Curs Materii Prime Vegetale Partea II Tppa Anul II Muste Sevastita

MATERII PRIME VEGETALE SEVASTIA MUSTE
C U P R I N S
Cap.1. SPECII LEGUMICOLE.. 3
1.1. Legume solano-fructoase... 3
1.1.1. Tomatele 3
1.1.2. Ardeiul... 8
1.1.3. Ptlgele vinete.. 11
1.2. Legume cucurbitaceae... 13
1.2.1. Castravei... 13
1.2.2. !ovlecelul comun.. 1"
1.2.3. Pe#enele galben. 1$
1.2.%. Pe#enele verde... 1&
1.3. Legume rdcinoase... 1'
1.3.1. (orcovul... 1'
1.3.2. Ptrun)elul. 21
1.3.3. *elina de rdcin. 22
1.3.%. Pst+rnacul. 23
1.3.". ,idic-ile.... 2%
1.%. Legume din gru#a ver.ei... 2$
1.%.1. /ar.a alb. 2$
1.%.2. /ar.a ro0ie. 28
1.%.3. Cono#ida... 2'
1.%.%. 1ulia.. 32
1.". Legume bulbifere... 32
1.".1. Cea#a. 32
1.".2. 3sturoiul 3%
1.$. Legume #erene 0i condimentare 3$
1.$.1. ,eventul. 3$
1.$.2 4#arang-elul.. 3&
1.$.3. 5reanul.. 38
1.$.%. Leu0teanul. 3'
1.$.". (cri0ul. %2
1.$.$. (rarul.. %1
1.$.&. ,o.marinul %2
1.$.8. Cimbrul de cultura. %3
1.$.'. Asmuiul.. %3
Cap.2. SPECII POMICOLE %"
2. 1. (rul %"
2. 2. Prul. %&
1
2. 3. Prunul... %'
2. %. Caisul... ""
2. ". Piersicul "8
2. $. Cire0ul.. $3
2. &. /i0inul.. $&
2. 8. 6ucul &2
2. '. Alunul.. &$
2.12. C#0unul.. &'
2.11. 7meurul 0i murul.. 81
2.12. Coac.ul... 8%
2.13. Afinul... 8$
2.1%. Ctina alb 8&
Cap.3. VIA DE VIE '2
3.1. 4oiuri de struguri #entru vin... '2
3.2. 4oiuri de struguri #entru vinuri albe de consum curent.. '1
3.3.
4oiuri de struguri #entru vinuri albe de calitate su#e-
rioar
'2
3.%. 4oiuri de struguri #entru vinuri ro0ii de consum curent.. '%
3.".
4oiuri de struguri #entru vinuri ro0ii de calitate su#e-
rioar
'"
3.$. 4oiuri de struguri #entru vinuri aromate.. '$
3.&. 4oiuri #entru sucuri de struguri '$
3.8. 4oiuri de struguri #entru vinuri s#umante... '$
3.'. 4oiuri de struguri #entru vermut.. '&
3.12. 4oiuri de struguri #entru distilate 8nvec-ite. '&
BIBLIOGRAFIE
'8
2
C a # i t o l u l 1
4P9C:: L913(:C;L9
1.1. LEGUME SOLANO-FRUCTOASE
1.1.1. Tomatee - Solanum lycopersicum L.! sin.
Lycopersicum esculentum M".< Fam. Solanaceae
Impo#ta$%&. =ructele de tomate #re.int im#ortan economic 0i alimentar nu
at+t #rin coninutul 8n elemente energetice c+t #rin coninutul ridicat 8n vitamine< sruri
minerale 0i aci.i organici
3tili.ate la 8nce#ut numai ca #lante ornamentale< tomatele au fost considerate
legume 8n )urul anului 18&2 8n =rana 0i mult mai t+r.iu 8n 1ermania 0i 9lveia
>(A:9,< 1'$'?.
=ructul< o bac< este format din e#icar# >#ielia?< me.ocar# >#ul#a? 0i esut
#lacentar cu semine. Culoarea fructului imatur verde devine la maturitatea de consum
du# soi ro0ie< .meurie< #ortocalie sau galben.
4tarea de de.voltare a fructului la 8ncetarea cre0terii du# care< 8n general< au loc
modificri de #igmentaie mai este denumit 0i maturitate verde. ; caracteristic
im#ortant #entru valorificarea tomatelor este ca#a-citatea lor de a se matura du#
recoltare >#osmaturare?< 8nce#+nd cu o anumit stare de de.voltare.
9ste o #lant original din climatul cald Peru 0i (e@ic< ada#t+ndu-se destul de
u0or 0i la tem#eraturi mai sc.ute< #ut+nd fi cultivate 8n climatul tem#erat< din luna mai
#+n 8n octombrie< 8n c+m#.
90alonarea 8n tim#< alturi de su#rafeele mari de cultur< #roduc-iile mereu 8n
cre0tere #rin soiuri noi 0i te-nologii #erfecionate reflect im#ortana tomatelor care<
com#arativ cu alte s#ecii de legume< sunt con-sumate 8n cele mai mari cantiti.
Ansu0irile organole#tice ale fructelor cu gust s#ecific dulce - acri0or< forma 0i
culoarea atrgtoare e@#lic marele lor consum< 8n #rimul r+nd 8n stare #roas#t 0i ca
adaos la ma)oritatea #re#aratelor culinare.
=ructele de tomate #ot fi conservate sub diferite forme 0i anume suc< #ast< fructe
8ntregi coa#te< de#elate< murturi >fructele ver.i?. Bulio-nul se folose0te ca adaus la
#re#ararea altor ti#uri de conserve.
Princi#ala 8nsu0ire sub as#ectul nutriional a tomatelor trebuie con-siderat a fi
coninutul 8n acid ascorbic 0i substane minerale< a#ort a crui im#ortan se am#lific ca
urmare a cantitilor mari 8n care se #ractic consumul< mai ales 8n stare #roas#t.
3
Com#o.iia c-imic. =ructele de tomate conin '3<"C a# 0i $<"C substan
uscat. !in totalul de substan uscat coninut "2C o re#re.int .a-arurile >3<%C?<
#roteina brut 1<11C< celulo.a 2<$8C< aci.ii organici< 2<'&C. Tomatele re#re.int un
esut de re.erv de ti# glucidic. 7a-arurile sunt alctuite #redominant din gluco. 0i
fructo.< re#arti.ate neuniform 8n interiorul fructelor. Pericar#ul conine cu 22C mai
multe .a-aruri reduc-toare >gluco. cu 32C?< dec+t esutul locular.
Amidonul< 8n cantitate ma@im de 1C 8n fructele necoa#te< se reduce du# coacere
la mai #uin de 2<1"C.
An com#o.iia #ereilor celulari intr urmtoarele #oliglucideD celulo.<
-emicelulo.e 0i #ectine.
Protidele se gsesc 8n cantiti reduse< fructele ferme conin 8n can-titate mai
ridicat< fat de cele moi< dintre aminoaci.ii #redominD acidul glutamic< as#artic< valin<
leucin< serin< tiro.in< li.in< etc.
Li#idele 8nsumea. 2<21C. Aci.ii gra0i constituie &"C din li#idele totale 0i sunt
re#re.entai de aci.ii linoleic< oleic< stearic< #almitic 0i miristic.
Acizii organici neazotai sunt re#re.entai #rin acidul citric 0i malic. ,e#arti.area
aci.ilor 8n fruct nu este uniform. Cantitatea cea mai mare a totalului aci.ilor 0i a acidului
citric se gse0te 8n s#aiul locular din )urul seminelor.
Carotenoidele< #rinci#alii #igmeni ai fructelor coa#te< difer 8n funcie de soiE la
soiurile cu o coloraie normal denumite 0i standard #olie-nele sunt alctuite 8n cea mai
mare #ro#orie din lico#en< #igmentul #rinci-#al< urmat 8n ordinea descre0terii cantitii<
de F-carotenE 8n gru#a @antofi-telor #redomin luteina. ,e#arti.area #igmenilor
carotenoi.i 8n fructe este neuniform 0i legat de factori morfo-anatomici. Astfel
cantitatea cea mai mare de #igmeni se gsesc 8n #ericar#ul e@terior >%2-"%C?< 8n
#ericar#ul interior >2"-38C? iar cel mai #uin 8n esutul locular >1&-2%C?.
Uleiurile eterice sunt cele care im#rim aroma s#ecific< la acesta contribuind 8n
s#ecialD cis-3--e@en-1<21E n--e@enal< 2-i.obutil-tia.ol.
Vitaminele. Coninutul 8n acid ascorbic< vitamin #redominant< #uternic
influenat de soi< #erioada 0i modul de cultur< este cu#rins 8ntre 1"-2" mgG122 g #.#.
6ecesarul .ilnic de vitamina C este de "2mg< #ut+nd fi aco#erit de consumul a 2-3 fructe
de circa 122 g. !at fiind im#ortana tomatelor #entru a#ortul de acid ascorbic< #recum 0i
de#endena lor de multi#lii factori< se recomand folosirea acestora 8n stare #roas#t.
Fitohormonii #rinci#ali #re.eni in fructele de tomate sunt au@inele< giberelinele<
citoc-ininele.
Enzimele. !in gru#a o@idoreducta.elor cea mai studiat a fost #ero-@ida.a<
glucona.a cu rol asu#ra glucanilor< modific+nd te@tura fructelor la maturare.
Ca o conclu.ie 8n ce #rive0te com#o.iia c-imic a fructelor s-au des#rins ni0te
corelaii #o.itive 8ntre coninutul substanei uscate 8n #rotein brut 0i cenu0< #rotein
brut 0i carotenoide totale< #rotein brut 0i aci.i liberi< #e c+nd 8ntre #rotein brut 0i
.a-aruri< #rotein brut 0i acid ascor-bic< acid malic 0i citric< corelaiile sunt negative
>B;!9A< 1'8%?.
Pa#t"'(a#"t&%" )"oo*"'e. Tomatele sunt #lante anuale 8n condiii de climat
tem#erat iar 8n climatul tro#ical sunt #lante #erene.
Sistemul raicular este de ti# #ivotant la culturile semnate direct 8n c+m# 0i
fascicular la cele 8nfiinate #rin rsad.
Tul!ina este erect de 8nlimi diferite 8n funcie de varietate< soi< astfel< la
varietile cu cre0tere nederminat 8nlimea acesteia #oate s a)ung la 2-3 m. Tul#ina
are o cre0tere sim#odial< dat fiind fa#tul c< du# a#ariia unei inflorescene 8n v+rful
tul#inii< cre0terea 8n 8nlime este con-tinuat de lstarul aflat la ba.a frun.ei din imediata
%
a#ro#iere a acesteia. 4oiurile care a#arin varietilor cu cre0tere determinat au 8nlimea
de 32-122 cm< menin+ndu-se 8n #o.iie vertical #+n la a#ariia fructelor c+nd datorit
greutii acestora se las #e sol< 8n li#sa unui sistem de susinere. Pe tul#in< la ba.a
frun.elor se formea. l"starii care au ca#acitate mare de fructificare dar care la soiurile
cu cre0tere nedeterminat #rin lucrarea de co#ilit din tim#ul cre0terii lstarilor se asigur
formarea de fructe mari #e tul#ina #rinci#al
Frunzele sunt im#ari#enat sectate< cu foliole de mrimi diferite< netede sau gofrate.
Florile sunt #e ti#ul cinci< au #etale galbene< cu stamine concrescute la ba. cu
tubul corolei< ceea ce u0urea. lucrarea de castrat necesare 8n #rocesul de #roducere a
seminelor -ibride. =lorile sunt gru#ate 8n inflores-cen de ti# cim. Poleni.area este
autogam#
Fructul este de ti# bac crnoas de form< mrime 0i culoare 8n funcie de soi. An
seciune fructul #re.int un numr diferit de lo)ii seminale 8n care sunt dis#use seminele.
Cu c+t numrul lo)ilor este mai mare cu at+t fructele sunt mai crnoase 0i mai bune
#entru consumul 8n stare #roas#t.
Seminele sunt oval-rotun)ite< turtite< aco#erite cu #eri0ori< albi-argintii.
S"+temat"'& ," +o"(#". Tomatele fac #arte din familia Solanaceae< genul Solanum<
s#ecia Solanum l$co!ersicum.
4oiurile de tomate rs#+ndite 8n cultur se clasific 8n funcie de #erioada de
vegetaie< de modul de multi#licare< de ti#ul de cultur 0i de destinaia culturii 8nD
a- So"(#" ," .")#"/" t"mp(#""D
cu cretere nedeterminatD
- consum %n stare !roas!"t"& 9@#ort :: =
1
< :oana =
1
< :0alnia "2 =
1
E
cu cretere determinatD
- cu 'olosire mi(t"D Precoce de 4ome0eni< Clu)-82 =
1
E
) !entru inustrializareD (onor< 4incron< /itamina< Brila %2"<
=erma< Primadon =
1
< !iablo.
)- So"(#" ," .")#"/" +em"t"mp(#""D
cu cretere determinatD
- cu folosire mi@t& Mariana* Miner+a* Arge, -./* Ro(ana* Unirea#
- #entru industriali.are& 0uz"u -1* Fa2el* Vira 344* Pa+io* Ronco*
Misouri5
cu cretere nedeterminatD
- cu folosire mi@t& Ace Ro$al* 0uz"u ..* 6iana#
- #entru industriali.are& 6acia* Roma* VF* Romec 33-* 7ematrie#
c) Hibrizi pentru cultura n solarii&
- '"'( +'(#t& E(!ort II* I,alnia 38* Ioana5
- '"'( p#e($*"t& Lucia* Solara* Sa+on5
d) Hibrizi pentru cultura n sere& Gloria* 0er$* Elena* A!ollo* Romatos* 6i+a*
7emarom* Res$set* S!leni* Vemone* Falcato* Mar'a* Mataor
Fa'to#"" )"oo*"'" 'a#e "$0(e$%ea/& 'a"tatea 0#('teo#
Soiul sau hi9riul este factorul genetic care asigur stabilitatea carac-terelor
ereditare a materialului folosit #entru 8nmulire. 4ub as#ectul calitii fructelor 8n cadrul
soiurilor 0i -ibri.ilor folosii 8n cultur e@ist diferene< acesta fiind unul din criteriile de
stabilire a destinaiei care i se d.
An urma studiilor 8ntre#rinse la noi 8n ara #e ' soiuri >B;!9A< 1'8%?< s-a constatat
diferene 8n ce #rive0te coninutul 8n .a-aruri< aciditate< coninutul 8n acid ascorbic 0i
"
carotenoide. 4e remarc la cele mai multe soiuri corelaia negativ 8ntre nivelul ridicat al
coninutului 8n substana uscat< .a-aruri< sau acid ascorbic 0i greutatea fructelor.
;biectivele bioc-imice ale ameliorrii constau 8n mrirea coninu-tului 8n
substan uscat< .a-aruri< #igmeni< sau ec-ilibrarea aciditii fruc-telor alturi de
obiectivul #roductivitate.
,itmul de cre0tere 0i de.voltare a #lantelor are determinare fi.io-logic 0i
bioc-imic. 4tudiile efectuate au artat c 8n #erioada rsrire-8nflorire< coninutul 8n
au@ine libere este mai ridicat 8n organele soiurilor tim#urii.
Com#o.iia c-imic a fructelor se modific at+t ca urmare a cre0-terii 0i maturrii
lor< c+t 0i 8n #erioada de #roducie 8n funcie de #o.iia inflorescenei 0i de v+rsta #lantei.
!in #unct de vedere fi.iologic fa.a de coacere a fructelor este caracteri.at #rin res#iraie
crescut< care marc-ea. terminarea maturrii 0i 8nce#erea senescenei< 8nsoit de tulburri
de culoare. An #erioada maturrii fructele au un coninut mai sc.ut 8n a#< 8naintea
maturitii de consum 0i mai mare la su#racoacere. An fructele ver.i se gsesc cantiti mai
mari de 6< P< H< iar 8n cele coa#te< mai mult cenu0< H< (g< =e 0i B. 3n element legat de
maturare este P al crui coninut nu varia. mult la fructe 8ntre #atru 0i .ece s#tm+ni de
la legare >maturitate te-nologic?.
:oninutul %n zaharuri al fructelor 8n #erioada de coacere cre0te tre#tat astfel 8nc+t
suma gluco.-fructo. a)unge 8n final la "2C din subs-tana uscat. ,a#ortul gluco.-
fructo. 8n #rimele stadii de de.voltare al fructelor indic o cantitate dubl de gluco.
fa de fructo.< #entru ca 8n a#ro#ierea coacerii valoarea acestuia s devin subunitar.
:oninutul %n amion al fructelor tinere este corelat #o.itiv cu acele 8n substan
uscat al fructelor coa#te. Amidonul se acumulea. 8n fructe #+n 8n a#ro#ierea
maturitii ver.i a#oi scade ra#id.
:oninutul %n !rotie av+nd valori ridicate la fructele ver.i mici< se mic0orea.
#+n la maturitatea verde< cre0te la coacere 0i scade din nou la su#ramaturare.
; im#ortan deosebit #rivind urmrirea #rocesului de maturare a fructelor a
avut-o evoluia aci.ilor organici nea.otai a cror cantitate se mic0orea. cu coacerea
contribuind la gustul s#ecific al fructelor la matu-ritatea de consum. An acest sens s-au
evideniat trei #erioadeD #erioada1< iniial< valorile sunt mai mari #entru aciditatea total<
liber 0i legatE #erioada a :: 8nainte de #+rg aciditatea total este ma@im< #entru ca 8n
#erioada a :::-a >#+rg?< s scad aciditatea total.
(odificarea #igmenilor 8n #erioada de maturare a fructelor 8nce#e cu dis#ariia
clorofilelor< evoluia #igmenilor carotenoidici 8nce#e o dat cu maturarea 8n verde a
fructelor.
3n alt com#onent a crei acumulare 8n fructe se intensific cu a#ro-#ierea coacerii
este uleiul eteric. Astfel< 8n #rimele fa.e de maturare s-au identificat 8n fructe acetatul
linalolului< la su#ramaturare coninutul 8n alcool< alde-ide< cetone. 4olanina scade cu
maturarea fructelor.
/itaminele< 8n s#ecial acidul ascorbic< 8n fructele mici coninutul este sc.ut<
8nce#e s se mreasc 0i a)unge la valori ma@ime la maturitatea te-nologic< #entru ca s
scad u0or la maturitatea de consum 0i #uternic la su#ramaturare.
Fa'to#"" e'oo*"'" 'a#e "$0(e$%ea/& 'a"tatea 0#('teo#
$
Tem!eratura re#re.int o condiie esenial #entru funciile meta-bolice 0i celulare
ale #lantelor. Cre0terile #lantelor ca 0i funciile re#roduc-tive #ot fi #uternic modificate de
tem#eratur< singur sau 8n con)uncie cu ali factori ca lumina< com#o.iia ga.elor<
umiditate 0i elemente nutritive minerale. Cre0terea #lantelor ca 0i funciile re#roductive #ot
fi #uternic modi-ficate de tem#eratur 8n combinaie cu ali factori de vegetaie >lumina<
com#o.iia ga.elor< umiditate 0i elementele nutritive minerale?. Cerinele fat de
tem#eratur este 8n funcie de fa.a de vegetaie.
Tem#eratura minim de germinaie a seminelor este de 12IC< cele o#time sunt de
2%IC.
6umrul< dimensiunea< vigoarea 0i cre0terea lstarilor laterali difer< de asemenea< 8n
funcie de tem#eratur< cultivar< nutrieni minerali< foto-#erioad 0i umiditate.
Tem#eraturi de 1%IC< 8n contrast cu cele de 2"IC 0i 32IC #roduc o cre0tere a numrului de
flori 8n inflorescen.
Lumina. Tomatele au cerine mari fa de intensitatea luminii< av+nd un rol
deosebit 8n #rocesele de cre0tere< diferenierea organelor< fructificare 0i coacerea fructelor.
:nfluena regimului de lumin asu#ra com#o.iiei c-imice a fructelor are re#ercusiuni
asu#ra acumulrii F-carotenului com-#arativ cu fructele maturate 8n condiii de 8ntuneric.
Cercetri asu#ra efectului maturrii fructelor din acela0i ciorc-ine< unele la lumin
0i altele la 8ntuneric< au artat c fructele e@#use la lumin au un coninut mai ridicat 8n
clorofil< caroten 0i lutein< iar fructele matu-rate la 8ntuneric sunt mai bogate 8n lico#en.
Umiitatea atmos'eric" ,i !reci!itaiile. La umiditate atmosferic ridi-cat de #este
'"C fructele conin mai #uin calciu< abundena #reci#ita-iilor< scade coninutul 8n
substan uscat a fructelor< #aralel cu cre0terea #roduciei.
6urata !erioaei e +egetaie. =ructele obinute din culturile tim-#urii au
coninutul 8n acid malic mai ridicat dec+t la culturile tardive< 8n sc-imb acidul citric se
acumulea. mai bine la culturile tardive. !e aseme-nea< fructele obinute de la culturile
tardive au coninutul ridicat 8n s.u. .a-aruri< aci.i 0i #rotein brut dac recoltarea se face
8n octombrie< 0i au mai multa a#< cenu0< celulo. 0i acid ascorbic dac recoltarea s-a
fcut 8n noiembrie< tem#eraturile sc.ute din noiembrie defavori.+nd acumularea
.a-arurilor.
=ructele de ser se caracteri.ea.< 8n general< #rin coninut mai redus 8n aci.i<
.a-aruri< uleiuri eterice com#arativ cu cele obinute 8n c+m# >gust fad?.
Fa'to#"" te.$oo*"'" 'a#e "$0(e$%ea/& 'a"tatea 0#('teo#
Pentru asigurarea consumului de tomate o #erioad c+t mai lung de tim# se
#ractic cultura 8n ser< solarii 0i c+m#.
Anfiinarea culturilor de tomate se face #rin rsad< #rodus 8n rsad-nie 8nce#+nd
din luna februarie< re#icatul 0i #lantarea acestuia 8n c+m# 8n #erioada a#rilie-mai< 8n
funcie de .ona de cultur
Prin multi#lele verigi< te-nica modern de cultur constituie un factor im#ortant
asu#ra com#o.iiei c-imice a #lantelor.
Nutriia mineral 0i fertili.area< elemente de ba. care influenea. calitatea
recoltelor.
Azotul< element im#ortant #entru cre0terea #lantelor 0i fructificare< este necesar mai
ales< 8n #erioada cre0terii fructelor. An #rimele fa.e de vegetaie< a.otul 8n e@ces #oate
#roduce o cre0tere lu@uriant a #lantelor< 8n detrimentul fructificrii< mai ales 8n condiii
de lumin redus
Fos'orul este consumat 8n cantiti mici dar este im#ortant 8n asimilarea a.otului<
la stimularea 8nfloritului 0i la fructificare.
&
Potasiul se consum 8n cantiti mari< contribuind la formarea 0i trans#ortul
-idrailor de carbon 0i a acidului ascorbic 8n fructe. Tomatele reacionea. bine la
a#licarea microelementelor >Ca< B< (n< =e< (o?.
Regimul de ap se reflect 8n com#o.iia c-imic a #lantelor adeseori mai
#ronunat dec+t fertili.area.
An ca.ul umiditii solului de &2C din ca#acitatea de c+m#< 0i fertili.are cu 6P<
frun.ele tinere au un coninut ma@im de clorofil< iar cu aceea0i umiditate dar cu
administrare de 6H< frun.ele acumulea. cantiti ma@ime de carotenoide.
An #erioada de maturare a fructelor irigarea trebuie fcut cu cantiti moderate de
a#< #entru a nu se mic0ora acumularea substanei uscate solubile 0i a acidului ascorbic.
3rmrindu-se un com#le@ de factori ca soiul< locul de cultur< so-lul< clima< starea
de maturare< fertili.area< a#licarea de erbicide< se #oate conclu.ionaD administrarea de
8ngr0minte 0i irigarea duce la cre0terea #roduciei de fructe< dar calitatea acestora sub
as#ectul acumulrii de com#u0i nutriionali este adesea defavori.at. =actorii ecologici #ot
avea o influen mai mare dec+t cei genetici asu#ra variabilitii com#o.iiei c-imice a
fruc-telor< 8n verile reci variabilitatea com#u0ilor c-imici ai fructelor 0i acumu-larea lor
sunt mai reduse dec+t 8n verile calde.
Re'ota#ea #rimelor fructe de tomate 8nce#e din ultima decad a lunii iunie 0i
continu #+n 8n august. =ructele se recoltea. la coacerea de#lin dac se valorific
imediat sau 8n stadiul de #+rg #entru trans#ort la distane mai mari.
1.1.2. ARDEIUL - Capsicum annum< =am. Solanaceae
Impo#ta$%&. ;riginal din (e@ic< 1uatemala 0i Peru ardeiul a fost adus mai 8nt+i 8n
4#ania 0i rs#+ndit 8n alte ri euro#ene 8nc din secolul J/:.
=ructul< o bac de forme 0i mrimi variabile care constituie cri-teriile clasificrii
soiurilor 0i gru#rilor lor 8n varieti Cele mai im#ortante varieti suntD grosum >ardei
gras?E longum >ardeiul lung 0i de boia? 0i acuminatum >ardeiul iute? >(A:9,< 1'$'< citat de APA5:!9A6<
2221?.
=ructele sunt utili.ate 8n dou stri de maturareD te-nologic 0i fi.iologic. La
maturitatea te-nologic fructele a)ung la mrimea soiului de culoare verde sau glbuie
de intensitate variabil< sunt necoa#te >fructe ver.i?. La maturitate fi.iologic stare la
care seminele #ot germina< fruc-tele au culoarea ro0ie< mai rar #ortocalie >fructe ro0ii
sau coa#te?.
1ustul fructelor este #ungent >iute? la varietatea acuminatum 0i mai rar la celelalte
varieti. =ructele se #ot matura du# recoltare >#ostmatu-rare?< 8nce#+nd de la o anumit
stare de de.voltare. =ructele tuturor varie-tilor se consum crude< constituind o surs
im#ortant de vitamina C< 8n #re#arate culinare du# fierbere 0i 8n stare conservat< 8n
soluii de sare< 8n oet sau sub form de bulion. !in ardeiul de boia se fabric boiaua dulce
sau iute.
Cultura #oate fi 8n c+m#< s#aii #rote)ate >sere sau solarii?. /aloarea nutritiv ridicat
a fructelor< cantitile mari 8n care se consum< stau la ba.a im#ortanei economice
mari a acestei s#ecii 0i )ustific e@tinderea su#rafeele cultivate 8n c+m# sau #rote)at.
Compo/"%"a '."m"'&. =ructele #rin coninutul ridicat 8n acid ascor-bic< #rin
#re.ena ca#sicinei 0i diversitatea gamei de carotenoide< caractere de s#ecie< #rin valoarea
nutritiv ridicat< au constituit elemente de studiu #entru numero0i cercettori.
8
Su9stana uscat" re#re.int &C 0i '3C a# la fructele ver.i< 8n sc-imb la cele
coa#te substana uscat este de 8<%&C iar coninutul 8n a# este de '2<38C. !in substana
uscat cantitatea cea mai mare revine .a-a-rurilor 3<2$C 0i #roteinelor 1<2$C.
Gluciele. Predomin .a-arurile alctuite dinD gluco. >&<33C?< fructo. >1<''C?
0i .a-aro. >2<3%C? #re.ente 8n fructele ver.i.
Protiele. !in totalul #rotidelor < care e@#rimat 8n #rotein brut nu de#0e0te 1C<
o cantitate de 3'-$$C revine #roteinelor.
!intre aminoaci.i #redomin aci.ii as#artic< glutamic 0i #rolina.
Li!ie. Pericar#ul este srac 8n li#ide. !intre aci.ii gra0i #redomin aci.ii oleic<
linoleic 0i #almitic.
Acizii organici neazotai sunt re#re.entai #rin aci.ii citric< malic< o@alic< gliceric.
An fructele ver.i la 122 grame s-au evideniat &3-1"& mg acid malic< 3-& mg acid citric.
:loro'ila. !intre com#u0ii res#onsabili de #igmentaia fructelor ver.i< clorofila<
#uternic de#endent de soi< se gse0te 8n cantiti 8n )ur de ' mg la ardeiul gras 0i lung 0i
numai de %C la ardeiul gogo0ar.
:arotenoiele constituie #rinci#alii #igmeni galbeni 0i ro0ii ai fructelor coa#te. An
ca.ul ardeiului gras ro0u< totalul carotenoidelor este cu#rins 8ntre 12& 0i 28% mgGKg s.#.<
#redomin ca#santina 0i L-carotenul. Boiaua obinut din fructele coa#te ale ardeilor de
boia conine cantiti mari de carotenoide< com#arativ cu cea din #ericar#ul #roas#t.
Vitamine. Acidul ascorbic #re.ent 8n cantiti mari< fiind de#endent 8n #rimul r+nd
de soi 0i de starea de maturare a fructelor< de#0e0te la fruc-tele ver.i 122 mgC de #.#. La
fructele coa#te ro0ii acumularea 8n acid ascorbic este mult mai mare >211-322 mgC g
#.#?. Alte vitamine im#or-tante care se gsesc 8n fructele de ardei suntD vitaminele B
1<
B
2
<
vitamina PP 0i vitamina 9. =ructele ro0ii au un coninut 8n vitamina 9 u0or mai ridicat< iar
8n vitamina B
1
< B
2
0i PP a#roa#e dublu com#arativ cu fructele ver.i.
:a!sicina. 4ubstane #ungente res#onsabil de gustul iute al ardeilor a crui
coninut varia. mult 8n funcie de soi 8ntre 2<2&-1<12 mgG122 g #.#. Cantiti foarte mici
de ca#sicine sunt #re.ente 0i 8n fructele dulci >2<2"' mgG122? s.u.
Pa#t"'(a#"t&%" )"oo*"'e >fig."8?. Ardeiul 8n climatul tem#erat este #lant anual.
Sistemul raicular este #ivotant< ma)oritatea rdcinilor au tendina s se de.volte
#e ori.ontal< ma)oritatea fiind rs#+ndite 8n stratul su#erficial al solului.
Tul!ina este ramificat sim#odial< datorit fa#tului c du# a#ariia unei
inflorescene 8n v+rful tul#inii< cre0terea 8n 8nlime este continuat de lstarul aflat la
ba.a frun.ei din imediata a#ro#iere a acesteia. La ba. este lignificat< re.istent< 8n tim#
ce ramificaiile tul#inii< lstarii< sunt fragili 0i se ru# u0or mai ales la recoltarea fructelor.
Anlimea tul#inii %2-&2 cm.
Frunzele sunt sim#le< #eiolate cu limbul cordiform la varietile cu fruct mare 0i
lanceolate la cele cu fructe mici. 4unt lucioase #e ambele fee 0i au culoarea verde cu
nuane diferite.
Florile< sunt -ermafrodite< de ti#ul cinci< dis#use c+te una sau dou la locul de
ramificare a tul#inii. Poleni.area este autogam.
Fructul este o bac< de forme< mrimi 0i culori diferite< 8n funcie de soi. La
maturitatea de consum #ot fi cu nuane de galben-ver.ui< #+n la verde 8nc-is iar la
maturitatea fi.iologic au culoarea ro0ie sau #ortocalie.
Seminele sunt dis#use 8n interiorul fructului< #e un rece#tacul cr-nos< au form
rotund-turtit< culoare galben.
So"(#" ," .")#"/". 4oiurile care se gsesc 8n cultur fac #arte din subs#ecii 0i
convarieti diferiteD
'
ss#. macrocar!um >ardei dulce? care cu#rinde convar. grossum* >ardei gras?<
conv. tetragonum >ardei gogo0ar?< conv. longum >ardei lung?.
ss#. microcar!um >ardei iute? din care fac #arte conv. acuminatum >fructe cu v+rf
ascuit? 0i conv. cerasi'orme >fructe 8n form de cirea0?.
4oiurile 0i -ibri.ii sunt #re.entai 8n tabelul 1.1.
E1o(%"a a'(m(&#"" +()+ta$%eo# '."m"'e 8n tim#ul #erioadei de vegetaie. An
#rimele fa.e de cre0tere a fructelor coninutul 8n carotenoide< clorofil 0i ca#sicin atinge
ma@imum de acumulare la %2 de .ile de la 8nflo-rire. An ultimele fa.e de de.voltare a
fructului care #reced maturarea< #rio-ritatea la fructele coa#te o are acidul citric 8n
defavoarea celui malic care la fructele ver.i avea 8nt+ietate.
An ce #rive0te evoluia li#idelor< s#re maturitatea te-nologic se remarc
8mbogirea #ericar#ului 8n li#ide< scderea #ro#oriei de glico- 0i fosfoli#ide< acumularea
ma@im de acid nicotinic. Prin #osmaturarea fruc-telor are loc scderea coninutului 8n
toate formele de .a-aruri< a aminoaci-.ilor< li#idelor 0i -idro@iaci.i 0i o cre0tere a
coninutului 8n ca#sicin 0i com#u0i de ti# ligninic.
Tabelul 1.1.
4oiurile 0i -ibri.ii de ardei cultivai 8n ,om+nia
>(onitorul oficial cu soiurile cultivate 222%?
Convarietatea
Perioada de
vegetaie >.ile?
4oiul< -ibridul
A#2e" *#a+
>grosum ?
122-112 !e 4iria< (ini0 2&< Ceres< !enis =
1
<

!elta =
1
111-12" Aroma< 9@#ort< Cristal< 1alben su#erior
12$-1%2 (i-aela< ;#al< 3ria0 de California
Ardei gogo0ar
>tetragonum?
1%2-1"2
4imultan<

4#lendid< 4u#erb<

Cornel<

,ubin<

1lobus<

1ranat
1"1-1$2 (dlin< 4#lendid< 4u#erb< Titan
Ardei lung
>longum?
132-1%2 Ha#ia de Hurtovo< 4iret< ;ran)< 7laten medal
1%1-1"2 Lung de :0alnia< Cosmin
Ardei boia 132-1%" Arad "< Arad $< 4ilvia< Carmen
Ardei iute
>microcar#um?
'2-122 !e Arad< Picant< Ardean< Portocaliu
Ardei gras #entru
culturi 8n sere 0i
solarii
122-112 Bruisma< Monder =
1
<

=lamingo =
1
1%2-1$2 Atlas =
1
<

4onar
I$0(e$%a 0a'to#"o# e'oo*"'" a+(p#a 'a"t&%"" 0#('teo# 2e a#2e".
Lumina ,i tem!eratura. Lumina solar integral favori.ea. numai sinte.a de acid
ascorbic nu 0i acea a ca#sicinei. Coninutul 8n substan uscat 0i carotenoide a fructelor
este su#erior 8n cultura #rin rsad la care factorii climatici au fost diri)ai mai favorabil
>intensitatea luminii 0i tem-#eraturi mai mari?< dec+t la cele semnate direct 8n c+m#< de
asemenea coninutul 8n acid ascorbic 0i de s.u. este mai mare la cele obinute din cul-tura
de c+m# com#arativ cu cele obinute 8n ser.
12
Regimul e a!" al solului cel mai favorabil este la "2C din inter-valul
umiditii active< umiditatea #rea mare a solului defavori.ea.< 8n general< acumularea
com#u0ilor c-imici 8n #lante.
I$0(e$%a 0a'to#"o# te.$oo*"'" a+(p#a 'a"t&%"" 0#('teo# 2e a#2e".
An asolament< ardeiul #oate urma du# leguminoase< bulboase< vr-.oase<
rdcinoase sau cereale. An acela0i an< 8naintea culturilor de ardei se #ot reali.a culturi de
legume verdeuriD salat< cea# verde< s#anac< ridic-i care se recoltea. #+n 8n luna mai<
c+nd se #lantea. ardeiul.
Cultura de ardei se fertili.ea. cu 32-%2 tG-a gunoi de gra)d< 8n s#ecial #e
terenurile u0oare< 322-%22 KgG-a su#erfosfat 0i 122-1"2 KgG-a sulfat de #otasiu care se
8ncor#orea. 8n sol #rin artura ad+nc.
Cultura de ardei se 8nfiinea. #rin rsad< #rodus 8n rsadnie sau solarii calde<
unde se seamn 8n luna februarie< #entru culturile tim#urii de ardei gras 0i 8n luna
martie #entru culturile de var-toamn.
Plantarea rsadurilor are loc 8n #erioada a#rilie-mai< 8n funcie de .on. An
momentul #lantrii< tem#eratura solului trebuie s fie de 1%-1"C. 4e #lantea. la
distana de &2-&" cm 8ntre r+nduri 0i 2"-32 cm 8ntre #lante #e r+nd< la ardeiul gras<
gogo0ar 0i ardeiul lung< iar la ardeiul iute 0i cel #entru boia distana de #lantare este de
1"-22 cm. Pe su#rafee mici< unde se lucrea. mecani.at la 8ntreinerea culturii se #ot
mic0ora distanele dintre r+nduri la "2-$2 cm iar #e r+nd se #lantea. la 32-%2 cm.
Lucrrile de 8ntreinere ale culturilor de ardei constau 8n com#le-tarea
golurilor< 3-% #ra0ile mecanice 0i 2-3 manuale< 2-3 fertili.ri fa.iale cu 122-1"2 Kg
a.otat de amoniu la interval de 3-% s#tm+ni< 8nce#+nd cu a#ariia #rimelor frun.e.
!u# #lantare rsadurile se ud #entru a asigura #rinderea acestora< iar 8n tim#ul
#erioadei de vegetaie se fac 12-12 udri cu norme de %22-"22 m
3
a#G-a.
Re'ota#ea se face manual< e0alonat< cu gri) #entru a #reveni ru#e-rea
lstarilor< care sunt foarte fragili. Ardeiul gras 0i iute se recoltea. la maturitatea
te-nic< iar ardeiul gogo0ar< ardeiul lung 0i cel #entru boia< la maturitatea fi.iologic.
Anaintea #rimelor brume se recoltea. 0i fructele ver.i< care nu au a)uns la maturitatea
de consum.
Producia este de 1"-32 tG-a la ardeiul gras< lung 0i gogo0ar< 8-1" tG-a la
ardeiul #entru boia 0i "-$ tG-a la ardeiul iute.
1.1.3. P3TL3GELE VINETE - Solanum melongena L.
=am. Solanaceae
Impo#ta$%&. Ptlgelele vinete #rovin din :ndia. Cultura este foarte rs#+ndit 8n
estul Asiei. La noi 8n ar a intrat 8n cultur 8n secolul J/:::< 8n .onele mai calde.
=ructul este o bac de dimensiuni foarte mari< ovoidal sau sferic< alungit cu
#o)g-i de culoare violet 8nc-is< alb sau verde desc-is< cu #ul#a comestibil de culoare
alb ver.uie ce conine multe semine.
Com#o.iia c-imic a fructelor4 su9stana anorganic"4 a#a '1-'3C 0i s.u. &-'CE
com!u,i organiciD glucide >gluco.< fructo.< .a-aro.D 2<33-%C?E !rotie >a.ot total
11
2<8&-1<2&C din care #roteina re#re.int $2-82C?E aminoacizi >#redomin acidul glutamic<
as#artic?E li!ie >8n cantiti foarte mici de cca. 2<1-2<2C?.
Acizii organici nea.otai 2<1-2<2&C e@#rimat 8n acid malic. !in gru#a
glicoalcaloi.ilor< solanina alturi de solanidina liber contribuie la gustul amar al fructelor
mai ales 8n #artea din )urul seminelor.
:om!u,i 'enoliciD coninutul total 8n #olifenoli >e@#rimai 8n tanin 2<"1-2<2"C?
VitamineD cantiti mai reduse com#arativ cu alte s#ecii de legume. Coninutul 8n
acid ascorbic 8ntre 1-"<& mgG122 g #.#.< vitamina B
1
< B
2
0i PP 2<23< 2<2%< 2<2" mgG122 g
#.#.
EnzimeD o@idoreducta.e 8n s#ecial #olifenolo@ida.a< res#onsabil de brunificarea
#ul#ei fructelor ca urmare a #re.enei fenolilor 0i taninurilor.
Pa#t"'(a#"t&%" )"oo*"'e >fig."'?. An condiiile din ara noastr este #lant anual.
Sistemul raicular este fasciculat< #uin ramificat< se de.-volt mai mult lateral 0i
mai #uin 8n #rofun.ime. Tul!ina este erect< ramificat 0i cu o #oriune lignificat la
ba.. 4coara tul-#inii este subire< verde sau antocianic< cu ramificaii mono#odiale cu
8-12 eta)e.
Frunzele sunt mari< 12-22 cm< #eio-late< cu marginea 8ntreag dis#us altern. Partea
su#erioar a limbului este aco#erit de #eri0ori fini iar cea inferioar este glabr.
Florile sunt mari de culoare violacee< solitare< #e ti#ul cinci< #oleni-.area este autogam.
Fructul este o bac< de dimensiuni mari< de form oval< #iriform< de culoarea neagr<
violacee sau galben maroniu.
So"(#" ," .")#"/". 4oiurile din sortimentul de cultur 8n c+m# 0i #rote)at sunt
redate 8n tabelul 1.2.
abelul !"#"
Soiuri de $inete culti$ate n Rom%nia &#''()
!estinaia
Perioada de
vegetaie >.ile?
4oiuri sau -ibri.i
Culturi 8n
c+m#
112-122 6arcisa =
1
< !rgaica
121-132
Amurg< Bucure0tene< Pana Corbului< Contesa<
Lucia< Lidia =
1
131-1%2 /iorica
Culturi 8n sere
0i solarii
112-122 ,ima =
1
<

