Concepia antropic pe plan ecologic, economic i politic, a fost

declanat de criza polurii mediului, a epuizrii resurselor naturale, a

diminurii relative a hranei, a urbanizrii, a industrializrii nearmonizate cu
dezvoltarea ecosistemelor naturale. Toate aceste fenomene au generat
dezechilibre i au obligat omul s recurg la noi aciuni pentru
supravieuire.








Ecosistemul cuprinde biocenoza i biotopul.

fiinele vii sunt constituite numai din oameni,
iar biotopul din toate celelalte componente ale mediului nconjurtor.
Biotopul, n cazul ecosistemelor antropice i extinde sfera de
obinere a bunurilor necesare dezvoltrii vieii, n mod global la
ntreaga planet.
Ecosistemele antropice sunt complexe alctuite din
o elemente naturale,
o artificiale i
o sociale care condiioneaz viaa, dezvoltarea i confortul
individual.
Schema general a ecosistemelor antropice include:
Ecosistemul individual i familial cu rolul fundamental
al locuinei pentru desfurarea vieii confortabile a
membrilor familiei.
Ecosistemul local- localitatea cu ndeplinirea unor
funcii comune pentru membrii colectivitii cu scopul
asigurrii unei caliti superioare a vieii individuale.
Ecosistemul regional i naional.
Ecosistemul global.


A) Definitie.
Populatia umana in ansambul planetar in corelatie cu factorii de mediu
formeaza ecosistemul uman.
Acest ecosistem se gaseste intr-o continua transformare desi tinde mereu
spre o stare de echilibru.
Factorii de mediu: apa, aerul, solul, subsolul, precum si cei artificiali:
adaposturile, imbracamintea, uneltele, mijloacele de productie si
transport, bunuri spirituale sunt impartite intre toti oamenii dar obtinerea
lor la nivel individual depinde de legatura care se stabileste intre individ si
comunitate.
Oamenii stabilesc intre ei relatii in functie de modul in care se grupeaza si
se organizeaza la diferite nivele ca: familial, de grup, comunal, regional,
national, continental, planetar.
Elementele materiale, artificiale si psihosociale leaga oamenii atit in
cadrul aceluiasi nivel cit si intre nivele diferite.
La fiecare nivel se poate constitui un ecosistem.
Primul criteriu de organizare a populatiei umane si a mediului de viata in
cadrul ecosistemelor umane este cel biologic din care face parte
sanatatea fizica si mai ales aspectele psihico-sociale ale individului si
comunitatii.
Ecosistemele umane constitue cadrul in care se desfasoara viata
omului si care conditioneaza sntatea sa, iar interelatiile om-mediu stau la
baza tuturor bolilor. Cu alte cuvinte viata si sntatea individului se
menine printr-om puternica mbinare sistemica intre partile componente
ale ecosistemului prin ndeplinirea urmtoarelor FUNCTII:
conform schemei







FAMILIA, nucleul de grupare biologica se constitue la om
nu numai pe baze instinctive de conservare,
nmulire i cretere,
ci si pe baze raionale,
psihologice, culturale
pe afeciuni de ordin sentimental si social.

Familia i duce traiul in locuin, un complex ce poate fi asimilat cu habitatul
celorlalte vieuitoare.

Locuina a evoluat de la simplu adpost mpotriva
intemperiilor naturale,
a animalelor periculoase,
a altor oameni aflai n raporturi antagonice,
la locuina moderna n care toate elementele artificiale ce o compun
leag omul de restul colectivitii umane.



Rolul locuinei moderne este foarte complex:
o asigurarea confortului termic,
o nmulirea i creterea tinerelor generaii,
o pregtirea hranei,
o activitate casnica si gospodreasca,
o desfurarea unor activiti meteugreti,
o educarea instruirea copiilor,
o munca intelectuala a adultilor,
o odihna si divertisment in vederea refacerii fortelor pentru
munca,
o tratarea bolnavilor,
o adapostirea si ingrijirea batrinilor pina la moarte.
Locuinta moderna este legata prin conexiuni fizice si psihosociale cu restul
ecosistemelor umane aflate in acelai plan de mrime si importanta sau in
planuri superioare.

