Theodor Aman (1831-1891)

O importan deosebit pentru pictura romneasc este Theodor Aman (1831-

1891) fiind un artist desvrit cu studii academice la Paris i cu succese deosebite
cum ar fi n 1853 Autoportretul i compoziia Btlia de la Oltenia din 1854.
Aman este interesat de tehnicile artistice ale picturii, gravurii sau sculpturii
folosind toate genurile din pictura secolului al XIX-lea. Respect normele compoziiei
academice i picteaz evenimente istorice trecute exemplu fiind Izgonirea turcilor la
Clugreni i Vlad epe i soli turci, dar i lucrri inspirate din evenimentele
contemporane cum este Hora Unirii la Craiova. Fiind foarte talentat, a putut s
abordeze diverse modaliti de tratare, mai moderne, realiste, romantice, i chiar
preimpresioniste. Ca desenator, Theodor Aman este apreciat datorit manierei
asemntoare neoclasicilor ce finisau fiecare form n parte i subordonau culoarea
desenului, exemplu fiind compoziia neterminat Boierii surprini la osp de trimiii lui
Vlad epe. Pictorul fascinat de stilul de via al bucuretenilor, picteaz petrecerile
date n atelierul su, realiznd o adevrat cronic monden pictat. Exemple de astfel
de picturi sunt:Petrecere cu lutari, Bal mascat n atelier, Serat, Dama cu
cinele, La fereastra atelierului cel mic. Viaa la ar este o alt tem abordat de
pictor, realiznd lucrri de mici dimensiuni n care personajele sunt plasate n mijlocul
peisajului cptnd prospeime datorit libertii pensulaiei i luminozitii culorilor.
Exemple pot fi: Hora la Aninoasa, Glume de peste Olt, n grdina pictorului, sau
Siest n grdin. Datorit faptului c gravura autohton era la nceput, Aman
abordeaz i aceast secie artistic i nva tehnicile reuind lucrri deosebite n
acvaforte (Autoportret, ran cu cciula n mn). Artistul are un merit deosebit i n
nvmnt deoarece nfiineaz n Bucureti n anul 1865 Academia de Belle-Arte pe
care o va conduce timp de peste 25 de ani. El organizeaz Pinacoteca Statului i tot el
iniiaz expoziii colective ca la Paris, prima fiindExpoziia artitilor n via din 1865.