6arcisa =
1
121-132 Lidia =
1
<

Lucia
Fa'to#"" 'a#e "$0(e$%ea/& 'a"tatea 0#('teo#
a- )actorii biologici. Soiul. 4oiurile #re.int diferene 8n ce #rive0te coninutul 8n
celulo. 0i tanin< natura #igmenilor antocianici din coa)a fructelor. La ti#urile de fructe
cu coa)a alb< ver.uie 0i violet se constat c la cele cu fructe cu coa)a de culoare alb se
8nt+lne0te o acumulare mai mare de substan uscat< celulo.< Al< 0i mai mic de 6< =e<
(n< 7n.
Corelaia 8ntre 8nsu0irile morfologice 0i bioc-imice ale fructelor< studiate la
gru#ele de soiuri cu fructe lungi< rotunde 0i ovale este eviden-iat #rin coninutul mai
ridicat 8n #rotein< glicoalcaloi.i 0i fenoli la fruc-tele lungi iar 8n .a-aruri la fructele
ovale.
)- )actorii ecologici. Lumina influenea. cre0terea coninutului 8n .a-aro.<
tem#eratura ridicat 0i uscciunea atmosferic se manifest #rin in-ibarea cre0terii
fructelor. Ca efect al com#le@ului de factori climatici com#o.iia c-imic a fructelor de
ser este mai bun< #rintr-un coninut mai ridicat 8n s.u.< .a-aruri< cenu0< #rotein 0i acid
ascorbic 0i mai sc.ut 8n cenu0 com#arativ cu culturile de c+m#.
12
Com#o.iia c-imic a fructelor 8n tim#ul cre0terii 0i de.voltrii acestora este
diferit. Paralel cu cre0terea fructelor< coninutul acestora 8n s.u.< #rotein brut< taninuri
0i aci.i se reduce #e c+nd acela 8n .a-aruri cre0te. Coninutul fructelor 8n acid ascorbic
scade #e msur ce fructele se a#ro#ie de maturitatea te-nologic. Com#o.iia c-imic
influenat 0i de #erioada de recoltare. Astfel< fructele recoltate mai tim#uriu conin la
aceea0i stare de maturare mai #uin substan uscat 0i .a-aruri dar mai mult acid
ascorbic dec+t cele recoltate mai t+r.iu
c? Factorii tehnologici. Solul - influenea. com#o.iia c-imic a fructelor mai
ales #rin a#ortul de elemente c-imice cu 6< P< H. Com#arativ cu cultura #e sol< la cultura
8n sere sau solarii #e baloi de #aie< coninutul frun.elor 8n 6< P< H< la 8nflorire este mai
ridicat< iar acele de Ca 0i (g mai sc.ut. =ructele de vinete reacionea. foarte bine la
a#licarea 8ngr0min-telor mai ales la cele organice< de asemenea reacionea. #o.itiv la
a#li-carea 8ngr0mintelor foliare cu microelemente.
Re'ota#ea 8nce#e 8n iunie #+n toamna t+r.iu< obin+ndu-se 32-%2 tG-a.
1.2. LEGUME CUCURBITACEAE
Acestei gru#e de legume a#arin 0ase s#ecii 0i anumeD
Castravetele :ucumis sati+us
Pe#enele galben :ucumis melo L.
!ovlecelul :ucur9ita !e!a L. var. o9longa
!ovlecelul #atison :ucur9ita !e!o var. raiata
Pe#enele verde :itrullus lanatus L.
!ovleacul comestibil :ucur9ita ma(ima
Ca#a'te#"+t"'" 'om($eD sunt #lante anuale ierboase< cu tul#ini t+r+-toareE #re.int
flori unise@uate< #lantele fiind monoice cu #oleni.are ento-mofilE sunt #retenioase sau
foarte #retenioase la cldur 0i #retenioase la luminE te-nologia de cultur este foarte
sim#lE reali.ea. #roducii relativ mari la unitatea de su#rafa.
1.2.1. Ca+t#a1e%" - Cucumis sati$us< =am. Cucurbitaceae
Impo#ta$%&. 9ste una din cele mai vec-i legume< cultivat 8n :ndia cu 3222 de ani
8n urm< fiind menionat 0i 8n surse de informaii romane 0i ale 9gi#tului antic.
=ructul este o melonid >bac fals?< de form alungit< de culoare verde cu
intensiti 0i nuane diferite la starea de maturitate la care se consum 0i galben la
maturitatea fi.iologic. An seciune a#are coa)a colo-rat #ul#a alb ver.uie 0i #lacenta cu
semine #lasate 8n lo)i.
Cultura este e@tins #e toat #erioada anului< 8n c+m#< de #rimvara #+n toamna<
iar 8n sere si solarii 8n celelalte anotim#uri. Pentru fiecare ti# de cultur e@ist soiuri 0i
-ibri.i #ro#rii< iar 8n ser s-au creat soiuri #artenocar#ice >fr sm+n?. =ructele se
consum 8n cantiti mari at+t 8n stare #roas#t ca salat c+t 0i conservate >murturi?.
=ructele de castravei la maturitate te-nologic sunt a#reciate #entru 8nsu0irile 0i
coninutul diversificat de #rinci#ii active c+t 0i cu efect tera#eutic.
/aloarea alimentar este redus cu un a#ort caloric de 1' calG122 g #.#. datorit
coninutului sc.ut de substan uscat 0i care varia. 8ntre anumite limite 8n funcie de
mrimea fructului la recoltare.
13
Coninutul fructului 8n substane #roteice este de 2<&-1<1C< sruri minerale 2<%%-
2<"&C >#redomin H cu rol alcalini.ant 8n regimul nutriio-nal?< coninutul 8n vitamine
este ridicat< mai ales 8n acid ascorbic >1%<" mgG122 g #.#.?< urmat de vitamina PP<
com#le@ul de vitamine B
1
2<22-2<23-2<2% mgG122 g #.#.?E coninutul 8n .a-aruri
>1<2-2<$%C?< glu-co.a< fructo.a 0i .a-aro.a se gsesc 8n cele mai mari cantiti< coninutul
8n .a-aruri este mai ridicat la fructele cu diametrul mare fa de cele subiri< de asemenea
8n esutul lacunar coninutul este mai ridicat dec+t 8n #ereii laterali.
Li#idele 8n cantitate de 2<1C< #redomin aci.ii gra0i linoleic 0i lino-lenic. 3leiul
eteric este cel care im#rim aroma s#ecific fructelor.
4ucul de castravei are aciune diuretic< a)ut la cre0terea #rului 0i tonificarea
ung-iilor< iar din semine se #re#ar diferite #roduse folosite 8n tratarea bolilor de #iele.
4e mai folosesc 8n cosmetic #entru #regtirea #re#aratelor emoliente de 8ntreinerea
tenului.
Pa#t"'(a#"t&%" )"oo*"'e Castravetele este o #lant anual< erbacee. Sistemul
raicular este ramificat< slab de.voltat.
Tul!ina este erbacee< ramificat aco#erit cu #eri0ori as#ri 0i este #rev.ut cu
c+rcei< #oate a)unge la o lungime de 2<"-3 m iar 8n contact cu solul< 8n condiii de
umiditate ridicat emite rdcini adventive. Pe tul#in< la subsuoara frun.elor formea.
lstari.
Frunzele sunt mari< #entagonale< dinate #e margini< aco#erite cu #eri-0ori as#rii. Florile
sunt unise@uat monoice< dis#use 3-" la subsuoara frun.elor< sunt mari< de culoare gal-
ben 0i au form de #+lnie. =lorile femele se recunosc u0or du# ovarul inferior de.voltat.
9@ist 8n #re.ent 8n cultur -ibri.i ginoici care for-mea. numai flori femele< inclusiv #e
tul#ina #rinci#al >-ibridul Leon?.
Polenizarea florilor este entomo-fil. La -ibri.ii ginoici florile se for-mea. #rin
#artenocar#ie. Fructul este de ti# melonid< de forme 0i m-rimi diferite 8n funcie de soi<
cu su-#rafaa neted sau #rev.ut cu ridi-cturi semisferice< broboane sau cu e#i.
Seminele sunt alungit-ovoidale turtite< ascuite la e@tremiti< de cu-loare alb< sau alb-
glbuie< de mri-me mi)locie.
4#ecia are dou forme cultivate< una cu fructe mici< numit 0i cor-ni0on< folosit
8n #rinci#al #entru conserve 0i o form cu fructe lungi sau semilungi< care se consum 8n
stare #roas#t.
So"(#" ," .")#"/"
a- !u# modul de repartizare a se*elor e@ist trei ti#uri de soiuriD
monoiceD #e a@ul #rinci#al a#ar la 8nce#ut florile mascule care alter-nea. cu #uine
flori femele. Pe ramificaii a#ar flori femele 8n #ro#orie de %2-"2CE
ginoiceD #lanta are numai flori femele< fructele se de.volt #rin #artenocar#ieE
andromonoiceD #e aceea0i #lant e@ist flori mascule 0i -ermafrodite.
)- !u# locul de cultur i mrimea +ructelor&
soiuri #entru c+m# 0i solarii cu fruct lungD To#a.< (agic< Astra =
1
< 4electE
soiuri #entru c+m# 0i solarii cu fruct de ti# corni0onD
- tim#uriiD ,egal =
1
<

,enato =
1
<

Adonis< AlasKa =
1
<

(at-ilde =
1
<

(irinda< Corni0a< (ondial< ;belisK< ParKer =
1
< Premier =
1.
- semitim#uriiD Asterisc =
1
<

Corni0on =
1
< Levina =
1
< Cornibac =
1
,ecord< ,ita =
1<
;cto#us =
1
< Part-a =
1
- semit+r.iiD Alibi =
1
<

(eresta =
1
<

,o.al =
1
E
-ibri.i #entru ser cu fruct lungD
- tim#uriiD =amosa< =loriade< =arbio< TNria< Prefere@< PNralis<
1%
4ombrero< 6evada< PietrosoE
- semitim#uriiD 9lKa< =itnes< Hamaron< !alibor< =avoritE
- semit+r.iiD (ustang< Oa.erE
-ibri.i #entru ser ti# corni0onD - semitim#uriiD Cam#ion
- tim#uriiD (eteor< Panadena< Pasanonte< ;#-i@< 4elenaE
Fa'to#"" 'a#e "$0(e$%ea/& 'a"tatea 0#('teo#
a- )actorii biologici. Soiul. 3n factor im#ortant 8n ameliorarea soiu-rilor de
castravei 8l constituie #osibilitatea de control al se@ului florilor. Pentru mrirea
numrului de fructe este necesar s se mreasc #rocentul florilor femele #e #lant<
castravetele fiind o #lant unise@uat monoic. =lo-rile femeie0ti se recunosc u0or du#
ovarul inferior care 8mbrac forma vii-torului fruct. =lorile brbte0ti sunt lung
#edunculat< cu corola mai mare a#ar 8ntotdeauna 8naintea celor femeie0ti 0i 8n numr mai
mare #e tul#ina #rinci#al. =ructele #artenocar#ice cultivate 8n ser au un coninut mai
sc-.ut 8n s.u.< .a-aruri 0i acid ascorbic.
)- )actorii ecologici. :"lura este unul dintre factorii de #rim im#or-tan #entru
obinerea de #roducii mari 0i de calitate. Cre0terea #lantelor 8n condiii de tem#eratur
sc.ut >"IC?< duce la 8nt+r.ieri mari de cre0tere 0i obinerea de fructe #uine 0i neti#ice.
Trecerea #lantelor la tem#eraturi de 2"IC readuce #rocesele le normal.
Lumina cu o intensitate de 12-1"222 de luc0i influenea. favorabil #rocesele
fi.iologice< castraveii fiind #lante de .i scurt >12 ore lumin?< dar av+nd nevoie de
intensitate ridicat.
Umiitatea. At+t 8n sol c+t 0i 8n atmosfer trebuie meninut la un nivel de &"-8"C
8n sol 0i 8"-'"C 8n aer. :nsuficiena a#ei 8n sol 0i aer influenea. negativ cre0terea
#lantelor determin+nd a#ariia unui numr mai mare de flori mascule 0i deformarea
fructelor.
'- )actorii te,nologici. Elementele nutriti+e sunt necesare s fie din abunden 8n
sol de0i ele e@trag cantiti mici< reacionea. bine la 8ngr0area organic >gunoi de gra)d?.
Administrate 8n cantiti mari< unele elemente devin to@ice< tulbur+nd activitatea
en.imatic.
Solul< #refer soluri u0oare revene< af+nate< #ermeabile< bogate 8n -umus< cu
reacie neutr sau slab acid cu te@tur luto-nisi#oas< granulat.
An tim#ul cre0terii 0i de.voltrii fructelor totalul aci.ilor #re.int o cre0tere
mai mare >de "-$ ori?. Privitor la evoluia com#u0ilor cu a.ot ai fructelor< coninutul 8n
a.ot total s#ore0te gradat #+n la maturitatea 0i 8mb-tr+nirea< odat cu clorofila 0i
acidul ascorbic.
Producia obinut este de 222-322 tG-a #entru culturile din sere 0i 32-%2 tG-a
#entru cele din c+m#.
1.2.2. Do1e'e( 'om($ - Cucurbita pepo L.< var. oblonga<
=am. Cucurbitaceae
Impo#ta$%&. Provine dintr-o s#ecie aflat 8n 6eP (e@ico 0i 8n vestul 4.3.A.
4e consum 8n stare imatur numai du# fierbere sau sub form de murtur. 9ste o
#lant anual cu cre0tere ra#id< flori unise@uat monoice de culoare galben.
Compo/"%"a '."m"'&. !ovlecelul are un coninut mare de a# '3-'8<%C< s.u.
2<%&-%<&&C< microelemente Ca >1"-3' mg?2<" mg?< =e >"& mg?< H >'2 mg?< vitamineD
acid ascorbic >'<$-3'<% mgC?< B
1
< B
2
< PP sub 1 mgC.
Pa#t"'(a#"t&%" )"oo*"'e. R""cina este #ivotant< bine ramificat#
1"
Tul!ina este scurt la ma)oritatea soiurilor actuale< #lanta cre0te sub for-m de tuf.
Frunze mari< #entalobate cu #eiol lung 0i gol 8n interior< cu #eri0ori as#ri rigi.i. Florile<
unise@uat monoice< mari< galbene. Poleni.area este entomo-fil< alogam. Fructul >fig.$1?
este o melonid cu form alungit #igmentat 8n diverse nuane de verde desc-is cu sau
fr desene. Seminele au culoare alb-glbuie< mrime mi)locie 0i form oval-turtit.
So"(#" '(t"1ateD !ana< =r vre)< ;#al< ArliKa.
Fa'to#"" e'oo*"'" 'a#e "$0(e$%ea/& 'a"tatea 0#('teo#.
!ovlecelul are cerine moderate fa de c"lur". Tem#eratura minim de germinaie este de
12-1%C >1%-1$ .ile? iar cea o#tim de 22-2"C >$ .ile?. Tem#eratura o#tim de vegetaie
este de 2"-28C< cu minime de 1"-1$C 0i ma@ime de 32-3"C. Plantele nu re.ist la
8ng-e. =a de lumin" dovlecelul are cerine ridicate. Umiitatea. !in cau.a sistemului
radicular mai bine de.voltat< #lantele re.ist mai bine la secet. P+n la fructificare<
#lantele necesit o umiditate 8n sol de $"-&2C din ca#acitatea de c+m#< iar 8n #erioada de
fructificare &2-&"C.
Solurile< favorabile culturii dovlecelului sunt cele mi)locii sau u0oare< af+nate<
bogate 8n -umus< cu reacie neutr 0i #5 Q $<"-&<".
7utriia mineral". Consumul s#ecific este de %<2 Kg 6< 1<" Kg P
2
;
"
0i 3<" Kg H
2
;
la o ton #rodus comercial.
!ovlecelul se cultiv 8n c+m# at+t ca o cultur #rinci#al c+t 0i suc-cesiv du# alte
legume tim#urii. Pentru obinerea de #roducii tim#urii< dovlecelul se cultiv 0i 8n solarii.
Cultura dovlecelului 8n c+m# #oate urma< 8n asolament< du# legu-minoase anuale
sau #erene #recum 0i du# rdcinoase< solano-fructoase 0i bulboase. Culturile succesive
#ot urma du# legume verdeuri sau du# cartofi tim#urii< var. tim#urie< ma.re.
Cultura se fertili.ea. cu 32-%2 tG-a gunoi de gra)d< 3"2-%22 KgG-a su#erfosfat 0i
222-22" KgG-a sare #otasic< care se 8ncor#orea. #rin ar-tura ad+nc la 28-32 cm.
Primvara< du# gr#area arturii< se a#lic 1"2-222 KgG-a a.otat de amoniu< se #regte0te
#atul germinativ cu gra#a cu discuri< oca.ie cu care se #oate erbicida cu Balan $-8 litriG-a<
cu $-8 .ile 8nainte de semnat. Pentru culturile succesive< se face o artur de var 0i se
fertili.ea. cu 2"2-322 KgG-a Com#le@ :::< urm+nd a#oi #regtirea #atu-lui germinativ.
Anfiinarea culturii se face de obicei #rin semnat direct< 8nce#+nd din luna a#rilie<
#entru culturile tim#urii 0i 8n iunie-iulie #entru culturile succesive.
Re'ota#ea se face manual< e0alonat< c+nd fructele au a)uns la matu-ritatea te-nic.
=ructele se recoltea. c+nd au $-12 cm 0i floarea nu s-a scuturat sau c+nd fructele au 1"-
22 cm lungime 0i $-12 cm 8n diametru< 8n funcie de destinaia #roduciei.
Producia este de $-12 tG-a 0i 22-32 tG-a< 8n funcie de mrimea fructelor la
recoltare.
1.2.3. Pepe$ee *a)e$ - Cucumis melo< =am. Cucurbitaceae
Impo#ta$%a. 9ste foarte vec-i 8n cultur a#reciat #entru aroma< gustul< #arfumul dar
0i #entru valoarea sa nutritiv 4e consum 8n stare #roas#t< la maturitatea fi.iologic
dar 0i 8n salate de fructe 8n cofetrie< fructe gla-sate< dulceuri< marmelade 0i sucuri.
Compo/"%"e '."m"'&. =ructele bogate 8n .a-r %<"-1%C< #roteine 2<" gG122 g< Ca<
H< P< =e< vitamina C "2-$2 mgG122g< vitamina B
1
L-carotenul?< la #e#enii
cu mie.ul #ortocaliu< uleiuri eterice >8n cantiti mai mari acetatul de etil< dar res#onsabil
de aroma s#ecific este nonadienolul?.
Acumularea substanelor c-imice 8n fructe are loc 8nce#+nd cu legarea lor< cre0te
#rogresiv #+n 8n a %2-a .i coninutul 8n amidon 0i celu-lo.< du# care coninutul 8n
1$
.a-aruri reductoare descre0te 8n favoarea .a-aro.ei< aceasta fiind #redominant 8n
esuturile de re.erv din fructele coa#te. Cu 12 .ile 8nainte de maturare are loc o
acumulare im#ortant de carotenoide colorate.
Pa#t"'(a#"t&%" )"oo*"'e. 9ste o #lant anual< erbacee.
Sistemul raicular se de.volt re#ede< du# germinarea seminelor #trun.+nd
#+n la 1 m ad+ncime 8n sol. Tul!ina este t+r+toare< ramificat< viguroas< a)ung+nd #+n
la %-" m lungime. Pe su#rafaa sa sunt #eri0ori fini si este #rev.ut cu c+rcei. Frunzele
sunt lung #eiolate< sim#le< #enta-lobate. Florile sunt mari< galbene< unise@uat monoice
sau -ermafrodite< cu cinci #etale concrescute. =lorile mascule a#ar mai devreme< la
subsuoara frun.elor c+te 3-" la un loc< se desc-id du# 12 .ile 0i rm+n desc-ise 1-2 .ile.
=lorile femele a#ar #e lstarii secundari< solitare< se desc-id du# 2-3 .ile du# a#ariie<
rm+n desc-ise o .i du# care se ofilesc. 4e #oleni.ea. entomofil.
Fructul >fig.$2? este de ti# melonid< de form< mrime 0i culoare diferit 8n funcie de
soi. Pot fi cu su#rafaa neted sau costat. (ie-.ul are culoarea galben ver.uie< alb-
glbuie< sau #ortocalie< este suculent dulce 0i aromat. Seminele se gsesc 8ntr-un esut
#lacentar dis-#use 8n mi)locul fructului< cu e@tremitile rotun)ite.
S"+temat"'& ," +o"(#". Pe#enele galben face #arte din familia :ucur)9itaceae< genul
cucumis* s#ecia melo. 4oiuri cultivateD
- tim!uriiD :ca< ,oger< Tem#lar =
1
< TurKestan< =ondantE
- semitim!uriiD Cantalu#< Creso =
1
< ;gen< TitusE
- semit;rziiD Comoara 3ngariei< !elicios.
=actorii care influenea. com#o.iia c-imic a fructelor
a- )actorii genetici. Com#o.iia c-imic a fructelor difer 8n func-ie de soi sub
as#ectul tuturor com#u0ilor c-imici< dar mai ales #rivind coninutul 8n substane volatile
0i caroteni datorit s#ecificului de soi.
b? Factorii ecologici. =actorii climatici caracteristici modului de cultur sunt
res#onsabilii #rinci#ali ai diferenelor 8nregistrate 8n com#o.i-ia c-imic a fructelor.
=ructele #roduse 8n ser au un coninut mai ridicat 8n toate com#onentele c-imice< cu
e@ce#ia carotenoidelor 0i un coninut mai sc.ut 8n a#.
Are cerine mari fa de cldur< germinea. la 1%-1"
o
C< tem#eratura o#tim a
solului 22-2"
o
C< are re.isten destul de mare la secet datorit sistemului radicular bine
de.voltat< cerine ridicate fa de lumin.
'- )actorii te,nologici. ; im#ortan deosebit revine regimului e nutriie ,i
'ertiliz"rii. =ertili.area cu 6
222
P
222
H
122
KgG-a< favori.ea. acumularea de substan uscat<
.a-aruri 8n fructe< iar de P 8n frun.e 0i fructe.
Coninutul fructelor 8n substan uscat L-caroten< 0i .a-aro. este str+ns corelat
negativ cu umiditatea solului.
:nfluena tratamentului cu regulatori de cre0tere< folosii 8n sco#ul grbirii
maturrii 0i 8mbuntirii calitii fructelor< nu favori.ea. nici vite.a 0i nici nivelul de
acumulare al substanelor -idrosolubile 8n fructe.
Re'ota#ea fructelor 8nce#e din luna iulie 0i durea. #+n 8n se#-tembrie. =ructele
se recoltea. e0alonat< la maturitatea fi.iologic< c+nd au culoarea caracteristic soiului<
coa)a fiind mai desc-is la culoare< cra# u0or 8n .ona #edunculului 0i devine moale 8n
.ona #istilar.
Producia este de 22-2" tG-a.
1.2.5. Pepe$ee 1e#2e - Citrullus lanatus (ansf.
=am. Cucurbitaceae
1&
Impo#ta$%a. Pe#enii ver.i #re.int o cultur im#ortant economic 0i foarte
a#reciat de consumatori datorit gustului ec-ilibrat< dulce< fin 0i #lcut av+nd o #ondere
8nsemnat 8ntre fructele consumate 8n stare #roas-#t. Av+nd o mare ca#acitate de
#strare >32 de .ile? 0i #re.ent+nd o bun re.isten la trans#ort #ot fi trans#ortai la
distane mari mai nordice unde li#sa de fructe 8i face foarte cutai.
=ructul este o melonid mare cu coa)a groas< neted 0i lucioas< colorat 8n verde
cu diferite nuane 0i desene. (ie.ul este .emos< colorat 8n ro0u< ro.< galben< sau
#ortocaliu. 9@ist 8n cultur -ibri.i tri#loi.i fr semine< cele mai multe soiuri 0i -ibri.i
conin semine a0e.ate #e mai multe linii de la v+rful fructului la #eduncul.
Compo/"%"a '."m"'&. =ructele au un coninut ridicat 8n .a-aruri >#+n la 11C?.
!e0i conin 8'-'%C a#< fructele conin 2<"g #rotein< 2<2g li#ide< vit. Afig.$3?. Sistemul raicular bine de.voltat< rdcina
#rinci#al a)unge #+n la 1<" m. Tul!ina este erbacee< bine ramifi-cat< t+r+toare< este
aco#erit de #eri0ori.
Frunzele* sunt ad+nc sectate< cu lobi inegali 0i rotun)ii< aco#erite de #eri0ori alb-
cenu0ii. La subsuoara frun.elor se formea. florile 0i c+te un c+rcel ramificat. Florile sunt
unise@uat monoice. Pe tul#ina #rinci#al sunt florile mascule< iar cele femele a#ar #e
lstarii secundari< sunt mici< de culoare galben< cu #oleni.are entomofil.
Fructul este de ti# melonid< mari< sferice sau alungite< cu coa)a groas< de culoare
verde 8nc-is sau desc-is unele cu desene s#ecifice soiului. Miezul 'ructului este .emos<
dulce< ro0u cu nuane diferite. Semin)ele mi)locii ca mrime< oval turtite< negre< maro sau
#estrie.
S"+temat"'& +o"(#". Pe#enele verde face #arte din familia :ucur9itaceae genul citrulus<
s#ecia lanatus.
4oiuri cultivateD
tim!uriiD 4ugar babN< Tim#uriu de Canada.
semitim!uriiD Crimson< 4Peet. !oc-ia.
semit;rziiD !e !buleni< Paradise =
1
<

