor 'i credina voa%tr 'i 1n
toate %6au in%pirat din revelaia %cri% a Domnului li%u% >ri%to%
'i din revelaia ne%cri% a Sfntului Du/ al lui Dumnezeu- S 'tii
totu'i c $l# Cel ce nu poate fi cuprin% 1n 1ntregul univer%# nu
poate fi cuprin% nici 1n cuvinte omene'ti-
Fi tot ce %6a %pu% de%pre $l pn acum# o# purttorilor de
>ri%to%# %6a %pu% de%pre Dumnezeul cel Prea1nalt din veci# 1n
c/iar Sinele Su# 1n afara lucrurilor create 'i mai pre%u% de
creaie- Ace%tea au fo%t %pu%e de%pre 1n veci tainicul Tat 'i al
Su Giu# 1nainte ca $l % %e arate2 de%pre Giina etern# care
%ingur 1'i e%te Tat Sie'i 'i nu are nevoie de nimic din afara Sa-
S6a vorbit de%pre miracolul unei e&i%tene fr %c/imbare# fr
vr%t %i fr moarte2 de%pre ne%tin%a flacr divin pizmuit#
pe bun dreptate# de orice alt lumin vzut %au nevzut-
Ceea ce urmeaz e%te o de%criere a lui Dumnezeu
Creatorul# cobort 1n timp# 1n %paiu# 1n finit# 1n miBlocul creaiei
Sale- %a cum o mama se apleac, se nclin asupra
copilului su ce plnge n leagn, aa este i coborrea
Creato rului *pturilor printre oameni, n aceast &ale a
pl ngerii.
Aceasta este credina sufletelor meditatie )i
ru'toare! 5amenilor supu)i senzaiilor, acoperii de
praf, le ine 'reu s accepte aceast credin! 5amenii
care 'ndesc )i dau seama de limitrile raiunii umane
n faa noilor )i tot mai nalilor muni de taine ce apar
unul dup altul! "i tocmai acum cnd oamenii, cu mari
eforturi, escaladeaz un astfel de munte de taine )i
a-ia tr'ndu-)i rsuflarea ncep s simt -ucuria un
alt munte, mai mre se desc(ide priirii lor - )i a)a mai
departe din 'eneraie n 'eneraie!
$i prive%c 'i vd c fiecare mi%ter nedezlegat al naturii nu
e%te un me%ia# ci doar o preve%tire a unor noi mi%tere- Giecare
lucru nou de%coperit 'i %tudiat nu e%te o revelare# ci o perdea ce
acoper toate miracolele noi# fr nume# fr numr 'i fr
%fr'it- De aceea ei 1'i ridic prin rugciune gndul ctre Cel
Prea1nalt 'i cu toat inima prime%c de la $l revelarea mi%terelor
ultime 'i %upreme# pe care prin iubirea 'i mila Sa# $l a binevoit
% le dezvluie neamului omene%c- $i le prime%c cu bucurie %i le
1mprt'e%c# plini de curaB- La ce %e pot ei a'tepta de la
oameni A Fi ce pot fiii oamenilor# care urmeaz aceea'i cale cu
ei# % le %pun de%pre divinele taine imperceptibile# invizibile#
intangibile din nenumraii muni de taine ale naturii A Ce pot
auzi ei cu auzul lor de la oamenii %upu'i %enzaiilor %i acoperii
de prafA "imic# 1n afar de ceea ce au auzit 'i au re%pin% deBa-
Din acea%t cauz Adevaratul 'i =nicul .e%ia le e%te att de
drag- Pentru c $l a venit de pe trmul mi%terelor ultime ca un
martor per%onal 'i le6a de%coperit lor att ct poate primi %i
duce %ufletul omene%c-
Acea%ta e%te credina voa%tr# o# purttorilor de >ri%to%#
credina %trmo'ilor vo'tri# care au meditat %i %6au rugat-
Acea%ta % fie 'i credina copiilor vo'tri# din generaie 1n
generaie# pn la %fr'itul cltoriei- Cu adevrat# acea%ta e%te
credina poporului ale%# a celor ce poart icoana lui Dumnezeu
1n ei- n Jiua Dudecii lui Dumnezeu ei vor fi proteBai 'i
1ndreptii de credina# puritatea %i faptele lor bune- Si ei vor fi
numii binecuvntai-
V
Care pentru noi oamenii si pentru
a noastr mntuire, S-a po'ort din ceruri
si S-a ntrupat de la Duul Sf!nt si
din -aria Fecioara si S-a %cut om"
Precum o mam care %e apleac 'i %e 1nclin a%upra
copilului care plnge 1n leagn# a'a e%te 'i coborrea
Creatorului 1ntre oamenii din acea%t lume temporal 'i vzut#
coborrea din e&i%tena Sa miraculoa% 1n i%torie- "oi# oamenii#
'i mntuirea noa%tr am fo%t cauza coborrii Sale 'i a modului
cum %6a fcut acea%ta: n%cut din Gecioara .aria 'i din Sfntul
Du/- Cine %pune acea%taA Dac noi# oamenii# am afirma
acea%ta# ar mai rmne loc 'i de 1ndoial- Dar $l n%u'i a %pu%6o#
=nul# lucru de care nu %e poate 1ndoi nici unul dintre cei ce
poart icoana lui Dumnezeu 1n %ine-
$l n%u'i# =nul# Adevratul# a %pu% de%pre Sine c a venit
@ca % %luBea%c $l 'i %6'i dea %ufletul r%cumprare pentru
muliC (!atei ./, .5#. Adic# ca % %ervea%c oamenilor 'i % Se
dea pe Sine ca r%cumprare pentru oameni- Ace%ta e%te %copul
coborrii Sale- Fi nu un om a artat modul 1n care $l a cobort
8nimeni nu l6ar fi crezut;# ci un ar/ang/el al lui Dumnezeu-
Gavriil# ar/ang/elul lui Dumnezeu# a de%coperit acea%ta
Gecioarei .aria din "azaret: @0ei lua 1n pntec 'i vei na'te fiu 'i
vei c/ema numele lui li%u%C- Cnd .aria a 1ntrebat: @Cum va fi
acea%ta# de vreme ce eu nu 'tiu de brbat AC# ar/ang/elul lui
Dumnezeu a r%pun%: @Du/ul Sfnt Se va pogor1 pe%te tine 'i
puterea Celui Prea1nalt te va umbri2 pentru aceea 'i Sfntul care
Se va na'te din tine Giul lui Dumnezeu %e va c/emaC- Dac
cineva dintre voi %e 1ntreab con%ternat cum e%te po%ibil a'a
ceva# 0e%titorul ve'tii celei bune a lui Dumnezeu 1i r%punde la
fel precum a r%pun% Preafericitei Gecioare cnd a %pu%: @La
Dumnezeu nimic nu e%te cu neputinC (2uca ', .506#. 1ai
potri&ite sunt aici tcerea i bucuria dect ntrebarea si
ndoiala 0 tcerea n *aa tainei sublime i bucuria n *aa
atotputerniciei Dumnezeului i Creatorului nostru.
Giul lui Dumnezeu 'i Giul Gecioarei 6 =nul# conceput 1n ceruri
'i n%cut pe pmnt# care e&i%t %i 1n ve'nicie 'i 1n timp- Ace%ta
e%te .e%ia al vo%tru# o# ale'ilor# %i Salvatorul vo%tru- Conceput 5n
eternitate de Tat fr de mam! $scut n timp din Mam fr
tat! Cel ce vrea % 1neleag acea%ta deplin % %pun dac
1nelege firul de ni%ip de %ub piciorul %u# %au frunza din copac#
%au %telele de pe bolta cerului- A 1nele% el cele mai mici
creaturi ale lui Dumnezeu pe care le zdrobe'te %ub tlpi# le
atinge %au le vede A <are gndirea omenea%c# ce tot
cerceteaz# numr# m%oar# compar# de%crie de %ute 'i mii
de ani# a 1nele% ea pe deplin o %ingur lucrare a lui Dumnezeu
din acea%t lume A
Acea%t lume e%te miraculoa%2 1ntreaga lume eman
miracole-
Acea%t lume e mi%terioa%2 1ntreaga lume e%te tmiat
cu mirea%ma mi%terelor %ublime 'i ptrun%e de veneraie- Cu
att mai miraculo% e%te 1n% Creatorul ace%tei lumiE n orice
punct 1n care ve'nicia %e inter%ecteaz cu timpul# 1n care cerul
%e inter%ecteaz cu pmntul# apare o lumin %ublim- Acea%t
lumin 'i nu 1ntunericul e%te mai pre%u% de 1nelegerea voa%tr-
Sfnta Gecioar din "azaret a fo%t un punct binecuvntat 1n care
cerul a intrat 1n contact cu pmntul- Si din acel punct a luat
na'tere o lumin %ublim care a 1nceput % lumineze a%upra
1ntregii lumi- Acea%t lumin e cea de ne1nele% pentru voi#
binecuvntailor# 'i nu 1ntunericul-
Cercetai# binecuvntailor# cu umilin %i cu team2
cercetai cu mintea voa%tr tot ceea ce a creat Dumnezeu# dar
credei ceea ce a revelat $l de%pre Sine 'i de%pre propria Sa
fiin %ublim- @Cci umblm prin credin# nu prin vedereC
(""Cor (, 4;- $%te Dumnezeu om pentru ca paternitatea %i
na'terea Sa % fie ca paternitatea %i na'terea omului A
Paternitatea %i na'terea uman nu e%te dect un %emn# o
umbr# o imagine palid a paternitii 'i na'terii lui Dumnezeu-
Acea%ta nu ne e%te revelat nou 'i de aceea nu putem 'ti ce
rol a Bucat Sfntul Du/ 1n conceperea# 1n ve'nicie# a Giului lui
Dumnezeu- Ce rost are s cercetezi cnd Dumnezeu
pstreaz tcerea si nu dez&luie 3 Dar Dumnezeu# prin
ar/ang/elul Gavriil# ne6a de%coperit cte ceva de%pre rolul
Sfntului Du/ 1n na'terea Giului lui Dumnezeu 1n timp- Si ceea
ce Prea1naltul a binevoit % reveleze prin ve%titorul Su fr trup
al ve'tii celei bune# pe ace%tea le 'tim- Cunoa'tem mai preci%
c Sfntul Du/ a cobort a%upra Gecioarei .aria 1n "azaret 'i c
puterea Celui Prea1nalt a umbrit6o- A%tfel# eternitatea a intrat# 1n
contact cu timpul# cerni cu pmntul# du/ul cu fizicul 'i a aprut
o Lumin %ublim# ce a luminat lumea 'i pe voi# cei ce %untei 1n
lume- 1n ace%t fel# Sfnta Gecioar a conceput 1n trupul %u 'i a
dat trup =nului# care a binevoit % fie .e%ia 'i Salvatorul %i %
apar ca un om 1ntre oameni-
@---Si S6a fcut omC- De ce Sfinii Prini de la "iceea includ
%i acea%t e&pre%ie cnd ei deBa %pu%e%er : @'i S6a 1ntrupatLL A
"u era acea%t e&pre%ie %uficient 'i 1ndeaBun% de clar A $l S6a
1ntrupat# a luat form trupea%c# $l a aprut 1n form
omenea%c 6 nu e%te acea%ta de aBun%A "icidecum- Gormele din
univer% %unt multe %i felurite- Demult# Dumnezeu S6a revelat
i%raelitilor %ub forma unui %tlp de foc 'i a unui nor- Sfntul Du/
a aprut la rul ordanului 1n c/ip de porumbel- $ra nece%ar de a
%e %pecifica clar 1n ce fel de trup a aprut 1n lume Giul lui
Dumnezeu- $l a aprut 1n carnea trupului uman2 nu 1n c/ip de
om# dup cum Sfntul Du/ a apru 1n c/ip de porumbel 6
Doamne fere'teE 6# ci ca om fizic# real- Ca un om adevrat a
aprut 'i nu ca un om iluzoriu- Din acea%t cauz trebuit ro%tite
ambele e&pre%ii: @%i 8$l; S6a 1ntrupat--- Fi S6a fcut omC-
El nea onorat c& cel mai mare privilegi& posi7il at&nci c*nd, ca
i&7itor al omenirii, a cobort printre noi ca unul dintre noi-
Lip%indu6Se de %lava# fericirea 'i frumu%eea Sa etern# $l a
cobort 1n urenie 'i 1n ru'inoa%a noa%tr vale a plngerii#
pentru oameni %i pentru %alvarea lor- A'a cum un rege trimite
crainici 1ntr6un ora' pentru a6i anuna venirea# la fel %i ,egele
cerurilor# care din drago%tea Sa pentru oameni a dorit % apar
pe pmnt# a trimi% ve%titorii Si ctre neamul omene%c %i %i6a
anunat %o%irea# 1n cele din urm# $l @S6a de'ertat pe Sine# c/ip
de rob lund# fcndu6Se a%emenea oamenilor- (Fil )# 4;- Si toat
acea%t @de'ertareC $l 'i6a a%umat6o benevol 6 de dragul
oamenilor %i al %alvrii noa%tre-
Acea%t credin e%te oferit de Dumnezeu tuturor
oamenilor 'i tuturor generaiilor pmnte'ti- Dar cel pcto% nu
o poate accepta att timp ct nu %e cie'te 'i nu %e purific de
nedreptatea# arogana 'i cruzimea %a- Cum ar putea cei care au
profanat icoana lui Dumnezeu din ei 1n'i'i % accepte acea%t
credin A Gla%ul cerului nu g%e'te ecou 1n %ufletul lor- Cnd
,egele cerurilor va 1nltura definitiv perdeaua de mi%tere cu
mna Sa 'i va aprea 1nvluit 1n nori de 1ngeri# va fi durero% 6
vai ce durero% va fi 'i ce 1n%pimnttor va fi 1n acea clip
pentru necredincio'iE Dar binecuvntate# binecuvntate %unt
%ufletele pure 'i ca%teE De o mie de ori# binecuvntai %unt cei
ce6'i purific din timp %ufletele de rutate 'i accept 'i
p%treaz credina 1n Dumnezeu 6 pacea cerea%c 1n inimile lor
pure 'i 1n %ufletele lor drepte- $i nu vor fi ru'inai 1n ceruri de
ctre Sfnta 'i Preanevinovata Gecioar# .aica Domnului 'i vor
primi de la Giul %u binecuvntarea 'i viaa ve'nic-
Acea%ta e%te credina voa%tr# purttorilor de >ri%to%#
aceea'i ca 'i a %trmo'ilor vo'tri nevinovai 'i ca'ti- Gie acea%ta
'i credina copiilor vo'tri# din generaie 1n generaie# pn la
%fr'itul veacurilor- Acea%ta e%te credina ce nu a fo%t niciodat
ru'inat# Credina <rtodo&# credina luminii adevrului 'i
con%olrii- Acea%ta e%te credina celor mai de %eam 'i mai
nobili oameni ai neamului vo%tru si din toate neam&rile lumii- Cu
adevrat# acea%ta e%te credina poporului cu adevrat ale%# a
celor ce poart icoana lui Dumnezeu 1n %ine- La Budecat ei vor
fi numii binecuvntai-
VI
Si S-a rsti'nit pentru noi
&n zilele lui .oniu .ilat,
a ptimit $i S-a &n'ropat"
Glacra iubirii divine %trluce'te continuu 1n inima
paternitii lui Dumnezeu 'i a filiaiei lui Dumnezeu- Adierea
timpului nu aBunge pn acolo niciodat- Sc/imbri capricioa%e
nu ating niciodat acea flacr# nu o 1ncovoaie# nu o mre%c 'i
nu o mic'oreaz- Din acea%t cauz iubirea divin e%te via
fr vr%t# bucurie netulburat# putere nelimitat- Cu acea%t
miraculoa% flacr 1n minile Sale# 1n inima Sa 'i 1n 1ntreaga Sa
fiin# ,egele cerurilor a cobort 1n mod miraculos )ntro misi&ne
miraculoas printre oameni- Fi $l a ro%tit ace%te cuvinte
binecuvntate: @Goc am venit % arunc pe pmnt %i ct a' vrea
% fie acum aprin%C (2uca +)# K3;- Gie ca o %ingur %cnteie din
acel foc %fnt % cad a%upra inimilor voa%tre %i ar ,i dest&l pentr&
a v lumina lunga cale ctre viaa ve'nic- "u6l %tingei# ci
a%cundei6l 'i p%trai6l ca %i cea mai nepreuit mo'tenire# o#
ale'ilor# care purtai icoana lui Dumnezeu 1n voi-
1ult milosti&ul, /iul #nul0Nscut al lui Dumnezeu, a
aplecat cerurile i a cobort pe pmnt pentru noi i
pentru mntuirea noastr. !l nu a cobort de pe un tron
pe altul, ci de pe tron pe pmnt rece. % ptimit mult
pentru noi i pentru mntuirea noastr. C.iar si pentru
acestea, e su*icient pentru a *i ruinai si pentru a sl&i
iubirea -a. Dar pentru ca ade&rul s *ie complet, mai
trebuie adugate i altele. 1ntuitorul neamului
omenesc a suportat de*imare, rutate, curse, scuipri,
lo&ituri, ridiculizri i biciuiri. Dar nici acum nu am spus
totul. !l a *ost condamnat mpreun cu .oii, rstignit pe
cruce4 a ptimit pn la moarte, i0a dat ultima su*lare n
agonie i a *ost ngropat. !l nu a respins pa.arul plin
pn sus al supliciului, nici nu a ndeprtat coroana de
spini de pe *runtea -a, nici nu a aruncat crucea grea de
pe umerii -i. %a a ncoronat !l ade&rata credin
ortodo' 0 patima i dragostea 0 sacri*icndu0se.
