Pictor de excepie ce va fi un deschiztor de drumuri n
coala de pictur, tefan Luchian (1868-1916) aduce un aer de modernism de la Mnchen sau de la Paris. Se simte mai aproape de pictura grigorescian dect de cea academic. Datorit contactului su cu tendinele din afara rii, reuind s vad multe expoziii ale unor pictori de seam, el revine n ar luptnd mpotriva academismului i artei oficiale. Are un rol important n organizarea Expoziiei artitilor independeni din 1896, dar i n cazul nfiinri societii Ileana ce avea ca scop rspndirea simului artistic n Romnia. n 1899 aceast societate i nchide activitatea dar numele ei este preluat de o revist de art, la care Luchian este un colaborator activ. Datorit lui Luchian pictura romneasc va trece de impresionism apropiindu-se din ce n ce mai mult de postimpresionism. n 1901, pictorul realizeaz o lucrare deosebit numit Safta florreasa ce are o ncrctur melancolic, i este realizat n contururi lineare ce nchid ferm suprafeele de culoare. Luchian realizeaz peisaje, portrete, naturi moarte, compoziii cu personaje dar i un numr important de pasteluri de o calitate artistic deosebit rmnnd cel mai important artist romn ce a folosit aceast tehnic. Artistul nu renun n totalitate la tradiionalism ci pstreaz elemente ale acestuia combinndu-le cu cele ale modernismului. Luchian este un iubitor al universului citadin, cunoscnd lumea boemei bucuretene(Alecu literatu, Birt fr muterii) dar i, cea a mahalalei(Safta florreasa, Spltoreasa, Ghereta din Filantropia, Col din strada Povernei). Vara obinuia s plece din Bucureti n cutarea motivelor picturale la Brebu, Moineti sau Filipetii de Pdure. Lucrri ca: Fntna de la Brebu, Moara de la poduri, Scrnciobul, Slciile de la Chiajna, toate realizate n culori pastelate ce absorb lumina albstruie a cerului, dar fr ca forma s se piard sunt capodopere ale genului. Luchian acord un loc important n arta sa i florilor, dndu-le via i strlucire n lucrri precum: Anemone, Cascada tcut a culorilor, Scara cu flori. O dat cu realizarea compoziiei Lutul, Luchian marcheaz o nou etap n pictura romneasc. Un tablou ca <Lutul>, care prin valorile sale decorative poate fi socotit un veritabil testament plastic, l anun defapt pe Pallady i pe Tonitza, acesta din urm i muli ali adoptnd tipul de expresie plastic folosit de Luchian ...V. Florea A pictat i autoportrete dar cel mai celebru este cel intitulat Un zugrav, acesta impresionnd prin patetismul su.