!e (ini0.
t;rziiD C-arleston 1raN< =avorit<
Lovrin "32.
Fa'to#"" *e$et"'" ," '"mat"'" 'a#e "$0(e$%ea/& 'a"tatea 0#('teo#
a- )actorii genetici. An #rocesul de ameliorare s-a urmrit obinerea de -ibri.i cu
coninut ridicat 8n substan uscat< 8n carotenoide 0i acid ascorbic care s de#0easc
soiurile e@istente 8n cultur. 3rmrindu-se 32 de soiuri de diferite #roveniene s-a
constatat c fructele soiurilor tim#urii conin mai #uin substan uscat 0i mai mult
.a-aro. dec+t soiurile mai tardive >96RC594C3< 1'8%?.
An ce #rive0te evoluia substanelor c-imice 8n fructe< 8n tim#ul maturrii
coninutul 8n substan uscat< solubil 0i carotenoide se mre0te< nu se modific
coninutul 8n substane #ectice< iar acumularea ma@im de s.u. are loc du# a %2-a .i de la
legare< iar 8n .a-aruri du# a 32-a .i.
)- )actorii ecologici. 9ste o #lant #retenioas fa de cldur< germinea. la 1%-
1"
o
C< tem#eratura o#tim este de 22-32
o
C< cerine mari fa de lumin< fa de a# cerine
mari< #refer soluri nisi#oase< u0oare< luto-nisi#oase
An ceea ce #rive0te efectul 8ngr0mintelor c-imice asu#ra calitii fructelor< se
constat c adug+nd a.ot 8n soluia nutritiv< se mre0te con-inutul 8n .a-aruri
reductoare< iar #rin adugare de #otasiu coninutul 8n .a-aro..
18
Cultura se am#lasea. #e terenuri #lane< cu e@#o.iie sudic< ad-#ostite de
v+nturi deoarece #lantele reacionea. nefavorabil la 8ntoarcerea frun.elor 0i vre)ilor.
Bune #remergtoare sunt lucerna< trifoiul< ma.rea< fasolea< vr.oasele 0i rdcinoasele.
Cultura se fertili.ea. din toamn cu 22-32 tG-a gunoi de gra)d< #e terenurile
nisi#oase sau c+nd nu urmea. du# leguminoase< %22-"22 KgG-a su#erfosfat 0i 222-2"2
KgG-a sulfat de #otasiu care se 8ncor#orea. #rin artura ad+nc. Primvara se
administrea. 1"2-222 KgG-a a.otat de amo-niu< se erbicidea. cu Balan $-8 litriG-a 0i se
#regte0te #atul germinativ.
Cultura se 8nfiinea. #rin semnat direct la sf+r0itul lunii a#rilie 8nce#utul lunii
mai< folosind 3-% Kg sm+nG-a. !istana de semnat este de 1%2-1"2 cm 8ntre r+nduri<
%2 cm 8ntre #lante #e r+nd< iar ad+ncimea de semnat este de 3-% cm.
Re'ota#ea fructelor are loc la maturitatea fi.iologic< e0alonat< 8n #erioada iulie-
se#tembrie. (omentul o#tim de recoltare se #oate stabili in+nd cont de urmtoarele
criteriiD
- c+rcelul de #e vre)i cores#un.tor fructului co#t< se usuc 8nce#+-nd de la v+rfE
- #e fructele mature< dimineaa devreme se formea. mai #uin rouE
- scoara .g+riat cu ung-ia este albicioas 0i nu verde ca la fructele necoa#teE
- #artea fructului care st #e sol 0i unde nu este clorofil< se 8ngl-bene0te.
Producia este de 2"-32 tG-a.
1.3. LEGUME R3D3CINOASE
!in aceast gru# fac #arte un numr mare de s#ecii care a#arin la familii
botanice diferiteD
A!iaceae >3mbelifere?D morcovul< #trun)elul< #st+rnacul< elinaE
:heno!oiaceaeD sfecla ro0ieE
0rasicaceae >:ruci'ere?D ridic-ileE
AsteraceaeD scoronera 0i barba ca#rei.
Legumele din aceast gru# au o caracteristic comun 0i anumeD 8n cursul
#rocesului de 8ngro0are secundara a rdcinii 0i a a@ului -i#ocotil acesta se tuberi.ea.
#rin de#o.itarea 8n esutul #arenc-imatic lemnos 0i liberian a unor cantiti 8nsemnate de
substan de re.erv 8n s#ecial glu-cide< dar 0i de alte substane energetice sau bioactive
cu rol im#ortant 8n alimentaie.
Legumele rdcinoase sunt #lante bienale< cu e@ce#ia ridic-ilor de lun 0i a unor
soiuri de ridic-i de var care sunt anuale.
An aceast gru# intr #lantele regiunilor umede 0i rcoroase fa#t ce #ermite
cultivarea lor #+n la altitudinea de 1222-1"22 m. Cele mai favora-bile .one #entru
#lantele rdcinoase sunt luncile 0i vile din C+m#ia de /est< Transilvania< C+m#ia 0i
.ona subcar#atic din sudul rii< (oldova. Ponderea cea mai mare 8n #roducerea
rdcinoaselor comestibile o au )ude-ele Timi0< Clu)< Arad< 1iurgiu< Bi-or 0i Bra0ov.
1.3.1. Mo#'o1( - -aucus carota L.< =am. .mbeli+erae
Impo#ta$%a. Cultura morcovului este foarte vec-e cu mult 8nainte de 3222-%222
8.e.n. ,dcinile tuberi.ate de morcov se utili.ea. 8n -rana oamenilor at+t 8n stare
#roas#t< crud< #re#arat< sub form des-idratat< de conserve de sucuri< acesta din
urm intr+nd 8n -rana co#iilor 8nc din #rimele luni de via.
1'
Partea comestibil a #lantei< rdcina< alungit< are 8n general form tronconic<
cilindric sau rotund >carote?. An anumite condiii de sol 0i cul-tur rdcina se #oate
ramifica. Culoarea rdcinii este #ortocalie de dife-rite intensiti.
An seciune transversal rdcina are la e@terior #eridermul subire< #arial
suberificat 0i un #arenc-im bine de.voltat care re#re.int liberul secundar< cu #uine vase
0i fibre. An interior se gse0te cilindrul central for-mat din lemn secundar< mai #uin
de.voltat av+nd 8n centru dou fascicole lemnoase< lemnul #rimar< de la care #ornesc ra.e
medulare. Cilindrul cen-tral< 8n general< srac 8n substane de re.erv 0i mai ales
carotenoide< este mult mai #uin de.voltat< la soiurile valoroase 0i 8n condiii agro#edo-
climatice favorabile.
4ub as#ect nutriional morcovul are o deosebit im#ortan ca surs #rinci#al de
#rovitamina A< accesibil tot tim#ul anului< vara din culturi< iarna din de#o.itele de
#strare< #recum si ca aliment dietetic. *esutul celu-lo.ic fin< #re.ena substanelor
#ectice< fac morcovul de ne8nlocuit 8n afec-iunile gastrointestinale. An stare conservat
morcovul se gse0te sub form de murtur< #ireuri dietetice 0i des-idratat. La #re#ararea
murturilor se utili.ea. 0i umbelele cu semine uscate du# maturare< datorit uleiului
eteric #lcut aromat #e care 8l conin.
Compo/"%"a '."m"'&. ,dcinile de morcov coninD a#D 8$-88C< glucide $-'C<
#rotideD 2<&-1<"C< li#ide #recum 0i o mare varietate de substane bioactiveD vitamine<
sruri minerale< substane volatile. (orcovul are coninut ridicat de caroten >#rovitamina
A? 8ntre "-2% mgG122 g #.#.E vit. C< 9L-carofilenul 0i linalolul?.
Pa#t"'(a#"t&%" )"oo*"'e >fig.$%?. (orcovul este o #lant bienal care 8n #rimul
an de cultur formea. rdcini tuberi.ate 0i ro.eta de frun.e 0i 8n anul al ::-lea tul#ina
florifer< florile 0i seminele.
Sistemul raicular bine de.voltat< #trunde 8n sol #+n la "2-$2 cm< du# rsrire
8nce#e fenomenul de 8ngro0are secundar 0i durea. '2-122 .ile. =orma rdcinii
tuberi.ate este 8n funcie de soi< de asemenea intensi-tatea culorii cilindrului central sunt
indicatori ai calitii< res#ectiv cu c+t este mai redus 0i mai intens colorat cu at+t cu at+t
calitatea este mai bun.
Rozeta e 'runze format din 8-1% frun.e< lung #eiolate< cu lobi #enatifidai< u0or
#ubescente. An anul doi de vegetaie mugurele central emite tul#ina florifer< 8nalt de 1"2
cm< striat< ramifi-cat< #rev.ut cu #eri0ori. An v+rful ramificaiilor se formea.
in'lorescenele ti# umbel com#us< format din flori mici< albe de ti#ul cinci.
Fructul este o dicario#s de form eli#soi-dal sau ovoidal< cu #atru creste #e #artea dor-
sal 0i lateral.
S"+temat"'& ," +o"(#". (orcovul face #arte din familia Um9eli'ere< genul aucus< s#ecia
culti-vat 6aucus carota.
4oiurile din cultur sunt gru#ate astfelD
cu rdcina lung cu destinaia #entru industriali.are 0i #strare 8n silo.uriD Bauer
Hiler ,ote 5er.< 3ria0 de Berlicum
cu rdcina semilung< cilindrice #entru consumul 8n stare #roas#tD !anvers
12$< 6antes.
cu rdcini semiscurteD C-antenaN.
cu rdcini scurteD Carote de Paris.
:nfluena factorilor ecologici asu#ra calitii rdcinilor
22
=a de tem!eratur" morcovul are cerine moderate< tem#eratura minim de
germinaie este de %-"
o
C c+nd germinaia se reali.ea. du# 32-"2 .ile< iar cea o#tim de
germinaie este de 22-2"
o
C c+nd rsrirea du-rea. numai 12-12 .ile.
Cerinele fa de a!" sunt mari 8n fa.a de germinare 0i cea de for-mare a
rdcinilor tuberi.ate.
Are cerine moderate fa de lumin"< #refer solurile mi)locii sau u0oare bine
a#rovi.ionate cu -umus.
!atorit tem#eraturilor mai ridicate 8n #erioada vegetaiei< acumu-larea 8n rdcini
a carotenoidelor este favori.at la culturile de #rimvar com#arativ cu cele t+r.ii de
toamn. Aceea0i com#ortare o are 0i 8n ca.ul #rovitaminei A. Coninutul 8n #rotein este
8ns mai ridicat 8n cultura de toamna. Coninutul 8n ulei eteric al rdcinilor varia. 8n
funcie de con-diiile climatice ale anului de cultur.
4#ecificul factorilor climatici din diferite regiuni ale globului se reflect de
asemenea 8n com#o.iia c-imic a rdcinilor. Astfel< 8n regiunile #olare< mrirea
coninutului 8n substan uscat a rdcinilor are loc 8n toat #erioada de vegetaie dar 8n
s#ecial 8n ultimele dou s#tm+ni.
Tem#eraturile ridicate din #erioada de var determin un coninut mai ridicat 8n
.a-aruri al rdcinilor. Coninutul 8n acid ascorbic este favo-ri.at la culturile de #rimvar
din rsadnie.
:nfluena factorilor te-nologici asu#ra calitii rdcinilor
An asolament< morcovul urmea. du# #lante care eliberea. terenul toamna
devreme. Bune #remergtoare sunt solano-fructoasele< bostnoasele< care au fost fertili.ate
cu 8ngr0minte organice 0i care las terenul curat de buruieni.
Cultura morcovului se am#lasea. #e terenuri nivelate< irigabile. Culturile t+r.ii de
morcov< #ot urma du# salat< s#anac< cea# verde.
Toamna< cultura se fertili.ea. cu 322-"22 KgG-a su#erfosfat 0i 122-1"2 KgG-a sare
#otasic care se 8ncor#orea. 8n sol #rin artura ad+nc. Primvara devreme< imediat ce
solul s-a .v+ntat< urmea. #regtirea #atului germinativ< cu combinatorul. 4e fertili.ea.
cu 1"2-222 KgG-a a.otat de amoniu. Pentru combaterea buruienilor se #oate erbicida la
#regtirea #atului germinativ cu Treflan %-" litriG-a sau !ual 3-% litriG-a.
!ensitatea de semnat este de 1%2-1$2 #lanteGm
2
la culturile de var 0i &2-1%2
#lanteGm
2
la cele de toamn. 4emnatul se face 8n #atru r+nduri #e un strat du# formula
$2S32S32S32 cm sau $$S1"S%%S1" cm. An unele ri< se seamn 8n ben.i cu limea de
&-12 cm< cu semine dis#ersate iar 8ntre aceste ben.i %" cm. Cantitatea de sm+n la -a
este de 3<"-% Kg. Ad+ncimea de semnat este de 2<"-3 cm #e solurile mi)locii 0i 2-2<" cm
#e solurile semigrele.
An ce #rive0te regimul de nutriie 0i fertili.are< a#licarea 8ngr0min-telor #oate
intensifica acumularea de macroelemente 8n rdcini 0i 8n frun.e.
Coninutul 8n nitrai #oate s creasc la valori de "-8 ori mai mari dec+t normal< la
o agrote-nic necores#un.toare< ceea ce re#re.int un #ericol real 8n alimentaie mai ales
#entru co#ii.
Coninutul 8n caroten la diferite soiuri de morcov este determinat genetic< dar
influenat favorabil de o fertili.are uniform 0i mai abundent cu H< (g< B 0i 7n 0i
influenat nefavorabil de irigare. 4eceta asociat cu tem#eraturi ridicate< #relungite<
o#re0te vegetaia< determin lignificarea 0i s#orirea coninutului 8n uleiuri eterice 8n
rdcini im#rim+ndu-le un gust ne#lcut. Alternarea #erioadelor de secet cu cele de
umiditate determin cr#area rdcinilor deoarece esuturile interne se um#lu cu a# 0i
8m#reun cu esuturile nou formate #rin reluarea activitii cambiale e@ercit o #re-siune
#uternic asu#ra scoarei care cra#.
21
Re'ota#ea. (odul 8n care se de.volt vegetativ #lantele este -ot-r+tor #entru
#osibilitatea de acumulare a unor cantiti ridicate de .a-aruri 8n rdcini. La recoltarea
mai tim#urie a rdcinilor se reali.ea. un coni-nut mai ridicat 8n acid ascorbic< iar la
recoltarea mai t+r.ie a fost mai mare acumularea de .a-aruri 0i carotenoide.
Pentru consumul de var< recoltarea se reali.ea. #rin smulgere sau dislocare<
8nce#+nd din luna iunie c+nd rdcinile au grosimea de 1<"-2 cm 0i se valorific 8n
legturi de c+te "-12 buci. Cultura de toamn se recol-tea. du# cderea #rimelor
brume< 8n se#tembrie-octombrie< semimecani-.at< cu dislocatorul !L,-%. !u# dislocare<
morcovii se smulg din #m+nt< se cur 0i se ru# frun.ele. !ac cultura a fost
8mburuienat< #entru u0urarea dislocrii< cu 2-3 s#tm+ni 8nainte de recoltare se cose0te
urm+nd ca #+n la recoltare #lantele s mai forme.e c+teva frun.e care #ermit iden-
tificarea r+ndurilor.
Producia este de 1"-22 tG-a la cultura de var 0i 2"-3" tG-a la cea de toamn.
1.3.2. P&t#($6e( - /etroselinum crispum (iller
=am. 0piaceae 7.mbeli+erae-
Impo#ta$%&. 4e cultiv #entru rdcinile tuberi.ate 0i frun.ele care se folosesc la
#re#ararea 0i aromati.area m+ncrurilor< la fabricarea conser-velor 0i a su#elor
concentrate. 4e #oate consuma #roas#t sau congelat.
Compo/"%"e '."m"'&. ,dcinile conin 1%-1"C s.u. din careD glucideD $-'C< #rotideD
1<"C< vitamineD B
1
< B
2
0i C< sruri mineraleD Ca< (g< H< =e.
Pa#t"'(a#"t&%" )"oo*"'e . 9ste #lant bienal.
R""cina este #ivotant< de culoare alb< sucu-lent< cu diametru 8n #artea su#erioar de 3-
" cm.
Rozeta e 'runze format din frun.e trifidate< glabre< de culoare verde 8nc-is< lung
#eiolate.
Tul!inile 'lori'ere care se formea. numai 8n anul :: de cultur< sunt ramificate< 8nalte de
2<8-1 m.
Florile mici< alb-ver.ui< gru#ate 8n inflores-cen ti# umbel com#us. Poleni.area este
alo-gam< entomofil.
Fructul este o dicario#s< fr #eri0ori brun-ver.uie< foarte mic.
So"(#" '(t"1ate4 7a-arat.
I$0(e$%a 0a'to#"o# 2e 1e*eta%"e a+(p#a 'a"t&%"" #&2&'"$""
Tem!eratura minim de germinaie este de 3-%
o
C< iar cea o#tim 22-2"
o
C. Are
cerine moderate fa de a!"< #refer umiditate constant 8n #erioada de 8ngro0are a
rdcinii. =a de lumin" nu are #retenii mari< #lantele su#ort 0i o u0oar umbrire.
Prefer soluri mi)locii< luto-nisi#oase sau lutoase< consum s#ecific moderat de elemente
nutritive
I$0(e$%a 0a'to#"o# te.$oo*"'" a+(p#a 'a"t&%"" #&2&'"$""
Locul 8n asolament< fertili.area 0i #regtirea terenului sunt asem-ntoare cu cele
#re.entate la cultura morcovului. !e altfel< #trun)elul ocu-# de obicei< sola legumelor
rdcinoase alturi de morcov< #st+rnac etc.
4emnatul se face #rimvara devreme< 8n luna martie< #+n cel t+r-.iu 8n a#rilie.
Pe su#rafee mici se #oate semna 8nc din toamn. Ad+nci-mea de semnat este de 2-3
cm. Pentru semnat se folosesc %-" Kg sm+n la -ectar.
Re'ota#ea se #oate face 8n tim#ul verii< #entru consumul curent< 8nce#+nd din
momentul 8n care rdcinile au 2<"-1 cm diametru. An acest ca. se valorific la legtur.
Pentru #strare #este iarn se recoltea. toamna< du# cderea #rimelor brume< 8n
22
octombrie< semimecani.at cu !L,-%. !u# dislocare< se ru# frun.ele care se #ot
valorifica se#arat< iar rdcinile sunt destinate #strrii #este iarn. An ca.ul 8n care nu
sunt asigurate condi-ii #entru valorificare sau #entru #strare< recoltarea se #oate face 8n
#rim-vara anului urmtor deoarece rdcinile re.ist la tem#eraturile sc.ute din tim#ul
iernii.
Producia de rdcini este de 1"-22 tG-a.
1.3.3. e"$a 2e #&2&'"$& - 0pium gra$eolens L.< var. rapaceum<
=am. 0piaceae 7.mbeli+erae-
Impo#ta$%&. 4e folose0te 8n alimentaie la #re#ararea m+ncrurilor< salatelor<
murturilor< conservelor datorit aromei s#ecifice #e care o are.
Compo/"%"a '."m"'&. ,dcinile coninD '-12C s.u.< glucideD "-8C< #rotideD 1<"C<
li#ideD 2<3C< vitamineD carotenfig.$$?. 9ste o s#ecie bienal.
Sistemul raicular este ramificat< cu numeroase rdcini care #trund 8n sol la
ad+ncimea de "2 cm. Tuberi.area se reali.ea. la nivelul a@ului e#icotil< -i#ocotil 0i
#artea su#erioar a rdcinii. Are form sferic< glo-buloas sau tronconic cu numeroase
rdcini secundare< crnoase< la #artea inferioar.
An anul al doilea se de.volt tul!ina 'lori'er"* de 1<2 m ramificat 0i striat.
Florile sunt mici< albe< gru#ate 8n inflorescen ti# umbel. Poleni.area este alogam.
Fructul este dicario#s brun-ver.uie< foarte mic >un gram conine 2"22-2822 semine?.
So"(#" '(t"1ate4 Alabaster< /ictoria.
Fa'to#"" e'oo*"'" ," te.$oo*"'" 'a#e "$0(e$-%ea/& 'a"tatea %e"$e". Are cerine
moderate fa de c"lur"< germinea. la %-"
o
C< tem#era-tura o#tim este de 22-2"
o
C. =a
de a!" are cerine ridicate< necesit udri 8n #erioadele de secet. Are cerine moderate
fa de lumin". Prefer soluri mi)locii sau com#acte cu o bun ca#acitate de reinere a
a#ei< bogate 8n -umus.
An asolament< elina ocu# sola ferti-li.at cu gunoi de gra)d. Bune #remergtoare sunt
leguminoasele anuale< solano-fructoasele. Cultura de elin #oate s urme.e< 8n acela0i an<
du# s#anac< salat< ridic-i de lun sau du# ma.re.
Cultura se fertili.ea. din toamn cu 32-%2 tG-a gunoi de gra)d< 322-%22 KgG-a su#erfosfat
0i 122-1"2 KgG-a sare #otasic< care se 8ncor#o-rea. 8n sol #rin artur ad+nc. Primvara
se fertili.ea. cu 1"2-222 KgG-a a.otat de amoniu 0i se erbicidea. cu Treflan 3-% litriG-a
sau !ual 3-% litriG-a. 4e #regte0te #atul germinativ cu gra#a cu discuri sau combinatorul.
An ce #rive0te nutriia mineral< elina este foarte sensibil la carena 8n magne.iu
0i bor.
Re'ota#ea. *elina #entru rdcin se recoltea. 8nce#+nd din tim-#ul verii<
#entru consumul curent c+nd du# dislocare< #lantele se faso-nea. #rin 8nde#rtarea
rdcinilor secundare< valorific+ndu-se cu frun.e. Culturile de toamn se recoltea. 8n luna
octombrie< 8nainte de venirea 8ng-e-ului. An acest ca. frun.ele din ro.et se 8nde#rtea.<
#rin tiere ls+nd a#ro@imativ 1 cm din #eiol.
Producia de rdcini este de 2"-32 tG-a.
1.3.5. P&+t8#$a'( - /astinaca sati$a L.< convar. ,ortensis 9-r-.
0piaceae 7.mbeli+erae-
23
Impo#ta$%&. Pst+rnacul se cultiv #entru rdcini< care se utili-.ea. la #re#ararea
diferitelor m+ncruri 0i 8n industria conservelor< 8m#reun cu alte legume. Au un coninut
ridicat de substan uscat< 1&-1'C< re#re-.entat de glucide '-12C< #rotide 1-1<"C.
Conine< de asemenea< vitami-nele C >1&-32 mg?< B
1
< PP 0i sruri mineraleD calciu< fosfor<
magne.iu. ,dcinile conin substane volatile care im#rim acestora gustul 0i aroma
s#ecific.
Pa#t"'(a#"t&%" )"oo*"'e Pst+rnacul este o #lant bienal< care 8n #rimul an
formea. 8n sol o r""cin" #ivotant. Poriunea 8ngro0at #oate avea form conic-alungit
sau sferic< 8n funcie de soi. Are #ul#a glbuie< suculent 0i arom caracteristic. 4#re
deosebire de #trun)el< cilindrul central este mai mic.
Frunzele sunt #eiolate< #ubescente< #enat sectate< cu 2-& #erec-i de foliole< cea termi-nal
fiind trilobat.
An anul al doilea de vegetaie formea. tul#inile florale< ramificate< striate< care a)ung #+n
la 1"2-222 cm. Florile sunt mici< gal-bene< gru#ate 8n inflorescene de ti# umbel
com#us. Poleni.area este alogam.
Fructele dicario#se< sunt de mrime mi)-locie< rotund-turtite< cu marginile ari#ate< de
culoare cafenie 0i cu viabilitate redus >facul-tatea germinativ se menine cel mult 2 ani
de .ile?.
So"(#" '(t"1ateD 4emilung< Alb lung.
Fa'to#"" e'oo*"'" 'a#e "$0(e$%ea/& 'a"tatea #&2&'"$"o#
=a de tem!eratur" are cerine moderate. Tem#eratura minim de germinaie este
de 2-3C< iar cea o#tim de 1"-2"C. Plantele tinere re.ist #+n la -"C iar cele mature
#+n la -8-12C< astfel c #ot ierna 8n c+m#. Tem#eratura o#tim de vegetaie este de
1"-2"C.
Are cerine moderate fa de umiitate< datorit 8nrdcinrii #ro-funde< dar
reacionea. favorabil la o umiditate relativ ridicat 8n sol< de &"-82C din ca#acitatea de
c+m#.
Pst+rnacul su#ort o u0oar umbrire< neav+nd cerine mari fa de lumin".
Prefer solurile mi)locii< lutoase sau luto-nisi#oase< ad+nci< fertile< bogate 8n
-umus< cu reacie neutr.
Fa'to#"" te.$oo*"'" 'a#e "$0(e$%ea/& 'a"tatea #&2&'"$"o#
Cultura de #st+rnac se fertili.ea. cu 32-%2 tG-a gunoi de gra)d< 322-"22 KgG-a
su#erfosfat 0i 122-1"2 KgG-a sare #otasic. Artura ad+nc de toamn >28-32 cm?< se
mrune0te #rimvara devreme cu combinatorul. 4e a#lic 1"2 KgG-a a.otat de amoniu
sau 222 KgG-a Com#le@ ::: 0i se erbicidea. cu Treflan sau !ual 3-" litriG-a.
4emnatul se face #rimvara devreme >februarie-martie?< 8n r+nduri ec-idistante la
%2-"2 cm #e teren nemodelat sau 8n ben.i de c+te 3 r+nduri #e strat< la %2 cm 8ntre r+nduri
0i &2 cm 8ntre ben.i. Ad+ncimea de semnat este de 3-3<" cm #e soluri mai u0oare 0i de 2-
2<" cm #e solurile mi)locii.
Re'ota#ea se face toamna t+r.iu< du# cderea #rimelor brume< #rin dislocare cu
!L,-%. 4e cur a#oi de #m+nt 0i frun.e< se sortea. 0i se #oate #stra #este iarn 8n
#ivnie< 0anuri sau de#o.ite.
C+nd nu e@ist #osibiliti de valorificare sau #strare #este iarn< #st+rnacul
#oate rm+ne 8n c+m# 0i se #oate recolta #rimvara 8n martie-a#rilie.
Producia de rdcini este de 3"-%2 tG-a.
2%
1.3.9. R"2"'." - Rap,anus sati$us L.< =am. Cruci+erae
convar. niger - soiuri de iarn i $ar
convar. sati$us - soiuri de prim$ar
Impo#ta$%&. Partea comestibil a #lantei este rdcina 8ngro0at 0i anume
-i#ocotilul< #oriunea su#erioar a 8ngro0rii< deoarece #e -i#ocotil nu cresc rdcini
secundare. 5i#ocotilul 8ngro0at este constituit dintr-un esut #arenc-imatic< cu #uine vase
lemnoase 8n #erioada consumului< dar mai t+r.iu #rin mrirea s#aiului celular 0i a
lignificrii devine neconsuma-bil. La unele soiuri de ridic-i de lun coa)a 0i interiorul
rdcinii sunt #ig-mentate 8n ro0u< iar coa)a rdcinii la ridic-ile de iarn #oate avea
culoa-rea neagr sau alb.
Cultura este bienal la varietatea niger 0i anual la varietatea raicula. Cea mai
rs#+ndit la noi 8n ar este cultura ridic-ilor de lun efectuat 8n c+m#< #recum 0i 8n
s#aii #rote)ate< mai ales solarii.
4ub as#ect nutriional< im#ortana ridic-ilor const 8n consumul rdcinilor e@clusiv
8n stare #roas#t ca salat< mai ales la 8nce#utul #ri-mverii< datorit #osibilitii unei
culturi foarte tim#urii< c-iar 8n c+m#.
An tim#ul iernii se consum rdcinile ridic-ilor de iarn #strate 8n de#o.ite. An
mod restr+ns se consum 0i frun.ele #entru salat. ,dcinile sunt folosite 0i 8n sco#
medicinal.
Com#o.iia c-imic. A#aD 8$-'%CE glucideD 1<$-8<%C >gluco.< fructo. 0i
.a-aro.?< #rotide 2<$-1<'C< din care "2-""C #roteine< li#ide 8n cantiti foarte mici
2<1C< vitamineD acid ascorbic 1"-2' mgCfig.$8?. ,idic-ea de lun este o #lant anual iar cea de
var-iarn bienal.
R""cina* la cele de lun de.volt #oriunea tuberi.at de sub a@ul -i#ocotil< iar la
soiurile alungite #e l+ng -i#ocotil se 8ngroa0 0i #artea su#erioar a rdcinii. Are
culoarea alb< ro.< ro0ie< neagr sau bicolor.
Frunzele cotiledonale sunt cordiforme< #ubescente< ro.eta de frun.e cu#rinde "-8
frun.e lirate sau #enat sectate aco#erite cu #eri0ori.
Tul!ina 'lori'er" are "2-122 cm< ramificat cu flori gru#ate 8n inflo-rescen de ti#
racem terminal< albe sau violacei.
Fructul este o silicv inde-iscent 8n care se formea. seminele ovoidale< de
culoare cafenie.
So"(#"e '(t"1ate
,idic-ea de lunD ,otunde tim#urii< ,o0ii cu v+rful alb< ,edo< :lKa< !e Bla)<
*e#u0e de 1-eaE
,idic-i de $arD Albe Oa#one.e< !e !umbrveni< !e :ernutE
,idic-i de toamnD Bere de (unc-enE
,idic-i de iarnD 6egre rotunde.
Fa'to#"" *e$et"'" ," e'oo*"'" 'a#e "$0(e$%ea/& 'a"tatea #"2"'."o#
a- )actorii genetici. Soiul. An lucrrile de ameliorare se are 8n vedere obinerea de
soiuri cu coninut mai sc.ut 8n tioglico.i.i al rdcinilor< iar #rin genetica bioc-imic se
urmre0te stabilirea determinrii genetice a unor com#u0i care s fie utili.at 0i #entru
caracteri.area sau diferenierea unor soiuri.
)- )actorii ecologici. Lumina. 3rmrindu-se influena iluminrii su#limentare
asu#ra unor com#u0i c-imici ai #lantelor s-a 8nregistrat mri-rea coninutului 8n glucide 0i
scderea aceluia 8n #rotein brut din rdcini cu intensificarea iluminrii. An acelea0i
condiii 8ns< #roteina brut cre0te 8n frun.e< invers dec+t 8n rdcini.
2"
Tem!eratura din tim#ul cre0terii rdcinilor influenea. com#o.iia lor c-imic<
cel mai sc.ut coninut 8n substane nutritive se 8nregistrea. 8n )ur de 32 iulie< c+nd
tem#eratura medie .ilnic este mai ridicat< #recum 0i #rin cultivarea #e teren argilos
com#arativ cu solul organic.
Fa'to#"" te.$oo*"'" 'a#e "$0(e$%ea/& 'a"tatea #"2"'."o#
In'luena nutriiei minerale a fost cercetat #rin acumularea de a.ot 8n frun.e 0i
rdcini 8n condiii de fertili.are cu P 0i H la care s-a adugat (o. Adausul de 6 are efect
#o.itiv asu#ra coninutului 8n 6 al ambelor organe >frun.e 0i rdcini? #e c+nd acela 8n (o
nu a dat re.ultate concludente.
,idic-ile se cultiv 8n #rinci#al 8n c+m#< dar ridic-ea de lun se cultiv 0i 8n s#aii
#rote)ate.
,idic-ile de lun se seamn #rimvara devreme sau #entru cultura de toamn 8n
#erioada august-se#tembrie. 4e seamn 8n ben.i de $ r+nduri >$"S1" cm @ "?< folosind
1"-22 Kg sm+nG-a. ,idic-ea de var se sea-mn 8n martie< c+te % r+nduri #e strat
folosind 12-12 Kg sm+nG-a. ,idi-c-ile de toamn-iarn se seamn 8nce#+nd de la
sf+r0itul lunii mai #+n 8n 12-1" iulie< c+te trei r+nduri #e strat >&2S%2S%2 cm?.
Ad+ncimea de sem-nat este de 2-2<" cm. 4emnatul mai ad+nc< 8n s#ecial la soiurile de
ridic-i de lun av+nd form sferic< determin deformarea #oriunii 8ngro0ate.
Re'ota#ea #entru ridic-ile de lun 0i de var se face manual< #rin smulgere< 8n 2-
3 eta#e #e msur ce rdcinile s-au de.voltat suficient 0i se leag 8n legturi de c+te "-8
buci< la ridic-ea de lun 0i 2-" la cea de var.
,idic-ea de toamn 0i de iarn se recoltea. du# cderea #rimelor brume<
semimecani.at cu !L,-%< a#oi se cur de #m+nt 0i se ru# frun-.ele. Producia este de
8-12 tG-a la ridic-ea de lun< 1"-22 tG-a la ridic-ea de var 0i 22-32 tG-a la cele de
toamn-iarn.
1.5. LEGUME DIN GRUPA VER:EI
1.5.1. Va#/a a)& - 1rassica oleraceae< =am. Cruci+erae
Impo#ta$%a. Partea comestibil o re#re.int c#+na care se con-sum 8n tot
tim#ul anului< 8n stare #roas#t< murat< des-idratat< sau con-gelat. /aloarea alimentar
a ver.ei este dat de coninutul ridicat 8n -idrai de carbon< sruri minerale 0i vitamine<
utili.ate a#roa#e integral de orga-nismul uman.
;rganul comestibil< c#+na este format din frun.e a0e.ate una #este alta
deasu#ra mugurelui central. C#+na are la e@terior c+teva frun.e de culoare verde mai
8nc-is cu rol 8n asimilaia clorofilian< necomestibile. =run.ele< care sunt din ce 8n ce mai
decolorate s#re interior 8m#reun cu coceanul >tul#ina? constituie locul de acumulare a
substanelor de re.erv. =orma c#+nilor este sferic< turtit< alungit< sau conic 8n
funcie de soi. /ar.a este o #lant bienal din climatul tem#erat< dar su#ort 0i tem#era-
turi mai ridicate. Culturile 8n c+m# tim#urii 0i tar-dive sau 8n sere 0i solarii< fac #osibil
consumul 8n stare #roas#t tot tim#ul anului.
4ub as#ect nutriional im#ortana ver.ei const 8n #rimul r+nd 8n a#ortul 8n
vitamina C #e care 8l asigur iarna 0i #rimvara< #rin consum 8n stare crud ca salat< sau
du# murare< stare 8n care mare #arte din vitamina C coninut se #strea..
Pa#t"'(a#"t&%" )"oo*"'e. /ar.a alb este o s#ecie bienal< care 8n #rimul an de
vegetaie formea. 8n sol o rdcin ramificat iar la su#rafa o tul#in scurt >cocean?
#e care sunt dis#use frun.ele.
2$
R""cina este #ivotant 0i bine ramificat. La culturile 8nfiinate #rin semnat
direct< acestea #trund 8n sol #+n la 122-1"2 cm< marea ma)ori-tate a acestora fiind
rs#+ndite #+n la 32-%2 cm ad+ncime. La culturile 8nfiinate #rin rsad< datorit ru#erii
v+rfului rdcinii #rinci#ale< 8n momen-tul re#icrii rsadului sau la #lantare< sistemul
radicular se ramific 0i nu mai #trunde 8n #rofun.ime. !in aceast cau. culturile
8nfiinate #rin rsad necesit mai multe udri< com#arativ cu cele semnate direct.
Tul!ina 8n #rimul an de vegetaie< este scurt 0i 8ngro0at. Pe ea sunt inserate
frun.ele din ro.et 0i cele care formea. c#+na. An v+rful tul#inii 0i la ba.a frun.elor se
gsesc mugurii< care 8n anul al doilea< for-mea. tul#inile florifere.
Frunzele din ro.et sunt scurt sau lung #eiolate cu limbul de form diferit 8n funcie de
soi >rotund< obovat< lirat? 0i sunt aco#erite cu un strat de #ruin care la unele soiuri
im#rim o culoare verde-albstruie. =run.ele din interiorul c#+nii sunt etiolate< albe sau
glbui 0i 8n ele se de#o.itea. substanele de re.erv.
:"!";na >fig.$'? este format din $2-&" frun.e 0i re#re.int &2-82C din greu-tatea
#lantei. 9le au form diferitD sferic< rotund-turtit< oval 0i #ot avea 8n medie 2<"-1 Kg la
soiurile tim#urii 0i 2-% Kg la cele tardive.
An anul al doilea< du# #arcurgerea #erioadei de vernali.are a#ar tul#inile florifere
#e care sunt frun.e mici< sesile. Tul#inile florifere sunt ramificate< a)ung la o 8nlime de
122-1"2 cm.
Florile sunt galbene< #e ti#ul %. An urma #oleni.rii alogame se for-mea. 'ructe
de ti# silicv 8n care se gsesc 22-32 semine mici< sferice< de culoare maro 8nc-is.
So"(#" '(t"1ate. An cultur se gsesc soiuri cu #erioad de vege-taie diferit care
se cultiv 8n c+m#< sere sau solarii< #entru obinerea de #roducii tim#urii< de var 0i de
toamn >tab. 1.3?.
abelul !"2"
Soiuri de $arz alb
4oiul sau -ibridul Perioada de vegetaie >.ile? =orma c#+nii
!ittmarK '"-12" sferic
Tim#urie de /idra '2-122 sferic
1loria 122-13" sferic< u0or turtit
Lena =
1
122-132 sferic< u0or turtit
!e Bu.u 1%2-1"" rotund-turtit
Licuri0c 1%2-1"" rotund< u0or turtit
Braunsc-Peig 1""-1$" rotund-turtit
Amager 1""-1$" conic-invers
(ocira 1"2-1$" rotund-turtit
Lares 1$2-182 oval
Com#o.iia c-imic. /ar.a conine cca. '2-'2C a# 0i 8-12C s.u. !in substana
uscatD glucide %<%C< acid malic 2<1"C< cenu0 2<$2C< #rotein 1<83C< celulo. 1<12C 0i
acid ascorbic %3 mgG122 g #.#.< com-#le@ul de vitamine B< PP< 9 0i H >2<8C s.u.?.
4ursa cea mai im#ortant de vitamina C< sub form de acid ascorbic 3"-"" mg
care scade de la interiorul la e@teriorul c#+nii< acid de-idro-ascorbic #+n la &<% mgC g
#.#. 0i ascorbigen.
Fa'to#"" *e$et"'" ," e'oo*"'" 'a#e "$0(e$%ea/& 'a"tatea '&p&%8$"o# 2e 1a#/&
a- )actorii genetici. 3rmrindu-se coninutul 8n substane c-imice a trei soiuri de
var 0i alte trei de toamn s-au remarcat diferene 8n ce #rive0te coninutul 8n .a-aruri 0i
substane #roteice >la soiurile de var este mai sc.ut com#arativ cu cele de toamn
acela0i lucru se remarc 0i 8n ce #rive0te coninutul 8n #roteine. Prin ameliorarea soiurilor
2&
e@istente 8n cul-tur se are 8n vedere obinerea de soiuri cu un coninut mai ridicat 8n .a-a-
ruri 0i acid ascorbic.
An ce #rive0te acumularea 8n dinamic a elementelor c-imice 8n s#ecial cele cu 6<
P< H< din frun.ele ro.etei 8n #erioada de vegetaie< se constat o scdere #rogresiv #+n
la recoltare< la fel se 8nt+m#l 0i cu (g 0i Ca sau cu .a-arurile< regsindu-se 8n cantiti
a#reciabile 8n frun.ele din interiorul c#+nii. (odificarea com#o.iiei c-imice a
#lantelor 8n ontoge-ne. varia. 8n funcie de organ. ,itmul de acumulare a fosforului 0i
acidu-lui ascorbic 8n #erioada de maturare a c#+nii este mai mare 8n coceanul interior
dec+t 8n frun.ele e@terioare.
)- )actorii climatici. Perioada de cultur este caracteri.at climatic #rintr-un
ansamblu de factori sub influena crora se creea. diferene 8n com#o.iia c-imic a
#lantelor. An condiiile rii noastre< 8n cultura de toamn c#+nile au un coninut mai
ridicat 8n s.u. 0i 8n #rinci#alii com-#u0i c-imici< dar mai mic 8n acid ascorbic dec+t
c#+nile #roduse 8n cultur tim#urie de var.
!in alt studiu re.ult acumularea mai mare de .a-aruri 0i .a-aro. 8n detrimentul
.a-arurilor reductoare din frun.e 8n anotim#ul cu tem#era-turi mai sc.ute com#arativ
cu anotim#ul mai cald.
=actorii te-nologici care influenea. calitatea c#+nilor de var.. Cultura ver.ei
se am#lasea. #e terenuri nivelate< irigabile< cu soluri mi)locii s#re u0oare >cultura
tim#urie? sau mi)locii s#re com#acte >culturile de var-toamn?< fertile >3-%C -umus?< cu
reacie neutr s#re u0or alcalin. Pe acela0i teren sau du# alte crucifere< #oate urma du#
3-% ani.
An asolament var.a #oate urma du# leguminoase anuale sau #erene< du# solano-
fructoase sau bostnoase. Bune #remergtoare sunt 0i culturile de rdcinoase 0i bulboase.
Cultura se fertili.ea. toamna cu 22-32 tG-a gunoi de gra)d< bine descom#us< 322-%22
KgG-a su#erfosfat 0i 122-1"2 KgG-a sare #otasic< care se 8ncor#orea. 8n sol odat cu
artura ad+nc la 28-32 cm.
Cultura se 8nfiinea. #rin rsad #rodus 8n rsadnie calde. 4em-natul se face 8n
ultima decad a lunii ianuarie #+n la 8nce#utul lunii februarie< folosind %22-$22 g
sm+n #entru rsadul necesar la un -ectar de cultur. 4e #oate semna 0i 8n sere
8nmulitor< dar re#icatul se va e@e-cuta 8n rsadnie sau solarii cu #at de biocombustibil.
C+nd #lantele au 1-2 frun.e adevrate se re#ic 8n g-ivece sau cuburi nutritive de " @ "
cm. An #erioada de #roducere a rsadurilor acestea se ud cu cantiti moderate de a#< se
face aerisirea frecvent< o fertili.are cu soluii de 8ngr0minte com-#le@e 0i 2-3
tratamente cu ;rt-ocid sau !it-ane #entru a #reveni #utre.irea #lntuelor 0i mana. Cu 2-
3 s#tm+ni 8nainte de #lantare< rsadurile se clesc< #rin desco#erirea com#let 8n tim#ul
.ilei 0i 8n no#ile fr 8ng-e.
Plantarea rsadurilor se reali.ea. 8n luna martie #+n la 8nce#utul lunii a#rilie<
c+nd 8n sol se 8nregistrea. 8C 0i #entru 2-3 .ile nu se #revd 8ng-euri. Pe teren
nemodelat se #lantea. la distane de "2-$2 cm 8ntre r+nduri 0i 32 cm 8ntre #lante #e r+nd
iar #e teren modelat la &2-&"G2" cm.
Regimul e nutriie. La administrarea de 65
%
6;
3
< 8nlocuirea #ota-siului cu gunoi
de gra)d intensific acumularea elementelor 6< P< H. Angr-0area com#le@ sub artur 0i
fa.ial 8n tim#ul vegetaiei asigur un con-inut mai ridicat al c#+nilor 8n a.ot 0i dat
numai sub artur se intensi-fic absorbia de fosfor.
9fectul diferitelor formule de fertili.are asu#ra com#u0ilor organici ai c#+nilor
a fcut #osibil stabilirea do.elor o#time de a.ot #entru acumularea de substane #roteice
0i acid ascorbic< a do.elor de microele-mente >(n? asu#ra coninutului de substan
uscat sau de borului asu#ra acumulrii acidului ascorbic.
28
; im#ortan deosebit #entru com#o.iia c-imic a #lantelor o #re-.int natura
solului. Pe soluri #od.olice< srturate se reali.ea. la c#+n o cre0tere a cantitii de
s.u. #rin administrarea de P 0i H.
Re'ota#ea 8nce#e 8n ultima decad a lunii mai< 8n .onele de c+m-#ie 0i la
8nce#utul lunii iunie< 8n celelalte regiuni. 4e recoltea. manual< #rin 2-3 treceri< #rin
tierea c#+nilor< c+nd acestea au a)uns la maturi-tatea te-nic. Produciile obinute 22-
32 tG-a.