Ftii voi# ale'ilor# de ce Sfinii Prini au inclu% 1n Crezul
no%tru numele lui Poniu Pilat# uciga'ul lui Dumnezeu A S nu v
1ndoii# pentru c Sfntul Du/ al lui Dumnezeu# Cel ce a in%pirat
pe Sfinii Prini cu 1nelepciune# a binevoit % fac acea%ta- Fi
$l a voit % fac acea%ta pen6tru ca cei credincio'i % 'tie e&act
'i pentru totdeauna 1n care >ri%to% trebuie % cread- Pentru c
au aprut 'i vor mai aprea 1n lume /ri%to'i fal'i 'i me%ia
mincino'i pentru a v 1n'ela 'i a v 1ncurca- De aceea
atotpreve%titorul Du/ Sfnt# plin de drago%te fa de oameni# a
dorit %6i proteBeze pe credincio'ii lui >ri%to% de orice 1n'el6
ciune 'i confuzie- De aceea# prin gura Sfinilor Prini de la
"iceea# $l a definit e&act care >ri%to% e%te vizat cnd %e
vorbe'te de%pre .e%ia 'i .ntuitorul lumii- $l %6a referit# 5n mod
e+clusiv, doar la li%u% >ri%to%# Cel care %6a r%tignit 1n timpul
guvernrii lui Poniu Pilat# pe atunci procurator al mperiului
,oman- Ace%t >ri%to% e%te unicul >ri%to% adevrat# unicul .e%ia
veritabil# unicul .ntuitor plin de drago%te fa de oameni- Toi
ceilali care %6au prezentat %au %e vor prezenta lumii %ub ace%t
%lvit nume pn la captul timpului# pn 1n Jiua Dudecii de
Apoi# %unt /ri%to'i fal'i-
"umele lui Pilat e menionat 'i din alt cauz# pentru a
arta %i confirma per%oana .ntuitorului lumii ca o per%oan
i%toric 'i nu ca o invenie a imaginaiei- Cnd %e vorbe'te
de%pre Poniu Pilat %e delimiteaz att timpul# ct 'i locul
apariiei Domnului >ri%to% 1n lume- Pentru c %e 'tie cu
e&actitate# menionat c/iar 'i de ctre i%toricii pgni ai ,omei
care6L re%ping pe >ri%to%# cnd 'i unde Poniu Pilat a fo%t procu6
rator al lui Cezar- Cunoa'tei voi %lbiciunea uman# o# ale'ilorA
n %lbiciunea lor# muli# prea muli oameni %unt 1nclinai %
renune la (inefctorul lor 'i % nu %e 1ndoia%c de rufctorul
lor- n %lbiciunea lor# unii oameni din trecut 'i prezent 6 'i vor fi
'i pe viitor a%tfel de oameni 6 %6au 1ndoit de per%onalitatea lui
>ri%to% ca per%oan i%toric# dar nimeni nu %6a 1ndoit de
e&i%tena unui om numit Poniu Pilat# un om care 1n timpul
domniei 1mpratului roman Tiberiu Cezar a fo%t procurator 1n
ora'ul eru%alim- .enionnd numele lui Poniu Pilat# Sfinii
Prini de la "iceea au dorit % accentueze per%oana i%toric a
lui >ri%to% care a aprut 1ntr6un anumit timp 'i 1ntr6un anumit loc
'i care a trit 1n acea%t lume-
N&mele l&i Pilat a fo%t inclu% 1n Crez 'i pentru a dema%ca
nedreptatea pgnilor- Legea roman e%te con%iderat ca una
dintre cele mai mari realizri ale popoarelor pgne- Totu'i# pe
timpul cnd ace%te att de apreciate legi romane deineau
autoritatea 1n lume# <mul nocenei a fo%t condamnat la
moarte2 'i $l a fo%t condamnat de ctre un reprezentant
veritabil al ace%tei legi%laii# Poniu Pilat# procuratorul romanului
Cezar- Aplicarea ace%tor legi 1n cazul Celui mai drept dect toi
drepii a dovedit nulitatea ace%tei @realizri perfecteC a
pgnilor- at o cauz %i mai important pentru care
Dumnezeul cerurilor a trebuit % coboare 1n lume $l n%u'i
6pentru a %alva lumea din bezna 1ntunecat a pagni%mului- De
aceea menionarea numelui lui Pilat 1n Simbolul Credinei are
ecoul unei condamnri eterne nu numai a e&ecutorilor legilor
pgne# ci c/iar a legilor pgne 1n %ine-
$l @a ptimit %i S6a 1ngropatC# %pun Sfinii Prini de la
"iceea- 0ei 1ntreba de ce au crezut ei nece%ar % adauge
ace%te cuvinte cnd deBa %6a %pu% c $l @S6a r%tignitC A Cnd
cineva e%te r%tignit 'i pironit pe cruce# cine %e mai poate 1ndoi
de ptimirea Sa A Fi cnd cineva 1'i d ultima %uflare pe cruce
nu e ceva fire%c 'i obi'nuit totodat % fie 1ngropat A =n om cu
Budecat nu %6ar 1ndoi- Pentru un om raional ace%t lucru e pe
ct de normal# pe att de clar- Dar oamenii iraionali %unt ro'i
de 1ndoial- $i cred c %e mre%c pe ei 1n'i'i umilindu6L pe
>ri%to%- $i cred c# Budecndu6'i Dudectorul# vor %cpa de Bude6
cat- Au fo%t anumii oameni iraionali care %u%ineau c
Domnul nu a %imit nici o durere pe cruce- $i %puneau c >ri%to%
a fo%t un om iluzoriu %i# ca atare# $l nu putea %imi c/inul 'i
durerea- De parc ei nu ar fi auzit %trigtele de agonie ale Giului
lui Dumnezeu 1n grdina G/et%imani: @Tat# dac e%te cu
putin# deprteaz de la .ine pa/arul ace%ta EC (!atei ):# 53;-
Fi ca 'i cum inima lor 1mpietrit nu %6a cutremurat la auzul
%trigtului Su de durere cnd %e afla pe cruce: @Dumnezeul
.eu# Dumnezeul .eu# pentru ce .6ai pr%it AC (!atei )4#K:;- <#
oameni nedrepi# pentru ce nu credei voi 1n patima Celui mai
mare Ptimitor al tuturor timpurilor A De ce negai durerea celui
care a fcut pmntul % %e cutremure 'i %oarele % %e 1ntunece
A De ce %6a 1mpietrit inima voa%tr 1n faa durerii care face
pietrele % crape A %ceste pietre &or mrturisi mpotri&a
&oastr n 5iua 6spl ii, n temuta zi.
(inecuvntai %unt cei doi oameni# lo%if 'i "icodim# pentru
c %6au dovedit plini de rvn 1n faa trupului mort al Domnului-
$i L6au cobort de pe cruce cu team reverenioa%# L6au 1nvelit
cu griB 1n pnz impregnat cu uleiuri miro%itoare %i L6au
1ngropat cu mare cin%te 1ntr6un mormnt- Fi au venit iudeii 'i au
pu% mormntul %ub paz 'i L6au pecetluit- Au cerut grzi 'i de la
Pilat pentru a veg/ea mormntul# ca nu cumva trupul mort al lui
>ri%to% % fie furat de cineva- A'a %6au petrecut toate# 'i toate
ace%tea %unt crezute de oamenii cu Budecat- Dar au fo%t 'i
oameni iraionali care au inventat o pove%te ce %pune c pn
la urm trupul Domnului nu a fo%t 1ngropat# ci doar a%cun%-
Plecnd de la acea%t pove%te# %criitori oportuni'ti au inventat
altele nedrepte 'i neadevrate-
Dar tot ace%t neadevr 'i acea%t nedreptate 1ndreptate
1mpotriva .ntuitorului lumii au fo%t proorocite dinainte de
ctre Sfntul Du/ al lui Dumnezeu# care a luminat 'i a in%pirat
pe Sfinii Prini de la "iceea- De aceea# $l i6a 1ndemnat % %crie
cuvintele @a ptimit %i %6a 1ngropatC dup cuvntul @r%tignitC2
a'a 1nct voi 'i urma'ii vo'tri# o# ale'ilor# % putei cunoa'te
adevrul de%pre Domnul 'i .ntuitorul vo%tru pentru totdeauna
'i % putei lupta 1mpotriva neadevrului cu adevrul-
A'a au e&primat Sfinii Prini credina noa%tr 1n Domnul#
.ntuitorul# ,%cumprtorul 'i ,egeneratorul neamului
omene%c# care din drago%te a ptimit pentru cei pcto'i- Dar
oamenii nemulumii# egoi'ti 'i fr %uflet nu pot accepta
acea%t credin- Cum ar putea fi ea acceptat de ctre cei ce
1ngroap icoana lui Dumnezeu din ei 1n pmnt 'i %e tran%form
1n morminte pentru %ufletele lor A
Cu adevrat# mormintele lor nu vor intra 1n 1mpria
ve'nic a lui Dumnezeu# iar deczuii vor fi predai focului
ne%tin%-
Acea%ta e%te credina %ufletelor recuno%ctoare- Trind 1n
acea%t vale a durerii 'i terorii# ele fac bine fr a a'tepta % li
%e r%pund cu bine- $le recuno%c %pinii ace%tui cmp care e%te
lumea 'i au mare griB ca urma l%at de ele 1n acea%t lume %
nu fie plin de %pini- $le p%treaz tcerea cnd aud remarca
%arca%tic: @Toi ceilali %unt %pini2 c/iar credei c voi putei fi
trandafiri AC- Si# pe a%cun%# ace'ti oameni plng pentru fraii lor
care %e %trduie%c cu 1ncpnare %6'i la%e urma lor 1n
acea%t lume %pinoa%- =n %ingur %pin e%te drag inimii lor# unul
%ingur: cel pe care a clcat piciorul delicat al Giului lui
Dumnezeu 'i %ub care %6au de%fcut trandafiri- Cei cu inima
recuno%ctoare vd ace'ti trandafiri 'i %e la% ptrun'i de
mirea%ma lor 6vai# unica mirea%m plcut# dttoare de via
1n miBlocul du/orii de putreziciune 'i moarte-
Sufletele recuno%ctoare prive%c 'i vd muli ali %pini 1n
afara cii lui >ri%to%- $i vd %pinii plini de amrciune din
grdina .aicii Domnului# %cldat toat 1n lacrimi# dar
1mpodobit toat din bel'ug cu trandafiri albi- Si privind# ei vd
%i multe alte grdini mai mici# grdini ale drepilor 'i ale celor ce
au %uferit pentru dreptate# tulpini de %pini 1mpodobite cu diferite
flori- Si cnd miro% ace%te flori# ei ob%erv c toate %e
a%eamn lui >ri%to% 'i 1mpr'tie mirea%ma puternic %i
dttoare de via a lui >ri%to%- Si un %immnt de gratitudine
fa de Grdinarul cere%c inund 'i %e revar% din inimile lor- Si
ei %e %trduie%c din toate puterile % tran%forme viaa lor 'i
viaa frailor lor 1ntr6o floare# 1ntr6un vl%tar al lui >ri%to% cel
,%tignit-
Acea%ta e%te credina voa%tr# purttorilor de >ri%to%# 'i
credina %trmo'ilor vo'tri care i6au fo%t recuno%ctori lui
>ri%to% pn la moarte- Gie acea%ta 'i credina copiilor vo'tri din
generaie 1n generaie pn la %fr'it# pn la Jiua Dudecii lui
>ri%to%# zi 1n care florile vor fi ale%e# iar %pinii neroditori vor fi
aruncai 1n foc- Acea%ta e%te credina ortodo& mntuitoare care
nu a fo%t ru'inat niciodat- Cu adevrat# acea%ta e%te credina
poporului cu adevrat ale% a celor ce poart icoana lui
Dumnezeu 1n %ine- n Jiua ,%plii feele lor vor %trluci ca
%oarele 'i ei %e vor a%emna lui Dumnezeu- Si ei vor fi numii
binecuvntai-
VII
Si a &nviat a treia zi dup Scripturi"
Ale'ilor# >ri%to% S6a 1nlatE Pmntul nu6 poate duna %i
nici mormntul nu6L poate 1nc/ide# 1nlate % fie %ufletele
voa%tre# a celor plini de binecuvntarea lui >ri%to%E S lumineze
icoana lui Dumnezeu din voi# cei curai de rn %i %alvai din
decderea aductoare de moarte- (ucurai6v %i v ve%elii# cci
.e%ia al vo%tru# =nul 'i =nicul# a biruit moartea# acea%t teroare
a tuturor celor n%cui pe pmntE
.iraculoa%a ridicare din mormnt a Domnului >ri%to% a
fo%t 1n complet concordan cu apariia Sa miraculoa% 1n
lume- $a core%punde cu na'terea Sa e&traordinar din cea mai
nevinovat Gecioar# cu lucrrile Sale omnipotente pe pmnt#
cu 1nelepciunea 'i mila Sa cerea%c# cu rbdarea i
demnitatea n *aa nedreptii si a torturii la care a *ost
supus i cu iertarea di&in a celor care L-au pironit pe cruce.
Toate ace%tea %unt armonizate- Toate %e a%eamn 'i core%pund
una celeilalte- A'a cum %e poate afla natura 1ntregii mri dup o
%ingur pictur de ap# tot a'a %e poate cunoa'te 1ntregul
caracter al lui >ri%to% dup un %ingur eveniment din viaa Sa-
ntregul Su caracter reprezint un miracol continuu care %e
compune 1n mod organic din nenumrate miracole- $l e%te
.ntuitorul vo%tru atotputernic# o# purttorilor de >ri%to%# care
v6a binecuvntat de pe cruce, din morm*nt, din a,ara morm*nt&l&i.
nvierea e%te ca o piatr preioa% dintr6un lung 'irag de
ne%temate# 'irag ce %imbolizeaz viaa Domnului pe pmnt-
Acea%t piatr preioa% are aceea'i frumu%ee# aceea'i valoare
nepreuit# aceea'i graie ca 'i celelalte din 'iragul divin al lui
>ri%to%- nvierea Sa e%te complet normal# innd %eama de
realitile eterne pe care le6a revelat $l prin toate lucrrile Sale
'i prin 1ntreaga Sa per%onalitate# 1n zorii celei de6a treia zi#
atotputernicul Domn S6a ridicat din mori 'i S6a artat .aicii
Sale Sfinte# mirono%ielor 'i apo%tolilor (!atei .5; !arcu '8; 2uca
.9; loan )* 'i )+2 Cor +9#+:;- Dup acea%ta S6a 1nfi'at
ucenicilor 'i prietenilor Si timp de patruzeci de zile (Fapte '#.
:ai t*r%i& i sa artat lui Saul# du'manul 'i per%ecutorul Su
(Fapte 3;- A'adar# mai 1nti $l S6a 1nfi'at prietenilor 'i celor ce6
L urmau# adic primilor membri ai Sfintei Sale (i%erici pentru a6i
1ntri 'i a6i alege# 'i mai apoi du'manilor Si- Ace%tora din urm
li S6a artat att pentru a6'i apra (i%erica# ct 'i pentru a arta
mila du'manilor Si# a'a cum a fcut6o 'i pe cruce- Cci $l
@iube'te pe cei drepi 'i arat mil fa de pcto'iC %i dore'te
ca toi oamenii % cunoa%c adevrul 'i % fie mntuii- o!nul
n"ia t i &iu -0a n*iat n conti nuare la numeroi
brbai i *emei martirizai n numele -u. !l -0a artat
unor brbai demni de &eneraie si unor *emei i *ecioare
s*inte de0a lungul ntregii istorii a Bisericii lui Dumnezeu
pn n zilele noastre. !l -0a artat celor tre7i si n &is, n
rzboaie i n nc.isori, lng paturile bolna&ilor n
&remuri de restrite, atunci cnd puterea omeneasc nu
mai putea *ace nimic. -0a artat n cocioabe sracilor, n
altare strlucitoa re s*intei sale preoimi, precum i n
ascunztori ale sama&olnicilor pctoi pocii. -0a
artat doar acolo unde credina puternic i rugciu nile
rostite cu lacrimi )0au c.emat i unde apariia -a era
indispensabil. La ce bun % le enumermA Prezena Sa vie
e%te con%tant re%imit de ctre cei cu adevrat ale'i# de ctre
cei ce poart icoana lui Dumnezeu 1n %ine- Gndii6v care au
fo%t ultimele cuvinte pe care Domnul Cel 1nviat 'i 0iu le6a %pu%
celor ce6L urmau: @Fi iat $u cu voi %unt 1n toate zilele# pn la
%fr'itul veacului- Amin- (!atei .5,./#.
Amin % fie o# DoamneE @Dup ScripturiC# a'a cum au %cri%
in%piraii autori ai %cripturilor# dup cum au prezi% profeii lui
Dumnezeu# a'a %6a 1ntmplat- A fo%t %cri% de profei: @c nu vei
l%a %ufletul meu 1n iad %i nu vei da pe un cuvio% al Tu % vad
%tricciuneaC (Ps &', +*;- Si iar'i e%te %cri% 'i proorocit: @S %e
%coale Dumnezeu 'i % %e ri%ipea%c vrBma'ii luiC 8P%- :4#+;-
Dar pe lng multele proorociri de%pre 1nvierea lui >ri%to%
din 0ec/iul Te%tament# ace%t eveniment maie%tuo% a fo%t
e&primat 1n mod %imbolic %i prefigurativ prin de%tinele multor
brbai drepi-
A%tfel# %oarta dreptului Avraam care a fo%t 1n pericol de
moarte de multe ori# 1n minile du'manilor mai puternici# %i care
a ie'it viu 'i victorio% reprezint o prefigurare a biruinei lui >ri%6
to% la 1nviere- %ac# cel care a %tat %ub cuitul tatlui %u 'i a fo%t
%alvat e%te o alt prefigurare# inc una e%te a profetului lona
care a petrecut trei zile 1n burta unei balene 'i apoi a fo%t
aruncat afar viu- A%emntoare au fo%t 'i vieile multor brbai
drepi ca "oe# .oi%e# lo%if# regele David# proorocii lie 'i Daniel#
cei trei copii lin cuptorul 1ncin%# multptimitorul ov 'i muli alii#
care# fiind oprimai de nedreptatea inuman %i diabolic# au
ie'it 1n final biruitori 1n toate 'i au atin% %lava p%trnd
ne%tricat icoana lui Dumnezeu din ei- De aceea Sfinii Prini
de a "iceea au afirmat c Domnul >ri%to% S6a ridicat din mori
@conform ScripturilorC- Cci o 1ntmplare prezi% dinainte e%te
mult mai convingtoare pentru oameni dect una neprevzut-
Fi 1n $vang/elii Sfinii Apo%toli au artat cum n%u'i
Domnul %i6a prezi% propria 1nviere di%cipolilor Si 1n multiple
ocazii- Si ori de cte ori Domnul prezicea %uferina 'i moartea
Sa# $l prezicea 1n acela'i timp 'i %lvit Sa 1nviere (!atei '8, .';
'6, .0; ./,'!; .8, 0.; !arcu 5, .'; !, !0'; '/, 09; '9, .5; 2uca !, ..;
'5, 00; loan )# +36));- Si toate %6au 1ntmplat dup cum a fo%t
proorocit- Domnul 'i .ntuitorul vo%tru a fo%t torturat# r%tignit#
1ngropat mort# dar a treia zi $l S6a ridicat din mori plin de %lav-
Iubirea este de nen*rnt, copii mprteti, Iz&orul
su este n ceruri, mpria sa este etern, umbra sa
este pe pmnt si lipsete din iad. $ai, ce puternic este
aceast umbr 8 Dar iubirea ade&rat, iubirea ce
plpie n inima eternei paterniti i eternei *iliaii a lui
Dum nezeu, iubirea pe care (ristos a adus0o pe p mnt 0
aceast iubire este atotputernic. -atan mpreun cu
pctoii s0au bucurat nebunete de moartea lui 1esia.
-atan i0a primit nebunia atunci cnd a pierdut total
icoana lui Dum nezeu din el. De unde ar *i putut el s tie
3 Cum ar *i putut el s simt ct de atotputernic este
iubirea di&in3 Puterea acestei iubiri este in comparabil,
nemsurat i nemrginit. P mntul ar *i e'plodat dac
(ristos nu s0ar *i ri dicat din el. Pmntul nu e n stare
s0) in nuntrul su. %ceasta este puterea iubirii ce 0
reti eterne i ade&rate. /ora iubirii nu poate *i
descris. Cu *ora acestei iubiri arznde, mp ratul
cerurilor a &izitat pmntul, a suportat toate umilirile si
torturile i n *inal a n&iat. Prin *ora sa sunt &indecate
in*irmitile, sunt alun gai demonii, sunt tratate bolile,
sunt linitite *urtunile i ntreaga natur este *orat s
se su pun. %ceast iubire este n ntregime *ctoare de
minuni i oriunde apare, n orice loc si n orice timp, ea
*ace miracole.