Daca iniial familia putea sa-si asigura toate necesitatile numai prin conexiuni cu
natura inconjuratoate, familia moderna devine mult mai sociala si depinde
practic in totalitate de comunitate deoarece toate resursele de energie sunt
de ordin social:
hrana,
cldura,
apa,
energie electrica,
gaze naturale
ca si satisfacerea unor necesitai de ordin psihic,
cultural si documentar prin media.
De asemenea indepartarea reziduurilor, asigurarea transportului precum si alte
servicii depind de societate in ansamblu (fig 3.2 si 3.2.).
INDICATORUL de CALITATE a VIETII totalitatea bunurilor si serviciilor,
materiale si spirituale, atit din punct de vedere cantitativ cit si calitativ da care
beneficiaza un individ






fig 3.2.


Fig 3.2.



fig 3.2



Relatiile interumane ale membrilor unei familii se stabilesc
cu familiile din grupul comun de locuinte,
cu rudele si prietenii,
cu colegii de la locul de munca
cu persoane care-i asigura alte necesitati: de cooperare, de instructie, de
divertisment.

Omul isi petrece cea mai mare parte a timpului si cele mai importante momente
din viata in locuinta, de aceea sanatatea sa este puternic conditionata de starea
locuintei. Habitatul omului modern, mai mult ca pina acum, face parte
integrata din mediul total si in eforturile sale de a ameliora acest mediu
actiunea de sanatate publica trebuie sa tina seama de acest fapt (OMS
Geneva 1967)

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca locuinta moderna in comparatie cu
vechea locuinta, sunt mai exigente, mai complexe dar si mai generalizate mai
extinse la majoritatea populatiei.
/
CERINTELE LOCUINTEI MODERNE
Cerinte fiziologice
Termoreglarea reprezint funcia de meninere relativ
constanta a temperaturii din locuina in scopul realizrii unui microclimat ce
respecta norme de igiena stabilie in conformitate cu o serie de factori particulari
ca gradul de adaptare si clire a organismelor. Microclimatul de locuina trebuie
sa favorizeze funcia de termoreglare a organismelor aflate in stare de repaos,
de odihna, astfel incit sa nu fie favorizata scderea rezistentei biologice. Sunt
controverse in legtura cu utilizarea sistemelor de aer condiionat, metoda cea
mai moderna de meninere a unor proprietati constante a atmosferei indoor
astfel incit sa se asigure confortul termic, adic organismul sa nu fac nici un
efort de adaptare. Numai ca prelungind fara limita viata in aceste condiii
organismele isi pierd abilitatea de a se adapta la condiiile in care organismului ii
este impusa aceasta stare de stres rece. Astfel aceste persoane fac frecvent
boli a frigore numai prin simpla ieire in strada. Normele de temperatura in
locuinele moderne sunt de 18-20C cu tendina de cretere in tarile nordice
iniial norma termica a fost de 17-18C si in prezent a crescut la 22-24C fata de
oamenii care triau cu sute de ani in urma numai in condiii termice (de ex in
Tara de Foc Magellan) foarte vitrege imbracati sumar aveau o biologie
apropiata de cea a animalelor in timp ce astzi dorina subiectiva de confort
termic este de 24-26C.
Respectarea compoziiei normale a aerului
Primul indicator chimic de puritate si confort al aerului l constitue concentraia
CO
2
, metabolit principal al fiziologiei umane, rezultat al oxidrii carbonului in
procesele metabolice si eliminat prin procesul de respiraie. In locuina, dioxidul
de carbon poate proveni i din alte surse, arderi de combustibil, respiraia
plantelor. Concentraia sa toxica a fost considerata 3-4%, dar o serie ntreaga de
investigaii electroencefalografice au artat ca expunerea vreme ndelungata la
concentraii mai sczute de dioxid de carbon influenteaza negativ activitatea
sistemului nervos central, de aceea se recomanda scderea concentratiei pina la
limitele aerului natural. Ali componeni ai aerului pot fi particule de praf, alimente
alterate, substane chimice pstrate in locuina, compui alergogeni.
Iluminarea
Lumina solara prin lungimile de unda din vizibil si ultraviolet influenteaza
pozitiv organismul uman, atit functia vizuala cit si sistemul nervos central.
Tendina de exces a luminii (atit naturale cit si artificiale) creaza oboseala.
Radiaia UV care ajunge in locuina odat cu lumina solara asigura dozele
profilactice chiar in locuina in funcie de proprietatile constructive ale
acesteia.
Linistea nivelul de zgomot

Cerinte psihologice
Cerintele psihologice si sociale influenteaza sntatea si biologia umana.
Aceste cerine in de proiectarea, dotarea si mai ales de organizarea locuinei.
Astfel, buna repartizare a spaiului in funcie de numrul si sexul membrilor
familiei, posibilitatea de izolare dupa plac a individului, de dotare, s.a.m.d.