!"("#" 3arza roie - 1rassica oleraceae L4 $ar" capitata +" rubra
)am" Cruci+erae
Impo#ta$%a. Cultivat #e su#rafee relativ restr+nse< fiind utili.at 8n stare crud
ca salat< av+nd coninut ridicat 8n acid ascorbic< var.a ro0ie are o im#ortan insuficient
recunoscut mai ales c 0i 8n stare conservat #rin murare sau 8n oet se #strea. o mare
#arte din acidul ascorbic #re.ent.
Pa#t"'(a#"t&%" )"oo*"'e. Particularitile biologice ale ver.ei ro0ii sunt< 8n
general< asemntoare cu cele ale ver.ei albe< dar se deosebe0te de aceasta #rin culoarea
ro0ie-violacee< datorit #igmenilor antocianici care se gsesc 8n stratul de celule de la
su#rafa.
Frunzele sunt #ieloase< #lantele formea. c#+ni mai mici 0i mai 8ndesate.
Culoarea caracteristic< ro0ie-violacee< #ermite deosebirea de cele-lalte varieti de var.
alb< 8nc din fa.a de rsad.
Compo/"%"a '."m"'& a '&p&%8$"". /ar.a ro0ie conine a# '1-'2CE .a-aruri 3<3-
%<&"C re#re.entat #rin gluco.< fructo. 0i galacto.E celu-lo. 2<&-1CE li#ide
ne8nsemnate cantitativE vitamina C >33-3" mgC de g #.#.? surs im#ortant de vitamin.
So"(#" '(t"1ate. Com#arativ cu var.a alb sortimentul de soiuri este mai redus<
mai rs#+ndite fiind 8n #re.ent soiurile ,o0ie de Arge0 0i Ca# de negru.
Fa'to#"" 'a#e "$0(e$%ea/& 'a"tatea '&p&%8$"o#
a- )actori ecologici. /ar.a ro0ie are cerine asemntoare cu ale ver.ei albe. Are
re.isten mai bun fa de tem#eraturile sc.ute< 8n fa.a de c#+n su#ort+nd
tem#eraturi negative de -3-"C #+n la -8C.
)- )actori te,nologici. Te-nologia de cultur este asemntoare cu a ver.ei albe.
!eoarece var.a ro0ie este solicitat #e #ia 8n #erioada de var-toamn se #ractic numai
culturi de var sau de toamn< 8n c+m#. An ambele situaii se #roduce rsad nere#icat< 8n
rsadnie semicalde sau sola-rii< #entru cultura de var 0i #e strat #entru cea de toamn.
4unt necesare 322-3"2 g semine #entru asigurarea rsadului unui -ectar de cultur.
Lucrrile de 8ntreinere ale culturii sunt asemntoare ce cele de la var.a alb.
Re'ota#ea are loc 8n #erioada iulie-august< #entru cultura de var 0i se#tembrie-
noiembrie< #entru cea de toamn. Producia este de 2"-%2 tG-a.
1;.5.3. Co$op"2a - 1rassica oleracea L.< var. botrytis L.
=am. 1rassicaceae
Impo#ta$%&. ;riginal din 9gi#t< cono#ida a fost introdus 8n cul-tur 8n secolul
J/:. !e la #lante se utili.ea. inflorescena care se de.volt 8n v+rful tul#inii sub forma
unei mase de culoare alb< cu as#ect de c#-+n format #rin 8ngro0area #edicelelor
florale. =alsa c#+n este aco#e-rit la unele soiuri de frun.e scurte. Cono#ida se
consum numai du# fierbere iar 8n stare conservat sub form de murturi sau 8n soluii
slab alcaline constituind un im#ortant a#ort de #roteine 0i vitamine.
2'
Cultura tim#urie 0i mai ales cea de toamn 8n c+m# este rs#+ndit 8n toat ara
noastr. Pe su#rafee mai restr+nse cono#ida se cultiv 8n sere 0i solarii.
Pa#t"'(a#"t&%" )"oo*"'e >fig.&2?. Cono#ida se com#ort 8n cultur ca o #lant
anual.
R""cina este #ivotant< ramificaiile secundare fiind 8n stratul de sol de #+n la
2"-%2 cm ad+ncime. A@ul -i#ocotil are culoare violacee.
Frunzele cotiledonale sunt cordiforme. =run.ele din ro.et sunt #eiolate< de
form oval-alungit 0i marginea frun.elor fin-dinat.
An mi)locul ro.etei de frun.e< a#ar du# $2-82 .ile de la semnat in'lorescena
modificat< format la 8nce#ut din lstari scuri< crno0i< etiolai. :nflorescena a#are c+nd
#lanta a format '-12 frun.e< sub forma #rimordiilor ramificaiilor de ordinul 1< 2< 3. Cele de
ordinul %< "< $ a#ar c+nd #lanta are 1"-1$ frun.e. An final o inflorescen cu#rinde
a#ro@imativ 2222 ramificaii< care au fiecare un diametru de 1-3 cm.
La unele soiuri inflorescena este #rote)at de frun.ele din ro.et 0i astfel va avea o
culoare alb. C+nd nu este #rote)at< sub influena luminii ca#t o culoare alb-glbuie.
!u# 12-22 .ile de la formarea inflorescenelor crnoase< acestea se desfac<
#edicelii florali se alungesc< se lignific 0i se 8nver.esc form+ndu-se astfel lstari floriferi.
Fructul este de ti# silicv 8n care se formea. seminele mici< cu diametrul de 2-
2<" mm< sferice< de culoare brun-8nc-is. =acultatea germi-nativ se #strea. "-$ ani.
Compo/"%"a '."m"'&. Coninutul 8n a# '2-'%C< s.u. %<$-'<&C< glucide 1<"%-
2<32C< gluco.a 8n #ro#orie mai mare dec+t fructo.a< #roteina brut 2<2-2<8C< li#ide 2<1-
2<3C< coninut ridicat 8n vitamina C "'-13" mgC g #.#.< vitaminele B
1
sub % mgGC?.
So"(#" '(t"1ate. 4oiurile de cono#id cultivate se gru#ea. du# durata #erioadei
de vegetaie 8nD
- soiuri tim#urii >122-122 .ile?D Alto< =ortados< Paloma< Tim#urie de Bacu<
/eraltoE
- soiuri semit+r.ii >122-1%2 .ile?D Bulgre de .#ad< 4u#rima@.
Pe #lan mondial sunt rs#+ndite 8n cultur 0i soiuri de ti# T,oma-nescoU< cu
inflorescene colorate< de form #iramidal.
=actorii care influenea. com#o.iia c-imic a cono#idei
a- )actori genetici. Soiul. Lu+ndu-se 8n observaie #atru soiuri diferite< s-au
constatat diferene relativ mici 8n ce #rive0te coninutul 8n a# 0i acid ascorbic. Coninutul
8n #rotein at+t 8n frun.e c+t 0i 8n inflorescene este mai ridicat la 8nce#utul cre0terii
#lantelor dec+t la fa.a de maturare #entru consum a inflorescenei.
)- )actori pedoclimatici. Antr-un studiu fcut asu#ra #lantelor inute 0a#te .ile la
lumin la tem#eratura de "IC 0i cu su#limentare de C;
2
frun.ele #lantelor au acumulat
.a-aruri 0i amidon de a#ro@imativ trei ori mai mult dec+t acelea inute la 8ntuneric.
A#ortul de C;
2
a dus la dublarea coninutului de .a-aruri 0i amidon.
Tem#eratura solului mre0te ca#acitatea de absorbie a rdcinilor< se intensific
absorbia P< H 0i Ca.
Com#ar+nd culturile din ser< solarii 0i c+m# ordinea cresctoare a valorilor
#entru coninutul 8n s.u. 0i acid ascorbic al inflorescenelor esteD ser< solarii 0i c+m#
e@#licaia re.id 8n fa#tul c lumina din ser insufi-cient este factorul limitativ.
'- )actori te,nologici. Cono#ida se cultiv 8n c+m#< #rimvara sau toamna 0i 8n
sere< solarii #entru obinerea #roduciilor e@tratim#urii. An asolament< cono#ida ocu# sola
legumelor vr.oase. Pregtirea terenului se face ca #entru cultura de var..
Producerea rsadurilor are loc 8n rsadnie calde. 4e seamn 8n luna februarie<
%22-"22 g sm+n. An fa.a de 1-2 frun.e adevrate< rsadul se re#ic 8n cuburi nutritive
32
de " @ " cm. Plantarea rsadurilor se face 8n luna martie. !istanele de #lantare sunt de
&2-&"G22-2" cm #entru su#rafee mari sau de &2S%2S%2G32-3" cm #e su#rafee mai mici
unde 8ntreinerea culturii se e@ecut manual.
Re'ota#ea inflorescenelor se face manual #rin 2-3 treceri succesive 0i tierea cu
un cuit sub inflorescen< ls+ndu-se 0i c+teva frun.e #rotec-toare al cror limb se
scurtea.< deasu#ra #rii su#erioare a inflorescenei< 8n vederea #rote)rii acestora 8n
tim#ul mani#ulrii. Perioada de recoltat este din luna mai #+n 8n octombrie. Producia
este de 1"-22 tG-a.
!'"("(" 5ulia - 1rassica oleraeae L"4 $ar" gongylodes4
)am" 1rassicaceae
Impo#ta$%&. 4e cultiv #entru tul#inile tuberi.ate care se utili.ea. 8n stare
#roas#t< 8n arta culinar.
Com#o.iia c-imic. Tul#inile tuberi.ate conin 11-1%C substan uscat< %-&C
glucide< 1<"-2<"C #rotide #recum 0i vitamineD C >"2-82 mg?2<2 mg?<
sruri mineraleD #otasiu >3%% mg?< fosfor >82 mg?< calciu >&" mg? la 122 g #rodus
#roas#t.
Pa#t"'(a#"t&%" )"oo*"'e >fig.&1?. 1ulia este o #lant bienal care 8n #rimul an
formea. tul#ina tuberi.at iar 8n anul al doilea 8nflore0te 0i fructific.
Sistemul raicular este #uin de.voltat com#arativ cu var.a< rdci-nile fiind
rs#+ndite 8n stratul de sol #+n la 32-3" cm. Tul!ina 8n #rimul an de vegetaie este scurt
0i du# a#ro@imativ %2-"2 .ile du# rsrire 8nce#e s se 8ngroa0e form+nd o #oriune
tube-ri.at< la ma)oritatea soiurilor fiind sferic sau rotund-turtit< de culoare diferit >alb-
ver.ui< ro0u-violaceu?. Tul#ina tuberi.at este fraged la 8nce-#ut< a#oi esuturile se
lignific< 8nce#+nd din #artea ba.al 0i devine im#ro-#rie #entru consum.
Frunzele sunt lung #eiolate< de form oval< cu marginea crestat fiind dis#use #e
tul#ina 8ngro0at sub form de s#iral. La unele soiuri< #eiolul 0i nervurile au culoare
albastr-violacee.
An anul al doilea< du# vernali.are< tul#ina 8ngro0at se alunge0te 0i se subia. la
v+rf iar din mugurii e@isteni la subsuoara frun.elor a#ar ls-tarii floriferi.
Florile sunt galbene< #e ti#ul %< #oleni.area este alogam< 'ructul de ti# silicv iar
seminele sunt #uin mai mari fa de cele de var.< au form ovoidal 0i culoare cafenie.
So"(#" '(t"1ate. !u# #erioada de vegetaie< soiurile de gulie cul-tivate 8n #re.ent
suntD !PorsKi< Trero< Hu#a >tim#urii< &2-82 .ile? 0i 1oliat alb< 1oliat albastru >t+r.ii<
132-1%2 .ile?.
Fa'to#"" 'a#e "$0(e$%ea/& 'a"tatea *(""o#
a- )actori climatici. Tem!eratura o#tim de vegetaie este de 18-22C.
tem#eraturile sc.ute >sub "C? 8n fa.a de rsad #ot determina ver-nali.area #lantelor<
ceea ce #rovoac #ornirea #rematur a lstarilor flori-feri< 8n detrimentul formrii tul#inii
tuberi.ate.
Cerinele fa de a!" sunt mai mari< com#arativ cu var.a datorit sistemului
radicular mai slab de.voltat. :nsuficiena a#ei 8n sol< 8n #erioada formrii tul#inii
tuberi.ate< determin lignificarea esuturilor 0i reducerea #roduciei< iar alternana
#erioadelor cu umiditate diferit duce la cr#area #rii comestibile. 3miditatea solului
trebuie meninut la valori de &2-&"C din ca#acitatea de c+m#.
=a de lumin" are cerine moderate. An locuri umbrite 8ns se de.-volt #rea mult
a#aratul foliar 8n detrimentul #rii comestibile.
31
1ulia #refer soluri fertile< fr e@ces de a.ot< cu #5 $<"-&<". Pen-tru culturile
tim#urii sunt mai favorabile solurile u0oare< nisi#o-lutoase< iar #entru cele de toamn
solurile mai com#acte< semigrele< luto-argiloase.
)- )actori te,nologici. 1ulia se cultiv 8n c+m# #entru obinerea de #roducii
tim#urii sau t+r.ie< #recum 0i 8n sere 0i solarii. An cultur #ro-te)at< de obicei< gulia se
cultiv intercalat #rintre r+ndurile s#eciilor de ba. >tomate< castravei? folosind astfel
terenul mai intensiv.
Pentru cultura 8n c+m#< gulia #oate fi am#lasat 8n sola ocu#at de celelalte
legume vr.oase. Pregtirea terenului se face ca 0i la cultura ver-.ei. Anfiinarea culturii se
face #rin rsad #rodus 8n rsadnie calde< sem-natul fc+ndu-se la 8nce#utul lunii a#rilie<
folosind 2<8-1 Kg sm+n #entru un -ectar de cultur. Plantarea rsadurilor are loc 8n
ultima decad a lunii martie #+n 8n #rima decad a lunii a#rilie. 4e #lantea. c+te "
r+nduri #e un strat du# sc-ema "2S2"S2"S2"S2"G22 cm sau 8n #atru r+nduri< $$S2&
S2&S2&G18-22 cm< reali.+nd o desime de 132-1$2 mii #lanteG-a.
Re'ota#ea se face e0alonat #e msur ce tul#ina 8ngro0at a)unge la un diametru
de "-12 cm< 8nce#+nd din luna mai >#entru cultura tim#urie 8n c+m#? sau toamna< 8n
octombrie >#entru cultura de toamn?. Planta se taie sub tul#ina 8ngro0at< se 8nde#rtea.
frun.ele de la ba.< ls+nd 3-% frun.e 8n v+rful tul#inii 0i dac este ca.ul< #entru
valorificare se leag c+te 3-% buciGlegtur.
Producia este de 1"-22 tG-a la cultura tim#urie 0i 32-%2 tG-a la cultura de toamn.
1.9. LEGUME BULBIFERE
1;.9.1. Ceapa - 0llium cepa L.< =am. Liliaceae
Impo#ta$%&. Cultivat din cele mai vec-i tim#uri< #rimele culturi 8n C-ina< :ran<
ast.i se cultiv #e tot globul.
/aloarea nutriional a ce#ei const 8n #rimul r+nd 8n #osibilitatea de a fi
consumat crud< at+t frun.e ver.i c+t 0i bulbul 8ntr-o #erioad deficient de legume
#roas#ete. Ansu0irile ei condimentare fac s treac #e #rimul loc utili.area ca adaus la
ma)oritatea #re#aratelor culinare< inclusiv conservele. !e asemenea cea#a des-idratat
sau conservele de bulbi mici 8ntregi #roduse de soiuri s#eciale au tot mai mult e@tindere.
Com#o.iia c-imic. Coninutul 8n a# 8&C< macroelemente< 6< P< H< Ca< (g<
8ntre 2<& 0i 1<3 mgG122 g s.u.< microelementeD (n< =e< 7n< Cu< Al< (o< glucide >.a-aro.a
%<3 mg< fructo.a 1<' mg?< #rotideD cea mai mare #arte a com#u0ilor cu a.ot sunt
ne#roteici< li#ide se gsesc 8n cantiti mici 2<2" mg la 122 g s.#< vitamina C 1-3 mg la
122 g #. #.
Pa#t"'(a#"t&%" )"oo*"'e. La cea#< ciclul de via durea. doi ani c+nd se
#ractic cultura #rin semnat direct 0i rsad sau trei ani< 8n ca.ul cultivrii #rin ar#agic.
Cea#a este o #lant de .i lung< datorit fa#tului c formarea bulbului se declan0ea. la o
durat de 1%-1$ ore iluminare .ilnic. !atorit acestei #articulariti fi.iologice se #ot
obine bulbi #entru consum 8ntr-un singur an.
Princi#alele fa.e #e care le #arcurg #lantele 8n #rimul an de vege-taie 0i durata lor
sunt urmtoareleD 8n tim#ul germinaiei 0i rsrii a#are mai 8nt+i radicela 0i a#oi frun.a
cotiledonal care strbate stratul de #m+nt av+nd forma de cot< datorit unei .one foarte
active de cre0tere deasu#ra mugura0ului 0i alta 8ns#re v+rful frun.ei cotiledonale< cu un
ritm de cre0-tere mai redus. !iferena dintre ritmurile de cre0tere ale celor dou .one face
ca v+rful frun.elor cotiledonale 0i tegumentul seminei s ias la su#rafaa solului.
R""cina este fasciculat. !u# germinarea seminelor se formea. o rdcin
#rimar care trie0te #+n la a#ariia #rimelor frun.e adevrate< tim# 8n care se formea.
32
0i tul#ina adevrat< sub forma unui disc. An continuare 8nce# s a#ar noi rdcini
adventive< iar rdcina #rimar se usuc 0i #iere. 6umrul de rdcini care se formea. 8n
#rimul an varia. 8ntre 32 0i &2. !u# intrarea 8n re#aus a bulbului aceste rdcini mor 0i
8n #rimvara anului urmtor< din #artea inferioar a discului a#ar altele< 8n numr de &2-
122. Anrdcinarea este su#erficial< cea mai mare #arte din rdcini fiind rs#+ndite #+n
la 18-22 cm.
0ul9ul de cea# >fig.&2?< are form a#ro#iat de cea sferic< fiind alctuit din
frun.e modificate< 8ngro0ate 0i su#ra#use< frun.e care #ornesc din discul aflat la #artea
inferioar a bulbului 0i care re#re.int adevrata tul#in a #lantei. La #artea inferioar a
discului cresc r""cinile< iar la #artea su#erioar< central< mugurii aco#erii de frun.e mai
#uin 8ngro0ate cu care formea. conuri. !easu#ra conurilor se de.volt su#ra#us frun.ele
groase ale bulbului< organe de re.erv.
=run.ele bulbului cresc deasu#ra solului tot su#ra#use< au culoarea alb >fals
tul#in? la #artea inferioar< se se#ar 0i sunt ver.i la #artea su#erioar a #lantei< sediul
fotosinte.ei 0i al biosinte.ei glucidelor de re.erv. An fa.a de maturare a bulbilor frun.ele
ver.i 8nce# s se usuce de la v+rf. La e@terior bulbii maturi au o #o)g-i alctuit din
frun.e subiri< uscate de culoare 0i form 8n funcie de soi.
In'lorescena este o umbel globuloas alc-tuit din 322-822 flori care se formea. 8n
v+rful tul#inii florale< care este fistuloas< fusiform cu 8nlimi 2<8-1<" m. :nflorescena
este #rote)at la 8nce#ut de o membran de culoare alb-ver.uie care cra# 0i se desface
8naintea 8nfloririi a#oi se usuc 0i cade.
Fructul este o ca#sul trilocular< av+nd 8n fiecare lo) ma@im dou semine. 4eminele
sunt mici< de culoare neagr< au form triedric cu tegu-mentul tare 0i .b+rcit. =acultatea
germinativ se #strea. 3-% ani.
4oiuri cultivate. La noi 8n ar se cultiv 8n #rinci#al soiuri care au bulbul de culoare
galben-maronie sau ro0ie-violacee.
Princi#alele soiuri cultivate #rin ar#agic suntD 7ittau< !e 4tutgart< !e (acu.
4oiuri cultivate #rin semnat directD MolsKa< !iamant< ,o0ie de =gra0< ,o0ie de
Turda< Ana< Ariana< BanKo< Luciana< ,o0ie de Arad 0i -ibri.ii Co#ra< !aitona< !)ango<
Pacific< ,omito< 4#irit.
Pentru industriali.are ca cea# des-idrat se recomand soiul MolsKa.
Pentru cultura #rin rsad se recomand soiul Aurie de Bu.u.
=actorii genetici 0i climatici care influenea. calitatea bulbilor
a- )actorii genetici. !iferenele cele mai mari 8ntre soiuri a#ar 8n ceea ce #rive0te
coninutul 8n acid ascorbic< iar cele mai mici 8n ce #rive0te coninutul 8n uleiuri eterice
>factor lacrimogen< com#usul tio#ro#anol-4-o@id 12-$2 mg?.
)- )actorii climatici. Tem!eratura reacionea. diferit #e fa.e feno-logice<
maturi.area bulbilor favori.at de tem#eraturi ridicate din iulie.
Cea#a reacionea. ca #lant de .on nordic fiind #rin e@celen #lant de .i
lung. =ormarea bulbilor mari 0i calitativi su#eriori este strict condiionat de durata
#relungit a fa.ei de lumin" .ilnic.
An ce #rive0te umiitatea< #rin semnat 0i #lantat #rimvara tim#u-riu sau toamna
t+r.iu se asigur 8ncadrarea favorabil a culturii 8n ra#ort cu regimul umiditii ridicate 8n
sol.
Cea#a are nevoie de cantiti relativ ridicate de 8ngr0minte 8n #erioada iulie-
se#tembrie a#licarea fracionat favori.ea. obinerea de recolte mari 0i acumulare de s.u.
1unoiul de gra)d la culturile #remer-gtoare< nu se recomand la cultura ce#ei.
,eacionea. foarte bine la 8ngr0area foliar cu (n< Bo< 7n.
Fa'to#"" te.$oo*"'" 'a#e "$0(e$%ea/& 'a"tatea )()"o#
33
Cea#a< datorit re.istenei la #strare a bulbilor #e o #erioad lung de tim# se
cultiv numai 8n c+m#. Pentru obinerea de cea# verde< des-tinat consumului 8n stare
#roas#t se #ractic 0i cultura #rote)at.
Cultura ce#ei #entru obinerea de bulbi se #oate reali.a #rin ar#a-gic< #rin semnat
direct sau #rin rsad. !intre aceste metode de cultur cea mai avanta)oas din #unct de
vedere economic este cea #rin semnat direct.
P#o2('e#ea a#pa*"'((". 4emnatul are loc 8n luna martie< folo-sind 122-122 Kg
sm+nG-a. Ad+ncimea de semnat este de 2-3 cm. 4e seamn la 1" cm 8ntre r+nduri<
c+te $ r+nduri #e un strat 0i &" cm 8ntre straturi< utili.+nd formula &"S1" cm @ ". Pe
su#rafee mari semnatul se e@ecut cu 43P-21 iar #e su#rafee mici< manual< 8n rigole
desc-ise cu s#liga.
!u# semnat< #entru combaterea buruienilor se erbicidea. cu ,amrod $-8 KgG-a
a#licat la ma@im 3-% .ile de la data semnatului. !ac nu se erbicidea. sunt necesare
#liviri re#etate< ceea ce determin cre0terea #reului de cost al ar#agicului. An #erioadele
secetoase sunt necesare 1-2 udri< cu norme de 2"2-322 m
3
G-a.
Recoltarea arpagicului are loc 8n #erioada iulie-august. (omentul o#tim de
recoltare este atunci c+nd tul#ina fals s-a 8nmuiat la ba.< la ma)oritatea #lantelor 0i
frun.ele s-au 8nglbenit la v+rf. 4e recoltea. manual< #rin smulgere< a#oi se las %-" .ile la
soare #entru uscare du# care se 8nde#rtea. frun.ele uscate 0i se sortea. #e calitiD
- calitatea :D bulbi cu diametrul de &-22 mm< care se vor utili.a #en-tru obinerea
de bulbi #entru consumE
- calitatea ::D bulbi cu diametrul #este 22 mm< care se #ot folosi nu-mai #entru
obinerea de cea# verde deoarece #lantele vor emite tul#ini florifere.
O)%"$e#ea )()"o# 2e 'eap& pe$t#( 'o$+(m. Cultura se am#la-sea. #e terenuri
#lane< irigabile< cu un grad redus de 8mburuienare. Plan-tarea ar#agicului se face
#rimvara devreme< 8n martie. 4e folose0te ar#a-gic de calitatea :< cu diametrul 8ntre &-22
mm. Anainte de #lantare ar#agicul se #oate trata cu 1ermisan 32-"2 gGKg ar#agic. Pentru
#revenirea formrii tul#inilor florifere se #oate face un tratament termic tim# de 12-1"
.ile la 2"-3"C 0i a#oi $-8 ore la %2C.
!istanele de #lantare sunt de $2S32S32S32 cm sau 8n ben.i de c+te dou r+nduri<
folosind formula $$S22S%%S22 cm. Antre #lante #e r+nd se asigur 3-% cm. Ad+ncimea de
#lantare este de %-" cm. Pentru un -ectar de cultur este necesar o cantitate de $22-&22
Kg ar#agic.
Recoltarea bulbilor se e@ecut la sf+r0itul lunii iulie< 8nce#utul lunii august. Pentru
consumul curent se #oate recolta 8nce#+nd din luna iunie. (omentul o#tim de recoltare
este atunci c+nd la a#ro@imativ 82C din #lante< tul#ina fals s-a 8nmuiat la ba. 0i
ro.etele de frun.e s-au culcat la sol. 4e recoltea. manual< #rin smulgere< #e su#rafee
mici iar du# recol-tare se las #e sol %-" .ile #entru uscare. Pe su#rafee mari se #oate
recolta cu (,C-1<%. Pentru recoltare #rintr-o singur fa.< cu 2 s#tm+ni 8nainte se face
un tratament cu ,eglone< % litriG-a< care determin uscarea frun-.elor. Producia de bulbi
este de 22-2" tG-a.
1.9.2. U+t(#o"( - 0llium sati$um< =am. Liliaceae
Impo#ta$%a. 3sturoiul se cultiv #entru bulbi< tul#ina fals 0i frun-.e ver.i<
care se consum 8n stare #roas#t sau #entru condimentarea unor #re#arate culinare<
a me.elurilor< conservelor 0i 8n industria farmaceutic.
3%
Compo/"%"e '."m"'&. Bulbul conine 2"-32C substan uscat. Are un coninut
ridicat 8n glucide 22-2$C< #rotide $-&C< vitamina C 12-22 mg< vitaminele B
1
< B
2
< 9 0i
sruri mineraleD calciu< fosfor< #otasiu< "%2 mg la 122 g substan #roas#t. Conine 0i
cantiti mari de fitoncide cu aciune bactericid av+nd #ro#rieti tonificante 0i
antise#tice.
Pa#t"'(a#"t&%" )"oo*"'e. 3sturoiul este o #lant bulboas care 0i-a #ierdut 8n
decursul tim#ului #osibilitatea de a #roduce flori fertile. !in aceast cau. se 8nmule0te
numai vegetativ< #rin bulbili.
Sistemul raicular este slab de.voltat< rdcinile fasciculate se de.-volt #+n la
ad+ncimea de 12-22 cm.
An sol se de.volt 9ul9ul sau c"!";na de usturoi >fig.&3? care este format din 12-22
bulbili. !e obicei cei situai 8n interiorul c#+nii sunt de dimensiuni mai mici. La
e@terior fiecare bulbil este #rote)at de tunici subiri translucide< de culoare alb sau ro.. An
interiorul fiecrui bulbil se afl c+te un mugure. Partea ba.al a bulbililor diferenia. o
serie de rdcini adventive care se de.volt atunci c+nd< du# deta0are este am#lasat 8n
condiii de germinare.
Bulbilii sunt fi@ai cu #artea ba.al #e tul#ina #ro#riu-.is sub form de disc turtit. 9i
sunt #rote)ai< toi 8m#reun de c+te 3-% foi #erga-mentoase de culoare alb-argintie< alb-
glbuie sau cu nuane de ro..
Frunzele 8n numr de 8-1"< sunt liniare< lanceolate 0i #rin su#ra-#unere formea. o
tul#in fals.
So"(#" '(t"1ate. An funcie de #erioada de 8nfiinare a culturilorD
- soiuri de #rimvarD !e Cenad< !e !r0tiE
- soiuri de toamnD !e Cioroiu< !r0ti-:lfov< !e (oldova< =avorit< ,ecord.
I$0(e$%a 0a'to#"o# 2e 1e*eta%"e a+(p#a 'a"t&%"" )()"o# 2e (+t(#o". =a de
tem!eratur" are cerine moderate. Tem#eratura o#tim de vegetaie este de 18-22C<
minim 3-%C 0i ma@im 2"-32C. Bulbii 8nrd-cinai re.ist iarna #+n la -2"C< iar 8n
#erioada de re#aus #+n la -1"C. =ormarea bulbilor este favori.at de tem#eraturi de 18-
22C 0i .ile lungi.
3sturoiul are #retenii ridicate fa de lumin". Cultivat 8n locuri umbrite nu
formea. bulbi.
=a de a!" are cerine mai mari datorit sistemului radicular su#er-ficial.
3miditatea solului trebuie s fie &2-&"C din ca#acitatea de c+m# #+n la formarea
bulbului 0i $2-$"C 8n #erioada de maturi.are a acestora.
,e.ultate bune de #roducie se obin numai #e soluri u0oare s#re mi)locii< fertile<
cu reacie neutr sau slab alcalin< #5 Q $<"-&<".
I$0(e$%a 0a'to#"o# te.$oo*"'" a+(p#a 'a"t&%"" )()"o# 2e (+t(#o". 3sturoiul
se cultiv 8n c+m# #e terenuri #lane sau u0or 8nclinate< 8nsorite 0i irigabile. Bune
#remergtoare sunt leguminoasele anuale 0i sola-no-fructoasele. An asolament #oate
reveni #e acela0i teren sau du# alte bulboase< numai du# %-" ani #entru a #reveni atacul
de nemato.i.
Cultura se fertili.ea. din toamn cu 322-3"2 KgG-a su#erfosfat 0i 122-1"2 KgG-a
sulfat de #otasiu care se 8ncor#orea. 8n sol #rin artura ad+nc. Pentru #lantrile de
toamn se continu mrunirea arturii< cu gra#a cu discuri< #rin treceri re#etate< #entru
#regtirea #atului germinativ. An ca.ul #lantrilor de #rimvar< du# .v+ntarea arturii se
a#lic 1"2 KgG-a a.otat de amoniu 0i se erbicidea. cu Treflan< 3-" litriG-a sau !ual 3-%
litriG-a care se 8ncor#orea. 8n sol cu gra#a cu discuri sau combinatorul.
Cultura se 8nfiinea. toamna< cu 3-% s#tm+ni 8nainte de venirea 8ng-eului
#entru a se reali.a 8nrdcinarea bulbililor sau #rimvara devreme< 8n martie. 4e folosesc
3"
$22-822 Kg de bulbili la soiurile cu bulbi de mrime mi)locie #+n la 1222-1222 KgG-a la
cele cu bulbili mari< reali.+nd &2-82 #lanteGm
2
. 4e #lantea. c+te #atru r+nduri #e un strat
la distane de 32 cm sau 8n ben.i de c+te dou r+nduri< folosind formula $$S22S%%S22
cm. Antre #lante #e r+nd se asigur 3-% cm. Ad+ncimea de #lantat este de %-" cm toamna
0i 3-% cm la #lantrile de #rimvar.
Re'ota#ea #oate s 8ncea# din a#rilie-mai< #entru consumul curent< c+nd se
valorific la legtur c+te %-" #lanteGlegtur.
Pentru consumul de var-toamn 0i #entru #strare< momentul o#tim de recoltare
este atunci c+nd tul#ina fals s-a 8nmuiat la ba. 0i se las #e sol< la ma)oritatea #lantelor.
4e recoltea. #rin smulgere a#oi #lantele se las #e sol c+teva .ile #entru uscare.
3sturoiul de toamn de recoltea. 8n luna iunie< iar cel de #ri-mvar 8n iulie.
Producia este de 8-12 tG-a.
1.<. LEGUME PERENE =I CONDIMENTARE
1.<.1. Re1e$t( - R,eum r,abarbarum L.< =am. /olygonaceae
Impo#ta$%&. ;riginal din C-ina 0i 4-9 4iberiei< 8n #re.ent su#ra-fee mari 8n
vestul 9uro#ei. La noi 8n ar se cultiv 8n Transilvania 0i nor-dul (oldovei.
,eventul este cultivat #entru #eiolul frun.elor care este folosit la #re#ararea
com#oturilor 0i a unor #roduse de cofetrie.
4ub as#ect nutriional< #eiolul de revent #re.int im#ortan 8ngr-dit 8ns< de
coninutul ridicat de acid o@alic.
Pa#t"'(a#"t&%" )"oo*"'e >fig.&%?. ,eventul este o #lant #eren< erbacee< organul
comestibil 8l re#re.int !eiolul frun.elor care este foarte de.voltat< lung de %2-$2 cm<
gros de %-" cm.
Peiolii frun.elor sunt crno0i< sucu-leni< u0or muc-iai #e #artea dorsal 0i au culoare
ro.< ro0ie sau violacee 8n #artea ba.al 8n funcie de soi. Rizomii sunt utili-.ai 8n industria
farmaceutic. Ance#+nd din anul al doilea de cultur< fiecare #lant emite 1-3 tul#ini
florale< 8nalte de 2-3 m< goale 8n interior.
Florile sunt mici< de culoare alb-ver-.uie< gru#ate 8n inflorescene de ti# #anicul.
Fructele de ti# ac-en< triari#ate< de culoare brun-ro0cat 0i conin o singur sm+n.
=acultatea germinativ este de &2-82C 0i se #strea. 2-3 ani.
Com#o.iia c-imicD a# '2-'"C< macroelemente H >232-23$ mgC?< Ca >%2-132 mgC?<
microelemente< =e >2<$-2<&C?< (n >2<13 mgC?< .a-a-ruri 2<2-"<$C< #rotide
2<3-1C< li#ide >2<1-2<$?.
So"(#" '(t"1ate. An #re.ent se cultiv soiul de revent !e Ardeal.
Fa'to#"" 'a#e "$0(e$%ea/& 'a"tatea '(t(#"" 2e #e1e$t
a- )actorii ecologici. ,eventul are cerine moderate fa de tem!e)ratur". Plantele
se de.volt bine la tem#eraturi de 18-22C. ,e.ist #+n la -12-18C< fa#t ce #ermite
iernarea #lantelor 8n c+m#< fr #rote)are.
=a de umiitate #reteniile sunt moderate< dar li#sa a#ei determin reducerea
suculenei #eiolilor.
9ste #uin #retenios fa de lumin astfel c se #oate cultiva 0i 8n locuri mai
umbrite.
Prefer soluri mi)locii s#re grele< lutoase sau luto-argiloase< dar #rofunde 0i bine
structurate< cu reacie neutr sau slab acid.
3$
)- )actorii te,nologici. Cultura reventului se reali.ea. #rin des-#rirea tufelor
sau #e su#rafee mici #rin #roducerea #uieilor care se obin din semine. Tufele de revent
se #ot des#ri toamna< 8n se#tembrie-octom-brie. Pentru aceasta< tufele de %-" ani se
des#art 8n #oriuni de 222-2"2 g< fiecare av+nd 1-2 muguri 0i c+teva rdcini< care se
trans#lantea. la locul de cultur. Plantele astfel obinute vor asigura #roducie 8nc din
#rimul an du# #lantare.
Pentru cultura reventului #ot fi folosite 0i terenuri relativ umbrite. Bune
#remergtoare sunt leguminoasele anuale sau #erene< bulboasele< vr.oasele sau solano-
fructoasele.
Re'ota#ea. Peiolurile se recoltea. manual< 8nce#+nd din anul al doilea de
cultur. Perioada de recoltat este a#rilie-iunie. Lucrarea se e@e-cut odat sau de dou ori
#e s#tm+n< recolt+ndu-se cel mult #atru frun.e de la fiecare #lant. !u# recoltare se
8nde#rtea. limbul frun.elor< a#oi #eiolurile se fasonea. la 3"-%2 cm lungime 0i se
leag 8n mnun-c-iuri de #+n la " Kg.
An #rimul an de recoltare #roducia este de %-" tG-a a)ung+nd la 22-32 tG-a du# &-
8 ani< du# care 8nce#e s scad.
1.<.2. Spa#a$*.e( - 0sparagus o++icinalis L.< =am. Liliaceae
Impo#ta$%a ," 'ompo/"%"a '."m"'&. Plant s#ontan 8n centrul 9uro-#ei< 8n Africa<
/ 4iberiei< se consum tul#inile >lstarii?< de.voltai sub-teran din rdcini 0i etiolate
>frage.i fa de cei ver.i tari?< care se utili-.ea. 8n diferite #re#arate culinare.
/aloarea nutritiv este asigurat de coninutul 8n glucide< #roteine< li#ide<
vitaminele C< A< PPCa< =e< P< H?.
Cultura s#arang-elului este economic datorit fa#tului c durea. 12-1" ani<
#lanta este mai #uin atacat de boli 0i duntori 0i se #oate valorifica la #reuri mari
deoarece cultura este mai #uin rs#+ndit la noi 8n ar.
An tim#ul verii< tul#inile ver.i se #ot utili.a 8n buc-ete 0i aran)a-mente florale.
,i.omii 0i lstarii folosii 8n industria farmaceutic< fiind cunoscut #entru efectul diuretic
0i afrodisiac.
Pa#t"'(a#"t&%" )"oo*"'e Plant #eren< care formea. 8n sol un rizom #uternic<
#e care a#ar rdcini adventive lungi de %2-"2 cm< crnoase< de form cilindric. An
fiecare an< rdcinile mai btr+ne mor 0i se formea. altele noi de la ba.a mugurilor
vegetativi care sunt 8n #artea su#erioar a ri.omului. An felul acesta e@ist tendina ca
ri.omul s ias din sol< ceea ce face necesar #lantarea mai ad+nc a #uieilor.
!in mugurii vegetativi< 8n fiecare an se formea. l"stari care sunt frage.i 0i su-culeni
#+n c+nd ies afar din #m+nt< constituind #artea comestibil. An #artea su#erioar
lstarii sunt aco#erii cu sol.i membrano0i< triung-iulari iar la ba.a lor sunt muguri din
care se de.volt ramifica-iile tul#inii aeriene. Pe msur ce se a#ro-#ie de #artea
su#erioar a solului< lstarii ca#t o nuan ro.< datorit #igmenilor antocianici. !ac
lstarii nu sunt recoltai< ace0tia se alungesc foarte re#ede< esuturile se lignific< devin
tari< se ramific< form+nd tufe cu 8nlimea de 1-1<" cm.
3ltimele ramificaii ale tul#inii sunt scurte< liniare 0i se numesc clatoe< av+nd rol de
asimilaie clorofilian< 8nde#linind astfel rolul frun-.elor. =run.ele #ro#riu-.ise se gsesc
la ba.a clatodelor< sunt mici< sol.i-forme< fr clorofil.
4#arang-elul este o #lant unise@uat dioic< #lantele mascule fiind mai tim#urii 0i
mai #roductive dec+t cele femele. Florile sunt mici< de culoare alb-ver.uie< dis#use la
ba.a clatodelor. =lorile femele sunt mai mici dec+t cele mascule. Poleni.area este
alogam< entomofil.
3&
Fructul este o bac sferic< mic de culoare verde la 8nce#ut care se colorea. 8n
ro0u la maturitatea fi.iologic. 4eminele sunt de mrime mi)locie< semisferice< de culoare
neagr< cu su#rafaa lucioas.
Fa'to#"" 'a#e "$0(e$%ea/& '(t(#a +pa#a$*.e(("
a- )actorii ecologici. Plantele de s#arang-el su#ort tem!eraturile sc.ute din
tim#ul iernii< dar 0i cldurile din .onele cu climat tro#ical. 1erminaia seminelor 8nce#e
la 1"C. Plantele intr 8n activitate 8nce#+nd de la tem#eraturi 8n sol de 12-12C. /ite.a
de cre0tere a lstarilor este #ro-#orional cu tem#eratura. Cre0terea normal a acestora
are loc la tem-#eratura de 1$-23C. Tem#eraturile ridicate determin intensificarea rit-
mului de cre0tere al lstarilor 8n detrimentul #roduciei cantitative. An fa.a de re#aus
germinativ< ri.omii re.ist la tem#eraturile sc.ute din tim#ul iernii.
=a de lumin" are cerine mari 8n tim#ul #erioadei de vegetaie. Pe terenuri
8nsorite acumulea. cantiti mari de substane nutritive 8n ri.omi ceea ce va asigura
obinerea 8n anul urmtor a unor #roducii bune de ls-tari. La ma)oritatea soiurilor<
lstarii comestibili se obin 8n li#sa luminii< #rin bilonarea #lantelor.
=a de umiitate are cerine moderate< e@cesul de a# determin+nd #utre.irea
ri.omilor 0i lstarilor.
4#arang-elul are cerine ridicate fa de sol< necesit+nd soluri #ro-funde< drenate<
bine structurate< u0oare s#re mi)locii. 4olurile com#acte< grele se 8ncl.esc 8ncet 0i
8ngreunea. de.voltarea lstarilor.
)- )actorii te,nologici. Te-nologia de cultur a s#arang-elului #re-su#une dou
eta#eD #roducerea materialului sditor 0i cultura #ro#riu-.is.
Puieii de s#arang-el se #roduc 8n c+m#. 4emnatul se face 8n mar-tie-a#rilie< c+te
3-% r+nduri #e strat< la 2"-32 cm. Ad+ncimea de semnat este de 2-" cm 8n funcie de
structura solului. !u# rsrire cultura se men-ine curat de buruieni< se irig #e tim#
secetos 0i se fertili.ea. fa.ial cu "2-&2 KgG-a a.otat de amoniu. Toamna tul#inile se
cosesc la 3-% cm dea-su#ra solului 0i 8nainte de venirea 8ng-eului se #rote)ea. cu #aie
sau frun.e. Primvara< 8nainte de #lantare< se scot #uieii din #e#inier< #rin dislocare cu
!L,-% sau cu ca.maua. Pentru #lantare se folosesc #uiei bine de.voltai 0i viguro0i. 4e
scurtea. rdcinile #rea lungi a#oi se a0a. #e mu0uroaiele fcute 8n 0anuri 0i se aco#er
cu un strat de #m+nt de 12 cm grosime. Puieii buni de #lantat trebuie s aib o greutate
de 32-"2 g 0i s #re.inte 2-3 muguri 0i rdcini crnoase< suficient de lungi.
Recoltarea lstarilor 8nce#e din anul al treilea de cultur 0i durea. 12-1" ani.
Perioada de recoltare este din luna a#rilie #+n 8n iunie. An #rimul an de recoltare de la
fiecare #lant se vor recolta 2-3 lstari< num-rul cresc+nd 8n anii urmtori< du# ce
#lantele s-au fortificat. ,ecoltarea se face dimineaa sau seara c+nd lstarii sunt
turgesceni< la interval de 2-3 .ile sau c-iar .ilnic 8n #erioadele clduroase.
(omentul o#tim de recoltare este atunci c+nd lstarii a)ung la su#ra-faa bilonului.
Lstarii recoltai se .v+nt< se #eria. sau se s#al< se sor-tea. 8n funcie de lungime 0i
grosime 0i se leag 8n mnunc-iuri de 2<"-1 Kg.
Producia este de 2-3 tG-a 8n anul al treilea de cultur< a)ung+nd la $-8 tG-a 8n
urmtorii "-12 ani< du# care #roducia 8nce#e s scad.
1.<.3. >#ea$( - 0rmoracia lapat,i+olia 1ilb.< fam. 1rassicaceae
Impo#ta$%a ," 'ompo/"%"a '."m"'&. 5reanul se cultiv #entru rd-cinile
8ngro0ate< cu #ul#a alb< gust #icant< utili.ate ca 0i condiment 8n arta culinar< la
#re#ararea murturilor sau 8n industria conservelor.
38
,dcinile de -rean conin 23-2&C substan uscat< re#re.entat de glucide 12-
1&C< #roteine 1<"-2<&C< vitamine >vitamina C &2-82 mg? 0i sruri minerale >H< (g< Ca<
=e?. Conine cantiti mari de uleiuri volatile< care im#rim gustul caracteristic #recum 0i
fitoncide care determin o serie de #ro#rieti tera#euticeD stimulent al nutriiei<
antiscorbutic< e@#ectorant< diuretic etc.
Pa#t"'(a#"t&%" )"oo*"'e 5reanul este o s#ecie #eren care formea. 8n sol o
r""cin" bine de.voltat< ramificat< #trun.+nd #+n la $2-&2 cm ad+ncime. ,dcina
#rinci#al are o grosime de 3-% cm< la e@terior are culoare galben-cenu0ie< iar la interior
#ul#a este alb. An #artea a#ical< rdcina are "-8 muguri vegetativi 0i #re.int #e toat
lungimea muguri dormin.i.
Frunzele sunt lung #eiolate< dis#use 8n ro.et< au dimensiuni mari< a)ung+nd la #este 32
cm lungime< au forma oval-alungit< cu marginea fin dinat sau crestat.
Florile sunt mici< albe gru#ate 8n inflorescene de ti# racem.
Fructele< silicve< sunt mici< fr semine sau cu semine sterile< motiv #entru care