Acea%ta e%te credina copiilor lui Dumnezeu# o# copii
1mprte'ti# copii care au fo%t adoptai de Dumnezeu prin
puterea iubirii lui >ri%to%- Cei ce ur%c 'i cei ce fac rele# care 1l
di%preuie%c pe Dumnezeu 'i pe oameni# care %e 1nlnuie%c
%inguri cu pcatele lor %i pun ace%te lanuri 1n minile demonilor
din iad nu pot accepta acea%t credin- Acea%ta e%te credina
%ufletelor pure %i luminoa%e# a celor care6L iube%c pe Dumnezeu
'i pe oameni- $i accept acea%t credin %i ptime%c pentru ea
urmnd e&emplul lui >ri%to%- Dragostea le uureaz
su*erinele i le n dulcete amarul. <c/ii lor rmn
1nceo'ai 1n faa tuturor bogiilor amgitoare ale ace%tei lumi2
dar vederea lor %ufletea%c# %plat %i luminat de lacrimi#
%trbate cu u'urin pn acolo de unde izvor'te iubirea
etern- (inecuvntai vor fi ei 1n Jiua Dudecii# 1n temuta zi a
r%plii lui Dumnezeu- $i vor %upravieui acelei zile %i %e vor
1nclzi la inima iubirii eterne- "u e%te acea%ta 'i credina
voa%tr# purtatorilor de >ri%to%# 'i a celor mai %lvii %trmo'i
vo'triA Gie acea%ta %i credina copiilor vo'tri- Acea%ta e%te
credina ce nu a fo%t niciodat ru%inat# credina ortodo& 6
amar ca moartea# vindectoare ca un bal%am cere%c#
lumintoare ca 1nvierea- Cu adevrat# acea%ta e%te credinta
%ufletelor mari# a poporului cu adevrat ale% care poart icoana
lui Dumnezeu 1n %ine- n Jiua Dudecii a Celui 1nviat .e%ia# lor li
%e va arta mil %i vor fi numii binecuvntai-
VIII
Si S-a &nlat la ceruri si
sade de-a dreapta Tatlui"
Cea mai miraculoa% per%oan a vizitat pmntul %i a
plecat- Si toate celelalte legate de $l au fo%t %i ele miracole- Si
ace%t miracol %6a r%pndit a%upra 1ntregii planete Pmnt- Si
multe %ute de generaii pe parcur%ul a nou%prezece %ecole
1nc/eiate au vorbit de%pre ace%t vizitator mai mult dect de
oricine altcineva 1n acea%t lume- Cel mai mare miracol e%te c
toate ace%te generaii au vorbit de%pre $l nu ca de un fo%t
vizitator# ci 'i ca de%pre un contemporan- C/iar %i azi# generaia
noa%tr vorbe'te de%pre $l ca de%pre un contemporan# la fel de
mult ca de%pre un mai vec/i vizitator- 0e'nic vec/i %i ve'nic
contemporan- $%te miracolul niciodat repetat pe parcur%ul
i%toriei omenirii- Per%onalitatea ace%tui vizitator era
e&traordinar# incomparabil 'i impo%ibil de 1nele% pentru o
fiin tere%tr- .uli %e 1ntreab cu uimire: Cine e%te $l A "oi 1l
cunoa'tem 'i nu6L cunoa'tem- "" privim cu luare aminte din
deprtare 'i6L privim de alturi- Sufletul Su e printre noi#
autoritatea Sa e dea%upra noa%tr- "umele Su ne aduce
%peran# lini'te 'i b&c&rie. $ine este El 1
Ace%t e&traordinar vizitator al pmntului e%te mpratul
1mpriei cere'ti prefcut 1n om# 1n om adevrat- Dup cum
1nvierea Sa din mormnt e conform cu puterile Sale# la fel %i
1nlarea Sa la ceruri e pe m%ura mreiei Sale @le%it6am de la
Tatl 'i am venit 1n lume2 iar'i la% lumea %i . duc la TatlC
(loan '8, .5#. $e poate ,i mai limpede dec*t aceasta 1
Ce poate fi mai limpede dect faptul c un fiu ar trebui %
%e grbea%c % aBung 1napoi la tatl %u dup ce a 1ndeplinit
voina ace%tuiaE <are nu e%te normal ca un 1mprat % %e
1ntoarc 1n 1mpria %a dup ce a ie'it victorio% din razboi A Fi
un %emntor % %e 1ntoarc aca% dupa ce a %emnat cmpul
%u A Fi un 1nvtor % %e retrag 1n locuina %a dup ce a
1mprt'it cuno'tinele %ale A Fi un p%tor % %e 1ndrepte %pre
locul de unde a pornit dup ce a g%it oaia pierdut A Fi un
preot % %e re1ntoarc dup ce a binecuvntat o ca%A Fi un
lucrtor %6'i afli odi/na dup ce 'i6a fcut lucrulA Fi Domnul
>ri%to% a cobort 1n lume ca Giu# ca 1mprat# ca Semntor# ca
invtor# ca P%tor# ca Preot# ca Lucrtor# 1ndeplinindu6'i
%arcina# mi%iunea 1n lume# e normal %i logic % Se 1ntoarc 1n 1m6
pria etern a cerurilor din care a cobort pentru oameni-
nlarea Domnului# biruitor# la ceruri# a fo%t la fel de
miraculoa% ca %i coborrea Sa din ceruri- "%cut 1n mod
miraculo% din Sfnta Gecioar %i puterea lui Dumnezeu# $l S6a
1nlat 1n mod miraculo% la ceruri# prin puterea Sa Divin# 1n faa
Sfintei Sale .aici %i a ucenicilor Si- nlarea Sa a fo%t %i
raional# %i mrturi%it- A fo%t logic# bazndu6%e pe cea mai
1nalt raiune 6 cea cerea%c2 %i a fo%t mrturi%it de martori
oculari ce au trecut de bunvoie prin %uferine pentru mrturia
lor-
Au fo%t muli martori 6 cine ar putea %6i enumere pe toiA
Sfntul apo%tol %i evang/eli%t .arcu %crie referitor la 1nlarea
Domnului: @Deci Domnul li%u% dup ce a vorbit cu ei S6a 1nlat
la cer %i a 'ezut de6a dreapta lui DumnezeuC 8+:# +3;- Sfntul
Luca# tmduitorul# ne ofer o relatare mai detaliat a%upra
ace%tui eveniment mre# %punnd: @Si ace%tea zicnd# pe cnd
ei priveau S6a 1nlat %i un nor L6a luat de la oc/ii lor- Si privind
ei pe cnd $l mergea la cer# iat doi brbai au %tat lng ei
1mbrcai 1n /aine albe# care au zi%: @(rbai galileeni# de ce
%tai privind la cer A Ace%t li%u% care S6a 1nlat de la voi la cer
a%tfel va %i veni precum L6ai vzut mergnd la cerC (Fapte ', !
''; 2uca .9, (.#. "n timp&l acesta vedem )ngerii l&i D&mne%e&, ca si la
conceperea si na'terea .ntuitorului# 1n timpul po%tirii de dup
botez# 1n timpul agoniei Sale 1n grdina G/et%imani %i la 1nvierea
Sa glorioa%- <'tirea cerea%c a fo%t 1ntotdeauna lng
mpratul %u %i 1ngerii au putut fi vzui de oameni oricnd
mpratul a crezut de cuviin-
Si iar'i anticul p%almi%t a vorbit# proorocind: @,idicai
cpetenii porile voa%tre %i v ridicai porile cele ve'nice 'i va
intra 1mpratul %lavei- Cine e%te ace%ta mpratul %lavei A
Domnul puterilor- Ace%ta e%te 1mpratul %laveiC (2uca )5# 463;- n
alt parte %pune iar'i: Ji%6a Domnul Domnului .eu: @Fezi de6a
dreapta .ea# pn ce voi pune pe vrBma'ii Ti a'ternut
picioarelor TaleC 8P%- +*3#+;- C/iar Domnul# martorul tuturor
martorilor# a prezi% propria Sa 1nlare la ceruri 'i mrirea Sa
ulterioar- Si a prezi% acea%ta 1n momentul celei mai mari
umiliri# cnd iudeii L6au %cuipat 'i L6au plmuit 1n palatul
marelui preot- $l a prezi% cu ace%te cuvinte %finte: @Si v %pun
1nc: De acum vei vedea pe Giul <mului 'eznd de6a dreapta
p&terii si venind pe norii cer&l&i- (!atei ,/, 89; 2uca ))# :3;- Ce
mrturie mai e nece%ar oamenilor pe lng acea%taA "ici un
neadevr nu poate fi aflat 1n %pu%ele lui .e%ia# nici privitor la
cele %pu%e de%pre trecut# nici la cele prezi%e pentru viitor-
Totu'i e&i%t mai multe mrturii confirmate de %ngele
martirilor# pentru ca %ufletele voa%tre % fie %i mai bine
1nde%tulate cu adevr- Sfntul Petru mrturi%e'te referitor la
>ri%to%: @Care dup ce S6a %uit la cer e%te de6a dreapta lui
Dumnezeu# %i %e %upun Lui 1ngerii %i %tpniile %i puterileC (Ps 1,
));- Sfntul Pavel a fo%t rpit pn la al treilea cer %i
contemplnd minunile cere'ti# el mrturi%e'te c Tatl L6a
a'ezat pe Giul Su @de6a dreapta Sa 1n ceruri2 mai pre%u% dect
toat 1nceptoria %i %tpnia %i puterea %i domnia %i dect tot
numele ce %e nume'te# nu numai 1n veacul ace%ta# ci 'i 1n cel
viitor- Si toate le6a %upu% %ub picioarele LuiC (*fes l, ./..; *vrei
'., .; Col 0,'#. Un martor similar al acestora este si S,*nt&l Ste,an,
arhidiacon %i martir: @ar Ftefan fiind plin de Du/ Sfnt %i privind
la cer a vzut %lava lui Dumnezeu 'i pe li%u% %tnd de6a dreapta
lui Dumnezeu- Fi a zi%: at# vd cerurile de%c/i%e 'i pe fiul
<mului %tnd de6a dreapta lui DumnezeuC (Fapte .,(((8#. Si
S,*nt&l Andrei al Con%tantinopolului a vzut pe Domnul 1n %lav
1n ceruri- Si la fel li %6a 1ntmplat multor altor %fini# 1n %pecial
martiri# crora Domnul li %6a artat pentru ca ei % poat %upor6
ta torturile-
Si a'a .e%ia %i .ntuitorul no%tru# =nul %i =nicul# %6a
ridicat la ceruri dup ce cobor%e ca 0izitator- $l S6a 1nlat la
1mpria Sa de origine# etern 'i nemuritoare# unde a pregtit
cte un loc pentru cei din cealalt 1mprie a Sa care l
urmeaz# cei ce formeaz (i%erica Sa de pe pmnt-
De aceea# ale'ilor# nu a'teptai un alt me%ia care % vin#
% fondeze o 1mprie pmntea%c pentru voi %i care %
domnea%c ca 1mprat al pmntului- =n a%tfel de me%ia e%te
a'teptat de ctre necredincio'i# de ctre neale%i# care au
1ntunecat icoana lui Dumnezeu din ei- Ace'ti nefericii nu 'tiu c
un a%tfel de me%ia nu e%te adevratul .e%ia# ci unul fal%- Cci
orict de mrea 'i de durabil ar fi o 1mprie pmntea%c#
1n cele din urm acea%ta va aBunge la %fr'it la fel ca toate
celelalte# %upu%e lumii %i timpului- Si o dat cu %fr'itul vine
necazul 'i plngerea-
<are ar putea o a%tfel de domnie % aduc %ati%facie
%ufletelor 'i pace inimilor voa%tre A Ar putea un a%tfel de me%ia
% fie cel dup care tnBe'te inima voa%tr A #nicul i
ade&ratul 1esia a spus2 9mpria 1ea nu este din
lumea aceas ta: "loan ;<, =>?. %de&ratul 1esia este mai
pre sus de toate i mai minunat dect orice cerin a
oamenilor4 i mai mult de att, !l este mai *ru mos si mai
corect dect orice dorin, mpria -a se ntinde n
a*ara timpului, n a*ara celor sc.imbtoare si trectoare.
!a este mpria &enic, nes*rit i nemuritoare.
!'ist un singur 1esia de acest *el 0 Domnul nostru
lisus (ristos, #nul0Nscut, /iu al lui Dumnezeu, Imprat
i &izitator nscut pe p mnt din cea mai ne&ino&at
*ecioar, 1aria, rstignit pentru noi n timpul lui Poniu
Pilat, Cel ce a ptimit, a *ost ngropat, a n&iat i -0a
ridicat la ceruri, unde st cu mrire de0a dreap ta lui
Dumnezeu @atl. %ceasta este credina s*inilor, credina
celor ce s0au biruit pe ei si i0au *cut gndul si inima s
se nale spre ce rurile strlucitoare. Cu a7utorul acestei
credine ei si0au n&ins patimile si si0au *cut gndul si
inima s se nale spre ceruri i au de&enit s*ini. !i sunt
rodul acestei credine, cel mai sntos rod &zut
&reodat de pmnt. Des*rnaii care0i trsc gndul si
inima prin pra* nu pot accepta aceast credin. Doar cei
ce se n*rneaz si se stpnesc se apropie de nlimile
cereti. Cei pentru care rugciunea este o dulce
des*tare a acestei credine. Cei ce o*er miloste nie i
iertare celor czui sunt mulumii de aceast credin.
!i se gndesc nencetat la te muta ,udecat4 de aceea
,udecata nu &a *i de temut pentru ei. !i &or *i numii
copii ai lui Dumnezeu, copii mprteti. !i &or domni
ntru &ecie mpreun cu Domnul nlat i se &or nclzi
la inima iubirii &enice a paternitii lui Dumnezeu.
"u e%te oare acea%ta 'i credina voa%tr# purttorilor de
>ri%to%# %i credina celor mai %fini %trmo'i ai vo'tri A Acea%ta
% fie 'i credina copiilor vo'tri# din generaie 1n generaie-
Acea%ta e%te credina ortodo& %alvatoare# ce nu a fo%t ru'inat
niciodat# adnc precum adncul mormntului %i 1nalt ca
1naltul cerului- $a predic pocina 'i purificarea- $a e%te
acceptat 'i p%trat de ctre oamenii cu adevrat ale'i# de
ctre cei ce poart icoana lui Dumnezeu 1n ei- n Jiua Dudecii
lor vor fi miluii %i ei vor fi numii binecuvntai-
I#
Si iar$i va s vie cu slav,
s /udece viii si morii,
a Crui &mprie nu va avea s%r$it0
0i %e cere vigilen 6 %i vigilena e%te alert# %tare de veg/e
%i a'teptare- 0eg/erea a%upra propriei per%oane# a%upra
gndurilor# dorinelor %i faptelor tale 6 ace%ta e%te regula %trict
a credinei tale- Alerta a%cute vederea %piritual# pentru ca
acea%ta % poat vedea 'i di%tinge binele de ru %i % poat 'ti
cine intr 1n inima 'i gndurile tale- 0eg/ind %e poate re%pinge
un du'man %i accepta &n prieten. %teptarea nt rete
dragostea si contiina curat. Cui 1i e%te adre%at acea%t
a'teptareA Celui ubit# celui Preaiubit# celui a crui drago%te v6a
adu% pe voi pe acea%t lume %i a crui drago%te v va 1ntmpina
pe cealalt lume- Si iat# $l a promi% % vin- Si %ufletele
oamenilor tremur 1n faa ace%tei promi%iuni ca drago%tea ce
tremur 1n a'teptarea iubitului-
Acea%t a'teptare 1ntre'te drago%tea 'i con'tiina curat-
@Drept aceea priveg/eai# c nu 'tii ziua nici cea%ul cnd vine
;i&l 2m&l&i- (!atei )9# +5;- Ace%tea %unt cuvintele Sale# cuvinte
ce v previn- S nu fii ca cele cinci fecioare ne1nelepte# care 1n
nebgarea lor de %eam au fo%t luate prin %urprindere 'i
alungate- $l vine 6rmnei treBi 'i veg/eaiE
El a venit odat2 va veni iar'i- Prima oar# $l a venit cu
umilin- A doua oar# $l va veni cu mrire- Prima oar $l a
venit ca ,%cumprtor al lumii2 a doua oar $l va veni ca
Dudector al ace%teia- Diferena dintre prima 'i a doua venire a
Sa e%te foarte mare- Cnd a venit prima oar $l a petrecut
treizeci 'i trei de ani pe pmnt- A doua venire a Sa va dura
foarte puin: @cci precum fulgerul ie%e de la r%rit 'i %e arat
pn la apu%# a'a va fi 'i venirea Giului <muluiC (!atei ,-, .6#.
Ast,el, a do&a venire a Domnului va fi nea'teptat6 'i la fel de
bru%c precum fulgerul- Din acea%t cauz $l i6a prevenit pe
toi: @Priveg/eai deci# c nu 'tii 1n care zi vine Domnul no%truC
(!atei )K# K);- Prima oar $l a venit ca un %emntor 'i a u'urat
%uferina- A doua oar $l va veni ca un culegtor iute- Fi dup
cum culegerea viei e%te o munc %curt 1n comparaie cu
multele munci ce %unt cerute# de la plantat pn la %trngerea
recoltei# a'a va fi %i cea de6a doua venire a Sa 1n comparaie cu
prima 6 %curt %i repede- 0ai# ct de nea'teptat va fi ea E
De aceea vi %e cere vigilen %i alertare a %ufletului#
veg/ere %i a'teptare-
Si a doua venire a Domnului va fi plin de %lav# %cldat
1ntr6o lumin de o %lav nemaivzut- @Atunci %e va arta pe cer
%emnul Giului <mului %i vor plnge toate neamurile pmntului
%i vor vedea pe Giul <mului venind pe norii cerului cu putere %i
cu %lav multC (!atei )K# 5*;- ntr6adevr# venirea Sa va fi
demn de mpratul 1mprailor# 1naintea Sa# 1n %patele Su %i 1n
Burul Su vor trmbia cete 1ngere'ti- Sunet de trmbi va
r%una din goarnele 1ngerilor %i foc %i par va ie'i din ele- @Si va
trimite pe 1ngerii Si# cu %unet mare de trmbi# %i vor aduna
pe cei ale'i ai Lui din cele patru vnturi# de la marginile cerurilor
pn la celelalte margini- (!atei .9,0'#.
A'a de%crie Domnul a doua venire a Sa %i proorocul Su
clarvztor# pe care nici iudeii nu6l pot contrazice# o de%crie
a%tfel: @Tronul Su# flcri de foc2 roile lui# foc arztor- =n ru de
foc %e vr%a %i ie'ea din el2 mii de mii 1l %luBeau %i miriade de
miriade %tteau 1naintea luiE Dudectorul S6a a'ezat %i crile au
fo%t de%c/i%eC (Dan ., !'/#.