-reanul se 8nmule0te vegetativ.
So"(#" '(t"1ate. An #re.ent se cultiv soiul !e /idra.
Fa'to#"" 'a#e "$0(e$%ea/& 'a"tatea #&2&'"$"o#
a- )actori climatici. =a de tem!eratur"< este #uin #retenioas< #lantele re.ist
la tem#eraturi de #+n la -22C< iern+nd astfel 8n c+m#.
Are cerine moderate fa de lumin"< su#ort+nd locurile umbrite.
!atorit sistemului radicular bine de.voltat< cerinele fa de umii)tate sunt
moderate. An condiii de secet< rdcinile se lignific< sunt mai #uin suculente<
diminu+ndu-se calitatea comercial a acestora. 9@cesul de a# determin #utre.irea
rdcinilor.
Prefer solurile fertile< bogate 8n -umus< #rofunde< mi)locii< luto-nisi#oase< cu
reacie neutr< #5 Q $<&-&<". Pe soluri grele< argiloase< rd-cinile se ramific 0i se ru# la
recoltare.
)- )actori te,nologici. An asolament< -reanul #oate s urme.e du# solano-
fructoase< ma.re sau fasole de grdin. !u# -rean se am#lasea. s#ecii #r0itoare.
Terenul se fertili.ea. din toamn cu gunoi de gra)d< su#erfosfat 0i sare #otasic
care se 8ncor#orea. 8n sol #rin artura ad+nc la 32-%2 cm. Primvara solul se fertili.ea.
cu a.otat de amoniu.
Cultura se 8nfiinea. #rin buta0i de rdcin care se obin din rd-cini
necores#un.toare valorificrii. Buta0ii au 12-1" cm lungime 0i 1-2 cm grosime.
Plantarea buta0ilor se e@ecut #rimvara devreme< martie-a#rilie< 8n r+nduri distanate la
&2-82 cm 0i 3"-%2 cm 8ntre #lante #e r+nd. An funcie de mrimea buta0ilor este necesar o
cantitate de 3&2-%22 KgG-a< c+nd au " cm 0i 1222-1822 KgG-a 8n ca.ul buta0ilor de 12-1"
cm.
Re'ota#ea rdcinilor se reali.ea. de obicei 8n #erioada de toam-n< c+nd
cererea este mai mare. 4e recoltea. semimecani.at #rin dislocare cu !L,-%. Plantele
fasonate se leag 8n #ac-ete de "-$ buci. Peste iarn -reanul #oate fi #strat 8n #ivnie
stratificat.
Producia este de 1"-22 tG-a 8n #rimul an a)ung+nd la 32-%2 tG-a 8n anul doi sau
trei de cultur.
1.<.5. Le(,tea$( - Le$isticum o++icinale Hoc-.
=am .mbelli+erae
3'
Impo#ta$%a '(t(#"". Leu0teanul este original din regiunea (rii (editerane<
cunoscut din antic-itate 8n sudul 9uro#ei. La noi 8n ar 8l 8nt+lnim 8n toate regiunile trii
#e su#rafee restr+nse mai ales 8n gos#od-riile rne0ti.
Leu0teanul se cultiv #entru frun.ele folosite la aromati.area unor #re#arate
culinare. ,dcinile de leu0tean #ot fi folosite 0i la fabricarea unor medicamente. 3leiul
>esena? de leu0tean are aciune diuretic 0i -i#oten-siv. Ceaiul din sm+n< se utili.ea.
8n bolile de stomac iar decoctul din frun.e are efect diuretic.
Pa#t"'(a#"t&%" )"oo*"'e Leu0teanul este o #lant #eren< cu cre0tere viguroas.
An sol formea. un sistem raicular bine de.voltat< #ivotant< #rofund< cu rdcini
crnoase.
Frunzele sunt glabre< lucioase< dublu #enat sectate< iar cele de #e tul#ina florifer sunt
sim#lu sectate. Tul#ina florifer 8nalt de 122-1"2 cm< drea#t< fistuloas< ramificat 8n
#artea su#erioar 0i a#are 8nce#+nd din anul al doilea de vegetaie.
Florile sunt mici< de culoare galben< gru#ate 8n inflorescene de ti# umbel com#us.
Fructele< im#ro#riu numite semine< sunt dicario#se< lenticular ovale< cu coaste ari-#ate<
cafenii< mici >%22-"22Gg?.
Fa'to#"" 'a#e "$0(e$%ea/& '(t(#a e(,tea$(("
a- )actori climatici. Leu0teanul are #retenii reduse fa de tem!eratur"< su#or-t+nd
gerurile din tim#ul iernii. Plantele vege-tea. bine la tem#eraturi de 1"-22C. 6u este
#retenioas fa de lumin"< #lantele su#ort+nd 0i locurile umbrite. Plantele au cerine mai
mari fa de umiitate. Prefer solurile semi-grele< a#rovi.ionate 8n substane minerale.
)- )actori te,nologici. Cultura se #oate 8nfiina #rin des#rirea tufelor sau #rin semnat
direct. !es#rirea tufelor se #oate face toamna sau #rimvara devreme. tufele sunt
secionate astfel 8nc+t fiecare #oriune s #re.inte c+teva rdcini 0i 2-3 muguri vegetativi.
:mediat du# secio-nare se reali.ea. #lantarea acestora #e un strat #regtit
cores#un.tor< la distane de $2-&2G32-%2 cm.
Toamna se administrea. 32-%2 tG-a gunoi de gra)d< 322-"22 KgG-a su#erfosfat 0i
1"2-222 KgG-a sare #otasic< 8ncor#orate odat cu artura ad+nc la 28-32 cm.
Cultura se menine curat de buruieni 0i af+nat #rin #ra0ile ma-nuale 0i mecanice.
Re'ota#ea frun.elor 8nce#e #rimvara devreme 0i durea. #+n toamna t+r.iu< e
msur ce acestea a)ung la dimensiuni normale. Lucrarea se face manual #rin ru#ere sau
tiere.
Producia anual este de 22-32 tG-a< iar culturile sunt rentabile 12-12 ani.
1.<.9. M&'#",( - Rume* acetosa L.< =am /olygonaceae
Impo#ta$%&. (cri0ul se cultiv #entru frun.ele sale bogate 8n fier< vitamine 0i
acid o@alic care se utili.ea. la #re#ararea ciorbelor< #ireurilor sau c-iar 8n salate
8m#reun cu alte legume.
=run.ele se #ot recolta 8nce#+nd de #rimvara de-vreme< c+nd sortimentul de
legume este mai #uin diver-sificat. Are coninutul cel mai ridicat 8n acid o@alic< dintre
legumele verdeuri< "<2&C din s.u.< com#arativ cu s#a-nacul care conine 3<$3C. !in
#unct de vedere medicinal< datorit gustului acri0or are aciune emolient fiind un diuretic
0i la@ativ u0or.
Pa#t"'(a#"t&%" )"oo*"'e >fig.&8?. 9ste o s#ecie #eren< care 8n sol formea. o
r""cin" #ivotant< iar la su#rafaa solului o rozet" e 'runze. =run.ele sunt #eio-late<
lanceolate< glabre< crestate la ba.. Tul#inile florifere sunt striate< uneori cu nuane
ro0iatice< cu 8nlime de "2-122 cm. 9ste o #lant dioic< cu 'lori unise@uate< mici dis#use
8n inflorescene de ti# #anicul. Anflorirea are loc 8n mai-iunie.
%2
Fructul este o nucul< cu o singur sm+n 8n in-terior< de culoare brun-8nc-is< de
form triedic< lucioas. 4eminele sunt mici< au facultatea germinativ de 8"-'2C 0i se
#strea. 3-% ani.
I$0(e$%a 0a'to#"o# '"mat"'" a+(p#a 'a"t&%"" m&'#",(("
Are cerine moderate fa de condiiile de mediu. ,e.ist la tem)!eraturile sc.ute
din tim#ul iernii iar #entru cre0terea frun.elor #refer tem#eraturi moderate. 9ste o #lant
#uin #retenioas fa de lumin"< su#or-t+nd bine 0i locurile umbrite. 6u are cerine mari
fa de umiitate dar 8n condiii de secet< #roducia de frun.e este mult diminuat 0i
acestea sunt mai #uin fragede. Prefer solurile ad+nci< fertile< cu reacie u0or acid sau
neutr.
Fa'to#"" te.$oo*"'" 'a#e "$0(e$%ea/& '(t(#a m&'#",(("
Cultura se #oate 8nfiina #rin des#rirea tufelor< #e su#rafee mici sau #rin
semnat direct. !es#rirea tufelor se #oate face toamna sau #rimvara devreme. Tufele
mari sunt secionate 8n a0a fel 8nc+t fiecare #or-iune s aib c+teva rdcini 0i muguri
vegetativi. Acestea se #lantea. #e un teren #regtit cores#un.tor 0i a#oi se ud.
Cultura #rin semnat direct se 8nfiinea. #rimvara devreme< #e un teren bine
#regtit din toamn. 4emnatul are loc du# ce artura a fost bine mrunit< la distane de
2"-32 cm 8ntre r+nduri< c+te trei r+nduri #e un strat. Ad+ncimea de semnat este de 1-2 cm
0i se folosesc 2-3 Kg de sm+nG-a. !u# rsrire #lantele se rresc la 12-1" cm. Cultura
se men-ine curat de buruieni #rin #ra0ile mecanice 0i manuale< iar 8n #erioadele
secetoase se ud. An tim#ul verii se elimin tul#inile florifere< #entru a stimula formarea
de frun.e noi.
Re'ota#ea frun.elor se face manual< e0alonat< 8nce#+nd din luna martie-a#rilie
sau 8n #rimul an de vegetaie du# a#ro@imativ 3 luni du# semnat. An #rimul an
#roducia de frun.e este de "-$ tG-a< iar 8n anii urm-tori #oate s a)ung la 1"-22 tG-a.
1.<.<. M&#a#( - 0net,um gra$eolens L.< =am. 0piaceae
Impo#ta$%a. (rarul se utili.ea. sub form de frun.e crude sau uscate #entru
aromati.area salatelor sau a diverselor #re#arate culinare #recum 0i #lante 8ntregi cu
semine< care se folosesc la #re#ararea conser-velor de legume 0i a murturilor.
=run.ele de mrar au urmtoarea structur c-imicD #rotide 1<8 gG122 g #rodus
#roas#tE glucide "<$ gG122 g #rodus #roas#tE celulo.D 2<& mgG122 g #rodus #roas#tE
vitamineD A >8 gG122 g #.#.?E B
1
>2<1% gG122 g #.#.?E C >1&2 mgG122g #.#.?.
3leiul volatil de mrar care-i im#rim aroma s#ecific< conineD carvon< d-
limonem< filandren< ter#inen< -idrocarburi 0i un rest #arafinos.
O#"*"$ea ," a#"a 2e #&+p8$2"#e. (rarul este original din sudul 9uro#ei 0i Asia de
sud-est. A fost cultivat 8nc din antic-itate #entru calitile sale culinare 0i tera#eutice. An
#re.ent este rs#+ndit 8n toate .onele de #e glob. An ara noastr se cultiv #e su#rafee
reduse 8n toate )udeele 8n sis-tem grdinresc.
Pa#t"'(a#"t&%" )"oo*"'e ," e'oo*"'e >fig.&'?. 9ste o #lant anual.
R""cina #rinci#al este #ivotant< subire< slab de.voltat.
Tul!ina 'lori'er"< 8nalt de 2<&-1<3 m< este erect< cilindric< fistuloas< striat.
Frunzele sunt tri#enat-sectate< cu foliole subiri< filiforme.
Florile mici< de culoare glbuie-ver-.uie 0i sunt dis#use 8n umbele com-#use.
Polenizarea este alogam ento-mofil.
Fructele #seudo-ac-ene< au forma oval-eli#tic 0i culoare cafenie. =acul-tatea
germinativ varia. 8ntre %"-"2C 0i se #strea. 2-3 ani.
%1
E'oo*"e (rarul< fa de factorii de mediu se com#ort ca o #lant rus-tic.
4eminele germinea. la 3C< iar tem#eratura o#tim de cre0tere este de 1$-18C.
9ste o #lant de .i lung. La lumin de intensitate slab se #roduce alungirea #lantelor<
scderea #roduciei 0i reducerea coninutului 8n ulei volatil. 6u su#ort e@cesul de
umiditate 0i necesit un sol bogat 8n subs-tane nutritive.
4e cultiv un soi local 0i anume Tm&#a#( 'om($U.
=run.ele se recoltea. 8n mod obi0nuit du# "-$ s#tm+ni de la rsrire< c+nd
#lantele au circa 12-1" cm 8nlime< iar tul#inile #lantelor du# '-12 s#tm+ni. 4e
recoltea. #rin tiere< 8n mai multe re#ri.e< fr a distruge mugurele terminal. !u#
recoltare< frun.ele se leag 8n legturi mici a#oi 8n sno#i mari 0i se valorific imediat<
acesta fc+nd #arte din gru#a #lantelor -orticole e@cesiv de #erisabile An vederea #strrii
mraru-lui tim# mai 8ndelungat< se usuc 8n condiii de umbr 0i aerare continu< at+t ca
frun.e c+t 0i ca #lant 8ntreag >la 8nce#utul 8nfloritului sau la 8nce-#erea maturrii
seminelor?< #rin tierea lor de la ba. du# care se leag 8n sno#i de 2-" Kg greutate< 0i se
livrea. la beneficiar. Producia $-12 tG-a frun.e ver.i 0i 12-1" tG-a tul#ini 8n fa.a
8nfloririi sau maturrii fructelor.
1;.<.?. Ro/ma#"$( - Rosmarinus o++icinalis L.< =am. Labiatae
:m#ortan< com#o.iie c-imic< rs#+ndire. =run.ele de ro.marin au o larg utili.are
8n medicina em#iric< fiind folosite la boli de stomac 0i intestine< stimulent aromatic<
diuretic< vermifug< condiment. 9@tern ca insec-ticid >8nde#rtarea moliilor?< 8n obinerea
s#irtului camforat< ca analge.ic 8n durerile reumatice 0i nevralgii. 9ste com#onent al
TBalsamului ;#odeldoc-U< utili.at 8n trecut 8n tratamentul reumatismului. Ast.i este
confirmat aciu-nea colagog coleric< stimulent aromatic< bacteriostatic< av+nd 8ns
utili-.ri tera#eutice mai reduse. =run.ele sunt mult a#reciate ca 0i condiment. 3leiul
volatil< e@tras din 8ntreaga #lant sau frun.e< este mult folosit 8n cos-metic 0i #arfumerie.
Antreaga #lant conine ulei volatil. Ans numai cel din frun.e este considerat de
calitate mai bun< av+nd un miros mai #lcut. Coninutul 8n ulei volatil 8n -erba #roas#t
0i frun.e este de 2<22-1<32C< 8n cele uscate de 1-2C iar 8n flori de cca. 1<%C. !u#
com#onentul care #redomin se disting trei ti#uri de ulei volatil de ro.marinD
ti#ul cineol >:talia< (aroc< Tunisia?E
ti#ul cam+or-bornel >4#ania?E
ti#ul 6-pinen-$erbenon >Corsica?.
An frun.ele de ro.marin se gse0te acid ros-marinic< i.olat mai 8nt+i din aceast
#lant. Planta mai conineD flavonoide< flavone< acidul carnosic< o diter#enoid< derivat al
feruginolului >im#rim aciunea antio@idant a frun.elor?< rosmaricina< i.o-rosmaricina< o
serie se triter#ene< tanin< vitamine.
Ca s#ecie mediteranean se cultiv 8n gr-dini< sere< locuine. 4e #oate 8ncerca
introducerea 8n cultur 8n .onele cu ierni mai moderate 0i veri calde din Banat 0i ;ltenia<
8n C+m#ia Timi0ului< Oud. Constana.
%2
Particulariti biologice >fig.82?. ,o.ma-rinul este un arbust< cu tul#ina 8nalt de
32-"2 cm< la ba. cu scoara e@foliat< 8n #artea su#erioar 8n #atru muc-ii
0i #roas.
Frunzele o#use< sesile< liniare< cu marginea revolut< #e #artea inferioar
alburii< cu lungimea de 1"-3" cm 0i limea de 1<2"-3 cm.
Florile sunt dis#use 8n #seudo-verticile situate la subsuoara frun-.elor su#erioare.
=lorile sunt formate dintr-un caliciu 0i o corol bilabiat< aceasta de culoare albastr< #+n
la albastr violacee< rar alb< din #atru stamine din care dou rudimentare 0i un ovar
su#erior.
Fructele sunt nucule brune< ovate< cu lungimea de 1<"-2<" mm< si-tuate c+te #atru
8n caliciu #ersistent. Anflore0te din a#rilie #+n in iunie.
:nfluena factorilor ecologici 0i te-nologici asu#ra culturii. 4#ecie iubitoare de
cldur< de lumin< fiind foarte sensibil la ger 0i cureni de aer reci. (erge foarte bine 8n
condiii de soluri #rofunde< u0oare< drenate< care se 8ncl.esc u0or<
Cultura durea. mai muli ani< revenirea #e acela0i teren nu va fi la mai #uin de
&-8 ani. ,ecoltarea 8nce#e din anul al treilea de cultur< #rin tierea v+rfurile florale< cu
secera sau foarfeca de vie< c+nd #lantele sunt 8n #lin floare. Anual se recoltea. de dou
ori iar #rodusul se livrea. #roas-#t la staiile de distilare.
Producia obinut este de 2"-32 VG-a< 8n stare #roas#t.
1.<.@. C"m)#( 2e '(t(#a - Sature7a ,ortensis L.! Fam. Labiatae
Impo#ta$%&! 'ompo/"%"e '."m"'&! #&+p8$2"#e. Com#u0ii din -erba au efect
e@#ectorant< diuretic< coleretic-colagog >#rinci#iul amar?< anti-el-mintic 0i antise#tic.
Ceaiul are #ro#rieti e@#ectorante< calm+nd s#asmele cilor res#iratorii< fiind folosit la
tratarea tusei convulsive< bron0itei 0i rgu-0elii. 3leiul volatil se folose0te ca aromati.ant 0i
de.infectat >a#e de gur< gargarisme< #aste de dini?< 8n #arfumerie< cosmetic >loiuni cu
efect anti-se#tic?. An form uscat #lanta de cimbri0or se folose0te la #re#ararea con-
servelor >datorit mirosului #lcut? 0i condiment la #re#ararea unor #ro-duse alimentare.
Cimbri0orul este a#reciat ca #lant melifer 0i ornamen-tal< #ut+ndu-se cultiva 0i 8n acest
sco#.
Prile aeriene conin cel #uin 1C ulei volatil< format dinD com#u0i fenolici 2"C
din care cel mai im#ortant este timolul< un alcool aromatic.
4#ecie mediteranean< cultivat la noi #rin grdini.
Pa#t"'(a#"t&%" )"oo*"'e >fig.81?. 4ubarbust< 8n #rimul an de vege-taie cu
r""cin" #ivotant< lung de cca. 22 cm< lemnoas< bogat ramifi-catE 8n anii urmtori
rdcina #ivotant este 8nlocuit de un sistem radi-cular bine de.voltat de la care #ornesc
mai multe tul#ini< lemnoase 8n #ar-tea inferioar 0i ver.i 8n cea su#erioar< cu grosimea de
1-1<" mm.
Frunzele sunt o#use< lungi de cca. 1 cm< alungit romboidale< lan-ceolate sau ovate.
Florile mici de culoare violaceu-ro. formea. inflorescene 8n v+rful tul#inilor.
Anflore0te 8n mai-iulie.
I$0(e$%a 0a'to#"o# e'oo*"'" a+(p#a '(-t(#"". 9ste o #lant iubitoare de cldur 0i
mai ales de lumin. Plntuele au o de.voltare lent 0i nu su#ort umbra. 4#ecia este
%3
re.istent la secet< cere umiditate 8n sol 8n tim#ul rs-ririi< ulterior nu su#ort e@cesul de
umiditate.
I$0(e$%a 0a'to#"o# te.$oo*"'" a+(p#a '(t(#"". Cultura se 8nfiinea.
#rimvara din luna a#rilie. 4e seamn c+te trei r+nduri #e un strat< la 3"-%2 cm<
urm+nd ca du# rsrire s se rreasc la 22-2" cm 8ntre #lante #e r+nd. 4e folosesc %-"
Kg semine la -ectar.
Plantele re.ultate din rrit se #ot folosi #entru 8nfiinarea de noi culturi sau dac
sunt suficient de mari se #ot valorifica.
Cultura se #oate 8nfiina 0i #rin rsad care se #roduce 8n rsadnie semicalde. 4e
seamn 8n luna martie c+te 3-" g sm+n la m
2
. Plantarea rsadurilor are loc 8n luna mai.
Re'ota#ea se face la desc-iderea #rimelor flori< #e tim# 8nsorit 0i du# ce s-a ridicat
roua. Producia este de 12-1" tG-a #lante ver.i sau 3-% tG-a #lante uscate.
1.<.A. A+m&%("( - 0nt,iriscum cere+olium L. Fam. .mbelli+erae
Impo#ta$%&. Asmuiul se cultiv #entru frun.e< care sunt #uternic aromate 0i se
utili.ea. la #re#ararea salatelor< sosurilor #icante 0i #entru condimentarea altor #re#arate
culinare. 4e folose0te 0i 8n industria farma-ceutic.
Pa#t"'(a#"t&%" )"oo*"'e >fig.82?. Asmuiul este o #lant anual< care formea. o
tul#in 8nalt de "2-&2 cm< aco#erit cu #eri0or. Frunzele sunt tri#enat-sectate cu
su#rafaa neted sau gofrat. Florile sunt gru#ate 8n inflorescene de ti# umbel com#us
0i au culoare alb. Fructele sunt alun-gite 0i ascuite la ca#ete< au su#rafaa neted 0i
culoare brun-negricioas.
I$0(e$%a 0a'to#"o# e'oo*"'" a+(p#a '(t(#"". 9ste o s#ecie cu ce-rine moderate
fa de tem#eratur 0i lumin. !in aceast cau. se #oate cultiva 0i #e terenuri umbrite
dar mai umede. Lumina intens< asociat cu tem#eraturi ridicate< determin emiterea
#rematur a tul#inilor florifere.
I$0(e$%a 0a'to#"o# te.$oo*"'" a+(p#a '(t(#"". Cultura se 8nfiin-ea. #rin
semnat direct 8nce#+nd din martie #+n 8n se#tembrie< 8nainte de culturile #rinci#ale. 4e
seamn c+te %-" r+nduri #e strat la 22-2" cm 8ntre r+nduri.
Re'ota#ea frun.elor 8nce#e du# 32-3" .ile du# rsrire 0i se re-#et la interval
de 2-3 s#tm+ni. La recoltare se ru# frun.ele de la e@te-riorul ro.etei.
%%
C a p " t o ( 2
SPECII POMICOLE
2.1. M3RUL - 8alus domestica BaK-<
=am. Rosaceae< 4ubfam. /omoidae
Impo#ta$%&. (rul este cea mai im#ortan s#ecie #omicol< ocu# locul ::: du#
bananier 0i #ortocal 8n ceea ce #rive0te im#ortana econo-mic< alimentar 0i tera#eutic.
4e consum 8n s#ecial 8n stare #roas#t< dar 0i sub form de m+n-cruri gtite
>sosuri< sucuri< nectaruri?< 8n #atiserie< industria farmaceutic 0i cosmetic< intr+nd 8n
com#o.iia unor s#unuri< 0am#oane< creme. (rul este utili.at at+t 8n -rana omului
sntos c+t 0i cu caracter tera#eutic. 9ste un bun deconsti#ant< folosit 8n #revenirea
cancerului intestinului gros. La nivelul intestinului gros< mrul manifest o mare #utere
desorbant a to@i-nelor< d re.ultate bune 8n tratamente 8m#otriva diareei infantile. (rul
favori.ea. diareea 0i eliminarea acidului uric< fiind recomandat artriticilor< obe.ilor 0i
reumaticilor.
=iind o #lant relativ rustic< cu o mare #utere de ada#tabilitate 8n diferite .one<
numrul mare de soiuri e@istente 8n cultur< #retabile la cele mai diversificate sisteme
de cultur 0i forme de conducere< #ermite e0alo-narea consumului de fructe #roas#ete
#e tot #arcursul anului.
9@ist soiuri de var care se coc 8n luna august >ClarK alb< (elba?< soiuri de
toamn a cr fructe se maturea. 8nce#+nd din se#tembrie #+n 8n noiembrie >Oames
%"
1rive< Parmen auriu? 0i soiuri de iarn a cror #erioa-d de consum durea. din
decembrie #+n 8n a#rilie >Oonat-an< !elicious auriu?.
Compo/"%"e '."m"'&. =ructele de mr conin >,A!3< 1'8"?D a#D &&<8-88<"E .a-r
totalD &<"-1$<% gG122 g #.#.E aciditate total >e@#rimat 8n acid malic? 2<1$-1<2&E gG122 g
#.#. substane tanoideD 2<2$-1<31 gG122 g #.#.E substane #ecticeD 2<33-1<1% gG122 g #.#.E
#roteine bruteD 2<18-2<&2 gG122 g #ro#us #roas#tE substane mineraleD 2<1-2<%2 gG122 g
#.#.E acid ascorbicD 1-%& mgG122 g #.#.E valoarea energetic %$-8%<% calorii.
Pa#t"'(a#"t&%" )"oo*"'e >fig.83?. Pomul are vigoare 0i longevitate mare
>8nlimea "-12 m 0i diametrul coroanei de #+n la &-8 m?< durata de via este de "2-&2
ani. :ntrarea #e rod a merilor se face du# "-$ ani de la #lantare< merii #itici rodesc 8n
anul :: sau ::: de la #lantare.
(rul este o s#ecie #eren cu o du-rat de via de 3"-%2 ani< altoit #e #or-taltoi viguro0i
#oate de#0i "2 ani.
(area mas a rdcinilor sunt re#ar-ti.ate 8n sol 8ntre 1" 0i 82 cm ad+ncime< la #roiecia
coroanei de#0ind uneori ra.a #roieciei de 2-3 ori.
=orma coroanei este caracteristic soiului< acesta #ut+nd fiD sferic >Creesc< Ptul<
Oonat-an?< sferic turtit >!omnesc< Banana de iarn?< larg #iramidal >4tarKing< delicious?<
invers #iramidal >Parmen auriu< Magner #remiat?< 8ngust #iramidal >4ari-si#an? 0i
#l+ngtoare >=rumuseea ,omei< 1rannN 4mit-?.
/igoarea #omilor #oate fiD
slabD 4tarKrimson< 1olden s#ur< ,enet ananas< MagnerE
submi)locieD ,enet #ortocaliu< London Pe##ingE
mi)locieD Oonat-an< !elicious auriu< Parmen auriuE
mareD !elicious ro0u< 4tarKing deliciousE
foarte mareD ,enet de Canada< =rumos de BosKo#.
(rul #oate avea o ramificare slab< form+nd coroane rare >Parmen auriu< Magner
#remiat? sau medie >Oonat-an< 1olden delicious?.
Poleni.area la mr este 8ncruci0at< din numrul total de flori< cele legate re#re.int
"-12C care asigur o #roducie mare.
Cderea fi.iologic la mr loc 8n dou eta#eD la dou s#tm+ni de la fecundare 0i la
8nce#utul lunii iunie< c+nd fructele au mrimea unei alune.
So#t"me$t( 2e +o"(#". 4oiurile cultivate 8n #lantaiile #omicole din ara noastr
sunt #re.entate 8n tabelul 11.1.
I$0(e$%a 0a'to#"o# 2e 1e*eta%"e a+(p#a 'a"t&%"" m&#(("
Tem!eratura. (rul cre0te 0i fructific normal 8n condiii de tem-#eratur
cu#rins 8ntre &<"-11
o
C< #artea aerian< inclusiv mugurii de rod re.ist 8n tim#ul iernii la
tem#eraturi de -3"
o
C< o#timul termic din #erioada de vegetaie este de 1"
o
C reali.at 8ntre
8nflorire 0i maturitatea fructelor >132-1$2 .ile?. Tem#eraturile ridicate din tim#ul verii
sunt nedorite deoa-rece grbesc maturarea fructelor< sc.+nd calitatea 0i durata de
#strare.
abelul #"!
/rincipalele soiuri de mr culti$ate &#''()
So"(
/igoarea
soiului
9#oca de coacere a
fructelor
Potenial
#roductiv
Culoarea fructelor
Close mare 8nce#ut iulie mediu a#roa#e 8n 8ntregime ro0u
4tarK 9arliest mi)locie iulie foarte bun
ro0ie a#rins #e 2G3 din
su#rafa
Aromat de
var
su#rami)locie 8nce#ut de august foarte bun ro0ie a#rins
%$
,ed (elba mare august foarte bun ro0u intens
Magner
#remiat
submi)locie decembrie a#rilie bun
galben auriu rumenit cu
ro0u
=rumos de
BosKoo#
mare< foarte
mare
noiembrie-martie foarte bun
galben< crmi.iu<
ruginiu
:dared mi)locie noiembrie-a#rilie bun ro0u #tat de galben
1ranN 4mit- mare martie-a#rilie foarte bun verde galben ver.ui
=rumos de
/oine0ti
mi)locie
se#tembrie
decembrie
foarte bun ro0u #ortocaliu
!elicious de
/oine0ti
mi)locie
octombrie-
decembrie
bun
ro0u #e ma)oritatea
su#rafeei
Oonatan mi)locie noiembrie a#rilie bun
ro0u s+ngeriu a#rins<
#tat cu galben
!elicious
auriu
mi)locie octombrie-martie foarte bun
galben< slab rumenit cu
#ortocaliu
Parmen auriu mi)locie
octombrie-
decembrie
foarte bun
galben #ortocaliu<
rumenit 0i striat cu ro0u
(utsu (are octombrie-martie bun
galben< slab rumenit cu
#ortocaliu
4tarKrimson submi)locie
decembrie-
februarie
foarte bun
ro0u 8nc de la legarea
fructelor
=rumuseea
,omei
mi)locie noiembrie-martie bun ro0u< vi0iniu 8nc-is
Umiitatea o#tim re#re.int &2-&"C din ca#acitatea de c+m# a solului. 6u
su#ort stagnarea a#ei 0i nici seceta. Preci#itaiile o#time #entru cultura mrului trebuie
s fie de $"2-&22 mm anual. Perioadele de secet 0i e@cesul de a# sunt greu su#ortate de
mr< umiditatea atmosferic 8n )ur de &2-82C favori.ea. calitatea recoltei.
(rul #refer soluri fertile< bogate 8n calciu< magne.iu< bor< .inc. ,eu0e0te bine
#e soluri luto-argiloase< luto-nisi#oase< #od.olice< soluri negre de #dure<
cerno.iomice.
Plantaiile de mr necesit o a#rovi.ionare medie cu a.ot >22-$2 KgG-a?< fosfor
>22-%2 KgG-a? 0i #otasiu >22-$2 KgG-a?< microelemente cu magne.iu 2<" mgGlitru< .inc
solubil 3<"-3<& mgGlitru 0i sub 1"C calciu.
I$0(e$%a 0a'to#"o# te.$oo*"'" a+(p#a 'a"t&%"" m&#(("
Plantaiile de mr sunt am#lasate 8n sistem intensiv 0i su#erintensiv 8n vederea
mecani.rii totale a culturii mrului. Am#lasarea #lantaiilor se face #e terenuri #lane sau
cu #ante mici #+n la 1"C 8nce#+nd cu #arce-larea< trasarea 0i amena)area drumurilor<
am#lasarea centrului gos#odresc< stabilirea sortimentului de soiuri 0i am#lasarea lor #e
teren.
An tim#ul vegetaiei se face tieri de formare a coroanei 0i a#oi 8n anii ::: 0i :/ de
vegetaie tieri de 8ntreinere< rrire c-imic sau manual a fructelor 8n sco#ul
8mbuntirii dimensiunii< culorii 0i gustului fructelor< combaterea cderii #remature a
merelor. Acest fenomen a#are cu 2-3 s#t-m+ni 8nainte de recoltare. 4e 8nltur #rin
tratamente c-imice cu acid alfa-naftil-acetic >2<% !?.
Re'ota#ea. (omentul o#tim de recoltare se determin du# urm-toarele criterii
#racticeD u0urina cu care merele se des#rind de #e ramuri< #rimele semne de 8nglbenire
u0oar a #ieliei >virarea culorii de la verde la galben? 0i tria #ul#ei care se determin cu
#enetrometrul.
%&
4oiurile de mere de var se recoltea. cu "-$ .ile 8nainte coacerea de#lin< de
regul la virarea culorii< cele de toamn 0i iarn 8n s#tm+na 2-% a lunii octombrie. !u#
recoltare merele se sortea. #e dou caliti la soiurile de var 0i trei caliti la soiurile de
toamn-iarn.
Ambalarea 8n vederea comerciali.rii se face 8n ldie sau sculei din fibre te@tile.
Producia obinut de la un #om 8n #lin rodire este de 32-&2 Kg< ceea ce
re#re.int 8-32 tG-a. La o cultur de #omi #itici #roducia obinut #oate s a)ung #+n la
82 tG-a.
2.2. P3RUL - /yrus sati$a Lam. et !C
=am. Rosaceae< 4ubfam. /omoidae
Impo#ta$%&. Prul este o s#ecie #omicol a#reciat #entru calitatea fructelor care
se consum 8n stare #roas#t< sub form de sucuri< des--idratate< congelate< sub form de
cidru sau distilate. Cea mai mare can-titate de #ere se obine #e continentul euro#ean<
:talia fiind ara cu #roduc-iile cele mai mari. La noi 8n ar se cultiv 8n toate regiunile
fiind mai #uin rs#+ndit dec+t mrul.
Compo/"%"e '."m"'&. Perele coninD 8-1"C glucideE 2<1%2<&1C substane #ecticeE
2<2%-2<$"C #roteine bruteE 2<12-2<"C acid malicE 2<2$-2<2%C substane minerale >P< =e<
H< (n< Cl< 4?E 3-12C vitamina CE 2<1-2<3C vitamina PPE 2<22-2<2%C #rovitamina AE
2<21-2<2"C vitamina B.
Pa#t"'(a#"t&%" )"oo*"'e >fig.8%?. Pomul se caracteri.ea. #rintr-o vigoare 0i
longevitate mare< formea. o coroan 8nalt de &-8 m< durata de via %2-82 ani. Altoit #e
gutui vigoarea coroanei este mai mic >2-$ m? 0i longevitatea 32-3" ani. Prul intr mai
t+r.iu #e rod ca mrul >%-" ani?.
4istemul radicular este de#endent de #ortaltoi. Prul altoit #e sl-batic 0i franc de.volt
un sistem radicular #uternic care de#0e0te de 1<" ori #roiecia coroanei 0i #trunde 8n sol
#+n la %-" m ad+ncime. Altoit #e gutui< #rul formea. sistem radicular su#erficial< cu
multe rdcini ori-.ontale situate la ad+ncimea de 22-%2 cm.
Partea aerian< tul#ina este sub forma unui trunc-i dre#t< cilindric< sau u0or
rsucit. =orma coroanei este de#endent de soi< 0i #oate fi 8ngust #iramidal >Passe
Crassane?< #iramidal >3ntoas 5ardN< 3ntoas Liegel?< larg #iramidal >Contesa de
Paris< 3ntoas 1iffard?< invers #iramidal >!ecana comisiei?.
Pomii #ot aveaD
vigoare mareD Cure< 3ntoas 5ardN< Contesa de ParisE
vigoare mi)locieD 3ntoas Bosc< Abatele =etel< MilliamsE
vigoare slabD !r. O. 1uNotE
vigoare foarte slabD Passe Crassane.
4oiurile de #r 8nfloresc #rimvara c+nd $1-$& .ile consecutiv sunt tem#eraturi
#o.itive. Poleni.area este entomofil< ma)oritatea soiurilor sunt androsterile. 3nele soiuri
#ot fructifica #artenocar#ic mai ales 8n #rimve-rile reci 0i #loioase. Potenialul #roductiv
al #rului este mare 0i constant.
So"(#" '(t"1ate. 4ortimentul de soiuri de #ere cultivate 8n ,om+nia sunt redate 8n
tabelul 2.2.
Ta)e( 2.2
4ortimentul de soiuri de #r cultivate 8n ,om+nia >222%?
%8
So"( 9#oca de recoltare =orma 0i culoarea fructului Calitatea
Trivale iulie conic< galben #ai< cu ro0u la soare
f. bun<
semifondant
Triumf iulie galben cu ro0u la soare f. bun
A#omat& 2e
B"+t#"%a
iulie
scurt #iriform< verde-glbui< cu
ro0u rubiniu
f. bun<
arom de muscat
Fa1o#"ta ("
Capp
iulie-august scurt #iriform< ro0u crmi.iu
f. bun< intens<
fr sclereide
U$toa+&
p#e'o'
e
Mo#ett
"$"
august
#iriform< galben #ai cu ro0u la
soare
f. bun<
arom intens
T"mp(#"" 2e
D8m)o
1"%a
august scurt #iriform< 2G3 ro0u a#rins foarte bun
6a#oca
a doua )umtate a
lunii august
#iriform< galben-#ai< rumen la
soare
arom fin<
calitate bun
Milliams
a treia decad a
lunii august
ro0u intens
arom fin<
calitate f. bun
U$toa+& 2e
Geoa*"
(
a doua decad a
lunii se#t.
bergamotiform< verde-glbui foarte bun
3ntoas Bosc
a treia decad a
lunii se#t.
#iriform< crmi.iu foarte bun
Abatele =etel
a treia decad a
lunii se#t.
#iriform lung< verde glbui
#ul#a fondant 0i
aromat
,e#ublica octombrie bergamotiform< verde-glbui
arom fin<
calitate f. bun
Contesa de Paris octombrie #iriform< verde glbui
calitate bun<
arom fin
Cure octombrie #iriform lung< verde glbui
consisten
mediocr< li#s
arom
I$0(e$%a 0a'to#"o# e'oo*"'" a+(p#a 'a"t&%"" pe#eo#
Tem!eratura. Prul necesit mai mult cldur 8n tim#ul #erioadei de vegetaie
dec+t mrul< fiind mai #uin re.istent la tem#eraturile sc.ute care limitea. arealul
#lantaiilor comerciale de #r. Cre0te 0i fructific bine 8n .onele unde tem#eraturile medii
anuale sunt cu#rinse 8ntre '<"-12<"
o
C< tem#eratura medie a #erioadei de vegetaie este de
1%-1$
o
C< limita de re.is-ten a #rului la 8ng-e este de -2$-32
o
C< rdcina re.ist la -&.
-11C. La formarea #etalelor >bobocii ro0ii? su#ort tem#eraturi de -3<'C< 8n #lin
8nflorire -2<2C 0i fructe legate de c+teva .ile -1<1C.
Umiitatea. Cultura #rului reu0e0te 8n general la un regim de #re-ci#itaii de $22-
$"2 mm anual. Perioada de secet 0i e@cesul de a# sunt mai bine su#ortate de #r
com#arativ cu #rul dar o #uternic reacie nega-tiv asu#ra calitii recoltei. Prul altoit
#e #r franc cre0te 0i fructific bine 8n .onele cu #reci#itaii medii lunare de $22-&22 mm
anual 0i o umiditate relativ a aerului de &2-82C.
Prul este mai #retenios fa de lumin" dec+t mrul< reu0e0te #e terenuri cu
e@#o.iie sudic< sud-estic 0i sud-vestic. 6evoia ma@im fa de lumin este 8n fa.a de
8nflorit 0i 8n #erioada de legare a fructelor.
Prul este e@igent fa de sol mai ales dac este altoit #e gutui. Pre-fer
terenuri cu te@tur mi)locie< #rofunde< fertile< suficient de umede< terenuri aluviale 0i
%'
nisi#uri solificate< revene< bine drenate. 9ste mai #uin #retenios fa de reacia
solului.
I$0(e$%a 0a'to#"o# te.$oo*"'" a+(p#a 'a"t&%"" pe#eo#
Am#lasarea live.ilor de #r se face 8n .onele umede< #e terenuri care nu sunt
e@#use v+nturilor reci de iarn 0i cu tem#eraturi de -28C< 8n treimea inferioar 0i
mi)locie a versanilor cu #ante mici.
A#licarea 8ngr0mintelor cu gunoi de gra)d se va face 8n cantiti moderate.
,odirea #eriodic la #r este mai #uin accentuat ca la mr< volumul tierilor 8n
#erioada de rodire este mai mic dec+t la mr< nu formea. coroane dese< iar rrirea
manual se face 8n msur mai restr+ns.
Re'ota#ea. (omentul o#tim de recoltare a #erelor este 8n funcie de
caracteristicile morfologice 0i gustative ale fructelor mai e@act c+nd culoarea de fond a
#ieliei virea. de la verde s#re o nuan mai desc-is< amidonul din .ona camerei
seminale 8nce#e s se -idroli.e.e< iar fermitatea #ul#ei scade 8nce#+nd din .ona
#edunculului.
Potenialul #roductiv al #rului este la fel de mare ca al mrului< #omul 8n rodire
d 8n medie 32-$2 Kg #ut+nd a)unge la 1"2-182 Kg< la -ectar se obine 1"-2" tone.
11.3. PRUNUL - /runus domestica L.<
=am. Rosaceae< subfam. /runoideae
Impo#ta$%&. Prunul este o s#ecie #omicol dominant 8n arealul #omicol din ara
noastr datorit utili.rilor sale e@trem de com#le@eD va-loarea alimentar ridicat<
#roducii mari #e unitatea de su#rafa< rustici-tatea s#eciei< res#ectiv< cerine reduse fa
de factorii de vegetaie< 8nmul-irea u0oar #rin altoire< #erioada lung de valorificare a
fructelor< diversi-tatea formei< culorii 0i gustului fructelor care satisface #reteniile unei
largi game de consumatori< valorificarea su#erioar a fructelor >gem< dulcea< magiun<
com#ot< distilate< #rune des-idratate< consum 8n stare #roas#t?< re.istente la scuturare<
din mie. se e@trage un ulei cu caliti asemntoare cu cel de migdal< lemnul de #run este
folosit 8n industria creioanelor 0i combustibil.
Compo/"%"e '."m"'&. Com#o.iia c-imic com#le@ a fructelor de #run sunt
redate 8n tabelul 2.3.
Tabelul 2.3
/aloarea nutritiv a 122 g #rune #roas#ete 0i des-idratate
>valori medii? >C;C:3< 1''&?
9lementul Prune #roas#ete
A# 8"<222
Calorii ""<222
Proteine >6 @ $<2"? 2<&'2
Li#ide >total? 2<$22
5idrai de carbon >g total? 13<212
Celulo. >fibre? g 2<$22
4ubstane minerale
Ca %<222
=e 2<122
P 12<222
(g &<222
H 1&2<222
"2
6a 2
7n 2<122
Cu 2<2%3
(n 2<2%'
/itamine
A 32<222
Acid ascorbic >mg C? 3<322
Tiamin >mg? 2<%32
,iboflavin >mg? 2<2'$
6iacin 2<"22
Acid #antotenic >mg? 2<182
/itamina B
$
>mg? 2<281
=olacin >mg? 2<222
Pa#t"'(a#"t&%" )"oo*"'e La #omii #e #&2&'"$" p#op#"" >obinui din dra)oni< din
buta0i sau din semine? sistemul radicular re#re-.int 2"-%2C din greutatea total a
#omului< av+nd o de.voltare su#erfi-cial< trasant.
(ulte soiuri auto-tone cum ar fi Tuleu gras< Bistriene< 1oldane< formea.
dra)oni.
An ca.ul #omilor altoii< ar-itectonica 0i ritmul de de.voltare a sis-temului
radicular de#inde de #ortaltoi dar 0i de soi< natura solului 0i modu-lui de lucrare a solului.
Astfel< la #omii altoii #e 'o#'o2(, din soiul /inete de :talia la 4taiunea Bistria
ma)oritatea rdcinilor >"&<2C din total rdcini? au fost am#lasate 8ntre 32-$2 cm 0i
numai %<1C au #trunderea 8ntre $2-122 cm ad+ncime >(;!;,A6< 1'$2< citat de (:T,9<
2222?.
An ceea ce #rive0te de#lasarea #e ori.ontal rdcinile aceluia0i soi altoit #e
corcodu0 au a)uns la &<& m de trunc-i #e c+nd ale soiului ,enclod verde la 8<2" m.
La #runii altoii #e p#($ 0#a$' sistemul radicular este mai su#erficial< marea mas
a rdcinilor fiind am#lasat 8n sol 8ntre 12 0i "2 cm. (a)oritatea #or-taltoilor franc de
#run emit dra)oni care trebuie 8nde#rtai 8n fiecare an fiind consumatori inutili 8n
economia #omului.
Trunc-iul cre0te dre#t 0i cu riti-dom neted >Anna 4#at-< ,enclod verde? sau
torsionat >,o0ior vratic< (ontford?. La soiurile ,ivers tim#uriu< Agen< trun-c-iul
#re.int ni0te coaste evidente.
/igoarea #omilor. An tineree< #ru-nul cre0te re#ede< form+nd lstari lungi 0i
subiri. An #e#inier cre0terile #ot a)unge #+n la 2-3 m iar 8n livad 2-2<" m. !u#
intrarea #e rod cre0terea #omilor se tem-#erea.< coroana ating+nd dimensiuni de %-& m
8n 8nlime 0i diametru< vigoarea 0i forma coroanei fiind caractere de soi.
Coroana #oate fiD fusiform >9ric< 4imon?< #iramidal >Tuleu gras< Tuleu tim#uriu< !e
Bistria?< invers #iramidal >Anna 4#at-< PWc-e?< globuloas >Agen< /inete de :talia?<
turtit >(ontford< ,enclod verde?.
Tot caracter de soi este 0i ca#acitatea de ramificareD ramific slab soiurile ,enclod
Alt-an< /inete de :talia< PWc-e< Tuleu tim#uriu? 0i bene-ficia. de o bun ca#acitate de
ramificare Agen< (inerva< mirabellele< corcodu0ii< #orumbarul.
Prunul 8nflore0te du# cais 0i a#roa#e concomitent cu unele soiuri de cire0< vi0in 0i
#iersic. Anfloritul are loc 8nainte de 8nfrun.it la 6ectarin ro0ie< 4tanleN< 4ilvia<
concomitent cu 8nfrun.itul la /inete de :talia sau du# 8nfrun.it >/inete rom+ne0ti<
Centenar?.
An ceea ce #rive0te tim#urietatea 8nfloririi deosebimD
"1
soiuri cu 8nflorire e@tratim#urieD BurbanKE
soiuri cu 8nflorire tim#urieD 1rase rom+ne0tiE
soiuri cu 8nflorire mi)locieD PWc-e< 4tanleNE
soiuri cu 8nflorire t+r.ieD Tuleu gras< /inete rom+ne0ti<
/inete de :talia.
La #run #oleni.area este entomofil. An funcie de modul de com-#ortare 8n
#rocesul #oleni.rii 0i fecundrii soiurile de #run se gru#ea. 8nD
soiuri autofertileD Anna 4#at-< 4tanleN< /inete rom+ne0tiE
soiuri #arial autofertileD Agen< /inete de :talia< 1rase rom+ne0tiE
soiuri autosterileD Tuleu gras 0i descendenele lui< 9arlN
,ivers< PWc-e< ,enclod
Autosterilitatea unor soiuri de #run se datorea. androsterilitii >antere fr #olen
fertil?.
La #run nu se cunosc #erec-i de soiuri intersterile a0a c gru#area soiurilor 8n
#arcele se face cu u0urin. !ac 22C din florile de #e #om sunt fecundate iar din acestea
dac 22-32C< adic %-$C din numrul florilor vor rm+ne fructe #roducia la #om va fi
foarte bun. Cderea ovarelor 0i fruc-telor #oate fi redus ca intensitate #rin msuri
agrote-nice s#ecifice ca asi-gurarea #oleni.rii cu albine< fertili.ri foliare cu bor.
V8#+ta "$t#&#"" pe #o2. Prunii intr 8n mod normal du# "-$ ani de la #lantare.
3nele soiuri 8nce# s rodeasc de la 3-% ani. Portaltoii viguro0i cum este corcodu0ul
8nt+r.ie rodirea cu 1-2 ani fa de #orumbar sau /oi-ne0ti B >C;C:3< 1'&&< citat de
(:T,9< 2222?.
Ance#+nd cu anul ::: 8nfloresc 0i leag soiurile Tuleu tim#uriu< Anna 4#at-< 4tanleN<
PWc-e< ,enclod< Centenar< Car#atin at+t altoii c+t 0i #e rdcini #ro#rii. :ntr t+r.iu #e
rodD /inete rom+ne0ti< /inete de :talia< 1ras ameliorat< Bosniace. Potenialul #roductiv la
#run #oate fi mare sau foarte mare 8n funcie de soi sau c-iar la acela0i soi 8n funcie de
.on< de te-no-logia a#licat< dac #omii sunt altoii sau sunt #e rdcini #ro#rii. Prunul #ro-
duce 12-2" tG-a 8n funcie de soi. Cele mai #roductive sunt soiurile Anna 4#at-< 4tanleN<
Centenar< Tuleu gras.
Longevitatea #runului este de a#roa#e dou ori mai mic dec+t a mrului 0i
#rului. (a)oritatea soiurilor altoite #e corcodu0 triesc de regul 2"-32 de ani 8n .one
foarte favorabile c-iar %2 de ani. Perioada de cre0tere durea. 3-& ani< cea de 8nce#ut de
rodire %-$ ani< rodire ma@im 12-12 ani du# care recolta scade tre#tat< #omii intr+nd 8n
#erioada de declin.
So#t"me$t( 2e +o"(#" a '(t(#a p#($((". An #lantaiile vec-i sorti-mentul este
re#re.entat de soiuri auto-tone 0i strine validate 8n cultura #ru-nului >Tuleu gras< /inete
rom+ne0ti< 1rase rom+ne0ti< 9arlN ,ivers< Anna 4#at-< PWc-e etc.?.
Pe #lan mondial e@ist 8n #re.ent #este 2"22 de soiuri. !intre aces-tea multe au
fost 8ncercate 8n ara noastr. Princi#alele soiuri recomandate la 8nmulire 8n ara noastr
sunt #re.entate 8n tabelul 2.%.
abelul #"("
Soiuri de prun culti$ate n Rom%nia &#''')
4oiul
LunaGdecada
maturrii
fructului
Princi#alele 8nsu0iri agro#roductive
9arlN
,ivers
/::G1
/igurosE #roduce moderatE fructele mi)locii< de calitate medio-
cr< cad la maturitate 0i trebuie recoltate 8n 2-3 re#ri.e
:alomia /::G2 /igoare mi)locieE fructific #e formaiuni scurte 0i mi)lociiE
tolerant la #lum-#o@E #roductiv >1"-18 tG-a?E fructe mi)locii de
"2
calitate
Car#atin /::G3-/:::G1
/igoare mic-mi)locieE auto-sterilE #recoceE foarte #roductiv
>22-2" tG-a?E fructe de calitate
Tuleu
tim#uriu
/::G3-/:::G1
/igoare su#rami)locieE #recoceE re.istent la ger< secet 0i boliE
androsterilE #roduce moderat >&-12 tG-a?E fructe de foarte bun
calitate
Pite0tean /::G3-/:::G1
/igoare redusE fructificare s#urE #roductiv >2% tG-a?E auto-
sterilE fructe de calitate
(inerva /:::G1
/igoare mic-mi)locieE #recoceE fructific #e buc-ete de mai
0i ramuri mi@teE foarte #roductiv >2&-28 tG-a?E re.istent la ger<
secet 0i boliE tolerant la #lum-#o@E auto-sterilE fructe mi)locii
sau mari< de calitate
,enclod
Alt-an
/:::G3
/igoare mareE rode0te #e buc-ete 0i ramuri mi)lociiE foarte
#roductivE fructe de calitate
Tuleu gras /:::G3
/igoare mareE rode0te #e ramuri mi@teE lemn fragilE foarte
#roductiv< cu fructe de calitate
!+mbovia /:::G3
/igoare su#rami)locieE fructific #e ramuri scurte 0i mi)lociiE
androsterilE foarte #roductiv >2&-32 tG-a?E cu fructe mari< de
calitate
Albatros /::G3-:JG1
/igoare mareE fructific #e formaiuni lungi 0i mi)lociiE andro-
sterilE #roductiv >2& tG-a?E fructe mari de calitate
,ecord :JG1
/igoare mi)locieE fructificare s#urE fructe foarte mari< as#ec-
tuoase 0i de calitate
!XAgen :JG1-2 /igoare mi)locieE rodire s#urE #roductiv
4tanleN :JG2-3
/igoare milocieE fructificare s#urE autofertilE tolerant la viro.eE
foarte #roductiv
1ras
ameliorat
:JG1-2
/igoare mareE fructific #e ramuri mi)locii 0i lungiE auto-
fertilE tardivE foarte #roductiv
/inete
rom+ne0ti
:JG2
/igoare mi)locieE rusticE re.isten mi)locie la boliE rode0te #e
ramuri mi)lociiE autofertilE #roductivitate mi)locieE fructe mici
dar de foarte bun calitate
/inete de
:talia
:JG2-3
/igoare mi)locieE #retenios la clim 0i solE re.istent la ger 0i
boli< dar sensibil la secetE autofertilE #otenial #roductiv sc-
.utE fructe as#ectuoase 0i de calitate
An funcie de mome$t( mat(#&#""< soiurile de #run se 8m#art 8nD
foarte tim#urii >8nainte de 1"./::?E
tim#urii >1$./::-1"./:::?E
mi)locii >1$./:::-1".:J?E
t+r.ii >1$.:J-1".J?.
!u# mo2( 2e 1ao#"0"'a#e soiurile se gru#ea. 8nD
soiuri #entru consum 8n stare #roas#tE
soiuri #entru des-idratareE
soiuri #entru dulcea< gem< magiun< com#oturi< siro#uri< nectar< distilate
Calitatea bun a fructelor se reali.ea. doar 8n .onele clduroase.
Cel mai ridicat nivel de acumulare a #ruinei se reali.ea. 8n .onele 8n care
diferena de tem#eratur dintre .i 0i noa#te este mare.
;rientarea de #ers#ectiv 8n sortimentul de soiuri de #run este de cre0tere a
cantitilor de #rune industriali.ate sub form de com#ot< dulce-uri< gemuri 8n defavoarea
celor de distilare 0i cre0terea #onderii 8n sorti-ment a fructelor consumate 8n stare
#roas#t.
I$0(e$%a 0a'to#"o# '"mat"'" a+(p#a 'a"t&%"" p#($eo#. Cerine fa de
tem!eratur". :.otermele favorabile culturii #runului sunt 8<"-11C< 8n funcie de soi 8-
'<"CD /inete rom+ne0ti< Tuleu gras< 1rase rom+ne0tiE 12-11CD 4tanleN< ,enclod Alt-an<
"3
Agen< 4ilvia. Cerinele soiurilor fa de tem#eratur de#ind de s#eciile din care #rovin.
Limita su#erioar de re.is-ten la ger este de -"2-""C
Cu o re.isten mai bun la ger sunt soiurile 4tanleN< Anna 4#at-< ,o0ioare
vratice >C;C:3< 1''&?. 1erurile de revenire din februarie scad re.istena la ger cu c+teva
grade< iar 8n unii ani #ot #rovoca cderea mugu-rilor floriferi.
Pragul biologic la care #runul #orne0te 8n vegetaie este de S"C. !e la acest #rag
necesarul tem#eraturilor active #entru declan0area 8nflori-tului este de 321C< #entru
maturarea fructelor 2222-2222C la soiurile tim#urii >,ivers tim#uriu< ,ut- 1erotetler<
!iana< :alomia< (inerva? 0i de 3222-3"22C #entru soiurile t+r.ii >1ras rom+nesc<
,ecord< 1ras ameliorat etc.? >C;C:3< 1''&?.
Pentru o bun fecundare a florilor #runul #retinde tem#eraturi de 12-2"C 8n
#erioada 8nfloririi.
An ceea ce #rive0te durata strlucirii soarelui o#tim #entru #run< este nevoie de
2122-2222 de ore de strlucire a soarelui 0i 122-112 .ile cu cer senin. (edia ma@imelor
trebuie s fie S1$C< S1&C iar media minimelor S3<2...S%<%C.
=iind o s#ecie cu 8nflorire tim#urie mugurii florali 0i florile sunt sensibile la
gerurile t+r.ii de #rimvar. Astfel< florile 8n fa. de boboc< re.ist #+n la -3<'...-%<'CE
florile desc-ise< re.ist #+n la -2<2...-3<2C. ,e.istena florilor cre0te #+n la -"...-$C
dac 8nainte de 8nflorire au fost c+teva .ile cu tem#eraturi sc.ute >C;6TA,C9A63< 1'"3?.
Cel mai sensibil organ al florii este #istilul a#oi ovarul. =ructele legate< sunt distruse la
tem#eraturi de -1<1C.
9@cesul de cldur 8nsoit de secet 0i v+nturi uscate nu este favo-rabil culturii
#runului.
Cerinele fa de a!". 4oiurile euro#ene sunt destul de #retenioase fa de a#<
dovad .onarea lor natural 8n regiunile deluroase sau 8n vile largi ale r+urilor mari 0i
umiditate suficient 8n sol >C;C:3< 1''&?. Cea mai mare densitate de #runi se gse0te 8n
.onele 8n care cad &22-822 mm #reci-#itaii anual< din care minim 122-122 mm 8n luna
august.
An ceea ce #rive0te umiditatea atmosferic< #runul cere valori ale umiditii
relative cu#rinse 8ntre $8 0i &2C iar 8n iulie "$-$%C. 3nde nu se #oate asigura a#a
necesar din #reci#itaii se im#une irigarea.
Cerinele fa de a# sunt influenate #e l+ng ali factori de #ortal-toi 0i de soi.
Pomii altoii #e #run franc au cerine mari fa de a#< cei altoii #e corcodu0 cerine
mi)locii iar cei altoii #e .ar.r sau #e #iersic au cerine minime.
Prunul nu su#ort nici e@cesul de umiditate din sol >mai greu de su#ortat c+nd este
altoit #e .ar.r 0i mai u0or c+nd este altoit #e franc? nici cel din atmosfer.
Ploile reci din #erioada 8nfloritului 8m#iedic #oleni.area 0i fecun-darea<
favori.ea. atacul de Monilinia la(a #ut+nd com#romite recolta.
Li#sa a#ei se manifest< mai ales la soiurile sensibile< #rin cderea frun.elor<
8ncetarea cre0terii lstarilor< diferenierea incom#let a mugurilor de rod 0i la secet
#relungit c-iar uscarea #omilor.
Cerine fa de lumin". !e0i #runul face #arte din gru#a s#eciilor cu cerine
mi)locii fa de lumin< nevoile fa de acest factor climatic fiind satisfcute 8n toate
.onele #omicole< totu0i #runul #refer e@#o.iii sudice< sud-estice 0i sud-vestice.
Li#sa luminii determin degarnisirea ba.ei 0ar#antelor< tendina de 8nlare a
coroanelor< uscarea ramurilor din .onele umbrite. Cultivai #e versani mai #uin 8nsorii
#omii #roduc fructe mai mici< slab colorate< cu un coninut redus 8n .a-aruri 0i cu gust
"%
mediocru. C-iar c+nd e@#o.iia este bun lumina #oate deveni insuficient 8n #lantaiile
#rea dese sau cu forme de coroan inadecvate s#eciei.
Cerinele fa de sol la #run sunt moderate datorit sistemului radi-cular trasant
care e@#lorea. un volum mare de sol. 4-ar #utea #ractic s#une c solul nu este o
#roblem #entru cultura #runului mai ales datorit #ortaltoilor >corcodu0< #run franc? care
au mare ca#acitate de ada#tare la diferite ti#uri de sol.
Ti#urile de sol favorabile culturii #runului sunt solurile brune< #od-.olite< brun-
ro0cate de #dure< #od.oluri. Prunul este sensibil la aeraia solului< nu su#ort scderea
coninutului de o@igen.
Prunul cre0te bine numai 8n solurile 8n care volumul de sol neafectat de #rocesele
de reducie >glei.are? la dis#o.iia sistemului radicular este de minim 32C. Aceasta este o
condiie obligatorie #e toate ti#urile de sol indiferent de alte 8nsu0iri fi.ice sau c-imice
>C;C:3< 1''&?.
:nfluena factorilor climatici asu#ra calitii #runelor.
Prunul se cultiv 8n sistem de cultur #ur< clasic< intensiv< su#er-intensiv cu
densiti de #+n la 2222 #omiG-a< densitatea o#tim #entru soiurile aflate 8n cultur este
de "22-$22 #omiG-a.
4olul 8n #lantaiile tinere se menine 8n sistem de ogor negru sau 8nierbarea 8ntre
r+nduri 0i ogor #e r+nd. =ertili.area se face 8n funcie de gradul de a#rovi.ionare al solului
cu elemente nutritive< coninutul solului 8n argil< de consumul s#ecific al #runului<
#reci#itaiile anuale 0i #roducia #lanificat. La un -ectar #lantaie de #run cu un numr
de 222 #omi< la o #roducie de 1" tG-a se e@trag anual din sol 3$ Kg 6 s.a.< 11 Kg P
2
;
"
s.a.<
"2 Kg H
2
; s.a. 0i 22 Kg Ca; s.a.< do.ele de s. a. recomandate la -ectar sunt de 122 Kg 6<
&2-82 Kg P
2
;
"
0i 122 H
2
;. 4e fac tieri de formare 8n tine-ree< de rrire 0i fructificare 8n
#erioada de vegetaie 0i de regenerare 8n #erioada de declin.
Re'ota#ea #runelor se face 8n funcie de modul de valorificare al fructelor. Astfel
#entru consumul 8n stare #roas#t< #runele se recoltea. la maturitatea de consum c+nd
sunt destinate consumului intern 0i cu 2-" .ile mai re#ede #entru cele destinate e@#ortului
0i cele care se trans#ort la distane mari.
11.5. CAISUL - 0rmeniaca $ulgaris Lam.
:m#ortan. Caisele fac #arte din gru#a fructelor cele mai a#reciate de consumatori.
Cererea mare de caise este determinat de 8nsu0irile calita-tive 0i te-nologice a acestoraD
fineea #ul#ei< aroma s#ecific< coninutul bogat 8n .a-aruri< aciditate 0i alte substane
s#ecifice< utile organismului.
!u# ,A!3 >1'8"?< caisele coninD a# &'-88C< .a-r total 8<%2-1"<22C< aciditate
titrabil 2<"$-1<8$C< #roteine 2<&3C< #ectine 2<32-2<88C< substane tanoide 2<23-2$C<
cenu0 2<28-2<'3C< ra#ortul .a-r-aciditate 8<%2-23<&2C 0i o valoare energetic de 21-&&
cal.CE coninutul 8n vita-mineD & mg vitamina AE 12 mg vitamina CE 2<2$ mg vitamina B
1
E
2<3 mg vitamina B
2
E $ mg vitamina PPE sruri mineraleD H< 322 mgE P< 23 mgE Ca 1" mgE
(g< 11 mgE 4< $ mgE 6a< " mg >,A6!;,6:< citat de (:T,9< 2222?.
Caisele se folosesc #entru consum 8n stare #roas#t sau #entru industriali.areD
sucuri< nectaruri< com#oturi< fructe congelate 0i des-idratate< gemuri< dulceuri< buturi
alcoolice< distilate. Practica medical scoate 8n eviden efectul #o.itiv al consumului de
caise #roas#ete 8n digestie >#rin reacia alcalin a sucului?< refacerea -emoglobinei<
anemiei etc.
""
9@tinderea caisului 8n cultur este argumentat 0i de #recocitatea< tim#urietatea 0i
#roductivitatea sa.
Pe #lan mondial #roducia total de caise a fost 8n anul 2222 de 2.$&2 mii tone din
care 8n Asia 13"8 mii tone< 9uro#a &'$ mii tone >=rana< 1ermania< :talia< 4#ania<
Turcia?. Cea mai mare ar #roductoare de caise este Turcia cu "38 mii tone.
An ,om+nia< #roducia de caise a anului 1''8 a fost de 3& mii tone. 4u#rafaa
a#reciat ca fiind ocu#at de cais este de cca. 12 mii -ectare< cu un total de 3 milioane
#omi. Princi#alele .one de cultur a caisului sunt cele din vestul 0i sud-vestul rii<
inclusiv nisi#urile din sudul ;lteniei< res#ectiv sudul 0i sud-estul rii.
Particularit"i 9iologice Altoit !e !runul 9u9uruz* caisul are un sistem raicular
mai !ro'un ec;t %n cazul altoirii !e corcou,# PRI:< =>?1>@* citat e MITRE =.88.@
constat" c" marea mas" a r""cinilor la caisul altoit !e corcou, se situeaz" %n sol la .-
cm a;ncime#
3igoarea coroanei. An #rimii ani de via< ritmul de cre0tere a #omi-lor este foarte
ra#id< 8nregistr+ndu-se cre0teri anuale de 82-122 cm cu nume-ro0i lstari antici#ai< 2-3
valuri de cre0tere 8n aceea0i #erioad de vegetaie. Pomii a)ung re#ede la %-$ m 0i la un
diametru al coroanei de $-8 m.
=orma coroanei la cais este s#ecific soiului #ut+nd fi globuloas >Tivoli?< sferic
turtit >3mberto?< larg #iramidal >(ari de Cenad?< invers #iramidal >,oNal?. !u#
intrarea #e rod coroanele devin rare.
8odul de +ructi+icare. La 8nce#utul rodirii toate soiurile de cais fructific #e
ramuri lungi< mi)locii 0i antici#ate. (ai t+r.iu soiurile 4elena< 4ulmona< (ari de Cenad<
Tim#urii de Arad< ,oNal rodesc #e ramuri buc-et iar soiurile Tim#urii de C-i0inu 0i !e
;landa #e ramuri mi)locii. Alturi de ramurile mi)locii 0i ramurile buc-et caisul rode0te 0i
#e ramuri mi@te cu lungimi variabile 8ntre 32-&2 cm< cu #otenial ridicat de rodire. Aceste
ramuri 8n anul urmtor rodirii devin #urttoare de ramuri buc-et.
3%rsta intrrii pe rod. Caisul este o s#ecie #recoce care formea. muguri floriferi
8nc din #e#inier. (a)oritatea soiurilor 8ns< 8nce# s fruc-tifice din anul :::-:/ de la
#lantare< iar #roducii economice reali.ea. 8n anii /-/:.
Comportarea n procesul polenizrii. (a)oritatea soiurilor de cais sunt autofertile. 4#re
deosebire de cire0 0i #run< la care li#sa albinelor com-#romite recolta< caisul leag uneori
c-iar 0i fr #re.ena albinelor< fa#t ce se e@#lic #rin conformaia organelor floraleD la
cais 8nainte de desc-iderea florii< #istilul este str+ns 8ntre stamine< a cror antere cra# 0i
#roiectea. #olen #e stigmat< asigur+nd astfel auto#oleni.area 8nainte de fenofa.a o#ti-m
8nfloritului >C;C:3< 1''3?.
/otenialul producti$. Caisul #oate #roduce mult 8nc din #rimii ani de rodire<
#ut+ndu-se a)unge la #roducii de "2-&2 KgG#om.
Longe$itatea economic la cais este de 1"-22 ani. Altoit #e #run 0i 8ncadrat 8ntr-o
te-nologie adecvat de cultur #oate avea o longevitate eco-nomic mai mare cu "-12 ani.
So#t"me$t( 2e +o"(#" a '(t(#a 'a"+((". Princi#alele soiuri de cais avi.ate la
8nmulire sunt #re.entate 8n tabelul 11.".
I$0(e$%a 0a'to#"o# '"mat"'" a+(p#a 'a"t&%"" 'a"+eo#.
Tem!eratura. Caisul este o s#ecie #retenioas fa de tem#eratur. Pomii intr 8n
vegetaie du# &-12 .ile cu tem#eraturi 8n aer mai mari de $IC. =enofa.ele de 8nflorire<
fecundare< legare se desf0oar c+nd tem#era-tura aerului de#0e0te 12-12IC< iar 8n tim#ul
vegetaie #refer tem#eraturi medii de 22IC.
abelul #"9"
Soiuri de cais culti$ate n Rom%nia &#''')
4oiul 9#oca de 1reutatea Culoarea fructelor
"$
recoltat
lunaGdecada
medie a
fructelor >g?
T"mp(#"" 2e C.","$&( /:G3 %" galben
,oNal /::G1 "" #ortocalie
Cea mai bun de 3ngaria /::G2 $" galben-#ortocalie
(ari de Cenad /::G2 82 #ortocalie
Paviot /::G3 $2 galben-ro0iatic
!e ;landa /::G3 $2 #ortocalie-ro0iatic
(amaia /::G2 "2 #ortocalie-ro0iatic
Lui.et /::G2 &"
galben desc-is cu
#uncte ro0ii-violacee
Cais trandafiriu /::G3 &2 ,o0ie-vi0inie
3mberto /::G3 "" #ortocalie-violacee
Tem#eratura medie anual o#tim culturii caisului este de '<"-11IC.
Caisul nu su#ort tem#eraturile e@cesive din tim#ul verii mai ales dac sunt
asociate cu li#sa de a#.
=actorii limitativi ai culturii caisului 8n ara noastr 8i constituie tem#eraturile
sc.ute din tim#ul iernii< gerurile de revenire 0i tem#eraturile sc.ute din #erioada de
8nflorire< fecundare 0i legare.
,e.istena caisului la tem#eraturile sc.ute din tim#ul iernii de#inde de soi< v+rst<
am#litudinile de tem#eratur< momentul ie0irii din re#ausul obligatoriu de iarn. !ac
#omii au trecut #rintr-un an normal 0i sunt bine clii< muguri de rod re.ist #+n la -22...-
22IC. !ac du# ie0irea din re#ausul obligatoriu survin .ile calde urmate de geruri de
revenire< acestea #rovoac #ierderea mugurilor de rod. ,e.istena mugurilor la ger scade
cu a#ro#ierea #rimverii< suferind la -12...-12IC. ,e.istena la ger a mugurilor de rod
varia. 0i 8n funcie de formaiunile fructifere #e care se gsesc 0i #o.iia acestora 8n
coroan. (ugurii din #artea inferioar a coroanei 0i cei de #e buc-etele de mai sunt mai
sensibili la ger 8n tim# ce mugurii de #e ramurile lungi 0i mai viguroase 0i cei de #e valul
al doilea de cre0tere< re.ist mai bine la tem#eraturi sc.ute< c-iar 8n fenofa.e critice
>C;C:3< 1''3?.
,e.istena la ger este determinat 0i de agrote-nica a#licat. Astfel< irigarea
#relungit< fertili.area e@cesiv cu a.ot< am#lasarea #omilor la ba.a #antei sau #e
terenuri #lane< fr drena) aerian accentuea. efectul negativ al tem#eraturilor
sc.ute.
Umiitatea. ;riginar din rile calde< cu li#s de umiditate< caisul este una din
s#eciile #omicole re.istente la secet. !atorit acestei 8nsu0iri caisul reu0e0te bine 8n
.onele de silvoste# 0i ste# unde cad cantiti reduse de #reci#itaii 8n )ur de %22-$22
mm anual< suficiente dac sunt bine re#arti.ate 8n tim#.
An fa.a de coacere< e@cesul de a# duce la de#recierea calitii #ro-duciei< fructele
nemai#ut+nd fi valorificate cores#un.tor deoarece cra#. 4istemul radicular nu su#ort
e@cesul de a# din sol c-iar dac este tem-#orar. !e asemenea< nu su#ort a#a freatic 8n
a#ro#ierea rdcinilor< aceste cau.e determin+nd #ieirea #rematur a #omilor.
!e0i este cunoscut ca o s#ecie re.istent la secet< caisul rs#unde bine la irigat
mai ales atunci c+nd se urmresc obinerea de #roducii mari de fructe 0i de calitate.
6evoia de a# la cais se resimte #uternic 0i du# recoltarea fructelor c+nd se urmre0te
stimularea cre0terilor< inducia 0i diferenierea mugurilor de rod.
Lumina. Caisul este cunoscut ca o s#ecie cu cerine deosebite #entru lumin< ca
urmare a centrului su genetic 8n care s-a format. !e aceea am#la-sarea #lantaiilor se va
face #e e@#o.iii sudice sau sud-estice.
"&
!e asemenea< la 8nfiinarea #lantaiilor se vor folosi forme de co-roan 0i distane
de #lantare care s #ermit asigurarea unei bune lumino-.iti #entru 8ntreaga coroan< 8n
tot cursul .ilei.
:nsuficiena luminii determin uscarea ramurilor de rod< degarnisi-rea semi-
sc-eletului< reducerea diferenierii mugurilor de rod 0i maturrii lemnului.
Solul. Caisul reu0e0te #e soluri mi)locii sau u0oare< lutoase sau luto-argiloase<
nisi#uri 8n diferite stadii de solificare. !e asemenea< #refer solurile ad+nci cu fertilitate
ridicat< bogate 8n fosfor 0i #otasiu< #ermeabile #entru a# 0i aer< cu reacie neutr sau
alcalin.
Altoit #e .ar.r se com#ort bine c-iar 0i #e nisi#uri irigate sau neirigate. 4olurile
grele 0i reci< cu slab #ermeabilitate #entru a# 0i aer< #recum 0i cele #ietroase< cu
coninut ridicat 8n sruri< cu a# stagnant sau cu a# freatic la mai #uin de 1<"-2<2 m
ad+ncime< sunt im#ro#rii culturii caisului. Pe asemenea soluri #omii vegetea. slab 0i #ier
#rematur.
Altoii #e corcodu0< #omii tolerea. oarecum 0i astfel de soluri.
Am#otriva evitrii a#ariiei fenomenului de #ieire #rematur a caisu-lui se #oate
interveni #rin msuri #reventive cum suntD
- am#lasarea #lantaiilor de cais #e terenuri u0oare< drenate< 8n .onele cele mai
favorabile sub as#ect climaticE
- alegerea #ortaltoilor adecvai 8n funcie de soi 0i mediul edaficE
- utili.area #runului ca intermediarE
- obinerea unor #ortaltoi noi 8ntre cais 0i #runE
- asigurarea unui regim o#tim de fertili.are 0i irigareE
- normarea #roduciei 8n #erioadele de gerE
- efectuarea cu riguro.itate a tratamentelor fitosanitareE
- scoaterea 0i arderea ramurilor 0i #omilor afectai de a#o#le@ie.
I$0(e$%a 0a'to#"o# te.$oo*"'" a+(p#a 'a"t&%"" 'a"+eo#.
7onele cele mai favorabile #entru cultura caisului sunt acelea unde tem#eraturile
8n tim#ul iernii nu scad sub -2"C. Plantaiile de cais sunt 8nfiinate 8n sistem clasic >333
#omiG-a< la distana de $G"<" m?< intensiv >"&1 #omiG-a< "G3<" m?. An #rimii ani de
vegetaie se fac tieri de formare a coroanei< du# intrarea #e rod se fac tieri de
fructificare 0i curire de ramuri uscate< bolnave 0i ru#te. Antreinerea solului se face 8n
sistem ogor negru sau combinat cu 8ngr0minte ver.i. Caisul reacionea. #o.itiv la
a#licarea 8ngr0mintelor organice 0i c-imice. Pentru un -ectar #lantaie se recomand
urmtoarele cantiti de substan activD 122-122 Kg 6< 82-122 Kg P
2
;
"
0i 82-122 Kg
H
2
;. An tim#ul formrii fructelor se recomand a#licarea a %-& udri cu norme de %22-&22
m
3
G-a 8n funcie de ti#ul solului. Pieirea #rematur a caisului >a#o#le@ia? este un sindrom
e@trem de #ericu-los< sim#tomatic #omul #re.int as#ect clorotic< fructe mici< cre0teri
reduse< uscri de 0ar#ante 0i 8n final uscarea 8ntregului #om. Acest sindrom este generat de
urmtoarele cau.eD atac de virusuri< bacterii sau ciu#erci 0i dege-nerarea scoarei
trunc-iului #omilor datorit gerurilor.
"8
,ecoltarea fructelor. Perioada de maturare a caiselor este 8n general scurt< coacerea
se reali.ea. uniform< #ermi+nd recoltarea integral. Pentru consum 8n stare #roas#t
caisele se recoltea. c+nd fructele au atins mrimea< forma 0i culoarea caracteristice
soiului< #ul#a este 8nc ferm< iar aroma s#ecific soiului se manifest intensE trebuie
reinut c< #rocesul de maturare nu mai continu du# maturarea fructelor< ceea ce face ca
fructele recoltate #rea devreme s fie fade.
=ructele destinate transformrii 8n dulceuri de caise ver.i vor fi recoltate 8nainte
de 8ntrirea s+mburelui< iar cele destinate industriali.rii la com#leta maturitate.
An #lantaiile moderne de cais vor trebui asigurate s#aii de rcire 8n care
caisele vor fi de#o.itate #rovi.oriu 8nainte de a fi trans#ortate cu mi)loace adecvate
ctre #ieele de desfacere.
2.9. PIERSICUL - /ersica $ulgaris (ill.
Impo#ta$%&. Piersicul este o s#ecie #omicol valoroas datorit
#articularitilor biologice ale #omilor 0i 8nsu0irilor tera#eutice 0i te-nolo-gice ale
fructelor. =ructele #ot fi consumate 8n stare #roas#t sau #relu-crat sub form de gem<
com#ot< nectar< fructe des-idratate< buturi rcori-toare< distilate.
!u# ,A!3 >1'8"? fructele conin 82-'1C a#< 1&-18 g substan uscat< "-12 g
.a-r total< 2<3-1<% g aciditate titrabil< e@#rimat 8n acid malic< 2<%-1<3 g #roteine< 2<2-2<&
g #ectine< 2<22-2<% g tanoide< 2<3-2<& g cenu0. !intre glucide conineD gluco. 1<%&C<
fructo. 1<2C< .a-aro. $<$C. Coninutul 8n vitamine este re#re.entat de acid ascorbic "-
8 mgG122 g< vitamina B
1
>2<23?2<2"?2<'2?< A >2<32?< 9 >2<%3? mgG122 g.
!intre elementele minerale< du# ,A6!;:6 conine 232 mgG122 g HE 22 mgG122 g
PE 12 mgG122 g (gE 8 mgG122 g CaE 2 mgG122 g 6aE 2<$ mgG122 g (nE 2<% mgG122 g =eE
2<2" mgG122 g CuE 2<22 mgG122 g 7n.
/aloarea energetic este de 2'<2-$%<2 calC.
Piersicile sunt recomandate 8n alimentaia bolnavilor de ficat< rini-c-i<
arterosclero. 0i obe.itate.
Piersicul are 0i alte avanta)e care )ustific e@tinderea lui 8n cultur cum suntD #omii
intr re#ede #e rod< #roduc mult 0i constant an de an< iar 8n ca. de accidente climatice se
refac u0or.
Pe #lan mondial se cultiv #atru categorii de #iersiciD
piersici propriu-zise cu #ielia #ubescent 0i #ul#a neaderent la s+mbureE
pa$ii< cu #ielia #ubescent 0i #ul#a aderent la s+mbureE
nectarine< cu #ielia ne#ubescent 0i #ul#a neaderent la s+mbureE
brugnone< cu #ielia ne#ubescent 0i #ul#a aderent la s+mbure.
An ultimul tim# se constat o cre0tere a cererii de nectarine #e #lan mondial.
An ara noastr #iersicul este rs#+ndit 8n )udeele Constana< Bi-or< !ol)< Timi0<
Arad< .ona munici#iului Bucure0ti< 4atu (are.
Pa#t"'(a#"t&%" )"oo*"'e Sistemul raicular. Piersicul altoit #e #iersic franc
formea. un sistem radicular bogat< bine ramificat care de#0e0te de 1<&-2 ori ra.a
#roieciei coroanei 0i am#lasat la ad+ncimea de 1"-82 cm. Piersicul altoit #e migdal are
un sistem radicular mai #uin de.-voltat dar mai #rofund dec+t cel altoit #e #iersic franc.
Vigoarea !omilor ,i ha9itusul coroanei. An #rimii ani de via #ier-sicul cre0te
foarte viguros. dac nu se fac intervenii de tiere #omii se degarnisesc 0i se e#ui.ea.
"'
re#ede #roduc+nd fructe #uine 0i de calitate slab. Tiat an de an #iersicul 80i menine
#ermanent ec-ilibrul 8ntre cre0-tere 0i fructificare #e toat durata vieii.
:a!acitatea e l"st"rire antici!at". Piersicul deine du# migdal locul doi 8n ceea
ce #rive0te ca#acitatea de lstrire antici#at form+nd mai ales la #omii tineri 1-2 serii de
lstari antici#ai #e var.
; #ondere #rea mare de lstari antici#ai 8n coroana #omilor indic fie o
8ncrctur mic de fructe 8n anul res#ectiv fie o tiere #rea sever.
S!eci'icul 'ructi'ic"rii. ,amura de rod de ba. la #iersic este ramura mi@t. Alturi de
aceasta #iersicul mai rode0te #e ramuri salbe< buc-ete de mai 0i ramuri antici#ate. La
r+ndul lor ramurile antici#ate< #ot fi mi@te antici#ate< salbe antici#ate< buc-ete antici#ate.
,amurile salbe 0i ramurile buc-et se 8nt+lnesc mai ales la #omii debili intrai 8n declin<
suferin.i sau su#ra8ncrcai cu rod.
An'loritul. Piersicul 8nflore0te tim#uriu< la cca. 12 .ile du# cais 0i concomitent cu
unele soiuri de migdal< cire0< vi0in< #run 0i #r. An cadrul soiului desc-iderea florilor se
e0alonea. #e o #erioad de "-& .ile >P;P94C3 0i colab.< 1'82?.
Polenizarea ,i 'ecunarea. (a)oritatea soiurilor de #iersic sunt auto-fertile.
Poleni.area se face deseori 8n cadrul aceleia0i flori< 8nainte de des-c-iderea ei. =lorile
fecundea. 8n #ro#orie de "'-'2C 8n funcie de soi< v+rsta #omilor< condiiile de clim.
!in fructele legate cad fi.iologic 32-%2C.
Ritmul ,i urata cre,terii 'ructelor. An #rimele % s#tm+ni du# legat #iersicile
cresc lent 2<&-1<12 gG.i iar 8n eta#a 8ntririi s+mburilor cre0-terea fructelor se reduce 0i
mai mult 2<31-2<$$ gG.i. !u# ce se 8ntresc s+mburii ritmul cre0terii fructelor devine cu
at+t mai accentuat cu c+t e#oca de coacere a fructelor este mai tim#urie.
:iclul anual. Piersicul are o #erioad de vegetaie lung. =run.ele lui cad 8n a 2-a
)umtate a lunii octombrie 0i 8n noiembrie.
Precocitatea. Piersicul 8nce#e s forme.e #rimele fructe 8n anul al 2-lea de la
#lantare dar #roducii economice se obin 8nce#+nd cu anul :/. Aceast s#ecie nu are
alternan de rodire.
Potenialul !roucti+ la #iersic este foarte mare. An live.i intensive irigate se #ot
obine 22-2" tG-a fructe. ; condiie de ba. este reali.area de #lantaii 8nc-eiate fr goluri.
Com#letarea golurilor se face 8n #rimii ani deoarece 8n #lantaii de #este 8-12 ani
com#letarea golurilor nu mai este rentabil.
=enomenul cr#rii s+mburilor a#are cu frecven mare la soiurile cu coacere
tim#urie 0i e@tratim#urieD (adeleine< PouNet< (aNfloPer< Bla.ing gold< Cardinal<
4#ringtime etc. 0i 8n anii cu #rimveri reci. =enomenul se am#lific dac se ud abundent
8n #erioada de la 8nce#utul 8ntririi s+mbu-rilor. C+nd #omii au multe fructe< #uine dintre
acestea au s+mburii cr#ai >(;69T citat de (.P;P94C3 0i colab.< 1''3?.
; rrire tim#urie 0i intens a fructelor accentuea. fenomenul de cr#are.
5omoza >a#ariia scurgerilor de clei? este determinat de ger< atac de insecte 0i
boli< lovituri de grindin< rni accidentale. C+nd scurgerile sunt s#oradice 0i de mic
intensitate nu sunt necesare intervenii te-nolo-gice. !ac 8ns< scurgerile iau
am#loare acestea trebuie curite #+n la lemn sntos< de.infectate cu sulfat de cu#ru
3-"C 0i aco#erite cu mastic.
Longe+itatea !omilor. An ca.ul altoirii #e #ortaltoi franc #lantaiile de #iersic
#roduc economic 1%-1$ ani. An .one cu favorabilitate a)unge #+n la 18-21 ani.
Soiuri e !iersici" /rincipalele soiuri de piersici4 nectarine i pa$ii culti$ate n Rom%nia
sunt redate n tabelul !!":"
I$0(e$%a 0a'to#"o# '"mat"'" a+(p#a 'a"t&%"" p"e#+"'"o#.
$2
Tem!eratura. =iind originar din .onele calde ale Asiei Centrale< #iersicul
manifest cerine mari fa de cldur fiind de#0it 8n aceast #ri-vin doar de cais 0i
migdal. 9l cre0te 0i fructific bine 8n .onele cu veri clduroase 0i ierni bl+nde din arealul
#odgoriilor< cu tem#eraturi medii anuale de 12-11<"IC.
Pragul biologic #entru umflarea mugurilor este de $<"IC iar #entru desc-iderea
florilor de 12<"IC< o#timul termic #entru 8nflorit fiind de 13-1$IC. !ac anul climatic
este normal 0i gerurile vin tre#tat mugurii flori-feri ai #iersicului re.ist #+n la -23...-
2"IC< dac gerul survine brusc< du# o #erioad relativ clduroas< tem#eraturi de
-12...-12IC #ot afecta mugurii de rod. Perioada critic este< de altfel ca la ma)oritatea
mugurilor #omilor fructiferi< #rimvara du# #ornirea 8n vegetaie< c+nd #ragul de
re.isten la #iersic este de -%<'IC 8n fenofa.a de buton ro. -3<8IC la 8nflorirea de#lin
0i -2<1IC du# legarea fructelor.
abelul #":"
Soiuri de piersici nectarine i pa$ii
&/;/<SC. i <L<N0 3;=C04 !>>2)
So"(
G#e(tatea me2"e
a 0#('teo# 7*-
C(oa#ea
p(pe"
S8m)(#ee
(adeleine PouNet 8" alb aderent
4#rintime 112 alb aderent
4#ringold 11" galben aderent
(aNcrest 132 galben aderent
4#rincrest 122 galben aderent
Bla.ingold 1"2 galben aderent
cardinale 1$2 galben aderent
!i@ired 1$2 galben aderent
Colins 1%" galben semiaderent
9arlN ,ed-aven 1"2 galben semiaderent
OerseNland 1&2 galben semiaderent
,ed-aven 1"2 galben neaderent
Com#act ,ed-aven 1"" galben neaderent
,ed to# 1"2 galben neaderent
4out-land 222 galben neaderent
5ale-aven 1&2 galben neaderent
/edete 1&2 galben neaderent
,edsKin 1$" galben neaderent
:.5.5ale 222 galben neaderent
9lberta 1&2 galben neaderent
=lacra 222 galben neaderent
Loadel 1%2 galben aderent
=ortuna 1%" galben semiaderent
Babigold " 1%2 galben aderent
/ivian 1%2 galben aderent
Andras 1&2 galben aderent
Babigold & 18" galben aderent
Babigold ' 1&2 galben aderent
6evoia de frig a #iersicului este de &"2-1222 ore >8n funcie de soi? cu tem#eraturi
inferioare #ragului biologic >P;P94C3 0i colab.< 1''3?.
$1
An tim#ul #erioadei de vegetaie #iersicul necesit 1222IC #entru maturarea
soiurilor tim#urii< 3222IC #entru maturarea soiurilor t+r.ii 0i o tem#eratur medie de
1$IC.
Printre soiurile mai re.istente la ger se numr soiurile de #aviiD BabNgold &<
/ivian< =ortuna 0i /esuvioE soiurile de nectarineD 6ectared %< 6ectared $E soiurile de
#iersicD ,ed-aven 0i 5ale-ave.
Cre0terea rdcinilor 8nce#e cu 3-% s#tm+ni 8nainte de 8nflorit 0i 8nregistrea.
dou ma@imeD unul #rimvara >mai-iunie? 0i altul toamna >octombrie-noiembrie?.
Lumina. 6evoia de lumin a #iersicului este mai mare dec+t a ma)o-ritii s#eciilor
#omicole cultivate 8n ara noastr< fiind de#0it din acest #unct de vedere de migdal 0i
smoc-in.
Cercetrile fcute la soiul 9lberta arat c 8n interiorul coroanei< cantitatea de
lumin este de % ori mai mic dec+t 8n c+m#. !e altfel< li#sa luminii 8n coroan este #rima
cau. care duce la degarnisirea ei 0i duce la obinerea de fructe de slab calitate. Prin
urmare #lantele de #iersic vor fi am#lasate #e e@#o.iii sudice< sud-estice 0i sud-vestice 0i
se vor folosi distane de #lantare 0i forme de coroan care folosesc la ma@im lumina.
Umiitatea. Alturi de cais 0i migdal< #iersicul este o s#ecie re.is-tent la secet<
#ut+nd fi cultivat fr irigare 8n .one cu #reci#itaii #este ""2-&22 mm anual. :nsuficiena
a#ei are re#ercusiuni negative asu#ra #o-milor 0i anume< fructele rm+n mici< alungite<
turtite lateral cu #ubescen 0i #ieli grosier< fr suculen< astringente >9lberta? 0i cu
ra#ort nefavo-rabil 8ntre #ul# 0i s+mbure. !e aceea 8n .onele cu #reci#itaii insuficiente
se im#une irigarea< la care< #iersicul rs#unde bine. 9@cesul de umiditate este 0i el
duntor< determin+nd asfi@ierea rdcinilor >la o durat mai mare de dou s#tm+ni?
sensibili.+nd #omii la atacul bolilor cri#togamice. 3n tim# rcoros 0i umed accentuea.
cderea fi.iologic accentuat a fructelor.
Solul. Piersicul necesit soluri fertile< #rofunde< bine drenate< fiind sensibil la
asfi@ierea radicular< cu un #5 cu#rins 8ntre "<" 0i &<".
Coninutul 8n calcar activ nu va trebui s de#0easc &C 8n ca.ul altoirii #e #iersic
franc 0i 1"C 8n ca.ul altoirii #e migdal.
Ca ti#uri de sol #iersicul #refer solul brun ro0cat de #dure< cerno-.iomuri<
nisi#uri 0i soluri nisi#oase. :ndiferent de ti#ul de sol #+n.a de a# freatic va trebui s fie
sub ad+ncimea de 2 m.
I$0(e$%a 0a'to#"o# te.$oo*"'" a+(p#a 'a"t&%"" p"e#+"'"o#.
Piersicul se va am#lasa #e soluri u0oare< nisi#oase< cu fertilitate mi)-locie #e treimea