A'a a de%cri%6o marele 'i clarvztorul Su prooroc# pe
care nici iudeii nu6l pot contrazice- Si Sfntul Su Apo%tol o
de%crie a%tfel: @Drept e%te 1naintea lui Dumnezeu %
r%pltea%c cu necaz celor ce v necBe%c pe voi- ar vou
celor necBii# % v dea odi/n# 'i nou# la artarea Domnului
li%u% din cer# cu 1ngerii puterii Sale 1n vpaie de foc# o%ndind pe
cei ce nu %e %upun $vang/eliei Domnului no%tru li%u%- $i vor lua
ca pedeap% pieirea ve'nic de la faa Domnului 'i de la %lava
puterii Lui# cnd va veni % %e preamrea%c 1ntru %finii Si 'i
% fie privit cu uimire de ctre toi cei ce au crezutC ("" Tes l, 8
'/#.
0enirea Dudectorului va fi nea'teptat 'i va fi 1n putere 'i
%lav- @Si Dudecata Sa va fi a'a cum el 1n%u'i a prezi%6o %i a
de%cri%6oC (!atei )9# 5+ 'i urm-;- $l va 1mpri toi oamenii# la
dreapta 'i la %tnga Sa# a'a cum p%torul %epar oile de capre-
Celor din dreapta Sa dreptul Dudector le va %pune: @0enii#
binecuvntaii Tatlui .eu# mo'tenii 1mpria cea pregtit
vou de la 1ntemeierea lumiiC- ar celor din %tnga Sa le va
%pune: @Ducei6v de la .ine# ble%temailor# 1n focul cel ve'nic
care e%te gtit diavolului %i 1ngerilor luiC- Criteriul dup care
!l &a 7udeca &a *i simplu si clar. !l i &a in&ita pe primii la
&ia &enic si binecu&ntare4 9Cci &a zice !l, *l mnd
am *ost i 1i0ai dat s mnnc4 nsetat am *ost i 1i0ai
dat s beau4 strin am *ost si 10ai primit, gol am *ost si
10ai mbrcat4 bol na& am *ost si 10ai cercetat4 n
temni am *ost i ai &enit la 1ine:. %tunci cnd drepii
l &or ntreba cnd )0au &zut ei la ne&oie i )0au a7u tat,
dreptul ,udector &a rspunde2 9%de&rat zic &ou,
ntruct ai *cut unuia dintre aceti *rai ai 1ei prea
mici, 1ie 1i le0ai *cut:. .
Iar pe ceilali, care &or sta n stnga -a, drep tul
,udector i &a trimite la c.inurile &enice, n *ocul
pregtit pentru dia&ol si ngerii si. %tunci cnd acetia
Il &or ntreba cnd )0au &zut &reo dat, czut la ne&oie,
ca s0) a7ute, dreptul ,ude ctor &a rspunde2 9%de&rat
zic &ou2 ntruct nu ai *cut unuia dintre aceti prea
mici, nici 1ie nu 1i0ai *cut:.
Cercetai, ale)ilor, )i edei cum Domnul #ristos se
identific pe %ine cu cei ce ptimesc n lume! 0l i
nume)te cu milostiire fraii %i mai mici! Ai refuza
reodat s dai pine frailor lui #ristos / % )tii dar
c oricine refuz s le-o dea lor, refuz s o dea &ui! &a
8udecat acestea or fi descoperite )i 0l a *udeca cu
dreptate!
Si cnd %e va %fr'i Dudecata# va 1ncepe pentru cei drepi o
domnie ne%fr'it 'i ve'nic- Atunci cei drepi vor %trluci ca
%oarele 1n 1mpria Tatlui lor (!atei '0,90#. 4oate celelalte )m6
prii vor fi drmate 'i orice alt %tpnire 'i putere %e va
ri%ipi ca ceaa 1n faa %oarelui2 va rmne doar 1mpria Sa#
fr /otare %au teritorii 1nvecinate- Dup cum c/iar %i proorocul#
pe care pn 'i iudeii 1l recuno%c# a prezi% %i a vzut 1ntr6o
viziune: @Stpnirea Lui e%te ve'nic# %tpnire care nu va
trece# iar 1mpria Lui nu va fi nimicit niciodatC (Dan ., +K;-
Si 1mpria Sa va fi mai durabil dect 1n%u'i cerul vzut %i
pmntul2 cci %cri% e%te c cerul %i pmntul vor trece# iar
1mpria Sa va rmne (Fapte .','#.
Cu o a%tfel de r%pndire de lumin# cu a%tfel de putere 'i
mrire va lua %fr'it drama divino6uman ce a 1nceput 1ntr6o
pe'ter rece din (et/leem- A%tfel va cre%te %i %e va 1nla
gruntele de mu'tar (!atei '0, 0'0.# 'i %e va tran%forma 1n
pomul vieii# care va cuprinde 1ntreaga lume vzut 'i nevzut-
De aceea, lsai su*letele &oas tre s se bucure, o,
drepilor, dac n aceast &ia ptimii ce&a n numele
lui lisus sau suportai umilire pentru ,udecata -a.
Fiecare zi de suferin, necaz )i umilire a aduce
eacuri )i eacuri de fericire, cci oi ei fi rspltii cu
cetenia n'ereasc n mpria %a! Cine se aseamn
lui lisus n suferin se a arta &ui )i n sla! 9nile si
lacrimile oastre, ascunse acum, or fi luminate de un
soare ce nu apune niciodat, nfrn'erile oastre
iluzorii pentru -inele %fintei %ale 0an'(elii se or
transforma n ictorie triumftoare ce nu a fi estit de
oameni, ci de n'erii lui Dumnezeu prin rsunetul
trm-ielor!
.ai bine e%te pentru cei nedrepi % tremure 'i % plng
acum dect la Dudecat- Dar voi# purttorilor de >ri%to%#
bucurai6v c .e%ia al vo%tru e%te Dudectorul lumii# pentru c
$l va Budeca cu dreptate- %&ei gri7 cci acelai lisus,
pe care Iro# a "r ut s0) condamne la moarte din iesle4
pe care Iuda )0a trdat pentru treizeci de arginti4
pe care mai0marii iudeilor )0au btut si tor turat4
pe care Pilat )0a declarat ne&ino&at i apoi )0a rstignit4
care a !urit n agonie !are pe $olgota%
care a n"iat cu sla& din mormnt a treia zi4
care -0a ridicat la ceruri dup patruzeci de zile4
si sade de0a dreapta lui Dumnezeu0@atl,
acelai lisus &a &eni cu putere si cu sla&. !l &a &eni ca
,udector suprem al lumii s 7udece &iii si morii. !l &a
&eni ca mpratul nemuritor pentru a desc.ide celor
drepi mpria nemu ritoare, n acea mprie drepii
&or strluci ca soarele.
Acea%ta e%te credina drepilor# a celor blnzi %i %merii#
care urmeaz ne1nfricai calea dreapt- Acea%t credin nu
poate fi acceptat de cei a cror inimi urmeaz oc/ilor lor-
Acea%t credin e%te iubit de ctre cei ce cuno%c mreia lui
Dumnezeu %i dreptatea ve'niciei Sale- Pentru ei e%te o bucurie
% mediteze la mreia Dumnezeului nemuritor# 1nvluii fiind de
du/oarea morii din Burul lor- Fi e%te bucurie pentru ei ca %
p'ea%c pe calea dreptii# 1nconBurai fiind de nedreptate-
&ubli!ul #i"inului i atrage si *rumuseea dreptii i
capti&eaz. $i ple%c pe calea dreptii# dar nu %e bazeaz#
doar pe ,aptele lor, ci si pe 1ndurarea lui Dumnezeu- Cu ct %unt ei
mai drepi# cu att mai 1nfrico'ai a'teapt Budecata lui >ri%to%-
Dar rii fac nedrepti pentru c ei nu %e tem de Budecata lui
>ri%to%-
(inecuvntai %unt cei ce a'teapt venirea Domnului# cu
putere 'i cu %lav# 'i 1i aBut pe fraii mai mici ai lui >ri%to% ca %i
cum L6ar aButa pe >ri%to% n%u'i-
Binecu&ntai sunt cei ce caut spre Cel iubit, spre
cel Preaiubit, cu trezire, alert, &eg.ere si ateptare. Cu
ade&rat, ei Il &or atepta i0) &or ntmpina ca cele
cinci *ecioare nelepte si !l i &a conduce spre paradis,
si ei &or domni cu !l pentru totdeauna.
<are nu e%te acea%ta credina voa%tr# o# purttorilor de
>ri%to%# %i credina celor mai drepi %trmo'i ai vo'triA Acea%ta
% fie 'i credina copiilor vo'tri din generaie 1n generaie-
Acea%ta e%te credina ortodo& mntuitoare ce nu a fo%t
niciodat ru'inat- Cu adevrat acea%ta e%te credina poporului
cu adevrat ale%# a celor care poart icoana lui Dumnezeu 1n ei-
n Jiua Dudecii lui >ri%to% ei vor fi numii binecuvntai-
#
Si ntru Duul Sf!nt,
Domnul de viat Fctorul,
Care de la Tatl purcede1
Cel ce &mpreun
cu Tatl si cu Fiul
este &ncinat si slvit,
Care a 'rit prin prooroci"
Cnd un cltor vede o lumin 1n noapte# el %e bucur- Si
1'i 1ndreapt pa'ii ctre lumin# fr a %e 1ntreba ce fel de foc
e%te acela ce arde 1n deprtare- Cu ct %e apropie# cu att el
1ncepe %6%i pun acea%t 1ntrebare-
Credina cre)tin i-a apropiat pe oameni de lumina
e)nic a ndumnezeirii! Din aceast cauz cre)tinii )i
pun attea ntre-ri n le'tur cu aceast misterioas
)i fascinant lumin - pentru c ei s-au apropiat foarte
mult de ea! Cei ce sunt mai departe de aceast lumin
)i
pun mai puine 1ntrebri de%pre ea- Semiii %e mir cum iafetiii
pot crede 1n trei dumnezei-8 M Conform tradiiei popoarelor
%emite din A%ia .iBlocie# evreii %i arabii %unt de%cendeni ai fiului
lui "oe# Sem# pe cnd iafeii 8indo6europenii; %unt de%cendeni
ai fiului mai mic al lui "oe# lafet- De aici epi%copul "icolae
menioneaz 1n mod retoric acuzaia adu% cre'tinilor# care cred
1n Sfnta Treime# de ctre iudei %i mu%ulmani 8n-trad-;;
Cine crede 1n trei dumnezei A $%te oare po%ibil ca
popoarele cre'tine care au curat attea continente %i in%ule
de politei%m % cread 1n trei dumnezei A
Spunei6le c voi nu credei 1n trei dumnezei# ci 1n unul#
Dumnezeul Cel =nic# 0iu 'i Adevrat# dar c .e%ia al vo%tru a
adu% att de aproape lumina etern# 1nct voi di%tingei trei
flcri- @rei *lcri eterne 0 un singur *oc. @rei maiesti 0
un singur mprat. @rei miracole 0un singur mister. @rei
ipostasuri 0 o singur /i in. @rei persoane 0 un singur
Dumnezeu. 1a rele nume2 -*nta @reime. -*nta @reime
n #nul. @atl, /iul i Du.ul -*nt, ntotdeauna si pentru
tot#eauna un singur u!ne'eu.
)a picioarele acestui mister dttor de &ia,
sera*imi i .eru&imi i acoper *eele s*inte, cu team
sacr, cu a&nt di&in, ntr0o &enic beie de dulcea
ine*abil. -i nenumratele cete nge reti adunate n
ceruri intoneaz imnuri, cu un tremur uor sl&ind
mreia Dumnezeului #nic, Dumnezeului $iu2 9-*nt,
-*nt, -*nt este Domnul -a&aot8:.
Pn i mreul soare de pe bolta cereasc re 0
prezint o trinitate n unitate2 o mas de *oc, lu min si
cldur 0 toate aceste trei elemente nedesprite ntre
ele *ormeaz un singur soare. /iecare atom de pe
pmnt reprezint si el o tri0unime. Pn si su*letul
omului 0 icoana Dum nezeului treimic 0 este compus din
trei puteri de baz in&izibile2 a*ectul, intelectul i &oina.
-i toate acestea nu mpart su*letul n trei su*lete.
-u*letul este unul i rmne unul4 puterile sale sunt trei
i rmn trei, n unitate.
Dar lumea nu a cuno%cut dumnezeirea 'i Sfnta Treime
prin ace%te ilu%trri# umbre 'i %imboluri ale naturii- $a a aBun% la
acea%t cunoa'tere prin revelare cerea%c- Domnul li%u% >ri%to%
a afirmat acea%ta- Prin $l# neamul omene%c a aBun% % 'tie
de%pre paternitatea Tatlui# filiaia Giului %i purcederea Sfntului
Du/- $l ne6a adu% pe noi# cltori 1n noapte# mai aproape de
eterna lumin- Si noi am 1nceput % vedem 'i % di%tingem trei
1n unul: trei miracole 1ntr6o tain# trei ipo%ta%uri 1ntr6o
dumnezeire-
Tot de la >ri%to% am primit %i credina noa%tr 1n Sfntul
Du/ al lui Dumnezeu# Dttorul de via# care de la Tatl
purcede- $&i%t multe du/uri rele 'i 1n'eltoare ale
1ntunericului# divizate %i %labe# dar e&i%t un %ingur Du/ Sfnt-
Popoarele 'i oamenii ce credeau odat 1n muli dumnezei#
credeau de fapt 1n ace%te du/uri rele 'i 1n'eltoare- Doar
adevraii monotei'ti care cred )ntr&n sing&r D&mne%e& pot crede
)ntr&n D&h S,*nt.
Du.ul -*nt este numit dttor de &ia, pen tru c
!l d &ia, napoiaz &ia, aduce la &ia si n&iaz.
$*nd D&mne%e& a creat l&mea, +D&h&l l&i D&mne%e& se p&rta pe
deas&pra apelor- (Fac ', );- Cnd Dumnezeu a creat omul# $l l6a
creat din @rn 'i pmnt#--- Si a %uflat 1n faa lui %uflare de
via 'i %6a fcut omul fiin vieC (Fac )# 4;- Apo%tolul lui >ri%to%
%crie cre'tinilor: @Du/ul lui Dumnezeu locuie'te 1n voiC (0om 5,
!;- Dar pentru a nu confunda %ufletul omului cu Du/ul lui
Dumnezeu# Apo%tolul precizeaz diferena: @Du/ul 8lui
Dumnezeu; n%u'i mrturi%e'te 1mpreun cu du/ul vo%tru c
%untem fii ai lui DumnezeuC (0om 7#+:;- Si acea%ta e%te feri6
cirea voa%tr# purttorilor de Du/- La ce ar %ervi mrturia
omenea%c# precum c %untei fii ai lui Dumnezeu dac Sfntul
Du/ al lui Dumnezeu nu ar confirma $l n%u'i ace%t lucru A Si
&(ntul u) este #at tuturor celor ce-L cer #e la u!ne 'eu . *entru
a pri!i acest oaspete !ult prea drag trebuie ngri7it i
puri*icat casa su*letu lui. A'a %pune Domnul no%tru#
biruitorul morii: @Deci dac voi# ri fiind# 'tii % dai fiilor vo'tri
daruri bune# cu ct mai mult Tatl vo%tru Cel din ceruri va da
Du/ Sfnt celor care 1l cer de la El<- (2uca ++#+5;- Ace%ta e%te cel
mai mare dar pe care Dumnezeu 1l ofer oamenilor- Cci atunci
cnd d Du.ul -*nt, de *apt !l -e d pe -ine.
$&i%t oare vreun dar mai mare ca ace%ta A $&i%t oare o
drago%te mai adnc dect acea%ta A
Cum S6a artat Du/ul Sfnt credincio'ilor A .ai 1nti ca
ardoare 1n inim- Acea%ta apare 1n timpul rugciunilor
1nflcrate# uneori ca o cldur puternic 1n tot corpul- Proorocul
eremia aduce mrturie clar %i adevrat 1n ace%t %en%# pentru
c $l mrturi%e'te din proprie e&perien- eremia a avut de
%uferit mult batBocur 'i multe 1ncercri pn cnd cuitul i6a
aBun% la o%: @Dar iat era 1n inima mea ceva ca un fel de foc
aprin%# 1nc/i% 1n oa%ele mele# 'i eu m %ileam %6L 1nfrnez %i n6
am pututC (loan ./,!#. At*t de irezi%tibil e%te Sfntul Du/ al lui
Dumnezeu 1ntr6o inim curat 1n care a intrat-
.ai mult dect att# Du/ul Sfnt %6a 1nfi'at ca o voce-
Sfinii prooroci %i apo%toli mrturi%e%c ade%ea auzul ace%tei voci
mi%tice %i totu'i clare a lui Dumnezeu- Auzi# dar nu vezi cine
vorbe'te-
.ai mult dect att# Du/ul lui Dumnezeu S6a artat %ub
form de porumbel- Acea%ta %6a 1ntmplat la botezul Domnului
>ri%to% 1n rul ordan: @Fi a mrturi%it loan zicnd: Am vzut Du6
/ul coborndu6%e din cer ca un porumbel %i a rmas peste El-
(loan +# 5);- Puritatea porumbelului e%te un %imbol al puritii
Sfntului Du/- (inecuvntate %unt %ufletele pure# cci ele vor fi
con%iderate demne pentru a fi vizitate de Sfntul Du/-
Dar cea mai tumultuoa% manife%tare a Sfntului Du/ din
i%toria uman a aprut 1n a cincizecea zi dup 1nvierea lui
>ri%to%# %ub form de limbi de foc- @Si cnd a %o%it ziua
Cincizecimii# erau toi 1mpreun 1n acela'i loc- Si din cer# fr de
ve%te# %6a fcut un vuiet# ca de %uflare de vnt ce vine repede#
%i a umplut toat ca%a unde 'edeau ei- Fi li %6au artat#
1mprite# limbi ca de foc %i au 'ezut pe fiecare dintre ei- Fi %6au
umplut toi de Du/ul Sfnt %i au 1nceput % vorbea%c 1n alte
limbi# precum le ddea lor Du/ul a griC (Fapte ,,'9#. A'a %6a
petrecut con%acrarea 'i botezul (i%ericii lui >ri%to% pe pmnt#
prin focul Sfntului Du/-
A'a 'i6a 1ndeplinit .ntuitorul promi%iunea fcut
Apo%tolilor- $l a 1ndeplinit6o 1ntr6un atare mod 'i cu a'a o putere#
cum Apo%tolii nu 'i6au imaginat vreodat- Cu ade&rat,
lucrrile lui Dumnezeu depesc nelegerea uman.