mi)locie 0i su#erioar a #antelor. 7ona favorabil culturii este .ona #odgoriilor cu
altitudine de 322-%22 m. Piersicul nu su#ort s fie cultivat du# el 8nsu0i dec+t du#
trecerea unei #erioade de 18-22 ani de la defri0area #lantaiei #recedente< aceasta datorit
fenomenului de obo-seal a solului. Acest fenomen are mai multe cau.eD
- 8nrutirea #ro#rietilor fi.ice a soluluiE
- tulburri de nutriie< consum unilateral de macro- 0i microelementeE
- aciunea to@inelor #roduse de sistemul radicular >amigdalin bogat 8n acid
cian-idric?E
- de.voltarea unei microflore 0i microfaune duntoare.
Anainte de desfundat se e@ecut fertili.area de ba. cu 32-%2 tG-a gunoi de gra)d<
$22-822 KgG-a su#erfosfat 0i 1"2-222 KgG-a sare #otasic. !esfundatul se reali.ea. la $2-
82 cm cu dou luni 8nainte de #lantare. 3rmea. celelalte lucrri s#ecifice 8nfiinrii unei
#lantaii #omicole. 4e vor evita terenurile infestate cu nemato.i iar 8n ca. contrar se va
trata cu nema-tocide s#ecifice.
$2
Princi#alele sisteme de 8ntreinere ale solului sunt ogor negru< ogor cultivat< ogor
erbicidat.
Piersicul consum cantiti mari de elemente nutritive< 8n s#ecial 6 0i H. ,a#ortul
o#tim dintre macroelemente 6DPDH este de 1D2<2"D2<8-1. !u# T,;C(Y 0i 1,;4 citai de
P;P94C3 0i colab. >1''3?< consumul anual de elemente fertili.ante la #iersic este de 1%%
KgG-a a.ot< 32 KgG-a fosfor 0i 131 KgG-a #otasiu la care se adaug un consum ridicat de
calciu 0i magne.iu res#ectiv 1"2 KgG-a 0i 31 KgG-a.
Consumul de microelemente este 0i el ridicat. Astfel< du# ((9 53139T >citat de
P;P94C3 0i colab.< 1''3?< este de "21 gG-a fier< 213 gG-a magne.iu< 2%& gG-a .inc 0i 138
gG-a bor.
P;P94C3 0i colab. >1'82< 1''3? recomand urmtoarele norme de administrare a
8ngr0mintelorD
- 8ncor#orarea cu 2-3 luni 8nainte de #lantare odat cu desfundatul< a unei cantiti
de %2-$2 t 8ngr0minte organice 0i c+te 122 Kg s.a. P
2
;
"
0i H
2
; la -aE
- 8n #lantaiile tinereD " Kg gunoi de gra)d S 1$ g 6< 12 g P
2
;
"
< 8 g H
2
; la m
2
s.a.E
- 8n #lantaiile #e rod< administrarea la intervale de % ani a 32-%2 tG-a 8ngr0minte
organice< iar anual 122-1"2 Kg 6< "2-$2 Kg P
2
;
"
0i '2-122 Kg H
2
; s.a.G-a.
An .onele unde nivelul #reci#itaiilor este sub ""2 mm se recomand irigarea
#lantaiilor de #iersic. Aceast lucrare #oate aduce un s#or de #roducie cu 32-"2C.
(omentele o#time de udat sunt cu 2 s#tm+ni 8nainte de 8nflorit< 8n #erioada
8ntririi s+mburilor< la intrarea fructelor 8n #+rg >la soiurile tim#urii 0i semitim#urii? 0i
8nc 1-2 udri 8n august.
3drile din cursul #erioadei de vegetaie se vor face la #lafonul de 2&3 din
intervalul umiditii active #e o ad+ncime de 122 cm 8n ca.ul cerno-.iomurilor 0i solurilor
brune 0i 1"2 cm #entru solurile nisi#oase sau nisi#uri solificate.
Re'ota#ea p"e#+"'"o#. (omentul de recoltare a fructelor se face 8n funcie de
distanele la care urmea. s fie valorificate acestea. !ac trebuie trans#ortate la distane
mari recoltarea se face 8n fa.a de #+rg. Aceasta cores#unde cu sc-imbarea culorii #ieliei
din verde 8n galben 0i c+nd #ul#a #ierde din trie. ,ecoltarea 8n aceast fa. se face 8n 2-3
re#ri.e deoarece fructele se maturea. e0alonat #e #om. ,ecoltarea fructelor trebuie s se
fac cu mare atenie #entru c loviturile #ieliei duc la lemnificarea #ul#ei.
,ecoltarea se face 8n ldie< co0uri< glei 0i se trans#ort la -alele de sortare-
ambalare. Ambalarea #iersicilor #entru #ia se face 8n ldie de diferite ti#uriD de lemn<
material #lastic sau carton.
!e asemenea< se folosesc mai ales #entru e@#ort unele materiale au@iliare cum
suntD #latouri alveolare din #oliclorur de vinil sau #olis-tiren< -+rtie #elur #entru
ca#itonarea l.ilor< etic-ete< banderole.
Trans#ortul #iersicilor trebuie fcut cu mare gri) #entru a nu rea-li.a #ierderi.
Astfel< se iau msuri #entru a fi@a ambala)ele< 8ncrctura s fie astfel fcut 8nc+t s
#ermit circulaia aerului 8n toat masa de fructe. An ultimii ani< trans#ortul #iersicilor
destinate e@#ortului se face cu mi)-loace de trans#ort frigorifice.
!ac fructele sunt destinate consumului imediat recoltarea se face la maturitatea
de consum. !ac tem#eratura aerului de#0e0te 2"-32IC este necesar #rercirea fructelor
8nainte de recoltare.
Tem#eratura de trans#ort va fi de #+n la 3IC. La -1...-1<"IC fruc-tele 8ng-ea.
Pentru #strarea tem#orar< 8n de#o.it se va asigura o tem#e-ratur de -2<"...S1<"IC< o
umiditate a aerului de 8"C. !urata de #strare este de %2-"2 .ile 8n condiii de 3C ;
2
< "C
C;
2
0i '2C a.ot.
$3
2.<. CIRE=UL - Cerasus a$ium L.
Impo#ta$%&. Cultura cire0ului #re.int o im#ortan deosebit dato-rit
tim#urietii< valorii alimentare< tera#eutice 0i comerciale a fructelor. Te-nologia de
cultur este relativ sim#l< costurile moderate< elemente ce )ustific cultura din #unct de
vedere economic.
/aloarea alimentar ridicat este dat de 'ompo/"%"a '."m"'& a 0#('teo#. 9le
conin &<&-18<8C .a-r total< 2<%'-1<3&C aci.i organici< 2<2$-2<3'C substane #ectice<
2<"%-1<$3C #roteine brute< vitamine >Cdulcea< com#oturi<
gemuri< fructe confiate< )eleuri< siro#uri< lic-ioruri< #roduse de cofetrie etc.?. Cura de
cire0e tim# de o lun de .ile a)ut la slbirea obe-.ilor. !atorit #ortului 8nalt 0i as#ectului
decorativ< cire0ul se #retea. 8n #lantaii de aliniament.
Cire0ul este o s#ecie foarte vec-e< cunoscut 8n C-ina 0i 9uro#a de #este "222 de
ani. An cultur a fost introdus 8n urm cu 2"22 de ani< mai 8nt+i 8n Asia< a#oi 8n 9uro#a de
ctre romani. An 43A a fost introdus la mi)locul secolului al J/::-lea.
!u# date medii =A; #roducia mondial de cire0e este de a#ro-@imativ
1."22.222 tone din care #este $2C se reali.ea. 8n 9uro#a< cca. 1"C 8n America de 6ord<
12C 8n Asia 0i a#ro@imativ 1C 8n America de 4ud. Princi#alele ri #roductoare din
9uro#a suntD :talia< 1ermania< 4#a-nia< Bulgaria< =rana< :ugoslavia< ,om+nia etc.
An ara noastr su#rafaa ocu#at cu cire0 re#re.int a#ro@imativ 3C din su#rafaa
#omicol. Cele cca. % milioane de #omi se cultiv 8n )udeele :a0i< /aslui< Boto0ani<
6eam< /rancea< Clu)< Arge0.
Pa#t"'(a#"t&%" )"oo*"'e Sistemul raicular. Ar-itectonica sistemului radicular
de#inde 8n mare msur de modul de ramificare al soiului 0i de #ortaltoi. C:,9AZR >1'&%?<
gse0te c la soiurile cu coroan #iramidal< altoite #e ma-aleb< sistemul radicular este mai
#rofund res#ectiv mai su#erficial la soiurile cu coroan globuloas altoite #e cire0
slbatic. 4istemul radicular la cire0 este relativ su#erficial< #este &2C din rdcini
gsindu-se la ad+ncimea de 2-%2 cm. ,a.a sistemului radicular de#0e0te de 2<"-3 ori ra.a
#roieciei coroanei. ,dcinile 8nregistrea. dou valuri de cre0tereD #rimul 8n a#rilie-mai
0i al doilea 8n octombrie-noiembrie.
Partea aerian". !u# #lantare< 8n #rimii ani de via< cire0ul are o cre0tere lent
du# care se com#ort ca o s#ecie cu cre0tere viguroas. (a)oritatea soiurilor au la
8nce#ut un #ort dresat care du# intrarea #e rod se desc-ide coroanele devenind invers
#iramidale sau c-iar #letoase >;liva ,amon?. ,amificarea la cire0 este de intensitate
redus< caracteristic acestei s#ecii fiind fenomenul de eta)are natural.
S!eci'icul 'ructi'ic"rii. An cadrul acestei s#ecii e@ist soiuri care fruc-tific
#re#onderent #e buc-ete de mai >/an< Cerna< Bigarreau (orreau?< 8ns ma)oritatea
soiurilor fructific at+t #e buc-ete de mai c+t 0i #e ramuri mi)locii 0i lungi.
(ugurii floriferi se formea. 8n #rocent de &"C #e ramurile buc-et 0i numai 2"C
#e ramuri mi)locii sau lungi >,;Z3< citat de P;P94C3 0i colab.< 1''3?.
An'loritul. Cire0ul 8nflore0te du# migdal< cais 0i #iersic 0i a#roa#e 8n acela0i tim#
cu ma)oritatea soiurilor de #run 0i #r. !in fiecare mugur florifer se formea. o
inflorescen cu 2-% flori. Anfloritul durea. cca. dou s#tm+ni< iar 8n #erioadele mai
reci c-iar trei.
$%
Polenizarea ,i 'ecunarea. (a)oritatea soiurilor de cire0 sunt auto-sterile >mai
#uin soiul 4tella? ceea ce oblig gru#area 8n #arcele a 3-% soiuri infertile cu aceea0i e#oc
de 8nflorit. ,eali.area unei recolte bune este determinat de #oleni.area a 32-"2C din flori
>1;7;B< 1'&1E 1,;O9,< 1'&$< citai de (:T,9< 2222?. La cire0 #oleni.area este
entomofil.
P#"$'"paee +o"(#" 2e '"#e, '(t"1ate B$ %a#a $oa+t#&. 4ortimentul cultivat 8n
#re.ent 8n ,om+nia asigur fructe #roas#ete #e o #erioad de %2-%" de .ile. Cele mai
im#ortante soiuri cultivate la noi suntD
)r?,este der 8ar@ >Cea mai tim#urie?< soi originar din =rana< a)unge la
maturitate la mi)locul lunii mai. =ruct mic sau mi)lociu tronconic. Punct stilar a0e.at 8ntr-
o mic de#resiune vi.ibil. Culoarea ro0ie se inten-sific la maturitatea #+n devine
neagr. Pul# ro0ie desc-is< moale< sucu-lent< destul de dulce< #uin acidulat 0i cu urme
de amreal.
1igarreau 8oreau< soi viguros< #roductiv< tim#uriu< cu maturare 8n #rima decad
a lunii iunie. =ruct de form sferic de culoare ro0u 8nc-is< #ul# #ietroas< gust foarte
bun.
Ramon ;li$a< are origine france.. Pom de vigoare mi)locie cu coroan turtit<
ramuri #lete 0i buc-ete alungite. =ructe mari cordiform-rotun)ite< colorate 8n ro0u 8nc-is.
Pul#a este semi#ietroas< ro0ie-ro.< sucu-lent< dulce< slab acidulat< #lcut la gust.
Negre de 1istria< soi creat la 4taiunea Bistria din 8ncruci0area soiurilor
5edelfinger 0i 1ermersdorf. Pomul este viguros< fructele de mri-me mi)locie< ovoid
turtite< negre< cu #ul#a semi#ietroas< suculent< dulce< foarte a#reciate la consum.
Stella< soi autofertil< de origine Canadian. Pomul este viguros< cu coroan conic<
#recoce< #roductiv< cere agrote-nic foarte bun. =ructul este sferic< de culoare ro0ie<
mare< de calitate foarte bun.
Roii de 1istria. Pomul de vigoare mi)locie cu coroan conic. =ructul este de
mrime mi)locie< tronconic< de culoare ro0ie< dulce< u0or acidulat. 4e maturea. 8n a 2-a
decad a lunii iunie.
Aubileu 2'< soi obinut din 8ncruci0area soiurilor Boambe de Cot-nari 0i Pietroase
6a#olen. Pomul este de vigoare mi)locie< cu coroan sferic. =ructul este mare< sferic< de
culoare ro0ie. (aturare 8n decada a 2-a 0i a 3-a a lunii iunie.
/ietroase de Cotnari >1oambe de Cotnari?< soi originar din centrul Cotnari >)ud.
:a0i?. Pomul este viguros< cu coroan sferic. =ructul este mare< sferic< u0or turtit
dorsoventral< de culoare galben< aco#erit cu ro0u carmin. Pul#a< glbuie-albicioas<
foarte dulce< u0or acidulat. (aturare 8n decadele 2 0i 3 ale lunii iunie.
0rmonia< soi creat la :nstitutul Agronomic T6.BlcescuU Bucure0ti. Pomul este
viguros< cu coroan sferic u0or dresat. =ructul este mare< cordiform-rotun)it< culoare de
ba. galben-cerat< iar cea de aco#erire ro0u a#rins. Pul#a este alb-glbuie< armonios
acidulat. Coacere 8n decada a 3-a a lunii iunie.
5ermersdor+ >1igarreau 5ermersdor+?< soi german. 9ste unul din-tre cele mai
rs#+ndite 0i valoroase soiuri vec-i. Pomul este viguros cu coroan sferic. =ructul este
foarte mare< cordiform< ro0u 8nc-is cu nume-roase dungulie scurte de culoare glbuie
care se observ #rin trans#aren. La #artea ventral fructul are o te0itur evident care
8nce#e de la )um-tatea lui s#re v+rf 0i 8l ascute ca o #an. Pul#a este #ietroas< glbuie-
albi-cioas< dulce< u0or acidulat< cu gust e@celent. 4e maturea. 8n decada 8nt+i a lunii
iulie.
Hedel+inger >Hedel+inger Riesen@irsc,e? soi german. Pomul este viguros< cu
coroan sferic. =ructul este mare sau foarte mare< cordiform alungit rotun)it la v+rf ca un
$"
deget< culoare ro0u 8nc-is< la maturitate a#roa#e negru. Pul#a #ietroas< foarte bun #entru
mas 0i industriali.are. (aturare concomitent cu 1emersdorf.
/ietroase galbene -Bnssen >1igarreau Aaune -Bnssen?< soi de origine german.
Pomul este de vigoare mi)locie< cu coroan sferic. =ruc-tul este mare< cordiform rotun)it<
colorat 8n galben auriu. Pul#a< #ieloas< dulce< mediocr #entru mas< foarte bun #entru
dulcea 0i com#ot.
.riae de 1istria. Pomul este destul de viguros< cu coroan larg conic. =ructul
este foarte mare< sferic trunc-iat #+n la ovosferic bombat de culoare ro0ie negricioas. Pe
#artea dorsal #re.int o bra.d larg 0i su#erficial< iar #e #artea ventral de-a lungul
creia e@ist o linie de culoare mai 8nc-is. Pul#a< crocant< suculent< dulce amruie< de
calitate foarte bun.
V;rsta intr"rii !omilor !e ro. Cire0ul este o s#ecie #recoce< a#a-riia #rimelor
fructe semnal+ndu-se 8n anul :::-:/ de la #lantare. ,ecolte economice se obin 8ns
8nce#+nd din anul / >/an< ,o0ii de Bistria< Tim-#urii de Bistria< 4tella?< anul /: >3ria0e
de Bistria< 1ermesdorf< Oubileu 32?.
Productivitatea este cu#rins 8ntre $-8 tG-a >,amon ;liva< Armonia< 1ermesdorf?<
'-12 tG-a >=r[-este der (arK< Bigarreau< (orreau? 0i #este 11 tG-a >Tim#urii de Bistria<
3ria0e de Bistria< 4tella?.
Longevitatea economic a soiurilor de cire0 viguroase este de 32-%2 de ani< iar a
celor de vigoare mi)locie 0i mic altoite #e #ortaltoi de vigoare medie este de 22-32 ani.
I$0(e$%a 0a'to#"o# '"mat"'" a+(p#a 'a"t&%"" 0#('teo#
Tem!eratura. !e0i este o s#ecie relativ rustic< cire0ul este #reten-ios fa de
tem#eratur.
(a)oritatea autorilor a#recia. c tem#eratura medie anual< o#ti-m culturii
cire0ului este de 12<"IC< iar .onele cele mai favorabile sunt cele cu#rinse 8ntre i.otermele
de 1%-1$IC 8n luna mai res#ectiv .ona de deal cu altitudini de 222-"22 m.
Cire0ul nu su#ort ar0ia verii. =a de ger are o re.isten mi)locie< mugurii
floriferi re.ist #+n la -2%IC< iar trunc-iul 0i ramurile #+n la -32IC dac gerurile
survin tre#tat 0i #omii sunt #regtii #entru iernare.
Cire0ul 8nflore0te la 1"-1& .ile du# ce tem#eratura aerului de#-0e0te 8IC 0i du#
ce s-au acumulat cca. 322IC. Tem#eratura medie .ilnic necesar #entru desf0urarea
normal a 8nfloritului este de 12-1%IC.
Lumina. Cire0ul este o s#ecie foarte #retenioas fa de lumin fa#t demonstrat 0i
de #articularitile sale de cre0tere >coroan rar< eta)are natu-ral?. =ructele obinute 8n
interiorul coroanei de0i ro0ii sunt cele mai acide. 4oiurile tim#urii sunt cele mai
#retenioase fa de lumin. :nsuficiena luminii determin a#ariia de scurgeri cleioase<
boli cri#togamice 0i cre0-terea este mult diminuat.
An cultur cire0ul #refer e@#o.iii bine luminate< res#ectiv treimea mi)locie 0i
su#erioar a #omilor.
Umiitatea. Cerinele fa de a# sunt moderate 0i influenate de #ortaltoi. Astfel<
8n ca.ul altoirii #e ma,aleb< un nivel al #reci#itaiilor anuale de ""2 mm este suficient
#entru a#rovi.ionarea cu a# a cire0ului. Altoit #e +ranc sau $egetati$< cire0ul necesit un
nivel al #reci#itaiilor de $"2-&22 mm anual. 3miditatea atmosferic ridicat >#este &"C?
8n #erioada maturrii fructelor favori.ea. atacul ciu#ercilor :ocom$ces hiemalis 0i
Monilinia la(a. Prima ciu#erc< 8n ca.ul unor atacuri #uternice< #oate duce c-iar la #ieirea
#omilor. Preci#itaiile abundente 8n #erioada coacerii fruc-telor determin cr#area
acestora< 8n s#ecial la soiurile t+r.ii cu #ul#a #ie-troas.
$$
Aceast s#ecie este< de asemenea< sensibil la e@cesul de a# din sol care uneori
duce la reducerea e@cesiv a cre0terii< scurgeri gomoase 0i c-iar uscarea #omilor. Acest
fenomen este mai accentuat c+nd cire0ul este altoit #e ma-aleb.
Solul. Cire0ul manifest #retenii ridicate fa de sol< evident 8n funcie de soi 0i
#ortaltoi. An general< el #refer soluri mi)locii sau u0oare< revene< #ermeabile< #rofunde<
calde< fertile< cu un coninut de calciu de %-$C 0i cu a#a freatic sub 1<"-2<2 m.
I$0(e$%a 0a'to#"o# te.$oo*"'" a+(p#a 'a"t&%"" 0#('teo#
Cire0ul nu se #lantea. du# el 8nsu0i dec+t du# o #erioad mai lung de tim#<
datorit fenomenului de oboseal a solului.
Terenul destinat #lantaiilor de cire0 va fi #regtit du# te-nica nor-mal #entru
8nfiinarea #lantaiilor #omicole cu a#licarea fertili.rii de ba. >$2-&2 t gunoi de gra)d<
322-%22 Kg P
2
;
"
< 222-322 Kg H
2
;?< desfun-dat< #relucrat teren desfundat< nivelat. ;dat
cu fertili.area< dac sunt #ro-bleme< se tratea. solul contra duntorilor din sol 0i se
ameliorea. du# ca. cu amendamente >la #5 sub " se a#lic 12-22 t de amendamente de
calcar?.
9#oca cea mai bun de #lantat este ca 0i #entru celelalte s#ecii #omicole toamna.
Tierile de formare a coroanelor se a#lic 8nce#+nd din anul #lan-trii #rin
scurtarea verigilor la o 8nlime dat de 8nlimea trunc-iului la care se adaug distana #e
a@ 8ntre #rimele dou 0ar#ante cores#un.toare formei de coroan reali.at. !etalii
#rivind formarea fiecrui ti# de co-roan sunt #re.entate 8n lucrarea Pomicultur a#licat
>(:T,9< 2222?.
An live.ile tinere intensive< am#lasate 8n .one #lane sau cu #ant mic< cu #+n la
""2 mm #reci#itaii< terenul se 8ntreine sub form de ogor negru. An .onele cu #reci#itaii
#este $22 mm se #oate recurge la 8nierbarea alternativ a intervalelor cu #relucrarea solului
#e r+ndul de #omi. An .onele 8n care #reci#itaiile de#0esc &22 mm 0i #e terenuri 8n #ant
se #oate a#lica 8nierbarea total cu 8ntreinerea #omilor sub coroan 8n terase indi-viduale.
Cire0ul este o s#ecie #retenioas la a#rovi.ionarea solului cu macro- 0i
microelemente. Consumul s#ecific al acestei s#ecii este de %2 KgG-a a.ot< 11 KgG-a fosfor<
32 KgG-a #otasiu< "" KgG-a calciu #entru o #roducie de 1% tG-a >P;P94C3 0i colab.< 1''3?.
An #lantaiile tinere se recomand administrarea sub #roiecia coroanei a "-$ Kg
gunoi de gra)d< 12-1" gGm
2
6< "-8 gGm
2
P
2
;
"
< "-8 gGm
2
H
2
;.
An #lantaiile #e rod< 8n .onele cu #reci#itaii sub $22 mm anual 0i 8n cultur
neirigat se administrea. 22-32 t gunoi de gra)d la 2-3 ani 0i anual 82 Kg 6< 82 Kg P
2
;
"
0i
$2 Kg H
2
; anual.
Pe solurile cu reacie acid #ronunat se a#lic 122 Kg de nitro-calcar >P;P94C3 0i
colab.< 1''3?.
:rigarea #lantaiilor< este necesar 8n anii seceto0i 0i 8n .one cu mai #uin de ""2
mm #reci#itaii anual.
=a.ele critice #entru a# 8n cultura cire0ului suntD cu o s#tm+n 8nainte de
8nflorit< 8n #erioada 8ntririi s+mburilor 0i du# recoltarea fruc-telor. An #lantaiile tinere se
recomand 2-3 udri cu 222-2"2 m
3
G-a 8n lunile de var. An #lantaiile #e rod se
recomand % udri cu 322-%22 m
3
G-a
An #lantaiile de cire0 se a#lic tieri de 8ntreinere< fructificare 0i regenerare.
Re'ota#ea 0#('teo# este cea mai dificil 0i mai costisitoare lucrare din toat
te-nologia de cultur.
An #erioada de #+rg< cu &-1" .ile 8nainte de cules mrimea cire-0elor cre0te cu 2-
"C< .a-rul cu 2-3C< substanele minerale cu %-"C iar suculena cu 11C la soiul
Pietroase 6a#oleon >(:T,9< 2222?.
$&
!u# recoltare la cire0e 8ncetea. #rocesul de maturare. !e aceea cire0ele se culeg
la maturitate de#lin< eventual cu 2-3 .ile 8nainte< cele destinate #entru trans#ort #e
distane lungi. Concomitent cu recoltarea se face 0i #resortarea fructelor< aleg+ndu-se din
#om doar cele care fac obiec-tul recoltrii.
,ecoltarea se efectuea. 8n trei eta#e< la interval de c+teva .ile.
Cire0ele #entru consum 8n stare #roas#t se deta0ea. manual de #e ramuri #rin
#rinderea de #eduncul 0i rsucirea lui. =ructele #entru industriali.are se #ot recolta
mecani.at #rin scuturare #e #relate. Anainte de recoltare cu 12-1" .ile se recomand
stro#irea cu 9t-rel >"22 ##m? 8n amestec cu acid fosforic 8"C >1$22 ##m? >(:T,9<
2222?.
Ambalarea fructelor se face 8n ldie de $-12 Kg.
=oarte sensibile la trans#ort 0i e@#unere solar sunt soiurile cu #ielia desc-is la
culoare 0i #ul#a moale >2-3 .ile?. 4oiurile cu #ul#a #ie-troas sunt mai re.istente la
recoltare< ambalare 0i trans#ort >"-$ .ile?. Tem#eratura o#tim #entru trans#ort 0i #strare
este de -2<"IC. La aceast tem#eratur fructele re.ist 12-1% .ile.
2.?. VI=INUL - Cerasus $ulgaris (ill.
:m#ortan. :m#ortana culturii vi0inului este dat de 8nsu0irile alimentare<
tera#eutice 0i te-nologice caracteristice fructelor sale.
:m#ortana alimentar" re.id din com#o.iia c-imic a fructelor. Astfel< fructele
conin 13<'-23<'C substan uscatE "-1'<% mgC .a-aruriE 2<'%-1<' mgC aci.i organiciE
2<8-1<1 mgC #roteineE 2<%-1 mgC #ectineE 2<12-2<3" mgC substane tanoideE %$-'2<" mg
C #otasiuE 21-2$ mgC fosforE &-22 mgC magne.iuE 3<8-1'<3 mgC CaE vitamineD PP
>2<2$-2<"2 mgC?< 9 >2<21-1<32 mgC?< acid folic >2<2%-2<" mgC? B
1
2<1"-2<'"
mgC?. /aloarea energetic este ridicat >total 282<1 din careD glucide 2"1<2E li#ide 13<8E
#roteine 1"<1? >,A!3< 1'8"< citat de (:T,9< 2222?.
:m#ortana terapeuticD vi0inele contribuie la 8nt+r.ierea #rocesului de 8mbtr+nire
#rin 8mbuntirea com#o.iiei c-imice a s+ngelui. Ceaiul din #edunculul fructelor< bogat
8n #otasiu este diuretic. Consumul de vi0ine #artici# la ameliorarea 0i vindecarea bolilor
renale< cardiovasculare< diabe-tice< -e#atice< 0i la atenuarea stresului #si-ic 0i anemiei.
Toate organele #lantei >frun.e< flori< fructe? av+nd 8nsu0iri antise#-tice sunt
folosite 8n medicina #o#ular 0i 8n conservarea #roduselor alimen-tare >BR!94C3 0i
colab.< 1'&&< 1'8%< citat de (:T,9< 2222?.
/i0inul este o s#ecie rustic cu te-nologie relativ sim#l ce reu0e0te 8n toate
.onele #omicole ale rii. 9ste o #lant melifer foarte bun. Prin-ci#alul nea)uns al
acestei culturi este c 8n unii ani vi0inul leag #uine fructe 0i d recolte mici.
!u# recensm+ntul din 1'&'< 8n ara noastr< vi0inul ocu# %<2C din numrul
total de #omi< adic $.322.222 vi0ini.
*ri mari cultivatoareD 1ermania< :talia< 4#ania< 1recia< Turcia. !u# Anuarul
4tatistic din 1''"< 8n ,om+nia< vi0inul 8m#reun cu cire0ul< ocu# 1%.&22 -a< cu o
#roducie anual de %2.222 tone.
An ,om+nia< cele mai mari #roductoare de vi0ine sunt )udeeleD :a0i >cca. &222 t
anual?< Clu)< (ure0< Arad< Alba< Bistria< /+lcea?.
Pa#t"'(a#"t&%" )"oo*"'e
Sistemul raicular. Altoit #e vi0in comun vi0inul de.volt un sistem radicular
su#erficial am#lasat #e #rofilul 8ntre 1" 0i $2 cm. Puine rdcini verticale #ot #trunde 8n
$8
sol #+n la ad+n-cimea de 2-3 m. ,a.a sistemului radicular la #omii cu talie ma@im
#oate de#0i de dou ori 0i )umtate ra.a #roieciei coroanei.
Altoit #e ma-aleb vi0inul se 8nrdcinea. mai #rofund< marea mas a rdcinilor
fiind si-tuat 8ntre 22 0i $" cm ad+ncime. La #omii #e r-dcini #ro#rii sistemul radicular
este trasant >#+n la % m distan de trunc-i? 0i su#erficial >rdci-nile verticale a)ung la 1-
1<2 m?. A#ro@imativ &2C din rdcini sunt situate la ad+ncimea cu#rins 8ntre 22 0i 32
cm.
4istemul radicular 8nregistrea. dou valuri de cre0tere< unul #rimvara #+n la
8nce#utul verii 0i cellalt toamna< du# cderea frun.elor.
Partea aerian". /i0inul cre0te ca #om de talie mi)locie sau ca arbus-toid< cu ca#acitate
mare de ramificare 0i dra)onare.
!atorit lstririi antici#ate 0i bunei ca#aciti de ramificare< 8n #rimii ani de via
0i de rod coroana la vi0in este relativ deas. An coroanele dese a#ar formaiuni fructifere
slabe iar semisc-eletul se degarnise0te.
Precocitatea ,i !otenialul !roucti+. /i0inul este o s#ecie foarte #re-coce. Cele
mai multe soiuri de vi0in 8nce# s rodeasc din anul ::: sau :/ de la #lantare< dar la
aceast v+rst #roduciile nu de#0esc 2-" KgG#om. Producii economice se obin 8nce#+nd
din anul / de la #lantare c+nd se obin #roducii de 2"-32 KgG#om. Longe+itatea
economic" a soiurilor de vi0in este de 2"-32 de ani.
4oiuri foarte #roductive suntD 4c-attenmorelle< (ocne0ti 1$< 6ana< :lva.
P#"$'"paee +o"(#" 2e 1","$. Cele mai recomandate soiuri de vi0in sunt 18< din
care 1& sunt noi >tabelul 2.&?. (ai rs#+ndite suntD 6ana< (orella neagr< !eva< Pitic de
:a0i< ;blacinsKa >autofertile?. Pentru unele soiuri valoroase< cum ar fi Cri0ana< (ocne0ti<
este necesar #oleni.area 8ncruci0at >C;C:3 0i colab.< 1'8&?.
abelul #"C"
/rincipalele soiuri de $iin culti$ate n Rom%nia
&/;/<SC. i colab"4 !>>2)
4oiul
9#oca
recoltrii
lunaGdecada
=ructul
mrimea >mm?<
forma< culoarea
Caliti #entru
consum
*arina /:G1 18-22E tronconicE vi0iniu consumE industrie
Tim#urii de Pite0ti /:G1-2 18-22E sfericE ro0u consumE industrie
Tim#urii de Clu) /:G1-2 21-22E sfericE vi0iniu consumE industrie
(ari tim#urii /:G1-2 21-22E sfericE vi0iniu consumE industrie
Tim#urii de Tg.Oiu /:G3 18-22E sfericE vi0iniu consumE industrie
Cri0ana /:G3 21-22E sfericE vi0iniu industrie
!ro#ia /:G3 1$-18E sfericE vi0iniu industrie
(ocne0ti /:G3 21-22E sfericE vi0iniu industrie
;blacinsKa /::G2 1$-18E sfericE ro0u industrie
6ana /::G2 22-21E sfericE ro0uE vi0iniu industrie
:lva /::G2 22-21E sfericE vi0iniu industrie
4cuturtor /::G1 22-22E sfericE vi0iniu consumE industrie
/r+ncean /::G2 18-22E tronconicE ro0u consumE industrie
4c-attenmorelle /::G2 21-22E sfericE vi0iniu industrie
6efris /::G2 22-22E sfericE vi0iniu industrie
(eteor /::G2 18-22E tronconicE ro0u industrie
Bucovina /::G3 18-22E sfericE ro0u industrie
Pitic de :a0i /:::G1 1$-18E sfericE ro0u industrie
$'
=a de cire0< vi0inul< fiind o s#ecie mai rustic are o #lasticitate ecologic mai
mare.
Tem!eratura. Pragul biologic #entru #ornirea 8n vegetaie la vi0in este de 8C.
!intre s+mburoase este s#ecia cea mai re.istent la ger< mugu-rii re.ist+nd #+n la -32C.
An fenofa.a de umflare a mugurilor re.ist #+n la -12C< iar florile desc-ise 0i fructele
legate re.ist #+n la -2<2C. ,e.is-tena la ger varia. de la un soi la altul. Astfel< mai
re.istente sunt soiurile (orela neagr< (ocne0ti< *arina< !ro#ia< :lva< ;blacinsKa< iar
mai sensi-bile Cri0ana< 4cuturtor< 5ortensia< Tim#urii engle.e.
A!a. /i0inul reu0e0te at+t 8n .one cu #reci#itaii de %22-"22 mm a0a numite
secetoase c+t 0i 8n cele umede >&22-822 mm #reci#itaii anuale?. 3miditatea atmosferic
ridicat 8n #erioada 8nfloritului favori.ea. atacul de Monilinia la(a. Pomii altoii #e
ma-aleb reu0esc mai bine #e terenurile mai uscate dec+t cei altoii #e vi0in sau #e rdcini
#ro#rii.
Lumina. /i0inul are #retenii moderate fa de lumin #ut+ndu-se cultiva c-iar 0i
#e e@#o.iii 6-9 sau 6-/< mai ales 8n .onele secetoase. !iferenierea o#tim a mugurilor
floriferi s-a obinut la 32.222 luc0iGorGsoi >TR,\*R< citat de P;P94C3 0i colab.< 1''3?.
4oiurile arbustoide au #reten-iile cele mai reduse fa de lumin.
Solul. !ac se alege 8n mod )udicios #ortaltoiul< vi0inul reu0e0te #e o gam variat
de soluri< e@ce#t+nd solurile grele< com#acte< umede 0i reci< #recum 0i solurile srturoase
8n care #iere #rematur. Av+nd sistemul radi-cular mai su#erficial #oate valorifica 0i soluri
mai subiri< sc-eletice< u0or alcaline. Plantaiile intensive trebuie 8ns am#lasate #e soluri
fertile< #er-meabile< #lane sau cu #ant mic. An sistem irigat se #oate cultiva 0i #e
nisi#uri.
Plantaiile de vi0in< datorit rusticitii s#eciei #ot fi 8nfiinate 8n ma)o-ritatea .onelor
#omicole ale rii. Pentru a reali.a culturi rentabile< vi0inul trebuie cultivat 8n sistemul
intensiv 0i su#erintensiv. /i0inul se va am#lasa #e terenuri mecani.abile 8n treimea mi)locie
0i su#erioar a #antelor dac solul are suficient umiditate. !im#otriv< 8n regiunile sudice
0i mai secetoase se va am#lasa s#re ba.a #antei 0i #e e@#o.iii 69-6/. 6u se vor am#lasa
#lan-taii de vi0in #e vile unde stagnea. a#a< unde li#se0te drena)ul 0i curenii reci de aer
sunt frecveni. Pentru valorificarea terenurilor cu #ant mai mare se #ot 8nfiina #lantaii
clasice< cu condiia ca #anta s nu de#0easc 2"C.
Terenul destinat #lantaiilor de vi0in va fi fertili.at cu %2-"2 tG-a gunoi de gra)d<
122 Kg s.a. 6< 122 Kg s.a. P
2
;
"
0i 122 Kg s.a. H
2
;. An vede-rea corectrii reaciei acide a
solurilor se va a#lica carbonat de calciu 8n cantitate variabil >2-3 #+n la "-$ tG-a?< 8n
funcie de valorile #5-ului.
An #lantaiile tinere de vi0in 0i 8n .onele cu suficiente #reci#itaii solul se va
8ntreine ca ogor negru cu #relucrarea mecanic a solului #e intervalul dintre r+nduri 0i
manual sau mecanic #e r+nd. Pentru o mai bun utili.are a terenului 8n #rimii ani du#
#lantare se #ot cultiva intercalat diferite #lante cu condiia s fie de talie )oas< s nu fie
concurente #entru #omi 0i s nu acumule.e 8n organele comestibile #esticidele care se
folo-sesc #entru 8ntreinerea #lantaiilor de vi0in.
!u# ce #omii intr #e rod< intervalul dintre r+nduri se #oate 8nierba< iar r+ndul se
#oate 8ntreine erbicidat >,oundu#< 1lifogan< 3-% litriG-a 8n 122 litri a#E 4ima.in 2<"-"
KgG-a substan brut 0i 1ramo@one 3-% litriG-a 8n %22-"22 litri a#?.
Pe terenurile 8n #ant 0i cu suficiente #reci#itaii se #oate recurge la elin iar
s#aiul de sub #roiecia coroanei s se #relucre.e manual 0i s se erbicide.e.
La vi0in se a#lic tieri de formare< de reducie 8n semisc-elet< tieri 8n verde du#
recoltarea fructelor 0i tieri de regenerare. /i0inul su#ort tierea mecani.at >de contur?
&2
8n verde< imediat du# recoltarea fructelor< anual sau #eriodic >C:,9AZR< citat de (:T,9<
2222?.
An live.ile tinere de vi0in #entru fiecare m
2
de teren se a#lic 3-% Kg gunoi< odat
la 2-3 ani< 8nainte de artura ad+nc. !e asemenea< se admi-nistrea. anual la m
2
%-" g 6
iar la 2-3 ani $-8 g P
2
;
"
< $-8 g H
2
; odat cu artura ad+nc. An live.ile #e rod< #e o stare
normal de a#rovi.ionare a solului se recomand urmtoarele do.e mediiD
8n .onele cu suficiente #reci#itaiiD 22-32 t gunoi de gra)d< odat la 2-3 ani<
anual 82-122 Kg 6 0i o dat la doi ani "2-&2 Kg P
2
;
"
0i "2-&2 Kg H
2
; la -ectarE
8n regiunile cu #reci#itaii sub $22 mm anual 0i 8n live.ile neiri-gate se a#lic
22-32 t gunoi de gra)d< o dat la doi aniE anual $2-82 Kg 6 0i o dat la doi ani %2-$2 Kg
P
2
;
"
0i %2-$2 Kg H
2
;.
An live.ile tinere< 8ngr0mintele se administrea. localogor negru? sau #e .ona #relucrat sau erbicidat
>8n ca.ul 8nierbrii?.
Cu toate c este o s#ecie re.istent la secet< vi0inul rs#unde bine la irigare.
:rigarea se recomand 8n live.ile tinere 0i cele #e rod< 8n .one cu #reci#itaii sub ""2 mm
anual. (omentele critice #entru a# sunt ca 0i la cire0.
Re'ota#ea 0#('teo#. /i0inele se coc mai e0alonat dec+t cire0ele 0i se in bine #e
ramur #+n la maturitatea de#lin< astfel 8nc+t #ot fi recol-tate 8n mai multe re#ri.e. Ca 0i
cire0ele< vi0inele nu 80i continu maturi-.area du# cules. =ructele se recoltea. la
maturitatea de#lin< iar cele des-tinate #entru trans#ort #e distane lungi cu 2-3 .ile
8nainte.
Pentru consum 8n stare #roas#t< fructele se recoltea. manual< cu #eduncul
concomitent fc+ndu-se 0i o#eraia de #resortare 8n ldie de $-12 Kg. 6orma de recoltare
este de 32-"2 KgGmuncitorG.i.
Pentru industriali.are fructele se recoltea. mecanic #rin scuturare cu vibratorul.
Anainte de recoltare< cu &-12 .ile< #omii se stro#esc cu acid 2-cloretilfosforic "22 ##m. An
acest fel aderena fructului la #eduncul se reduce de a#ro@imativ 2-3 ori.
:mediat du# recoltare< fructele se introduc 8n vase cu a# rece >12-12C? #entru a
nu li se #ta #ielia< unde se #strea. $-' ore 0i a#oi sunt su#use #relucrrii.
2.@. NUCUL - Auglans regia< =am. Auglandaceae
:m#ortan. N('( e+te o +pe'"e 0oa#te 1ao#oa+&! 0""$2 B$ a'ea," t"mp pom
0#('t"0e#! pa$t& te.$"'&! pa$t& me2"'"$a& ," 2e'o#at"1&.
6ucul este im#ortant #entru fructele sale care re#re.int un aliment com#le@ 0i
com#let. (ie.ul de nuc conineD "2-&&C substane grase< 12-2"C substane #roteice< "-
2%C -idrai de carbon< 1<3-2<"C sruri minerale >Cu< 7n< H< (g< P< 4< =e< Ca?< vitamine
Ade % ori mai mult dec+t mce0ele 0i de
%2 de ori mai mult dec+t sucul de #ortocale?. 4ub ra#ortul valorii energetice< 1 Kg de mie.
de nuci ec-ivalea. cu $"22-&222 calorii. 4ubstanele grase au 8n com#onen 8n #rinci#al
aci.i gra0i nesaturai< iar #roteinele conin numero0i aminoaci.i eseniali< substane cu
funcie foarte im#ortant 8n metabolismul organis-mului uman.
6ucul constituie materie #rim #entru diverse ramuri industriale. !atorit
8nsu0irilor sale decorative 0i fi.ico-mecanice< em$( 2e $(' este folosit 8n industria
mobilei< 8n industria avioanelor 0i automobilelor. !in m"e/( 2e $('& se e@trage un ulei
fin semisicativ< cu 8ntrebuinri multi-#leD alimentar< fabricarea cernelei ti#ografice<
lacurilor 0i vo#selelor< #ictur.
&1
T(#tee 2e $('& >#rodus secundar de la fabricarea uleiurilor? se folo-sesc la
#re#ararea -alvalei< #roduse de cofetrie sau 8n -rana animalelor.
N('"e 1e#/" recoltate 8nainte de 8ntrirea endocar#ului se folosesc la #re#ararea
dulceei sau lic-iorului de nuci.
(e.ocar#ul< scoara< frun.ele< ramurile< rdcinile sunt materii #rime valoroase 8n
vederea e@tragerii taninului 0i unor colorani vegetali.
9ndocar#ul constituie materie #rim #entru obinerea crbunelui activ< amestecurilor
abra.ive 0i a linoleumurilor fine.
6ucul este folosit din vec-ime. 8n medicina tradiional An #re.ent din nucile
ver.i 0i frun.ele de nuc se e@trage iodul 0i alte #roduse farma-ceutice recomandate contra
dis#e#siilor cronice< avitamino.elor< dereglri ale a#aratului digestiv< con)unctivite<
ra-itism >H;(R6:C:< citat de P;P94C3 0i colab.< 1''3?.
6ucul este a#reciat #entru #ortul su< frun.i0ul bogat 0i mirosul #lcut #e care 8l
eman. 4e utili.ea. 8n #lantaii de aliniament< solitar sau 8n #+lcuri ca #lant decorativ.
Pa#t"'(a#"t&%" )"oo*"'e >fig.'2?. Sistemul raicular. !e0i mult vreme s-a cre.ut
c nucul are sistem radicular #ivotant care #trunde #+n la $-& m ad+ncime< #rin
cercetrile sale ,343 >1'$'? contra.ice aceast afirmaie #rin urmtoareleD
Ad+ncimea ma@im atins de rdcinile nucului este de 1%2 cm #e nisi#uri< 82
cm #e #od.oluri 0i de 112 cm #e celelalte ti#uri de sol. marea mas de rdcini 8n 0coala
de #uiei #e solurile brune at+t #entru nucul comun c+t 0i #entru nucul negru este situat
8ntre 12-%2 cm< iar 8n c+m#urile #e#inierei 8ntre 1"-$2 cm. 4olurile cu a# freatic
su#erficial din luncile r+urilor fac ca ad+ncimea ma@im atins de sistemul radicular s
nu de#0easc 28-32 cm ad+ncime. Cre0terea se o#re0te la o anumit distan de #+n.a de
a# freatic >s#aiu de siguran care este de cca. 32-%2 cm?. ,s#+ndirea su#erficial a
rdcinilor #e terenurile 8n #ant are ca re.ultat urnirea #antei 8n amonte 0i 8n aval. An
ca.ul #antelor foarte abru#te< rdcinile din amonte #rin alungirea lor #uternic a)ung s
de#0easc ca 8nlime #e cea a coroanei.
Pe toate ti#urile de sol densitatea cea mai mare de rdcini se 8nt+l-ne0te 8n #rimii
2-% m de la trunc-i.
La nuc se 8nregistrea. 3 valuri de cre0tere a sistemului radicularD
] valul : - ianuarie - martieE
] valul :: - a#rilie - augustE
] valul ::: - august - decembrie.
C+nd tem#eratura din sol scade sub -%C< valul : de cre0tere nu mai are loc.
Tul!ina. Procesul de cre0tere la nuc este foarte lent mai ales 8n #ri-mii ani de la
#lantare< ulterior 8ns nucul de#0e0te #rin talie toate celelalte s#ecii #omicole. Trunc-iul
cre0te dre#t< scoara la 8nce#ut este neted< iar mai t+r.iu formea. un ritidom gros care
cra# longitudinal.
:oroana este mare >22-2" m 8n diametru?< globuloas< rar. An #e-rioada de