Domnul a promi%: @Si $u voi ruga pe Tatl 'i alt .ngietor
v va da vou ca % fie cu voi 1n veac# Du/ul Adevrului# pe care
lumea nu poate %6L primea%c pentru c nu6L vede# nici nu6L
cunoa'te2 voi 1l cunoa'tei# c rmne la voi %i 1n voi va fiC (loan
+K# +:6+4;- Primul .ngietor# Domnul li%u%# a fo%t mai mult
dect o %impl mngiere pentru credincio'i# 1n% iubirea lui
Dumnezeu nu cunoate limite- Prin acea%t iubire nelimitat
a fo%t trimi% c/iar 'i un al doilea .ngietor-
n plu%# Domnul li%u% >ri%to% a adu% 'i $l mrturie pentru
Sfntul Du/ %punnd: @Dar .ngietorul# Du/ul Sfnt pe care6L
va trimite Tatl 1n numele .eu# acela v va 1nva toate 'i v va
aduce aminte de%pre toate cele ce vam sp&s E&- (loan +K# ):;- Fi
iar'i: @ar cnd va veni .ngietorul pe care $u 1l voi trimite
vou# Du/ul Adevrului# care de la Tatl purcede# Acela va
mrturi%i de%pre .ineC (loan +9# ):;- Fi iar'i: @ar cnd va veni
Acela# Du/ul Adevrului# v va cluzi la tot adevrul2 cci nu
va vorbi de la Sine# ci cte va auzi va vorbi %i cele viitoare va
ve%ti- Acela . va %lviC (loan +:# +56+K;- Fi acea%t promi%iune
a fo%t 1ndeplinit la fel ca orice alt promi%iune a adevratului
.e%ia# o purttorilor de >ri%to%-
Sfntul Du/ a fo%t promi% 6 a'a au aflat oamenii de
e&i%tena Lui- S6a artat 'i a'a au crezut oamenii 1n $l- Fi
rmne printre credincio'i# iar oamenii au aBun% %6L iubea%c
pe Dumnezeu# Sfntul Du/-
Cum %e na'te lumina din %oare %i cum purcede cldura din
%oare 6 cunoa'tei acea%ta cu adevrat A Cum %e na'te un gnd
din inim %i cum puterea purcede din inim ai 1nele% cu
adevrat A Cum dar ai putea 1nelege mi%terul etern al
nen%cutului Tat- Cum ai putea 1nelege conceperea Giului %i
purcederea de la Du/ul SfntA Giii oamenilor nu au fo%t
niciodat 1n %tare % ptrund un adevr oarecare de%pre
Dumnezeul Prea1nalt# dac ace%ta nu le6a fo%t revelat lor de
ctre Prea1naltul 'i nu l6au ptrun% nici mai mult 'i nici mai
puin# ci att ct le6a fo%t revelat el lor-
"e6a fo%t revelat faptul c Sfntul Du/ nu e%te o creaie a
lui Dumnezeu ci Dumnezeu- !l este Domnul, Dttorul de
&ia, a crui prezen creeaz &ia, d trie, o*er
nelepciune i produce bucur ie. $l purcede ve'nic de la
eternul Tat- $l e%te din aceea'i e%en cu Tatl# din aceea'i
e%en cu Giul 6 de aceea'i e%en# de aceea'i putere 'i de
aceea'i mrire- $l difer doar 1n privina per%oanei- =n ipo%ta%
deo%ebit 1l di%tinge de Tatl 'i de Giul- Dar Lui i %e cuvine aceea'i
1nc/inare 'i aceea'i %lav- -*inii pro oroci au &orbit prin !l.
n simpli pescari !l a picurat nelepciunea cerurilor.
Brbailor si *e meilor, celor neputincioi 0 martirizai
pentru (ristos 0 !l le d putere de biruin, !ai tare #ect
!oartea.
Sfntul Du/# Dttorul de via# care purcede de la Tatl
e%te Dumnezeu Adevrat din Dumnezeu Adevrat- $l %6a
de%coperit 'i a lucrat- $l %e reveleaz 'i lucreaz 1n continuare-
Cei crora $l li %e reveleaz 'i pe cei prin care $l lucreaz 1l
cuno%c- $i nu cuno%c e%ena Sa2 ei 1l cuno%c prin revelare 'i
lucrare-
Credina 1n Sfntul Du/ al lui Dumnezeu nu %e bazeaz pe
pre%upuneri# pe ipo%taze gndite# ci pe realitatea revelat#
e&periat 'i mrturi%it-
+ricine dorete s de&in martor &iu al acestei
realiti trebuie s *ac e*orturi pentru a0i cura inima
de pcat si a o tmia cu rugciu ne, nainte de a pipi
orice mister di&in. Fi Sfntul Du/ Se va revela lui# Du/ul
Adevrului %i al vieii# Du/ul 1nelepciunii %i Gericirii# Du/ul Li6
bertii 'i al Adopiei- Si ace%t Du/ Sfnt va depune mrturie
privitor la adevrul tuturor de%coperirilor lui >ri%to% de%pre
Dumnezeu# de%pre %uflet# de%pre calea %pre mntuire# de%pre
1mpria ve'nic a lui Dumnezeu- $l depune mrturie pentru
toate ace%tea precum a fcut6o 'i pentru %ufletele Apo%tolilor 'i
a Sfinilor Prini care au compu% Crezul-
Cunoa'terea lui Dumnezeu ca Sfnt Treime a fo%t
dezvluit oamenilor prin Domnul li%u% >ri%to%# Giul lui
Dumnezeu- $l nu ne6a oferit ace%te cuno'tine %ub forma unei
1nvturi filo%ofice# ci %ub forma manife%trii 'i lucrrii din
partea Tatlui# a Giului 'i a Sfntului Du/- Ace%te artri 'i
lucrri ale Dumnezeului cel 0iu prin cele trei ipo%ta%uri ale Sale
%unt reale- $%te real 1nfi'area Tatlui prin voce la rul ordan
'i pe .untele Tabor- ,eal e%te per%oana 1nfi'at 1n mod
miraculo% a Giului 1ntrupat al lui Dumnezeu# precum %i lucrarea
Sa# patimile 'i 1nvierea Sa- ,eal e%te 'i manife%tarea 'i lucra6
rea Sfntului Du/# 1n apo%toli# 1n %fini# 1n drepi 'i 1n 1ntreaga
(i%eric a lui Dumnezeu de la 1nceputuri pn 1n prezent2 pentru
totdeauna %i 1ntotdeauna un Dumnezeu# un 1mprat ve'nic# o
putere# o %lav# o iubire# o lumin# o fericire# o e%en# un
Dumnezeu-
Acea%ta e%te credina clarvztorilor care 1'i 1ndreapt
privirea ctre focul din deprtare- Acea%ta nu e%te credina celor
orbii %au orbi care de6abia di%ting ce le dezvluie %oarele- Pen6
tru clarvztori acea%t lumin fizic e%te 1ntuneric prin care ei
ple%c ca ni'te drumei nocturni aintindu6'i privirea %pre
lumina din deprtare- $i cltore%c fr a6'i lua privirea de la
acea%t lumin mi%tic- Att de mare pare acea%t lumin# 1nct
lumea le pare %cufundat 1n 1ntuneric- Fi c/iar dac mi%tica
lumin e departe# ea lumineaz crarea lor 1n noapte %i
1nclze'te inimile lor# cu cldur minunat 'i cu bucurie- Si ei %e
bucur ca ni'te copii 6 ca ni'te copii ai ace%tei mari lumini- Fi ei
%e grbe%c %pre ea precum e&ilaii care %e grbe%c %pre inutul
de ba'tin- $i 1nainteaz curio'i din ce 1n ce mai mult 'i nu %e
abat din cale- Fi plini de fericire# ei 1i c/eam pe fraii lor#
rma'i 1n urm %au abtui de la calea dreapt# 1ncuraBndu6i#
lini'tindu6i %i aButndu6i %6'i urmeze calea- $i %e grbe%c %
aBung ct mai departe cntnd imn de biruin: @Pe aici#
frailor# ctre Tatl 'i .ntuitorul 'i .ngietorul no%truE
Strluce'te a%upra noa%tr# 1ndrum6ne# 1nclze'te6neEC
Acea%ta e%te credina voa%tr# o purttorilor de >ri%to%#
credina %trmo'ilor vo'tri clarvztori- Gie acea%ta 'i credina
copiilor vo'tri# din generaie 1n generaie# pn la captul
cltoriei- Acea%ta e%te credina verificat# pe vreme 1n%orit 'i
pe furtun2 credina ortodo& mntuitoare# ce nu a fo%t
niciodat ru'inat- Cu adevrat# acea%ta e%te credina poporului
cu adevrat ale%# a celor ce poart icoana lui Dumnezeu 1n ei- n
1nfrico'ata zi a Dudecii lui >ri%to% ei vor fi numii binecuvntai-
#I
2ntru una, s%nt, soborniceasc
si apostoleasc 3iseric$
Cltori# avei griB de arcE Arunci cnd a venit potopul#
"oe a fo%t %alvat 1ntr6o arc %igur- Potopul nebuniei %i pcatului
continu fr de 1ncetare- Din acea%t cauz ubitorul de oa6
meni a con%truit arca %alvrii- Cerei6 arca Sa %i 1n curnd vei
intra 1n ea-
"u v l%ai 1n'elai de mulimea diferitelor nave# decorate
'i 1mpodobite pe dinafar# 1ntrebai de puterea motorului 'i de
1ndemnarea cpitanului- Cel mai puternic motor 'i cel mai
1ndemnatic crmaci %e pot g%i pe arca lui >ri%to%- Ace%t
crmaci e%te 1n%u'i atotvztorul# atotputernicul Du/ Sfnt-
"u v l%ai 1n'elai nici de ctre cei ce v invit 1n brcile
lor noi %i fragile %au de cei ce v ofer brci doar pentru voi-
Cltoria e%te lung 'i furtunile periculoa%e-
"u v l%ai 1n'elai nici de ctre cei ce %pun c de cealalt
parte a oceanului nu e&i%t un nou pmnt# o lume nou 'i c
nu are ro%t % v pregtii pentru 1ndelungata cltorie- $i v in6
vit % pe%cuii la rm- Ct de puine vd 'i cuno%c ei- Cu
adevrat# ei %e pregte%c pentru di%trugere 'i v invit 'i pe voi
la di%trugere-
"u v l%ai 1n'elai ci mai bine 1ntrebai de arca Sa- Cu
toate c pare mai puin 1mbietoare pentru oc/i dect celelalte#
totu'i ea e%te mai tare 'i mai %igur- C/iar de nu are multe 'i
felurite %tegulete ci doar %emnul crucii# % 'tii c viaa voa%tr
e 1n %iguran la bordul %u- Fi 1ntr6o cltorie pe mare prima 'i
principala griB ar trebui % fie %igurana vieii pa%agerului-
Dac credei 1n .ntuitorul >ri%to%# o# purttorilor de
>ri%to%# credei 'i 1n lucrarea Sa- Lucrarea Sa e%te (i%erica# arca
%alvrii- La bordul %u navig/eaz cete de mntuii 'i de cei ce
merg pe calea mntuirii- Domnul a pu% la baza lucrrii Sale
credina# tare ca piatra- Dup cum a %pu% 'i a proorocit: @pe
acea%t piatr voi zidi (i%erica .ea 'i porile iadului nu o vor
biruiC (!atei &/, &)) Fi# cu adevrat# pn 1n ziua de azi ele nu au
biruit6o niciodat 'i nici nu o vor face de acum 1ncolo-
(i%erica e%te numit trupul lui >ri%to%: @0oi %untei trupul
lui =ristos- (0om &','8 " Cor &,,,.) De aceea e&i%t o %ingur
(i%eric- Pentru c nu pot e&i%ta dou trupuri cu un %ingur cap#
iar >ri%to% e%te numit capul (i%ericii 8Col- l# +7;- Drept aceea# un
>ri%to%# un cap# un trup 6 o (i%eric-
C/iar de e&i%t apo%tazii 'i erezii# de ce ar trebui % v
tulbure acea%ta A Totul a fo%t prevzut 'i proorocit# precum un
crmaci cu e&perien prevede 'i %pune cltorilor de%pre
furtunile 'i pericolele ce6i a'teapt- @Cci trebuie % fie 1ntre voi
'i ere%uri# %pune Apo%tolul# ca % ia% la lumin cei lmuriiC ("
Cor &&, &() Dac un grup de pa%ageri de la bordul arcei 'i6ar
%cobi o luntre pentru ei 'i ar cobor1 1n mare % navig/eze
%inguri# v6ai 1ntri%ta# bine1nele%- Fi a'a 'i ar trebui- $&emplul
lor# un e&emplu de aruncare fr %peran 'i 1ncpnat 1n
braele pericolului# 1ntre'te credina voa%tr 1ntr6una %i unica
arc de %alvare-
Biserica este numit s*nt. $ limpede pentru voi de ce
ea e%te numit %fnt- .ai 1nti pentru c bazele ei au fo%t pu%e
de Sfntul Sfinilor- Apoi# pentru c Domnul a tran%format6o# a
r%cumprat6o# a purificat6o 'i a 1ntrit6o cu propriul Su %nge
%fnt 'i prea pur- n al treilea rnd# deoarece c/iar de la 1nceput
Sfntul Du/ al lui Dumnezeu a 1ndrumat6o# a in%pirat6o# a adu%6
o la via# 1n al patrulea rnd# pentru c toi membrii %i %unt
numii %finii# de%prii de orice ne%finenie din acea%t lume
1n care ei cre%c 'i prin care cltore%c# 1n al cincilea rnd#
deoarece %fintele ceruri le %unt rezervate ca locuin# 1n al
'a%elea rnd# pentru c 1n ea %unt miBloacele date de Dumnezeu
prin care oamenii %e %fine%c 'i %e pregte%c pentru viaa
cerea%c- Din acea%t cauz (i%erica e%te numit %fnt-
"n pl&s, Biserica este numit soborniceasc
Auni&ersal?. De ce aceasta A .ai 1nti# pentru c ea 1i une'te 1n
Dumnezeul viu pe copiii 1ntregului pmnt# ai tuturor
neamurilor# ai tuturor limbilor- $a nu %e adre%eaz unei %ingure
ra%e# nici unui %ingur neam# nici unei %ingure naiuni- Precum
omul care %t la r%crucea drumului 'i 1i invit pe toi cltorii la
petrecerea 1mpratului (!atei ,,, (), a'a face 'i (i%erica- La fel
face 'i %fnta 'i univer%ala (i%eric# 1i invit 'i 1i une'te pe toi
fiii %i fiicele oamenilor# %pre mntuire- Si nu refuz pe nimeni#
dintre cei ce nu o re%ping pe ea 'i# 1n con%ecin# pe fiecare-
Acea%ta e%te diferena dintre atotprimitoarea (i%eric a "oului
Te%tament 'i (i%erica pregtitoare din 0ec/iul Te%tament# care
%e limita la un %ingur popor-
Si (i%erica mai e%te numit univer%al pentru c ea include
'i pe cei vii %i pe cei adormii- Cei ce au adormit 1ntru Domnul
%unt# 1n aceea'i m%ur# membri ai %i# ca 'i cei ce 1nc trie%c
pe pmnt- Drumeii pe care arca %alvrii i6a tran%portat pe
pmntul cel nou# 1n 1mpria ve'nic# precum 'i cei ce %unt
tran%portai a%tzi %au cei ce vor fi tran%portai mine 6 toi %unt
membri ai unei %finte (i%erici univer%ale-
.iserica, deci, este numit uniersal pentru c ea nu
cunoa)te limite le'ate de ras, lim-, spaiu, timp sau moarte!
Pe ln' acestea, .iserica este uniersal att prin
ntura, ct )i prin structura sa!
-*nta Biseric este numit i apostolic- .ai 1nti#
(i%erica e%te numit a'a pentru c Apo%tolii lui >ri%to% au fo%t
primii Si membri- $i au fo%t primii martori per%onali ai vieii 'i
lucrrii miraculoa%e a Giului lui Dumnezeu pe pmnt 'i ei L6au
urmat primii# 1n al doilea rnd# pentru c Apo%toli au organizat
%tructura (i%ericii 'i au r%pndit 1nvtura $vang/eliei 1n
lume- n al treilea rnd# pentru c Sfinii Apo%toli au fo%t primii
dup Domnul ce 'i6au vr%at %ngele la temelia ei- n al
patrulea rnd# pentru c apo%tolicitatea %a nu a 1ncetat nici
pn a%tzi- Apo%tolicitatea (i%ericii %e manife%t a%tzi 1n dou
forme: 1n mi%iunea ei 1n lume 'i 1n %ucce%iunea apo%tolic a
ierar/iei ei- Att 1n mi%iunea ei prin lume# ct 'i prin mi%ionarii
%i# adevrata (i%eric# (i%erica <rtodo&# poart %ceptrul etern
al apo%tolicitii-
Sarcina (i%ericii ca in%tituie nu e%te % conduc# ci % fac
mi%iune2 % predice neamurilor pn la martiriu# dup cum a
fcut6o Domnul >ri%to%2 % lumineze %ufletele oamenilor# % 1n6
drume viaa moral a oamenilor din punct de vedere %piritual-
Datoria ei e % elibereze 'i nu % a%ervea%c- Cci toi oamenii
%unt c/emai la li7ertate )ntr& =ristos, la eliberarea fiilor lui
Dumnezeu- Cci %cri% e%te: @"u mai e'ti rob# ci fiuC ($al -, .) Fi
iar'i: @1ntru libertatea cu care >ri%to% ne6a fcut liberiC ($al ',
&) Ca arc a %alvrii# (i%erica lui Dumnezeu tran%port copii
liberi 'i nu %clavi# copii 1mprte'ti# pe care 1i poart ctre
1mpria cerea%c ve'nic- "u e&i%t nici o 1ncrctur mai de
pre 'i nici de%tinaie mai plin de fericire-
Aceasta este credina celor nenfricai )i a celor ce-i iu-esc
pe alii! &a)ii )i e'oi)tii cu 'reu pot accepta aceast credin!
$enfricai sunt cei ce au cura*ul s se ridice n sufletul lor
mpotria (aosului p'n )i s fac ordine a)a cum este scris n
0an'(elie! Cei ce-i iu-esc pe ceilali sunt cei crora le place s
cltoreasc cu alii )i care priesc la toar)ii lor prin lumina
acelei lumini diine din deprtare! "i ei se -ucur pentru
toar)ii lor ca )i pentru fraii lor, pentru ei n)i)i )i pentru acea
lumin etern care i lumineaz si i inund pe ei, atr'ndu-i
pe toi ctre ea! $enfricailor )i celor ce i iu-esc pe ceilali le
place curenia, n suflet )i n *ur! 0i apreciaz a*utorul altora )i
nu refuz s dea a*utorul lor altora! &or le face plcere s
p)easc n lturi pentru a face loc altora! Ca )i Dumnezeu, ei
sunt ar)i de dorina ca toi oamenii s fie mntuii )i s a*un'
s cunoasc aderul! 9ecunoscnd mreia Dumnezeului celui
iu, ei se consider fiine de nimic! 0i se d ca pe ni)te or'ane
minuscule ale misteriosului si marelui trup al .isericii, al crui
cap este #ristos! 0i nu impun )i nu pornesc ceart+ lor nu le
este team de aceast ia )i nici nu se nfrico)eaz de
moarte! 0i laud faptele -une ale toar)ilor lor, dar pe ale lor
le in n secret! "i astfel, n ordine, n armonie )i fericii, ei
mi'reaz ca un stol de psri ctre re'iuni mai calde - ctre
mpria luminii diine )i cldurii Tatlui!
Acea%ta e%te credina voa%tr# purttorilor de >ri%to%#
credina %trmo'ilor vo'tri ne1nfricai %i iubitori de oameni- Gie
acea%ta 'i credina copiilor vo'tri# din generaie 1n generaie#
pn la %fr'itul cltoriei 1n lini'titele ceruri- Acea%ta e%te
credina ortodo& mntuitoare ce nu a fo%t niciodat ru'inat-
Cu adevrat# acea%ta e%te credina poporului ale%# a celor ce
poart icoana lui Dumnezeu 1n ei- n ziua r%plii# 1n marea zi a
dreptii lui Dumnezeu# cnd >ri%to% va Budeca cu dreptate# ei
vor fi numii binecuvntai-
#II
-rturisesc un botez spre iertarea
pcatelor"
Apa %pal- Ce %pal apa A $a %pal tran%piraia %i praful de
pe piele- Acele mici particule de impuriti pe care corpul le
%ecret tran%pirnd# apa le %pal- Si orice particul ne%em6
nificativ de praf din acea%t lume ce %e a%az pe piele# apa o
poate 1ndeprta-
Dar apa nu e 1n %tare % 1nlture toat murdria# re%turile
%i putreziciunea ce %e adun 1n interiorul corpului- Apa e%te
neputincioa% 1n faa ace%tei murdrii interioare# ce apare %i
rmne 1n corp- Acea%t murdrie vine de la praful duntor %i
ne%nto% pe care oamenii 1l in/aleaz de parc ar fi /ran-
Si dac apa e%te neputincioa% 1n faa ace%tei impuriti
materiale# cu att mai mult ea e%te neputincioa% 1n faa
impuritii a%cun%e 1n adncul %ufletului-
$%te clar c apa nu %pal %ufletul- $a cur aerul 'i %olul#
poate % %pele acopermntul vieuitoarelor# inclu%iv pielea
omului- $fectele %ale %unt enorme2 %erviciul %u e%te nepreuit-
Dar ea nu poate 1nltura necuria %linoa% a %ufletului
omene%c- udeii 1'i %plau 1n mod con%tant pielea cu ap- Dar
apa nu a putut niciodat % %e ating de necurenia %ufletului
lor- Si impuritatea interioar %6a acumulat 1n ei# 1ntr6o a'a
m%ur 1nct dintr6o dat ea a rbufnit %i %6a revr%at pe%te
preacuratul Domn li%u% >ri%to%2 du/oarea %6a 1mpr'tiat
dea%upra 1ntregii lumi pn 1n zilele noastre.
Apa nu e dect un %imbol- Splarea fizic e%te un %imbol al
%plrii %pirituale- =n %imbol poate %pla un alt %imbol# 1n% nu
realitatea- Apa poate %pla %uprafaa e&terioar a omului# 1n%
nu %i faa %a interioar- Si acea%t fa interioar e%te icoana lui
Dumnezeu 1n om 6 %ufletul viu cu realitatea du/ovnicea%c din
el- De aceea numai Dumnezeu# prin puterea Sfntului Du/#
poate 1ndeprta necuria du/ovnicea%c a omului-
n% c/iar 'i ca %imbol al purificrii# apa e%te nece%ar
botezului cre'tin- $a era indi%pen%abil c/iar mai 1nainte pentru
botezul %imbolic# precre'tin- Sfntul loan (oteztorul a botezat
doar cu ap- Fi conform interpretrii apo%tolului Pavel# 1ntregul
neam evreu era botezat 1n mod %imbolic cu ap: @prinii no'tri
au fo%t toi %ub nor 'i 8---; toi au trecut prin mare- Toi# 1ntru
.oi%e# %6au botezat 1n nor 'i 1n mareC 8 Cor- +*# +6);- Ace%ta nu
a fo%t un botez real# ci un botez %imbolic# prefigurativ- Acea%ta
era doar o umbr a botezului cre'tin-
Botezul cretin presupune puri*icarea total. %cest
botez este ua prin care oamenii intr n Biserica lui
(ristos. !i nu intr de dou sau de trei ori, ci o singur
dat. %dic, e'ist un sin gur botez, n -*intele -cripturi
ale lui Dumne zeu acest *apt este accentuat n mod
special prin cu&intele2 9#n domn, o credin, un botez:
"%fes& B, C?. De aceea e&itai pe cei ce & spun c o
persoan are ne&oie de mai multe ori de un botez.
Prin botez# cea mai ru'inoa% fapt cu care au fo%t
pngrii %trmo'ii neamului no%tru 'i care %6a tran%mi%
urma'ilor ca o mo'tenire e%te 1ndeprtat de pe icoana lui
Dumnezeu din noi- Acea%t pecete demonic de pe %ufletul
no%tru# 1ntunecat 'i re%pingtoare ca 1n%u'i iadul# poate fi
1ndeprtat doar prin botezul adevrat-
n con%ecin# botezul marc/eaz moartea pcto%ului# a
omului vec/i %i na'terea omului nou din noi# fr pcat- Fi
Sfintele Scripturi ale lui Dumnezeu confirm ace%t fapt: @Au nu
'tii c toi ci 1n >ri%to% li%u% ne6am botezat# 1ntru moartea Lui
ne6am botezat- Deci# ne6am 1ngropat cu $l 1n moarte prin botez2
a'a 1nct dup cum >ri%to% a 1nviat din mori# prin mrirea
Tatlui# tot a'a 'i noi % umblm 1ntru 1nnoirea vieiiC (0om :#56
K;- Cci Domnul nu a murit de dou ori pentru a ne cere % ne
botezm 1ntru moartea Sa de dou ori- De aceea Sfinii Prini
de la al doilea Sinod $cumenic de la Con%tantinopol au afirmat
@mrturi%e%c un botezC-
Circumcizia iudeilor era un prototip al bote zului
cretin. Cu un cuit era tiat o mic buca t din corp.
%cesta este un prototip. Prin botez e'crescena
pctoas din su*let este tiat. %ceasta este realitatea.
-i dup cum circumcizia era *olosit o dat i pentru
totdeauna, la *el i botezul se *ace o dat si pentru
totdeauna. Cir cumcizia se practica att pentru aduli, ct
i pentru copii. Botezul de asemenea se practic att
pentru aduli, ct si pentru copii. %a a *ost n Biserica
lui Dumnezeu din timpuri apostolice "Fapte ;>, ;B0;C4 DE0
DF i I Cor& l, ;>?. De aceea s0i e&itai pe cei care & spun
s nu & botezai copiii, ntrebai0i2 9Cine &a *i
rspunztor pen tru su*letele copiilor ce mor n casele
prinilor botezai 3:
@ntru iertarea pcatelorC 6 ace%ta e%te %copul botezului-
(otezul lui loan nu era fcut 1n %copul purificrii pcatelor# ci
doar pentru pocin# 1n%u'i loan a confirmat acea%ta %punnd:
@$u unul v botez cu ap %pre pocin# dar Cel ce vine dup
mine e%te mai puternic dect mine# Acela v va boteza cu
Du/ul Sfnt 'i cu focC (!atei 5#++;- Si $l# Cel ce e%te mai puternic
dect loan (oteztorul 'i mai puternic dec*t )ntreaga lume# a
artat prin e&emplul %u per%onal cum %e realizeaz botezul
adevrat 'i complet- $l a fo%t botezat cu ap %i cu Du/ Sfnt-
Cel fr de pcat a intrat 1n apa ordanului %i dintr6o dat Du/ul
lui Dumnezeu a cobort a%upra Sa @1n c/ip de porumbelC- at
deci pe loan care boteaz cu apa care %pal corpul 'i Sfntul
Du/ al lui Dumnezeu care cur %ufletul 6 adevratul 'i
completul botez 6 botezul unic ce nu poate fi repetat 1n cazul
aceleia'i per%oane-
n timpul nopii# "icodim# un conductor al iudeilor# a venit
la >ri%to% 'i i6a cerut %6l 1nvee calea %pre mntuire- (otezatul
.e%ia i6a r%pun%: @De nu %e va na'te cineva din ap %i din du/#
nu va putea % intre 1n 1mpria lui DumnezeuC (loan 0, (#.
P&ri,icarea, at*t a corp&l&i, c*t si a s&,let&l&i. Prin ndurarea
-*ntului Du., apa primete putere i s*inenie, n timpul
bote zului *ocul -*ntului Du. arde e'crescena an 0
cestral a su*letului *iecrui descendent al lui %dam.
Prin botezul su*letului este nlturat apstoarea
po&ar, cocoaa monstruoas de pe spatele oamenilor
care i apas de attea secole i generaii. )epra
ereditar dispare. Din acel moment su*letul este
responsabil doar pentru cele &iitoare i nu i pentru cele
din trecut.
Bote%&l c& care loan i6a botezat pe iudei la 1nceput a 1ncetat-
$l a %ervit doar ca un %emnal de alarm 'i de pregtire-
mpratul cerurilor era aproape# 1ntreaga atmo%fer %piritual
era molcom# 1n a'teptare# a'a cum %e lini'te'te %ufletul 1n
omul muribund- loan a %imit %uflarea unei brize noi# proa%pete#
frumo% miro%itoare 'i dttoare de via 1n miBlocul du/orii
cadaverice a lumii- >ri%to% era aproape2 'i loan a dat alarma 'i a
%trigat ctre oameni % %e pregtea%c pentru venirea Sa# % %e
pocia%c- Fi el i6a botezat cu ap# 1ntru pocin- Acel botez a
1ncetat- $l nu deinea puterea deplin# oferit de 1ndurarea
Sfntului Du/ adu% lumii de >ri%to% 8Gapte +3# +6+:;- Doar
Botezul cu ap si cu Du. a continu at pn astzi. /r el
nimeni nu se poate numi cretin. Avei griB# Domnul a dat
porunc Apo%tolilor: @.ergnd# 1nvai toate neamurile
botezndu6i 1n numele Tatlui 'i al Giului 'i al Sfntului Du/C
8.atei )7# +3;- Acea%ta e%te porunca vindectoare 'i
mntuitoare pe care Apo%tolii au tran%mi%6o celor ce au urmat 'i
pe care %fnta# univer%ala %i apo%tolea%ca (i%eric a perpetuat6
o pn 1n ziua de azi-
@otui, n a*ar de acest -*nt Botez cu care noi toi
am *ost botezai, mai este si un alt *el de botez care nu
este dat *iecruia. %cesta este bo tezul cu sngel e
!artiriului. Toi acei mari brbai 'i femei care au ptimit 'i 'i6au
vr%at %ngele pentru >ri%to% au fo%t botezai cu botezul
%ngelui- (otezul cu %nge v e%te foarte cuno%cut vou#
credincio'ilor ortodoc'i- "icieri nu %e g%e%c atia oameni
botezai cu propriul lor %nge ca printre %trmo'ii vo'tri# att cei
1ndeprtai# ct 'i cei receni- C/iar 'i 1n timpurile noa%tre
%ngele martirilor continu % fie vr%at 1n lumea ortodo&-
-ute i mii de cretini orto doci se boteaz cu snge
propriu. %cetia sunt nen*ricai martori ai !&ang.eliei
lui (ristos. Copiii lui Dumnezeu pe care pgnii i ateii i
mcelresc ca pe miei8 -acri*iciul lor ntrete Biserica
lui (ristos pe pmnt, i numele lor s*inte completeaz
calendarul cretin. Botezai n propriul lor snge, ei au
*ost i &or *i ntotdea una comoara i podoaba +rtodo'iei.
Au fo%t c/iar 'i pgni care nu au fo%t botezai cu ap %i cu
Du/# ci doar cu %ngele martiriului- Fi botezul lor e%te acceptat
ca valid 'i canonic- (otezul lor e con%iderat c/iar mai de pre
dect botezul no%tru obi'nuit- $i nu au avut timp % fie botezai
cu ap 'i cu Du/- Giind pgni# ei erau orbi %uflete'te# dar bru%c
au 1nceput % vad 'i L6au recuno%cut pe >ri%to%# oferindu6
imediat vieile lor- A%tfel# ei au fo%t botezai cu un botez al
Domnului# 1n% nu 'i cu cellalt2 au fo%t botezai cu botezul
Golgotei# 1n% nu 'i cu botezul ordanului- Fi %ute 'i mii de
%trmo'i de6ai vo'tri# tineri 'i btrni# brbai 'i femei# 1mprai
'i patriar/i# bogai 'i %raci au fo%t botezai cu ambele botezuri:
cel al ordanului 'i cel al Golgotei- "umrul ace%tor ne1nfricai
%trmo'i ai vo'tri care au fo%t botezai mai 1nti cu ap 'i cu
Du/ 'i apoi cu %ngele martiriului lor a cre%cut att de mult de6a
lungul %ecolelor# 1nct ei ar putea popula o ar 1ntreag-
Primul botez# cel cu ap 'i Du/# a fo%t poruncit2 al doilea
1n%# cu %nge propriu# a fo%t l%at la decizia proprie a fiecruia-
<dat# blndul Domn a 1ntrebat pe fiii lui Jevedeu: @Putei oare
% bei pa/arul pe care6l voi bea $u 'i cu botezul cu care $u .
botez % v botezai AC (!atei )*# ));- 0edei cum Domnul 1'i
nume'te patimile botez A Fi vedei cum $l nu ordon fiilor: @Tre6
buie EC Ci mai degrab 1i 1ntreab: @Putei oare AC $%te limpede#
a'adar# c botezul cu %nge nu e%te obligatoriu pentru toi
credincio'ii# dup cum e%te primul botez# ci e%te l%at la voia
fiecruia- Doar cei ce au o credin foarte mare 1n Domnul 'i o
drago%te la fel de mare pentru $l iau /otrrea de a %e boteza
cu %nge- Dup cum $l n%u'i a %pus: 91ai mare dragoste
dect aceasta nimeni nu are, ca &iaa lui s i0o pun
pentru prieteni. $oi prietenii mei suntei: (loan +9#+56+K;-
"enumrai %trmo'i de6ai vo'tri au fo%t prieteni ai Prietenului
oamenilor- Fi ei au mrturi%it prietenia Sa fa de ei# cu pecetea
%ngelui 'i a morii-
#u v lsai &n$elai, purttorilor de ,ristos, dac
un eretic v spune c botezul este unica tain s%nt,
plin de milostivire, $i c altele nu e4ist" #u v lsai
&n$elai de %aptul c &n Cre zul nostru se menioneaz
doar botezul, iar ce lelalte S%inte Taine nu sunt
menionate" S%inii .rini de la Constantinopol, care au
menionat S%ntul 3otez, recuno$teau $i celelalte taine
s%in te" .e ln' 3otez, ei cinsteau $i -irun'erea,
-rturisirea, S%nta 2mprt$anie, Cununia, S%ntul
-aslu, .reoia s%nt $i canonic" Att S%nta Scriptur,
ct $i S%nta Tradiie con%irm toate aceste Taine" Totu$i,
S%inii .rini, compu nnd concisul Simbol al Credinei,
au menionat doar botezul, pentru c este prima tain
%unda mental a 3isericii lui Dumnezeu"
ntr6adevr# prin taina botezului# omul %e vindec de
trecutul %u bolnav %i6'i aduce %ufletul la @%pitalulC numit
(i%eric- "i o dat intrat n acest 4spital6 prin -otez ca printr-o
u), sufletul 'se)te aici, nuntru, tot de ce are neoie pentru
a fi sntos! Aici 'se)te mrturisirea )i penitena, care
trateaz orice ran sufleteasc! :se)te %fnta ,mprt)anie,
(ran pentru suflet, din trupul )i sn'ele lui #ristos! Aici el '-
se)te %fntul Maslu - cerere adresat prin ru'ciune %fntului
Du( de a ntri )i de a milui templul care este corpul omenesc,
precum )i sl-itul sl)luitor al acestui templu, sufletul ome-
nesc! Aici el 'se$te s%nta tain a Cstoriei -un miracol
al celei mai &nelepte or'anizri a lui Dumnezeu & Aici el
'se)te -inecuntarea preotului, n continuitatea misiunii )i
puterii apostolice! Aici el 'se)te toate celelalte leacuri prin
care atotputernicul Du( al lui Dumnezeu trateaz, consoleaz,
mn'ie )i nal sufletele credincio)ilor!
Aceasta este credina celor c/ibzuii 'i 1nelepi- "ec/ibzuiii
'i cei %labi la minte o accept fr tragere de inim-
"ecuno%cndu6'i propria nimicnicie# ei nu %imt nevoia unui
aButor de la Dumnezeu- Dar c/ibzuiii cerceteaz cu griB propria
lor %lbiciune 'i %lbiciunea tuturor celor n%cui pe pmnt- Si
cercetndu6%e pe %ine %i pe ceilali# ei au aBun% % cunoa%c
faptul c necurenia %ufletului omene%c nu poate fi curat cu
ap2 %i nici cu vreun alt element al naturii fr puterea Sfntului
Du/ al lui Dumnezeu- De aceea ei cer cu umilin aButorul lui
Dumnezeu- Si# 1n 1nelepciunea lor# ei profit de toate
bal%amurile pentru %uflet care %e g%e%c 1n spitalul di&in care
e -*nta Biseric# 1ntorcnd %patele umbrelor 'i iluziilor
ace%tei lumi# ei %e 1ncred 1n voina Celui Prea1nalt- Fi 1'i
1ndreapt# fr de 1ncetare# privirea ctre lumina etern- $i 'tiu
c %unt pelerini 'i c pelerinaBul lor 1n curnd va lua %fr'it- De
aceea ei 1nainteaz fericii din ce 1n ce mai mult- Fi 1i aBut
binevoitori pe tovar'ii lor# pe fraii 'i %urorile lor# ca %i cum ar fi
cu toii copii 1mprte'ti ce %e 1ntorc la domeniul 1mprte%c al
Tatlui lor din cer-
Acea%ta e%te credina voa%tr# purttorilor de >ri%to%#
credina %trmo'ilor vo'tri c/ibzuii 'i 1nelepi- Gie acea%ta %i
credina copiilor vo'tri# pn la %fr'itul cltoriei- Acea%ta e%te
credina ortodo& mntuitoare- Cu adevrat acea%ta e%te
credina poporului cu ale%# a celor ce poart icoana lui
Dumnezeu 1n %ine- n ziua r%plii# 1n 1nfrico'ata zi a dreptii#
cnd >ri%to% va Budeca cu dreptate# ei vor fi numii
binecuvntai-
#III
A$tept &nvierea morilor"
=n %tol de p%ri 6 ce priveli'te 1ncnttoareE < %ingur
pa%re nu la% niciodat impre%ia unei frumu%ei att de
cople'itoare precum o face un %tol 1ntreg- "ici un %tol de p%ri
care %e odi/ne'te pe pmnt nu e%te la fel de frumo% ca un %tol
1n zbor# ce zboar tot mai %u% 'i mai compact-
maginai6v un milion de p%ri dintr6o %ingur %pecie-
maginai6v c toate %unt ro'ii- Si c ele coboar# %e a'az pe
%ol 'i rmn acolo- =n alt milion coboar# %e a'az 'i rmne- Fi
iar'i un altul 'i altul# 'i a'a %ecole 'i %ecole de6a rndul- Stoluri
nenumrate# miliarde# fr de capt# de p%ri- ,mnnd pe
pmnt# 1'i %c/imb culoarea 1n diver%e nuane- =nele devin
ro'u 1nc/i%# altele negre# pe%trie %au albe-
Fi imaginai6v c ace%te %toluri nenumrate# de parc ar
primi un ordin de la cineva# %6ar ridica toate odat 1n aer 'i ar
1ncepe % zboare- Ce priveli'te mreaE Cele mai multe %unt
p%rile albe %i %tolurile lor den%e zvcne%c 1n fa- Dup ele
urmeaz pa%rile pe%trie# apoi vin cele ro'ii %i# 1n cele din urm#
cele negre- P%rile albe zboar iute %i vioi# iar cele ce urmeaz
dup ele cu ct %unt mai 1n %pate# cu att zboar mai ne6
1ndemnatic 'i fr poft- Soarele va fi acoperit cu totul# iar
dea%upra pmntului %e va l%a 1ntunericul nopii-
<# frailor 'i %urorilor# ace%ta nu e%te doar un vi% %i o
imagine- ,ealitatea va dep'i orice vi% %i orice imaginaie a
om&l&i.
ntr6o noapte 1n%telat# Dumnezeu l6a %co% pe dreptul 'i
credincio%ul Avraam afar %i i6a zi%: @a uit6te la cer 'i numr
%telele# dac poi % le numeriEC Avraam# cuprin% de team 'i
con%ternare# a privit- Atunci Dumnezeu i6a zi%: @Att de muli
vor fi urma'ii tiEC (Fac +9#9;- Si la vremea aceea Avraam era
btrn 'i fr copii- Si6a 1ndeplinit Dumnezeu promi%iunea A
Pn a%tzi miliarde fr capt de %uflete umane au
cobort 'i %6au a'ezat pe pmnt# 1mbrcate toate 1n carne 'i
%nge ca 1ntr6un ve'mnt purpuriu- A'a a binevoit Dumnezeu-
.iliarde fr capt# 'i totu'i 1n momentul 1n care Dumnezeu a
promi% acea%ta Avraam nu avea nici un copilE .iliarde fr
capt- Sunt oare mai multe %tele pe cer A
Sara a r*s )n inima ei c*nd a a&%it promi%iunea lui Dumnezeu
c 1n curnd va na'te un fiu-
Soia lui Avraam a zi%: @Dup ce am aBun% btrn %6mi
mai fie mie a zburda A ar %tpnul meu e un mo'neagEC Atunci
Domnul a zi% lui Avraam: @Pentru ce a r% Sara A --- $%te la Dum6
nezeu vreun lucru cu neputin AC 'i 1ntr6ade6vr# Dumnezeu nu
%6a dat 1napoi de la cele promi%e- $l 'i6a inut promi%iunea-
=rma'ii drepi ai lui Avraam au 1mbogit 1n plan %piritual
poporul cre'tin- Fi probabil %6au 1nmulit# dep'ind numrul
%telelor de pe cer-
Aceasta a ,o%t promi%iunea lui Dumnezeu# legat de
coborrea %ufletelor pe pmnt- < promi%iune mrea %i
minunat# egalat doar de o alt promi%iune a lui Dumnezeu 'i
anume 1nlarea %ufletelor de pe pmnt 'i 1nvierea din mori-
Dumnezeu# prin Domnul >ri%to% Cel 1nviat# a fcut o promi%iune
adevrat# cum c morii vor 1nvia 'i %e vor 1nfi'a la Dudecat-
@Cnd va veni Giul <mului 1ntru mrirea Sa 'i toi %finii 1ngeri cu
$l# atunci 'edea6va 1n tronul %lavei Sale- Fi %e vor aduna
1naintea Lui toate neamurile 'i6i va de%pri pe unii de alii---C
(!atei )9# 5+ 'i urm-;-
Domnul vorbe'te de%pre toate neamurile# de%pre toate
%tolurile de p%ri care %6au a'ezat pe pmnt de la 1nceputul
pn la %fr'itul timpului- Apo%tolul lui >ri%to% vede 1nvierea ca
pe o tain fr %eamn 'i a%tfel el o dezvluie 1ncet 'i cu griB
credincio'ilor %punnd: @Grailor# de%pre cei ce au adormit# nu
voim % fii 1n ne'tiin ca % nu v 1ntri%tai 1n rnd cu ceilali#
care nu au ndeBde--- Pentru c n%u'i Domnul# cu %trigare mare#
la gla%ul ar/ang/elului 'i 1ntru trmbia lui Dumnezeu# va pogor1
din cer# 'i cei mori 1ntru >ri%to% vor 1nvia 1ntiC 8 Tesal K# +56
+:;- Fi iar'i %pune: @at# tain %pun vou --- 1ntr6o frm# 1ntr6
o clipeal de oc/i# la trmbia cea de apoi- Cci trmbia va
%una 'i morii %e vor %cula fr %tricciune---C 8N Cor +9# 9+69);-
Atunci ceea ce e trector va fi 1mbrcat 1n ceea ce e netrector
'i ceea ce e muritor va fi 1mbrcat 1n nemurire- Fi atunci %e vor
adeveri cele %cri%e: @.oarte# unde e%te biruina ta A .oarte#
unde e%te boldul tu AC (" Cor '(, ((#.
Atunci miliarde de %uflete %e vor 1mbrca 1n lumin#
ve'mnt nepieritor# 1n trupuri cere'ti a%emntoare cu cel al lui
>ri%to%- Fi acele %toluri# o# acele nenumrate %toluri# 1'i vor lua
zborul de pe pmnt- =nele %toluri vor fi albe ca zpada# altele
ro'ii# altele pe%trie# altele negre- Stolurile albe vor fi albe
datorit cureniei 'i virtuiilor# cele ro'ii vor fi ro'ii din cauza
%ngelui care are 1ntietate a%upra du/ului lor# cele pe%trie vor
fi pe%trie din cauza ame%tecului de bine 'i de ru din ele# iar
cele negre vor fi negre din cauza pcatului din ele-
S nu cdei pe gnduri dac cineva va rde de
promi%iunea lui Dumnezeu privind 1nvierea morilor- Fi Sara a
r% cu mult timp 1n urm de promi%iunea lui Dumnezeu# 'i apoi
%6a ru'inat-
Credei# voi credei 'i nu v 1ndoii# c cel ce rde de a
doua promi%iune a lui Dumnezeu va fi ru'inat# 1ntrebai6l 'i
zicei6i: @$%te la Dumnezeu vreun lucru cu neputin AC-
@A'tept 1nvierea morilorC- A'teptm 1nvierea %piritual a
pcto'ilor zi de zi# cea% de cea%- A'teptm ca %ufletele
1mpe%triate 'i 1nnegrite de pcat % %e albea%c 'i % revin la
via prin pocin- Fi noi ne bucurm 1mpreun cu 1ngerii din
cer cnd mcar un pcto% %e pocie'te 'i %e )ntoarce la =ristos
(2uca +9#+*;- "e bucurm cu Tatl# care g%indu6'i fiul rtcitor
a %pu%: @Ace%t fecior al meu era mort 'i a 1nviatC (2uca +9# )K;-
Ade%ea a'teptm ace%t fel de 1nviere 'i ade%ea o primim-
Dar noi mai a'teptm 'i 1nvierea tuturor- A'teptm o
1nviere unic# final a tuturor morilor# care de la 1nceputul
creaiei au locuit pe pmnt 'i au czut prad puterii morii- "oi
ne bazm 1n acea%t a'teptare pe raiune# pe con'tiin 'i mai
ale% pe promi%iunea lui Dumnezeu-
,aiunea limpede 'i clar ne %pune c ace%t vrteB al vieii
nu %e %fr'e'te la moarte- Din timpuri imemoriale popoarele au
%imit c moartea nu este un punct, ci o &irgul- Toate
triburile pmntului# c/iar 'i 1n 1ntunecimea lor idolatric# au
avut pre%entimentul unui oarecare mod de via dup moarte-
Poeii 'i filo%ofii Greciei antice au vorbit de%pre viaa %ufletului
uman din >ade%# 1n %emi1ntuneric 'i 1n %emivia- $giptenii
1mbl%mau corpurile ne1n%ufleite cu r'in 'i cu uleiuri
aromate pentru a le p%tra pentru o alt via- Continuarea
vieii dup moarte 'i Budecata dreapt au fo%t concepute de
ctre con'tiinele umane lucide ca ceva fire%c 'i nece%ar-
Totu'i# noi# cre'tinii# 1n credina noa%tr nu ne bazm pe
1nviere 'i via dincolo de mormnt# pe teoriile poeilor 'i
filo%ofilor %au pe bnuielile 'i pre%entimentele naiilor 'i
triburilor# ci pe e&perien 'i pe promi%iunea lui Dumnezeu-
Credina noa%tr e cldit pe piatr 'i nu pe ni%ip- Domnul
no%tru li%u% >ri%to%# ,evelatorul tuturor adevrurilor vieii# ne6a
revelat 'i adevrul 1nvierii din mori- $l ni l6a revelat att prin
cuvinte# ct 'i prin fapte# pentru ca % %e bucure inimile voa%tre#
o# purttorilor de >ri%to%-
<dat# %aduc/eii care nu credeau 1n 1nviere au vrut %6L
pun pe Domnul la 1ncercare- $i L6au 1ntrebat a cui %oie va fi o
anumit femeie 1n @lumea de dincoloC- (atBocoritorii au fo%t ei
1n'i'i mu%trai de pro%tia lor- (lndul Domn li%u% le6a r%pun%:
@La 1nviere# cei ce 1nviaz nici nu %e 1n%oar# nici nu %e mrit# ci
%unt ca 1ngerii lui Dumnezeu din cer- Fi Domnul a mai adugat:
"u e%te Dumnezeu al morilor# ci al viilorC (!atei ))# 5*2 5);- Fi
dac toi cei vii de pe pmnt ar muri 'i ar rmne 1n morminte#
cum ar putea Dumnezeu fi numit @Dumnezeu al viilorC A
"n $aperna&m, acea cetate a necredincio'ilor care a di%prut
de pe faa pmntului din cauza lip%ei de credin 6 1n acea%t
cetate puin credincio'ii iudei 1i puneau Domnului o 1ntrebare
dup alta- n cele din urm# Domnul a zi%: @Amin# amin grie%c
vou- Cel ce mnnc trupul .eu 'i bea %ngele .eu are via
ve'nic 'i $u 1l voi 1nvia 1n ziua cea de apoiC (loan /, 9569K;- n
faa templului lui Solomon care a fo%t ra% de pe faa pmntului#
fiind pngrit de necredin# Domnul a %pu%: @0ine cea%ul# %i
acum e%te# cnd morii vor auzi gla%ul Giului lui Dumnezeu--- Si
vor ie'i: cei ce au fcut cele bune %pre 1nvierea vieii# iar cei ce
au fcut cele rele %pre 1nvierea o%ndeiC (loan ',)96)3;- Celor ce
clatin din cap %punnd ce greu le vine lor % cread# %punei6
le: @$%te la Dumnezeu vreun lucru cu neputin AC-
n plu%# li%u% a mai fcut %i alte multe afirmaii de%pre
1nvierea morilor- Si pentru a nu l%a loc pentru 1ndoial# $l a
confirmat cele %pu%e de $l prin fapte- $l a 1nviat pe fiica moart
a lui lair# pe un conductor al %inagogii iudeilor- Domnul a luat
mna ei rece %i moart 1n a Sa 'i a %pu%: @Copil# ie zic# %coal6
teEC- Si fetia moart a revenit via 'i %6a ridicat (!atei !,.(;
!arcu (,9'#.
Si iar'i# Domnul a 1nviat pe fiul vduvei lui "ain- ABungnd
1n acel ora' 1mpreun cu di%cipolii Si# $l a 1ntlnit o proce%iune
funerar 'i a vzut o vduv bocindu6'i cu di%perare unicul fiu-
.ai 1nti# $l %6a apropiat de mam con%olnd6o cu cuvintele:
@"u mai plngeEC- Apoi apropiindu6%e# %6a atin% de racl 'i a
ro%tit: @Tnrule# ie zic# %coal6teEC# 'i tnrul a 1nviat 'i %6a
ridicat- @Fi li%u% l6a dat mamei %aleC (2uca 6,'.'(#.
.ai apoi# Domnul l6a 1nviat 'i pe Lazr 1n (etania- Patru zile
a %tat el 1n mormnt- Surorile %ale 1l plngeau- Fi toate rudele
%ale 1l plngeau- Pn 'i Domnul a 1nceput % plng- Fi li%u% a
%trigat: @Lazre# vino afarEC- @Fi mortul a ie'it la luminC (loan
++;- Fi Domnul l6a l%at % mearg la %urorile lui-
Pe cine a mai 1nviat Domnul A Pe Sine- $l a 1nviat din
mormnt a treia zi dup ce a murit# a'a precum a proorocit- Fi
@vznd c e%te Domnul %6au bucurat uceniciiC (loan )*#)*;- Ce
%uflet omene%c 1n%etat de via nu %6ar bucura de Domnul A
nviatul care 1nviazE A'a atotputernicul Domn li%u% a confirmat
cuvintele Sale 'i promi%iunea %a privind 1nvierea celor ce %unt
mori-
Sfinii Apo%toli au fcut din 1nvierea din mori a lui .e%ia
temelia predicrii $vang/eliei- Fi toat %perana lor per%onal 'i
tot curaBul lor neclintit 1n faa morii 'i6a e&tra% putere 'i /ran
din ace%t eveniment %lvit- =nii dintre ei# care la 1nceput
per%ecutau (i%erica lui >ri%to%# dar mai apoi au vzut viu 'i
1nlat pe Domnul# au %cri%: @ar de vreme ce >ri%to% %e
propovduie'te c a 1nviat din mori# cum zic unii printre voi c
nu e%te o 1nviere a morilorA ---ar dac ndeBdea noa%tr 1n
>ri%to% e%te numai pentru viaa acea%ta# %untem mai de pln%
dect toi oameniiC 8N Cor +9#+)#+3;- Dar >ri%to% a 1nviat din
mori 'i a confirmat 'i 1nvierea noa%tr2 'i $l ne6a fcut pe noi#
cei ce credem 1n $l# cei mai fericii dintre toi oamenii-
Domnul a murit 'i a 1nviat pentru a arta 'i a demon%tra
propria noa%tr 1nviere din mori- Cu 1nvierea Sa o flacr de
credin ne%tin% a fo%t aprin% pentru vecie 1n inimile
oamenilor# credina c 'i ei vor 1nvia- @Fi precum 1ntru Adam toi
mor# a'a 'i 1ntru >ri%to% toi vor 1nviaE (" Cor +9#));- Fi dac vreo
Sara actual va rde 'i va zice: @Acea%ta e%te greu de crezutC#
r%pundei6i: @$%te oare la Dumnezeu vreun lucru cu neputin A
C-
Demult# 1n timpuri %trvec/i# un prooroc a vzut 'i a
proorocit c cei care dorm 1n rna pmntului %e vor de'tepta#
unii pentru viaa ve'nic# iar alii %pre ocar 'i %pre %crb
ve'nic (Dan '., .#.
Totu'i# un alt prooroc# mai 1nainte# a privit 'i a vzut 1ntr6o
viziune o vale 1ntin% plin pn pe%te margini cu oa%ele u%cate
ale morilor- Fi el a privit 'i a vzut cum la gla%ul Domnului %6a
fcut cutremur mare 'i oa%ele u%cate au 1nceput % %e adune 'i
% %e a'eze- Fi privind# el a vzut cum oa%ele au 1nceput % %e
acopere cu carne 'i % %e 1mbrace cu piele- Fi Dumnezeu a
poruncit 'i du/ul vieii a intrat 1n ele- Si proorocul a vzut cum
corpurile omene'ti au prin% via %i @%e %cul 1n picioare o foarte
mare o'tireC (lez 06#.
Ace%tea %unt viziunile %i proorocirile drepilor profei ai lui
Dumnezeu- ,ealizarea ace%tor viziuni 'i 1ndeplinirea ace%tor
proorociri a venit de la >ri%to% %i prin >ri%to%- ar celor ce %e mai
1ndoie%c 1nc %i care %pun c ace%t lucru e%te impo%ibil#
r%pundei6le: @La oameni acea%ta e%te cu neputin# la
Dumnezeu 1n% toate %unt cu putinC (!atei &(, ):;-
,%pundei6le cu cuvintele Celui ce 1nviaz- A%tfel vei 1mpr'tia
1ndoielile lor %i v vei %alva fraii %i %urorile-
Acea%ta e%te credina dreptcredincio%ilor %i a celor
prevztori- Celor ce au fo%t amgii de gndirea lumea%c %i
celor ce au fo%t 1mbtai de aromele ace%tei lumi le e%te greu %
accepte %i % p%treze acea%t credin- Cei pe care lumea 1i
1nnegre'te cu nmolul %u nu6'i apleac urec/ea la promi%iunea
lui Dumnezeu- Dar adevraii credincio'i cred 1n cuvntul
Domnului 'i a'teapt cu trezvie 1mplinirea %a- $i %unt %tui de
minciunile celor 1n'eltori 'i %unt %crbii de drumul %curt al
fal%itii- De aceea# crrile lungi ale Celui Prea1nalt au devenit
dragi lor 'i drumurile mari ale Celui Adevrat %unt %cumpe
pentru ei- Pe acea%t crare lung $l 1i 1nvioreaz cu adeverirea
de%tinaiei celei bune- Cea mai mare 1nviorare a lor e%te
cuvntul .ntuitorului 'i G/idului ce a parcur% ca om acea%t
crare a lor 'i a aBun% la de%tinaie2 a vzut de%tinaia 'i le6a
ve%tit lor fericire mare-
La captul %curtturilor mincino'ilor %e afl 1ntotdeauna
cte un balaur2 1ntotdeauna acel 'arpe %trvec/i care l6a 1mpin%
pe primul reprezentant al ra%ei noa%tre afar din Paradi%- Dar la
captul lungii crri a adevrului a'teapt 1mpratul 'i Tatl#
con%olatorul care 1nviaz- Acea%ta bucur pe dreptcredincio'i 'i
pe prudeni- Fi ei 1mprt'e%c bucuria lor frailor lor# tovar'ilor
lor# copii ai .arelui mprat-
Acea%ta e%te credina voa%tr# o# purttorilor de >ri%to%#
credina %trmo'ilor vo'tri dreptcredincio'i 'i prudeni- Gie
acea%ta 'i credina copiilor vo'tri# din generaie 1n generaie#
pn la captul cltoriei- Acea%ta e%te credina ortodo&
mntuitoare care nu a fo%t niciodat ru'inat- Cu adevrat#
acea%ta e%te credina poporului ale%# a celor ce poart icoana
lui Dumnezeu 1n ei- La Budecata lui >ri%to%# 1n .area Ji# ei nu %e
vor 1ntri%ta# ci vor primi via 'i vor fi numii binecuvntai-
#IV
Si viaa veacului ce va s vie0
ntoarcerea aca%- 0ai# ce bine e%te % te 1ntorci E .ai ale%
la o ca% unde te a'teapt un tat 1mpreun cu muli frai#
%urori# copii %i prieteniE Fi mai ale% atunci cnd ca%a nu e%te o
cocioab lip%it de provizii 'i goal# ci un palat 1mprte%c# unde
un tat 1mprat 1'i a'teapt cu o adnc 1ngriBorare copiii din
deprtri-
Cltori# voi 'tii c Tatl 1mprte%c nu e nimeni altul
dect Cel Prea1nalt- 0oi %untei copiii pe care $l 1i a'teapt cu o
att de adnc 1ngriBorare- 0oi v 1ntoarcei dintr6un inut %trin
la $l- Acea%t lume 'i Adevrul %unt cmpuri ale Sale# dar ele %e
afl departe 'i %unt pline de %pini- !l &0a trimis n acest inut
ndeprtat pen tru ca s & *ie dor de !l i s &edei c
*r !l nu putei *ace ni!ic - "u era obligatoriu ca $l % %e
de%part de voi- .ai 1nti acea%ta a devenit obligatoriu pentru
prima voa%tr mam# $ va- Fi atunci Dumnezeu a trimi%6o pe ea
'i pe urma'ii %i pe ace%t pmnt al Su 1ndeprtat# pe ace%t
cmp %pino%# unde pinea %e c'tig prin %udoarea frunii-
.ulte rnduri de %trmo'i de6ai vo'tri au venit pe ace%t
cmp %pino%# unde 'i6au di%putat /rana cu lcu%tele 'i cu
fiarele- Fi ei %6au obi'nuit cu %ocietatea celor inferiori lor- Fi
atunci cnd ei au uitat de ca% 'i de origine# au 1nceput % crea6
d c nu e&i%t un cmp mai bun %au o lume mai minunat
dect ace%t trg murdar de oale 'i nici o %ocietate mai nobil
dect cea a animalelor-
(lndele ceruri %6au 1ntri%tat vznd c omul a aBun% una
cu animalele# 1ngerii lumino'i au rma% 1ncurcai vznd icoana
lui Dumnezeu din oameni pngrit- Prea1naltului i %6a fcut
mil de neamul omene%c 'i a luat cea mai dramatic /otrre
din i%toria lumii create# a cerului 'i a pmntului- $l a /otrt %
fac ceva ce numai drago%tea nemrginit poate face# 'i anume
% trimit pe Giul Su# =nul6"%cut2 %6L 1mbrace 1n zdrene
omene'ti# 1n zdrenele unui cer'etor pentru ca % nu in%pire
team cer'etorilor prin lumina 'i mreia Sa- $l a /otrt %
arunce porcilor cea mai de pre perl a Sa# % o arunce celor ce
%e tolneau ca porcii 1n noroi-
Si Giul de mprat a pornit bucuro% 1n 1ntmpinarea
%acrificiului Su %i $l a cobort aici# unde urma'ii $vei %e bteau
pentru /ran cu animalele- $l a g%it o %ingur fiic a $vei 6
una# unic# pur %i %fnt Gecioar# care era demn de a e%e
din corpul %u un corp pentru $l- Si 1n ace%t ve'mnt %rccio%
din carne# $l a aprut printre beivi 'i turbai ca %i cum ar fi
aprut 1ntr6o ca% de nebuni-
De ndat ce urmaii *iarelor )0au &zut au srit
asupra -a cu cuitele. !l s0a *erit.
Cnd !l i0a numit *ii ai @atlui ceresc, ei )0au pri&it
cu gura cscat i I0au cerut o minune.
Cnd !l a *cut mai multe minuni, ei au spus c le0a
*cut cu a7utorul dia&olului. Cci ei ncetaser de a mai
crede n Dumnezeu, ns de credina n dia&ol nu s0au
lsat niciodat.
Cnd !l a nceput s scoat demonii din oameni, ei
au spus c !l alung demonii cu a7utorul lui Belzebut,
prinul demonilor8
Cnd !l le0a mprtit din nelepciunea cereasc,
ei )0au ntrebat unde a *cut coal. -i cnd au auzit c
!l era tmplar, *r coal i n&tori pmnteti, )0au
dispreuit.
Cnd a dat orbului &edere n ziua de -abat, ei )0au
acuzat de nclcarea legii cu pri&ire la -abat.
Cn# a postit, ei L-au nu!it gur!an#.
Cn# &-a rugat lui u!ne'eu, ei L-au nu!it ateu.
Cnd a stat lng pctoi, ei )0au numit pctos.
Cnd i0a ntrebat ce pcat a s&rit, ei au nceput s
latre la !l precum nite cini turbai.
Cnd !l le0a &orbit despre mpria cerurilor, ei )0
au acuzat c &rea s0i trdeze romanilor. Dar cnd !l le0a
spus s dea cezarului ceea ce aparine cezarului, ei )0au
predat romanilor, acuzndu0) de mare trdare mpotri&a
6omei8
In cele din urm, ei )0au scuipat4 adic I0au dat
anume ceea ce erau ei 0 scuipat respingtor8
!i )0au rstignit pe cruce. -i pe cnd s*nt sngele
-u se &rsa pe pmnt, ei Il insultau i dansau n 7urul
-u.
Ins el a *ost biruitor i -0a ridicat din mormnt i a
do&edit lumii cine era. -i lumea a pornit pe urmele -ale.
"i lumea a nceput s n&ee de la el i a ncetat s *ie
una cu animalele.
Oinei minte# cltorilor# %ngele Su a %tropit pmntul-
Cu propriul Su %nge a 1n%emnat $l crarea ce duce ctre
ba'tin voa%tr pentru ca voi % nu v abatei de la ea- Cei ce
cltore%c pe mare prive%c la %tele pentru a nu %e rtci-
A%igurai6v c 'i voi# ca 'i ei# privii %pre picturile din %ngele
Su# %pre picturile ce %trluce%c ca %telele# 'i vei vedea
crarea ce duce %pre ba'tin voa%tr-
"ici moartea 'i nici mormntul nu v pot %ta 1n cale# c/iar
dac trupurile voa%tre vor fi moarte 1nainte ca $l % %e arate
lumii pentru ultima oar# nu vei fi pierdui din vedere %au uitai-
0oi vei a'tepta 1n faa porilor luminii eterne pn va r%una
trmbia ar/ang/elului-
:ai )nt*i va r%una trmbia ar/ang/elului- Ace%tui r%unet
al trmbiei cere'ti 1i va urma 1nvierea morilor din morminte#
1nvierii 1i va urma 1nfrico'ata Dudecat a lui Dumnezeu- Si
1nfrico'atei Dudeci a lui Dumnezeu 1i va urma viaa celor drepi
1n 1mpria ve'nic a lui >ri%to%- A'a a fo%t proorocit de ctre
Cel Adevrat- Toate proorocirile Sale %6au 1ndeplinit- Si acea%ta
%e va 1ndeplini-
0iaa veacului ce va % vie e%te viaa 1n %lav %i fericire# 1n
1mpria Creatorului# n braele @atlui, )n Paradis. Aceast a
este &iaa neatins de *ric, netulburat de ngri7orare,
nentune cat de boal, imun la decdere si moarte.
@oate necazurile &ieii pe pmnt &or prea o
pictur de ap srat n apa proaspt a unui ru,
comparate cu &iaa din Paradis. +$ele ce ochiul n6a vzut 'i
urec/ea n6a auzit 'i la inima omului nu %6au %uit# ace%tea le6a
gtit Dumnezeu pentru cei ce6L iube%cC 84 Cor ., !#. $iaa
pmnteasc n comparaie cu acea &ia este precum
umbra unui pom *a de pom. =mbra %e a%eamn cu
pomul# dar nu e%te pom- A'a %i viaa pmntea%c a omului
%eamn cu viaa# dar nu e%te via adevrat-
$a e%te ca %omnul comparat cu trezia- Cnd vom intra 1n
acea via# va fi ca %i cum ne6am trezit din %omn 'i vom intra
treBi 1n 1mpria trezviei- Acea%t 1mprie a trezviei e%te
1mpria nemuritoare a lui Dumnezeu# 1n ea domne'te =nul
Dumnezeu- Fi 1n ea nu e&i%t amalgam de fal%itate 'i adevr#
cci totul e%te adevr:
nici un amalgam de dreptate 'i nedreptate# cci totul e%te
dreptate2
nici un amalgam de frumu%ee 'i urenie# cci totul e
frumu%ee2
nici un amalgam de lumin 'i 1ntuneric# cci totul e%te lumin2
nici un amalgam de fericire 'i necaz# cci totul e fericire2
nici un amalgam de via 'i moarte# cci totul e via-
Acea%t 1mprie nemuritoare e%te 1mpria lui >ri%to%#
ve'nica 1mprie a Domnului no%tru 'i .ntuitorului li%u%
>ri%to% 8 Ptr l, ''; >> Tim K# +7;- Cci $l e%te cel mai mare bi6
ruitor 'i Lui i %6a dat putere 'i %lav 'i autoritate 'i domnie 'i
Budecat 'i un tron mai pre%u% de toate tronurile 'i mreie mai
pre%u% de toate mreiile- $l deine toate ace%tea pentru vecie
ca =nul6"%cut Giu al lui Dumnezeu# 1n% !l a c tigat toate
acestea pe pmnt ca om2 prin umi lire, su*erin i
moarte.
In aceast mprie (ristos &a *i ncon7urat de cei
ce0) urmeaz, de cei ce su*er i poart pe ei pecetea
su*erinei mpratului i Domnului lor. Ace'tia %unt
apo%tolii# profeii 'i drepii din 0ec/iul Te%tament# martirii 'i
mona/ii# a%ceii 'i purttorii crucii# p%torii 'i 1nvtorii (i%ericii
6toi cei ce %6au a%emnat lui >ri%to%- Toi cei ce au purtat
rzboiul Su %i au obinut victoria Sa %e vor aduna 1n Burul Lui
1mpreun cu 1ngerii Lui- A'a va fi# cci a'a a promi% $l cnd a
%pu%: @%i v voi lua pe voi la mine % fii %i voi unde %unt $uC
8loan +K#5;-
Acea%t 1mprie nemuritoare mai e%te numit 'i @<ra'ul
SfntC 'i @"oul eru%alimC- Prin frumu%eea %a ace%t ora' va
dep'i toate vi%ele# toate cuvintele# toate comparaiile# toate
concepiile umane- Ct de%pre cei ce vor fi con%iderai demni de
a intra 1n acea%t 1mprie etern %i %fnt# Domnul @va 'terge
orice lacrim din oc/ii lor 'i moartea nu va mai fi2 nici plngere#
nici %trigt# nici durere nu vor mai fi# cci cele dinti au trecutC
(Fapte )+#K;- A'a a fo%t ve%tit de ctre Cel Adevrat# a'a a fo%t
vzut de ctre Cel Clarvztor- Si a'a %e va 1ntmpla-
n ace%t ora' %fnt nu vor %trluci nici %oarele# nici luna 'i
nici %telele- @Si noapte nu va mai fi# 'i nu au trebuin de lumina
lmpii %au de lumina %oarelui# pentru c Domnul Dumnezeu le
va fi lor lumin 'i vor 1mprai 1n vecii vecilorC (Fapte ))# 9;- A'a
a fo%t ve%tit de Cel Adevrat %i a'a a fo%t vzut de Cel
Clarvztor- Si a'a %e va 1ntmpla-
maginai6v o lume# purttori de >ri%to%# unde 1n locul
%oarelui lumineaz Dumnezeul Prea1nalt n%u'i# $l %trluce'te#
1nclze'te# d via %i 1ntinere'te 1n permanen E Acea%ta e%te
lumea voa%tr# ctre care cltorii voi- Acea%ta e%te ba'tin
voa%tr 1n care voi v 1ntoarcei: o ba'tin nepieritoare# unde %i
voi vei fi nepieritori- Ace%ta e%te pmntul %trmo'e%c al fiilor
cere%cului Tat# al tuturor celor ce au fo%t adoptai ca fii ai lui
Dumnezeu prin Domnul li%u%- Si voi v vei numra printre
ace'tia de vei ie'i biruitori-
Acea%t 1mprie mai e%te numit %i @1mpria %finilor
Celui Prea1naltC- A'a cum clarvztorul prooroc a zrit prin vlul
timpurilor 'i a %pu%: @'i 1mpria 'i %tpnirea %i mrirea
1mpriilor care %unt %ub ceruri 'i %e vor da norodului %finilor
Celui Prea1nalt2 1mpria Lui e%te 1mprie ve'nicC (Dan 4#
)4;- n acea%t 1mprie nici un %trin nu are putere# ci Tatl
%ingur- "ici nu %unt %upu'ii ace%tei 1mprii %clavi# ci fii-
=n %clav nu ar 1ndrzni % privea%c 1n fa un rege
necuno%cut# 1n% %finii fii ai Sfntului mprat 1l vor privi 1n fa
pe Prea1naltul mprat cu libertate %i cu fericire- Totul va fi dup
cum a fo%t proorocit 'i %pu%: @'i vor vedea faa Lui 'i numele Lui
va fi pe fruntea lorC (Fapte ..,9#.
+, deliciu al deliciilor. +, comoar a como rilor. +,
*rumusee a *rumuseilor 0 s &ezi *aa Dumnezeului
#nul, $iu i %de&rat8
Ace%ta e%te raiul dup care ai tnBit voi- ,ai 6ace%ta e%te
numele# unul dintre cele mai dulci nume# al ace%tei 1mprii-
,aiul 6 ba'tin voa%tr# unde voi# cltori obo%ii# v 1ntoarcei
de pe pmntul 1ndeprtat# de pe cmpul cu %pini-
Care e%te preul a toat acea%t binecuvntare# v
1ntrebai A Ce r%pun% ai putea primi# frai cercettori A Dac
%oarele# luna 'i %telele ar aparine unuia dintre voi 'i dac ai
%c/imba toate ace%tea pe toat acea%t binecuvntare# voi nu
ai da nimic- Cum poate cineva % cumpere ve'nicia cu prafA Cu
ce comoar pieritoare ar putea cineva cumpra ceea ce e%te
nepieritor A
Totu'i# e&i%t o comoar nepieritoare a%cun% pe care
fiecare mo'tenitor al ace%tei binecuvntri o poart 1n %ine- $l o
poart 1ntr6un ambalaB pieritor- Acea%ta e%te o mic# plpitoare
flacr a iubirii pentru Domnul Dumnezeu- Acea%t mic flacr
nu moare o dat cu ambalaBul fizic 1n care e 1nf'urat# ci
trie'te 'i lumineaz- Sufletele eroice o apr 1n mod eroic de
vnturile %c/imbtoare ce ar putea6o %tinge 1n timpul cltoriei-
Cu acea%t flacr a drago%tei %ufletele drepte %unt con%iderate
demne de a %e 1nfi'a 1naintea Dumnezeului viu# 1nve'mntate
1ntr6un corp cere%c 1nviat- Ace%ta e%te preul- Pentru ace%t mic
dar adu% lui Dumnezeu# iubitorii de Dumnezeu vor primi ca
%c/imb 1n dar 1mpria# filiaia 'i viaa etern# 1ntr6un cuvnt#
raiul-
Acea%ta e%te credina celor luminai 'i per%evereni-
Acea%ta nu e%te credina celor 1ntunecai %i la'i# care %6au
a%cun% de lumina divin %au care o prive%c cu la'itate- Cei
luminai de Du/ul lui Dumnezeu prime%c cu bucurie razele
ace%tei lumini divine emanate din acea lume a realitii- $i le
prime%c ca pe ni'te %cri%ori venite din ara natal# ca pe ni'te
%cri%ori %finte venite de la Tatl lor- Fi ei r%pund la ace%te
%cri%ori cu %alutri din inim- Din ace%te %cri%ori %finte# p6
rinte'ti# ei afl de%pre 1nceputul# miBlocul 'i %fr'itul lumii
create- Fi ace%te %cri%ori %e nume%c Sfnta Scriptur- Fi ei afl
de%pre via lor 1mprtea%c# de%pre nimicnicia lor actual 'i
de%pre %lava lor viitoare- Ace%te cuno'tine le %unt confirmate
de ctre Tradiia prinilor %fini 'i luminai# Tradiie p%trat 1n
(i%erica <rtodo&-
Po%ednd ace%te cuno'tine# ei %e pregte%c per%evereni
pentru intrarea lor 1n viaa ve'nic 'i pentru 1ntlnirea lor
fericit cu Tatl cere%c- Fi ei 1i aBut pe fraii lor# pe tovar'ii lor#
ca % %e pregtea%c %i ei- Pentru c Tatl cere%c nu a'teapt
1ntoarcerea unui copil dintr6un inut 1ndeprtat# ci multe
milioane de copii- Cine ar putea %pune ct de muli %unt
ace'tia A "umrul lor e ca numrul %telelor de pe cer# ca ni%ipul
pe rmul mrii# ca praful pe pmnt- Acea%ta e%te populaia
norodului cere%c# 1mpria lui Dumnezeu# pe care nici o
naiune nu a egalat6o %au nu o va egala-
Da# %i acea%ta e%te doar o parte din populaia naiunii
nemuritoare a lui Dumnezeu- Cealalt parte con%t din
nenumrate cete de 1ngeri nemateriali-
Acea%ta e%te credina voa%tr# o# purttori de >ri%to%# %i
credina %trmo'ilor vo'tri luminai 'i per%evereni- Gie acea%ta
%i credina copiilor vo'tri# din generaie 1n generaie# pn la
%fr'itul binecuvntat al cltoriei- Acea%ta e%te credina
ortodo& mntuitoare# ce nu a fo%t niciodat ru'inat- Cu
adevrat# acea%ta e%te credina poporului ale%# a celor ce
poart icoana lui Dumnezeu 1n %ine- n Jiua Dudecii# cnd
>ri%to% va Budeca cu dreptate# ei vor fi luai 1n 1mpria
cerea%c 'i vor fi numii binecuvntai-
Cuprins
Despre autor
Prefa
Crezul, sim-olul de credin
". +$red )ntrUn&l D&mne%e&-
- @Tatl Atotiitorul# Gctorul cerului %i al pmntului# al tuturor
celor vzute 'i nevzuteC
""". +Si )ntr6=nul Domn li%u% >ri%to%# Giul lui Dumnezeu# =nul6
"%cut# Care din Tatl S6a n%cut mai 1nainte de toi veciiC
0- @Lumin din Lumin# Dumnezeu adevrat din Dumnezeu
adevrat# n%cut nu fcut# Cel de o fiin cu Tatl# prin Care
toate %6au fcut
V. +Care pentru noi oamenii %i pentru a noa%tr mntuire# S6a
pogort din ceruri %i S6a 1ntrupat de la Du/ul Sfnt 'i din .aria
Gecioara %i S6a fcut omC
V". @Si S6a r%tignit pentru noi 1n zilele lui Poniu Pilat# a ptimit
%i S6a 1ngropatC
V"". +Si a )nviat a treia zi dup ScripturiC
0- @Fi S6a 1nlat la ceruri 'i %ade de6a dreapta TatluiC
?- @Fi iar'i va % vie cu %lav# % Budece viii 'i morii# a Crui
1mprie nu va avea %fr'itC
?- @Fi 1ntru Du/ul Sfnt# Domnul de viat Gctorul# Care de la
Tatl purcede2 Cel ce 1mpreun cu Tatl 'i cu Giul e%te 1nc/inat 'i
%lvit# Care a grit prin prooroci-
?- @ntr6una# %fnt# %obornicea%c %i apo%tolea%c (i%ericC
?- @.rturi%e%c un botez %pre iertarea pcatelorC
?- @A'tept 1nvierea morilor-
?0- @Fi viaa veacului ce va % vieC
Societatea de Di,&%are SUPE?@?AP=
v ofer po%ibilitatea de a primi prin po't cele
mai bune cri de %piritualitate# teologie# cultur
religioa%# filo%ofie aprute la edituri de pre%tigiu
%au orice alte cri din domeniu aprute 1n ar-
Plata se face ram-urs la primirea crilor+ ta2ele po)tale
sunt suportate de %uper'rap(!
D";UAA?E: S.$ S&pergraph S.?.B.
Str. A,inelor nr. .9, sector 9,
49+5:# (ucure'ti Tel-# fa& *+655:-43-+5 e6mail: sophiaC,3.ro