tineree cre0terile anuale a)ung la 1-2 m< iar du# intrarea #e rod se reduc la 12-1" cm.
,amurile anuale sunt groase< cu mduva lamelar.
Mugurii. 6ucul este o s#ecie unise@uat monoic care #re.int #e acela0i #om trei
categorii de muguriD vegetativi< de ameni< mic0ti de flori femele. (ugurii sunt dis#u0i
serial. Pe ramuri mugurii de flori 0i cei vege-tativi sunt dis#u0i 8n treimea su#erioar iar
amenii s#re ba..
(uguri vegetativi 0i cei de ameni se formea. #e lstari< #rimvara 8n luna mai
iar cei mic0ti de flori femele diferenia. 8n iulie-august.
=run.ele la nuc sunt im#ari#enat com#use cu "-' foliole.
&2
An'lorirea* !olenizarea ,i 'ecunarea. =lorile mascule sunt gru#ate 8n ameni. Antr-un
ament se gsesc de regul &2-1"2 de flori< iar fiecare floare are 8ntre 2-32 de stamine. 3n
nuc matur #roduce "-22 miliarde de grunciori de #olen. An condiii normale< #e fiecare
mm
2
de teren cad 8n 2% de ore 8ntre 1 0i 8 grunciori de #olen !u# ie0irea din anter<
grunciorii rm+n viabili 2-3 .ile.
=lorile femele a#ar solitar sau gru#ate c+te 2-3 sau c-iar mai multe< a#ical #e
lstarii fertili. La 8nce#ut sunt sferice< a#oi la e@tremitatea lor a#are stigmatul care este
format din doi lobi. Ace0ti lobi< 8n #rimele .ile sunt #araleli< a#oi a)ung la 182 du# care
v+rfurile lor 8nce# s se recur-be.e. (omentul de ma@im rece#tivitate fa de #olen este
de la 8nce#utul desfacerii lobilor #+n c+nd ei a)ung divergeni.
La unele soiuri 8nfloresc mai 8nt+i florile femeie0ti >soiuri #roto-gine?D 1eoagiu $"<
1ermisana< ;r0tie< 6ovaci< la altele 8nfloresc mai 8nt+i florile brbte0ti >soiuri
#rotandre?D 4ibi0el #recoce T2"< iar la alte soiuri >-omogame? cele dou categorii de flori
se desc-id simultanD Productiv de 1eoagiu< 4%% etc.
Pe #om desc-iderea florilor femeie0ti durea. cca. 12-18 .ile< iar a amenilor "-$
.ile.
Av+nd 8n vedere c #roducia de fructe de#inde de numrul de flori #oleni.ate 0i
fecundate este necesar ca la #lantare #entru fiecare soi de ba. s se intercale.e c+te 2-3
soiuri #oleni.atoare< a cror ameni s-0i e0alone.e 8nflorirea #e 8ntreaga #erioad de
8nflorire a florilor femeie0ti. (a)oritatea soiurilor de nuc sunt infertile< dar cercetrile
efectuate de unii autori au evideniat c #rocentul de flori fecundate difer 8n funcie de
soiul #oleni.ator.
:iclul anual. An com#araie cu celelalte s#ecii< nucul are o #erioad de re#aus
lung 0i #orne0te 8n vegetaie #rintre ultimele s#ecii #omicole. ,e#ausul #rofund durea.
#+n la 8nce#utul lunii noiembrie.
Caracteristic #entru nuc este fa#tul c 8n #erioada re#ausului facul-tativ 0i 8n
#rimele fenofa.e de vegetaie din rnile fcute cu oca.ia tierilor are loc o abundent
scurgere de sev denumit ca 0i la via de vie ^#l+ns^. Antre intensitatea #l+nsului 0i
re.istena la ger este o str+ns corelaie< a#a-riia #l+nsului evideniind sf+r0itul re#ausului
#rofund 0i 8nce#utul re#ausu-lui facultativ >C;C:3 0i colab.< 1'83?. Abundena de sev
8m#iedic cicatri-.area rnilor< de aceea se recomand evitarea tierilor 8n #erioada
#l+nsului.
Pornirea 8n vegetaie are loc 8n a#rilie< c+nd tem#eratura medie .il-nic devine
a#roa#e constant 1$C. !e.muguritul< 8nfrun.itul 0i 8nflorirea au loc du# 1"-22 .ile de
la umflarea mugurilor. Cre0terea lstarilor este ma@im 8n mai. Ancetinirea cre0terii
lstarilor se reali.ea. 8n ultima decad din iunie.
An #rimele 32-%2 de .ile de la legare< fructele cresc 8n volum c#-t+nd forma 0i
dimensiunile normale. !u# 8ncetinirea cre0terii 8n volum are loc diferenierea esuturilor
0i acumularea mie.ului.
An condiiile rii noastre soiurile tim#urii se maturea. 8n august< cele cu maturare
mi)locie 8n se#tembrie< iar cele t+r.ii 8n octombrie.
Vigoarea. 6ucul este o s#ecie de vigoare mare. Pomii altoii au vi-goare mai mic
dec+t cei din sm+n. !e asemenea< #omii altoii #e B# nigra au vigoare mai mic dec+t
cei altoii #e B#regia.
Longe+itatea. An .onele cele mai favorabile< nucul #oate tri 222-%22 de ani. An
ara noastr nucii din sm+n triesc de regul 122-1"2 ani< cei altoii #e B#regia $2-82 de
ani< iar cei altoii #e B#nigra 2"-%2 de ani.
Perioada de tineree durea. "-12 ani< cre0terea 0i rodirea 12-%2 ani< ma@imum de
rodire situ+ndu-se de la %2-82 de ani< iar #erioada de declin a#are du# 82 de ani.
&3
Precocitatea. 6ucul obinut din sm+n #roduce fructe du# 12-1" ani< cei altoii
#e B#regia du# $-8 ani< iar cei altoii #e B#nigra du# "-$ ani. 9@ist soiuri foarte #recoce
care #roduc fructe du# 2 ani >Ou#+ne0ti< , 3G3< :deal etc.?.
So"(#" '(t"1ate. Princi#alele caracteristici ale soiurilor de nuc sunt redate 8n
tabelul 2.8.
abelul #"D"
Soiurile de nuc culti$ate n Rom%nia &#''')
4oiul P#o2('%"a
(aturarea
fructelor
1reutatea
medie >g?
=orma fructului
1eoagiu $" bun semitim#urie 1%<2 alungit
4ibi0el %% bun semitim#urie. 1%<2 alungit
1ermisara bun semitim#urie. 1%<2 alungit
;r0tie bun semitim#urie. 13<& alungit
4armis bun semitim#urie. 12<2 alungit
6ovaci f. bun semitim#urie 11<& ovoid
4u0ia bun semitim#urie. 12<$ rotund
Pe0ti0ani f. bun semitim#urie. 12<$ ovoid
/ictoria f. bun semitim#urie. 11<% rotund
Ou#+ne0ti f. bun semitim#urie. 12<2 alungit
Bratia f. bun semit+r.ie 13<8 rotund
4oi ideal f. bun tim#urie 13-1$ rotund-ovoid
Tem!eratura. 6ucul cre0te 0i rode0te bine 8n .onele cu tem#eraturi medii anuale
cu#rinse 8ntre 8-12C< cu veri clduroase >tem#eratura medie din luna cea mai cald de
22-22C?< ierni bl+nde >tem#eratura medie cea mai sc.ut -1...-3C?. Am#litudinile
medii anuale ale tem#eraturilor nu trebuie s de#0easc 21-23C. Tem#eraturile mai
mari de 3"C sunt du-ntoare #entru nuc< acestea #roduc+nd arsuri #e frun.e< lstari 0i
fructe< debilitea. #omii 0i de#recia. calitatea fructelor #rin 8nnegrirea me.ocar-#ului 0i
c-iar a endocar#ului 0i tegumentului seminal >C;C:3 0i colab.< 1'83?.
(ult mai duntoare #entru nuc sunt tem#eraturile sc.ute din tim-#ul iernii 0i
#rimverii. Limita de re.isten la ger varia. 8n funcie de ti# 8ntre -2" 0i -3$C 0i c-iar
-%2C. Cei mai sensibili la ger sunt amenii 0i mugurii mic0ti de flori femele care deger
la -2"...-2&C. ,amurile anuale deger la -32...-3$C. 1erurile tim#urii de toamn 0i cele
de revenire #rim-vara sunt foarte #ericuloase< amenii #ut+nd fi afectai la -1&...-18C.
!untoare #entru nuc sunt 0i oscilaiile de tem#eratur sub 0i #este 2C< oscilaii
care duc la declirea 0i degerarea cambiului 0i a#ariia unor #lgi 0i cr#turi ad+nci #e
trunc-i 0i ramuri. !u# intrarea 8n vegetaie re.istena nucului la ger scade considerabil<
tem#eraturile mai mici de 2C sunt duntoare. La -3C sunt distruse at+t florile c+t 0i
frun.ele 0i lstarii >P;P94C3 0i colab.< 1''3?.
Lumina. 6ucul face #arte din gru#a s#eciilor cu cele mai mari ce-rine fa de
lumin< fa#t )ustificat de modul lui de cre0tere 0i ramificare 0i de .ona lui de origine.
:nsuficiena luminii determin reducerea cantitii de substan sinteti.at de frun.e care
determin cre0teri reduse< diferen-iere redus de flori femeie0ti< #roducii sc.ute 0i de
calitate slab< re.is-ten sc.ut la ger.
:nsuficiena luminii favori.ea. evoluia agenilor #atogeni 0i 8n s#ecial a unor
bacterii care #roduc #agube 8nsemnate. Astfel< este recoman-dat ca< 8n .onele de deal<
nucul s fie am#lasat numai #e e@#o.iii sudice< sud-estice 0i sud-vestice. An .onele de
&%
c+m#ie #e e@#o.iii sudice tem#era-tura se ridic uneori #este limita o#tim #entru
fotosinte.< de aceea 8n aceste .one #lantaiile se vor am#lasa #e e@#o.iii nord-estice<
nord-vestice.
A!a. 6ucul are #retenii moderate fa de factorul a#. 7onele favo-rabile culturii
nucului sunt cele care acumulea. $22-&22 mm #reci#itaii anuale bine re#arti.ate. Cea
mai mare nevoie de a# la nuc se 8nregistrea. 8n #erioada cre0terii intense a lstarilor 0i
fructelor< c+nd suma #reci#ita-iilor trebuie s a)ung la 122-222 lGm
2
8n fiecare lun. An
#erioada matur-rii fructelor nucul cere $2-'2 lGm
2
lunar iar 8n #erioada re#ausului este
sufi-cient un nivel al #reci#itaiilor de %2-"2 lGm
2
Glun.
Pentru 8ntreaga #erioad a cre0terii 0i maturrii fructelor >mai- octombrie? s-a
stabilit c nucul are nevoie de 322-%22 lGm
2
a# >C;C:3 0.a.< 1'83?.
6ucului 8i sunt duntoare at+t insuficiena a#ei c+t 0i e@cesul de umiditate.
9@cesul de a# din atmosfer favori.ea. atacul de antracno. 0i bacterio.. !rena)ul
necores#un.tor asociat cu e@cesul de a# din sol duce la debilitarea #omilor #rin
asfi@ierea rdcinilor. P+n.a de a# freatic tre-buie s fie situat la #este 2<"-3 m
ad+ncime 8n sol.
Solul. Aceast s#ecie are #retenii moderate fa de sol< reu0ind #e o gam foarte
variat de soluri. Pentru a reali.a live.i reu0ite cu #roducii mari se cer soluri fertile<
calde< #ermeabile #entru a# 0i aer< #rofunde< cu te@tur u0oar sau mi)locie< cu reacie
neutr sau slab acid >#5 Q $-&?< cu subsol #ermeabil.
An condiii de fertili.are organo-mineral 0i de irigare< nucul #oate fi cultivat 0i #e
nisi#uri. Contraindicate sunt solurile argiloase< grele< reci< com#acte< im#ermeabile 0i cele
sc-eletice< slab fertile.
Plantaiile de nuc sunt #lantaii de lung durat< de aceea 8nainte de 8nfiinarea lor
trebuie fcute studii #e o #erioad lung de tim# >22-32 ani? 8n vederea stabilirii
o#ortunitii 8nfiinrii #lantaiilor. Astfel< #lantaiile de nuc se vor 8nfiina 8n ba.inele de
ma@im favorabilitate #entru nuc.
4istemul radicular al nucului fiind sensibil la boli im#une 8nfiin-area de #lantaii
#e terenuri care nu au fost ocu#ate cu s#ecii lemnoase sau care au fost defri0ate 8n urm
cu "-$ ani 0i cultivate a#oi cu #lante fura)ere sau agricole. Cele mai bune #remergtoare
sunt leguminoasele< a#oi ierbu-rile #erene< cereale 0i #r0itoare. La fertili.area de ba.
orientativ #entru condiiile din ara noastr se recomand ca 8nainte de desfundare s se
admi-nistre.e %2-$2 tG-a gunoi de gra)dE 82-122 KgG-a P
2
;
"
0i 122-1"2 KgG-a H
2
; >C;C:3
0i colab.< 1'83?.
1unoiul de gra)d se folose0te mai eficient dac se distribuie 8n ben.i late de 2-3 m
de-a lungul viitoarelor r+nduri de #omi 8nainte de desfundat.
;gorul negru sau cultivat cu #lante agroalimentare sau 8ngr0minte ver.i este cel
mai bun sistem de 8ntreinere 8n #lantaiile tinere de nuc. Culturile intercalate nu trebuie s
concure.e #omii #entru -ran 0i a# iar solul se va menine ca ogor lucrat #e o band de 2
m de-a lungul r+ndului. !u# intrarea #e rod< #e solurile #lane sau cu #ant mic se #oate
menine ogorul negru sau combinat cu 8ngr0minte ver.i. Pe terenurile 8n #ant 0i 8n
.onele cu suficiente #reci#itaii terenul se #oate menine 8nierbat #arial< #rovi.oriu sau
total.
Pomii reacionea. bine 0i la fertili.ri foliare cu microelemente #e ba. de Ca<
Bo< 7n< (g. Pe terenurile mai srace 8n P 0i H se #ot admi-nistra toamna din 3 8n 3 ani<
sub coroana fiecrui #om 2-3 Kg su#erfosfat 0i 1-2 Kg sare #otasic.
An .onele 8n care 8n #erioada de vegetaie cad mai #uin de 122 litri #e m
2
#reci#itaii irigarea este obligatorie. La #omii tineri se fac 1-2 udri cu norme de 322-%22
&"
m
3
G-a< iar la #omii maturi cu 1"22-2222 m
3
G-a. A#a se #oate administra #rin udare
mecani.at sau #e bra.de.
La nuc se a#lic tieri de formare 8nce#+nd cu anul ::: de vegetaie< tieri de
8ntreinere 0i rodire #rin eliminarea ramurilor lacome< concurente 0i cu #o.iii
necores#un.toare 0i de re8ntinerire a nucilor btr+ni.
Re'ota#ea $('"o#. ,ecoltarea nucilor se face 8n funcie de modul de valorificare.
Pentru dulcea de nuci ver.i< recoltarea se face c+nd fruc-tele au 1<"-2<2 cm 8n diametru.
Pentru lic-ior< nucile se recoltea. 8nainte de 8ntrirea endocar#ului iar #entru sm+n
c+nd e#icar#ul cra#.
An condiiile rii noastre recoltarea se reali.ea. 8n trei re#ri.eD #ri-ma c+nd se
recoltea. circa "-$C din #roducie adun+ndu-se fructele ata-cate de boli 0i duntori care
se maturea. mai re#ede. An a doua re#ri. se recoltea. &2-82C din #roducie. An
vederea stabilirii momentului o#tim de cules< du# ce #e ma)oritatea fructelor a#ar
cr#turi 8n .ona #unctului stilar se recoltea. din 2 8n 2 .ile c+te 122 fructe care se in 2%
de ore 8n a#. !ac du# acest tim# la '2-'"C din fructe e#icar#ul se 8nde#rtea. u0or
recoltarea #oate 8nce#e. Cea de-a treia recoltare 0i ultima se face la cca. 2 s#tm+ni du#
a 2-a c+nd se adun cca. 12-1"C din fructe care 8nc nu erau mature. ,ecoltarea se face
manual sau mecani.at. ,ecoltarea manual se face #rin scuturare cu #r)ina sau cu funia.
An acest sco# de a@ul #omului se leag un lemn gros care s de#0easc 8nlimea #omului
de v+rful c-ruia se leag o funie groas cu care se lovesc ramurile de )ur 8m#re)ur.
,ecoltarea mecani.at se face cu vibratoare s#eciale care scutur fiecare 0ar#ant.
Adunatul nucilor se face manual sau mecanic. !u# adunat nucile se se#ar. Cele
nedeco)ite se 8ncarc 8n l.i grtar 0i se introduc 8n camere 8nc-ise ermetic 8ntr-o atmosfer
de 1C etilen la tem#eratura de 21-2&C unde se in 12 ore. An li#sa acestor #osibiliti
nucile nedeco)ite se introduc 8n saci< se ud bine cu a# rece din or 8n or< tim# de 12-2%
ore. :mediat du# deco)ire fructele se s#al 8n ba.ine s#eciale< se usuc #+n se reduce
umiditatea de la 32-%2C la "-8C. 3scarea se face #e stela)e 8n locuri foarte bine aerisite
8n straturi de 8-12 cm lo#tate de mai multe ori #e .i. !u# uscare nucile se sortea. 0i se
albesc.
Pentru cantiti mai mici albirea se face astfelD se di.olv se#arat $ Kg -i#oclorit
de calciu 0i 3<" Kg carbonat de sodiu 8n c+te 12-1" l a#. 4e toarn a#oi soluia de
carbonat #este cea de -i#oclorit 0i se com#letea. cu a# #+n la 122 l. 4e agit bine 0i se
las la decantat %8 de ore. 4e se#ar a#oi soluia lim#ede. Antr-un vas de lemn se introduc
nucile uscate >cu ma@im 8-12C umiditate?. Peste ele se toarn soluie #+n le aco#er
com#let. 4e agit cu un b tim# de 3-" minute. !ac nu se obine o albire bun< la fiecare
22 l de soluie se adaug 2<" l oet 0i se mai agit 1-2 minute. 6ucile se scot 0i se usuc
din nou< fr a le s#la. Cu 122 l soluie se #ot albi 322-%22 Kg nuci >C;C:3 0i colab.<
1'83?.
La umiditate de "-8C fructele se #ot #stra un an 8n locuri aerisite 0i cu
tem#eratura sub 12C 0i 2-3 ani la o tem#eratur de 2C.
2.A. ALUNUL - Corylus a$elana L.< =am. 1etulaceae
Impo#ta$%a. Alunul este o #lant #omicol im#ortant 8n #rimul r+nd datorit
valorii alimentare a fructelor sale. Alunele alturi de nuci 0i migdale conin cantiti mari
de #roteine 0i grsimi.
(ie.ul de alune se #oate consuma #roas#t< #r)it sau #relucrat 8n #roduse de
cofetrie >ciocolat< #r)ituri< bomboane< creme< 8ng-eate< nuga?. =ina de alune este un
&$
aliment -rnitor #entru co#ii. !in mie.ul de alune aflat 8n fa.a de 8ntrire se e@trage
la#tele de alune 8ntrebuinat 8n medicin. 3leiul de alune este foarte fin< aromat< gustos<
dar r+nce.e0te re#ede. Con-sumat o lingur dimineaa< tim# de 1" .ile< este un bun leac
contra teniei.
=iind sicativ acest ulei este utili.at la fabricarea lacurilor industriale< s#unurilor<
#roduselor farmaceutice< 8n ceasornicrie< ca lubrifiant 8n #ictur deoarece nu denaturea.
culorile. Turtele rmase se folosesc la fabricarea -alvalei 0i ciocolatei.
Ceaiul din frun.e de alun are #ro#rieti -omeostatice >o#re0te -emo-ragiile?. Bile
din frun.e de alun se folosesc 8n tratamentul varicelor.
:nfu.ia #re#arat din 1-2 lingurie muguri de alun la o can de 222 ml a#
clocotit are aciune antisclero.ant< restabilind elasticitatea esu-tului #ulmonar. !e
asemenea< infu.ia tonifia. #arenc-imul -e#aticE se folo-se0te 8n ca.uri de insuficien
-e#atic< de -e#atit endemic< de astm bron-0ic< de emfi.m #ulmonar 0i de silico.<
consum+ndu-se c+te dou cni #e .i.
(ie.ul de alune se recomand 8n alimentaia vegetarienilor 0i dia-beticilor< are
aciune vermifug 0i este indicat 8n colicile nefritice 0i litia. urinar.
Av+nd un sistem radicular bine ramificat alunul contribuie la fi@a-rea solurilor 8n
#ant.
Alunul 8ndeosebi cel cu frun.e ro0ii< are as#ect ornamental. Alunul este o
im#ortant #lant melifer fiind #rintre #rimele #lante care 8nflore0te.
4coara alunului< cu#ele< frun.ele 0i fructele conin 8-1"C tanin folosit 8n tbcitul
0i vo#situl #ieilor.
Alunul este originar din Asia (ic 0i ba.inul (rii 6egre< de unde s-a e@tins a#oi
8n Peninsula Balcanic< Turcia< 1recia< :talia< =rana< 4#ania< America de 6ord 0.a. An ara
noastr alunul este #re.ent ca s#ecie s#ontan 8n #oienile 0i li.iera #durilor de foioase din
.ona colinar 0i deluroas a rii.
Compo/"%"e '."m"'&. Coninutul de substane #roteice >12-28C?< de glucide >12-
22C?< de sruri minerale >2-3<2"C? #lasea. alunele 8naintea nucilor< iar cel de grsimi
>"2-$'C? este mai mare dec+t al migdalelor >(:5R:94C3< 1'81?.
Alunele< com#arativ cu celelalte nucifere< conin< de asemenea< sruri de #otasiu<
fosfor< magne.iu< calciu cu rol esenial 8n metabolismul uman.
Calciul 8m#reun cu fosforul a)ut la formarea 0i meninerea 8n bun stare a
oaselor 0i dinilor. Potasiul intervine 8n meninerea ec-ilibrului acido-ba.ic al
organismului fiind com#onent al unor sisteme tam#on. Al-turi de aminoaci.ii fosforici<
#otasiul intervine 8n alimentarea creierului cu o@igen. (agne.iul 0i manganul acionea.
diverse en.ime< #artici#+nd la metabolismul intermediar al glucidelor< li#idelor 0i
#rotidelor< a)ut la asi-milarea vitaminelor C< 9 0i a celor din com#le@ul B. Alunele sunt
mai bogate 8n vitaminele B
1
0i B
2
dec+t nucile< ele mai conin vitaminele B
"
< 9 0i PP< acid
#antotenic< acid folic 0.a.
So"(#"e 2e a($ recomandate #entru #roducie 8n ,om+nia sunt #re.entate 8n
tabelul 11.'.
abelul !!">"
/rincipalele soiurilor de alun recomandate n ara noastr
4oiul Princi#alele caracteristici aleD
&&
#lantei fructului
,omavel
/igoare mare< #ort erect< #recoce<
#roductiv< re.istent la bacterio. 0i
#ian)eni
(aturitatea du# 1".28E sunt mi)-
locii >2<&g?E rotundeE u0or turtite la
ba.E se s#arg u0orE conin "2-""C
mie.
/+lcea 22
/igoare redus< #ort etalat< #recoce<
#roductiv< se #oleni.ea. cu =ertila
Contard< Tombul< Tonda romana
4e maturea. la 8nce#ut de se#tem-
brieE sunt mari >3<"-%g?E rotundeE
au coa)a subireE conin %"C mie.
Tonda gentille
delle Lang-e
>,otunde de
Piemont< T1L?
/igoare mi)locie< #ort semietalat<
#recoce 0i #roductiv< #oleni.atoriD
Co@ford< Cam#onica< :m#erial de
Trebi.ona
4e maturea. la sf+r0itul lui augustE
sunt mici sau mi)locii >2<3g?E ro-
tunde< conin %"-"2C mie.E la matu-
ritate se des#rind u0or de involu-
cru< care este #uin mai lung dec+t
fructul
(erveille de
BolPieller
>3ria0 de 5alle?
/igoare mare< #ort erect< #recoce 0i
#roductivE #oleni.atoriD Co@ford<
!avidiana< re.istent la bacterio. 0i
alte boli
4e maturea. t+r.iu >sf+r0it de se#-
tembrie?E sunt mari >3<$g? cu coa)a
groas 0i conin 3$-%1C mie.
9nnis
/igoare mareE #ort erectE foarte
#roductivE re.istent la gerE #oleni-
.atoriD Butler< 3ria0e de 5alleE
re.istent la bacterio.< dar foarte
sensibil la acarieni
4e maturea. tardivE sunt foarte
mari >_%<"g?E de form rotund< cu
v+rful conicE foarte as#ectuoaseE
conin %"-%'C mie.
Butler
=oarte vigurosE cu #ort semierectE
#roductivE se #oleni.ea. cu 3ria0e
de 5alle< 9nnis< =ertil de CoutardE
re.istent la bacterio.< dar sensibil
la acarieni
4e maturea. t+r.iuE sunt foarte
mari >#este %<2g?E conin %&-%'C
mie.
Pa#t"'(a#"t&%" )"oo*"'e >fig.'1?. Sistemul raicular la alun este bine ramificat
dar su#erficial< ma)oritatea rdcinilor de.volt+ndu-se #e #rofil 8ntre " 0i "2 cm 0i
de#0e0te de 2<" ori #roiecia coroanei. 3nele rdcini verticale mai ales #e soluri revene
#ot #trunde #e #rofil #+n la 1<" m.
!ac tem#eratura solului nu scade sub S2C< rdcinile de alun cresc tot tim#ul
anului. La fel ca la celelalte s#ecii #omicole rdcinile alunului 8nregistrea. dou valuri
de cre0tere< unul #rimvara la 8nce#utul #rimverii 0i altul toamna< du# cderea
frun.elor.
Partea aerian". An mod natural alunul de aceea0i v+rst sau de v+rste diferite
cre0te sub form de tuf constituit din mai multe tul#ini< cu o 8nlime de 3-% m.
Tul#inile 8n v+rst de un an sunt ramificate 0i au muguri vegetativi< c+te unul la fiecare
nod.
Polenizarea este anemofil< ma)ori-tatea soiurilor de alun fiind autosterile< motiv
#entru care se recomand #lanta-rea 8n aceea0i #arcel a 2-3 soiuri care se #oleni.ea.
reci#roc. Anflorirea la alun are loc #rimvara devreme >februarie-martie? la o tem#eratur
de cel #uin %C. Polenul este trans#ortat de v+nt #e distane de 12-22 m.
Alunul #roduce 'ructe 8n anul al :::-lea de la #lantare dar recoltele devin eco-nomice
abia la v+rsta de $-& ani.
Cele mai #recoce sunt soiurileD (ari de Piemont< Lungi de 4#ania Lambert ro0u<
!aviana< ,otunde de ,oma. 4oiu-rile Landsberg< Cosford< =urfulaK< Lungi de intr #e rod
mai t+r.iu.
I$0(e$%a 0a'to#"o# '"mat"'" a+(p#a 0#('teo#
Tem!eratura. Alunul are cerine reduse fa de cldur. !ac 8n cursul iernii
tem#eratura medie .ilnic trece de 2C mai mult de 22 de .ile< alunul #orne0te 8n
&8
vegetaie. 9ste o s#ecie re.istent la ger. ,amurile re.ist #+n la -2"C c-iar -32C dar
amenii la soiurile sensibile >,otunde de ,oma< (ari de Piemont? #ot degera.
An fenofa.a de umflare a mugurilor re.ist #+n la -12C. !eclan0a-rea 8nfloritului
se reali.ea. la tem#eraturi de #este %C. An fenofa.a de 8nflorire-legare< florile femele
sufer la -"C. :ernile stabile< mai as#re 0i lungi care 8nt+r.ie 8nfloritul sunt mai favorabile
#entru cultura alunului.
Lumina. Alunul #refer e@#o.iii cu insolaie mi)locie manifest+nd #retenii medii
fa de lumin. :nsolaia #uternic este nefavorabil culturii alunului. 9@#o.iiile sudice
grbind 8nfloritul< nu sunt reco-mandate #entru alun. An .onele colinare cele mai bune
re.ultate se obin #e versani cu e@#o.iie sud-vestic sau sud estic. An .onele de ste#
unde insolaia este #uternic se #refer e@#o.iii nord-estice< nord-vestice 0i c-iar nordice.
Cerine fa de a!". Alunul necesit &22-1222 mm #reci#itaii anuale din care
minimum 322 8n #erioada a#rilie-iulie.
Solul. Alunul cultivat 8n sistemul intensiv necesit terenuri fertile sau cu fertilitate
medie cu #5 "-&C< cu ma@imum 1"C calcar activ 0i cu #+n.a freatic sub ad+ncimea de
1<" m. 9l este sensibil la asfi@iere radi-cular.
I$0(e$%a 0a'to#"o# te.$oo*"'" a+(p#a 0#('teo#
Plantaiile comerciale de alun necesit terenuri 8n #ant redus< mecani.abile<
#rofunde 0i bine drenate iar 8n .onele secetoase< irigabile.
Alunul se #oate cultiva du# el 8nsu0i deoarece nu este influenat de fenomenul de
oboseal a solului.
Anainte de #lantare terenul se nivelea. c+t mai bine 0i se #ic-etea. la % m 8ntre
r+nduri 0i 2<" m #e r+nd< c+nd alunul se conduce a#lati.at 8n gard fructifer 0i " m 8ntre
r+nduri res#ectiv 3 m #e r+nd c+nd se conduce ca vas a#lati.at. =orma de tuf nu este
recomandat #entru #lantaii intensive deoarece im#rim vigoare mult mai mare
com#arativ cu monotul#ina.
Alunul #oate fi condus cu monotul#in sau cu mai multe tul#ini.
Antreinerea solului la alun d re.ultate bune 8n urmtoarele sistemeD ogor negru<
ogor erbicidat< ogor combinat cu 8ngr0minte ver.i iar #e terenuri accidentate cu
suficiente #reci#itaii< elin cu #relucrarea solului sub coroana #lantei. Prelucrarea
solului se va face c+t mai su#erficial 12-12 cm #entru a nu afecta sistemul radicular.
Pentru condiiile rii noastre P;P94C3 0i colab. >1''3? recomand anual ca do.e
orientative 122-1"2 KgG-a 6< 82-122 KgG-a P
2
;
"
< 122-122 KgG-a H
2
; 0i la 3-% ani odat
32-%2 t gunoi de gra)d.
An sistem intensiv 0i 8n .onele cu regim #luviometric deficitar iri-garea duce la
cre0teri 8nsemnate de #roducie. 6ormele de udare res#ectiv norma de irigare se vor
stabili astfel 8nc+t de-a lungul #erioadei de vege-taie umiditatea din sol s se menin la
&2-82C din ca#acitatea de c+m# #e o ad+ncime de "2-$2 cm.
Re'ota#ea alunelor se face c+nd fructele au a)uns la dimensiuni s#ecifice soiului
iar #elicula ce se#ar sm+na de #ericar# devine brun ro0cat. ,ecoltarea se face
mecani.at sau manual cu sau fr involucru. ,ecol-tarea cu involucru se face la #omii
tineri 0i la cei situai #e #ante 0i #e teren 8nierbat. Ande#rtarea involucrului se face
imediat deoarece mai t+r.iu se des#rinde greu de fruct. ,ecoltarea fr involucru se face
c+nd ma)oritatea fructelor au c.ut #e sol de unde se adun manual sau mecani.at.
!u# recoltare alunele se e@#un 2-3 .ile la soare< a#oi se de#o.itea. 8n 8nc#eri
aerisite< 8n straturi de cel mult 32 cm cu lo#tarea .ilnic 8n #rimele 2-3 s#tm+ni. Cu
oca.ia condiionrii coninutul 8n a# al alu-nelor trebuie redus la "-$C. Astfel
condiionate alunele se #ot #stra un an 8n camere aerisite la tem#eratura de 21IC 0i
umiditatea relativ de $"C sau tim# de 2-3 ani la 2-%IC 0i umiditate relativ de $"C.
&'
2.1;. C3P=UNUL - )ragaria grandi+lora 9-r-.
=am. Rosaceae< subfam. Rosoideae
Impo#ta$%&. C#0unul se numr #rintre s#eciile #omicole de mare interes
economic datorit tim#urietii 0i calitii fructelor >a)ung la maturi-tate 8n mai-iunie?.
C#0unile se consum 8n stare #roas#t< congelate sau #relucrate >dulceuri< marmelade<
gemuri< siro#uri< )eleuri?.
C#0unul este o s#ecie foarte #recoce< #roduc+nd fructe 8nc din #rimul an de la
#lantare< dac stolonii se #lantea. 8n iulie. 6ea)unsurile acestei culturi sunt consumul
ridicat de for de munc necesar la recoltare 0i #erisabilitatea fructelor.
!u# datele =A; 2222< #roducia mondial de c#0uni a fost de 32$.222 tone din
care 8n 9uro#a 2$8.222 tone< America de nord "$.222 tone< America de 4ud 38.222 tone.
*ri mari #roductoare suntD ,usia '2.222 tone< :ugoslavia %2.222 tone< 43A 38.222
tone< Ce-ia %".222 tone 0i 4lovacia 3".222 tone.
Producia anual a ,om+niei este de #este 32.222 tone din care circa %2C 8n
)udeul 4atu (are< 1"C 8n )ud. /+lcea< restul 8n !ol)< Arge0< 1or)< (aramure0.
Compo/"%"e '."m"'&. C#0unile conin 2<$-1<$C aci.i organici< %1-8& mgC
vitamina C< 2<2%-2<&%C sruri minerale >P< =e< Ca etc.?< 2<%-2<&C substane #roteice 0i
vitamine >8n s#ecial vitamina C 33-'8<28 mgC?.
So"(#". 4oiurile de c#0un recomandate #entru #roducie sunt #re.entate 8n tabelul
11.12.
abelul #"!'"
Soiurile de cpun &Catalogul ;+icial4 #''#)
4oiul
>originea?
Coa'e#ea
1reutatea
medie >g?
=ructul
Potenial
#roductiv
8?nc,eberge
r
mai
>#rima decad?
&-12
conic-alungit< ro0u< arom de
fragi de #dure
mare
,egina
mai
>decada a 2-a?
$-8
conic-alungit< ro0u< cu g+t< arom
de fragi
mi)lociu
1orella
mai
>decada a 3-a?
12-1' conic< ro0u< #otrivit de aromat f. mare
Poca-ontas
iunie
>#rima decad?
11-1$
conic alungit< cu g+t ro0u-8nc-is<
lucios< arom slab
f. mare
4enga
4engana
iunie
>#rima decad?
12-12
scurt-conic< ro0u 8nc-is< intens
aromat
f. mare
Ta"+ma$
mai
>decada a 3-a?
11-1%
conic< ro0u< #otrivit de intens
aromat
mare
Re2 Ga($tet
mai
>sf+r0itul lunii?
12-12
scurt-conic< ro0u 8nc-is< #otrivit
de aromat
f. mare
Creast de
coco0
iunie
>a 2-a decad?
1"-28
lit< 8n form de creast< ro0u
crmi.iu< cu gol mare 8n centru
mi)lociu
Pa#t"'(a#"t&%" )"oo*"'e >fig.'2?. C#0unul este o #lant semier-boas cu cre0tere
sub form de tuf scund. Plantele #re.int o tul#in subteran foarte scurt >ri.om? 0i
mult ramificat care #e #artea inferioar formea. sistemul radicular< iar #e #artea
su#erioar a#aratul foliar.
Tul!ina ramific astfel 8nc+t rami-ficaiile tinere a#ar tot mai a#roa#e de
su#rafaa solului< ceea ce duce la scderea re.istenei la secet #e msura 8naintrii 8n
v+rst. 6u numai tul#ina se ridic la su#rafaa solului ci 0i sistemul radicular< ceea ce
duce 8nce#+nd din anul al :::-lea la scderea #uternic a re.istenei la se-cet. !u# 3-
82
% ani de via< #lantele intr 8ntr-un de.ec-ilibru 8ntre #artea subte-ran 0i cea aerian
cu consecine negative asu#ra #lantei< motiv #entru care nu se )ustific meninerea
unei #lantaii de c#-0un #e o #erioad mai mare de 3 ani. An anul al :/-lea #roducia
de c#0uni se reduce cu a#ro@imativ "2C com#arativ cu anul #recedent.
=ig. '2. C#0un >Fragaria grani'lora?
Frunzele c#0unului se re8nnoiesc tre#tat< motiv #entru care #lantele #oart tot tim#ul
frun.e ver.i c-iar 0i iarna sub stratul de .#ad. !in mu-gurii vegetativi situai s#re ba.a
ramificaiilor anuale ale tul#inii se formea. stolonii 8n numr de &-22 #e o #lant. La
fiecare nod< stolonii emit o ro.et de frun.e 8n #artea su#erioar 0i rdcini 8n #artea
inferioar. /igoarea ro.etelor descre0te de la ba. s#re v+rful stolonului. 4oiurile care nu
emit stoloni se #ot 8nmuli #rin des#rirea tufei sau #rin semine. 6umrul cel mai mare
de stoloni 8l formea. #lantele de 2-3 ani.
In'lorescenele c#0unului sunt cime #auciforme. 4oiurile cultivate la noi< 8n general
au flori -ermafrodite. =ructele la c#0un sunt nucule #oli-ac-ene dis#use la su#rafaa
#ul#ei 0i denumite im#ro#riu semine.
Partea comestibil este de fa#t un 'ruct 'als #rovenit din 8ngro0area rece#taculului
florii. =ructele se de.volt uniform dac sunt fecundate c+t mai multe #istile din cadrul
acelea0i flori. An ca. contrar fructele sunt diforme.
I$0(e$%a 0a'to#"o# '"mat"'" a+(p#a 'a"t&%""
Tem!eratura. Cerinele c#0unului fa de cldur sunt mici< de aceea cultura
reu0e0te 8n .one mai nordice. Cldurile mari de var dimi-nuea. considerabil recolta de
c#0uni. Pragul biologic #entru #ornirea 8n vegetaie este de "IC. Anfloritul la c#0un
8nce#e du# #arcurgerea #erioadei de 8-12 .ile consecutive cu tem#eraturi #este 12IC.
Pentru maturarea fruc-telor la soiurile tim#urii sunt necesare minim 8 .ile consecutive cu
tem#e-raturi #este 1%-1$IC.
=a de ger< re.istena c#0unului este limitat 0i de#endent de #re.ena stratului
de .#ad. 4ub -1"...-18IC fr stratul de .#ad #ot degera uneori #+n la )umtate din
#lante 8n 8ntregime. 4istemul radicular al c#0unului re.ist doar #+n la -8IC. An #re.ena
unui strat de .#ad de "-12 cm grosime< c#0unul re.ist #+n la -2"IC. Pentru
#revenirea efec-telor negative ale gerurilor din tim#ul iernii se #ractic mulcirea cu #aie<
gunoi de gra)d #ios< #leav< frun.e.
Umiitatea. =a de umiditate c#0unul manifest cerine destul de mari< datorit
originii sale< #e de o #arte >din .onele umede? iar #e de alt #arte datorit s#ecificului su
morfobiologic >sistem radicular su#erficial< frun.i0 foarte bogat?.
An culturi neirigate< c#0unul asigur #roducii economice 8n .one cu #reci#itaii
de $22-&22 mm< bine re#arti.ate 8n #erioada de vegetaie. (omentele critice #entru a# la
c#0un suntD cre0terea 0i 8nrdcinarea stolonilor< diferenierea mugurilor de rod< legarea
fructelor. An .onele cu #re-ci#itaii anuale insuficiente 0i neuniform re#arti.ate< irigarea
este o verig te-nologic obligatorie. An #erioada 8nfloritului< cre0terii 0i coacerii fructelor<
umiditatea 8n sol trebuie meninut la &"-82C din ca#acitatea de c+m# #entru a#.
Lumina. =a de lumin< c#0unul este relativ #uin #retenios< su#ort c-iar
semiumbra. (anifestarea de#lin a #otenialului #roductiv are loc 8n condiii normale de
lumin.
(a)oritatea soiurilor din cultur sunt de .i lung. An #rivina luminii .ilei se #oate
s#une c cerinele sunt diferite 8n funcie de gru#a soiurilorD de .i lung< de .i scurt sau
indiferente fa de durata .ilei.
81
Solul. Cu #rivire la #reteniile fa de sol< se a#recia. c soiurile de c#0un
#refer soluri cu te@tur mi)locie 0i u0oare. Ca ti#uri de sol< c#0unul reu0e0te #e aluviuni<
cerno.iomuri< soluri brun-ro0cate de #dure< #od.oluri. C#0unul #oate fi cultivat 0i #e
nisi#uri< 8n condiii de fertili.are organo-mineral 0i irigare.
I$0(e$%a 0a'to#"o# te.$oo*"'" a+(p#a 'a"t&%""
C#0unul #oate fi cultivat 8n c+m# 8n cultur #rote)at 0i 8n cultur forat.
Cultura 8n c+m# #oate fi anual sau multianual.
Pentru 8nfiinarea de culturi de c#0un se folosesc terenuri #lane< #ermeabile<
fertile< amena)ate #entru irigarea #e bra.de #rin modelarea 8n biloane. Terenul destinat
#lantaiilor de c#0un se tratea. contra viermilor s+rm< larvelor crbu0ului de mai
0i nemato.ilor cu #roduse s#ecifice.
=ertili.area #resu#une 8ncor#orarea 8n sol a cca. %2 t gunoi de gra)d bine
descom#us la -a< 322-%22 Kg su#erfosfat< 222-2"2 Kg sulfat de #ota-siu >c#0unul
fiind sensibil la cloruri?.
Pregtirea stolonilor const 8n mocirlirea sistemului radicular fr ca acesta s
fie scurtat. Plantarea se va face astfel 8nc+t mugurele central al rozetei s" se a'le la
ni+elul solului. Plantarea se va face vara >iunie-iulie? utili.+nd stoloni refrigerai.
!u# #lantare imediat se ud< iar du# 2-3 .ile se verific #lantarea<
re#lant+ndu-se ro.etele aflate #rea ad+nc sau #rea la su#rafa.
Re'ota#ea 0#('teo# de c#0un se face 8n "-$ re#ri.e la intervale de 2-3 .ile.
=ructele de c#0un sunt foarte #erisabile de aceea recoltarea< sortarea 0i ambalarea se
fac concomitent.
=ructele destinate consumului 8n stare #roas#t se culeg cu caliciu 0i o
#oriune de #eduncul iar cele #entru industriali.are fr caliciu. Canti-tatea de fructe
ce #oate fi recoltat .ilnic de un muncitor este de 32-%2 Kg. =ructele se recoltea.
direct 8n ldie sau 8n co0ulee din #lastic de 2<"-1 Kg 0i a0e.ate 8n ldie. Produciile
de fructe obinute 1"-2" tG-a.
2.11. :MEURUL ," MURUL - Rubus ideaus L.< Rubus caesius L.
=am. Rosaceae< subfam. Rosoideae
Impo#ta$%&. =ructele de .meur 0i de mur sunt foarte mult a#reciate de
consumatori datorit calitii 0i com#o.iiei c-imice com#le@e a aces-tora. 7meura 0i
murele se consum 8n stare #roas#t 0i #relucrat sub form de siro#< suc< gem<
dulcea< com#ot< #roduse de cofetrie< buturi alcoolice< #eltele< buturi tonice.
!in frun.e< v+rfuri de lstari 0i fructe se #re#ar ceaiuri folosite 8n tratarea
inflamaiilor gingiilor< gurii 0i g+tului< gastroenteritelor< colitelor 0i bolilor organelor
digestive. Ambele s#ecii se caracteri.ea. #rin #recocitate< #roductivitate 0i #lasticitate
ecologic.
Av+nd ca#acitate mare de dra)onare< .meurul se #oate folosi #entru consolidarea 0i
combaterea ero.iunii solului< iar murul #entru fi@area solu-rilor nisi#oase. 7meurul 0i
murul dau recolte sigure deoarece nu sufer din cau.a 8ng-eurilor t+r.ii de #rimvar.
6ea)unsurile celor dou s#ecii suntD #erisabilitatea ridicat a fructelor 0i consumul ridicat
de for de munc necesar #entru recoltarea fructelor.
7meurul 80i are originea 8n 9uro#a< vestul Asiei 0i #artea de est a Americii de 6ord<
cre0te s#ontan din .ona deluroas #+n 8n eta)ul al#in.
82
Producia mondial de .meur 0i mure 8n anul 1''8 a fost de 32$ mii tone din care 8n
9uro#a< 2$8 mii tone. Princi#alele ri #roductoare din 9uro#a suntD Polonia< :ugoslavia<
3ngaria< 1ermania< Bulgaria etc.
Compo/"%"e '."m"'&. =ructele de .meur conin .a-aruri %<"-12<$ gC< aci.i organici
1<2-2<3 gC< #ectine 2<%"-2<8 gC< vitamina C 1'<3$ mgC< #rovitamina A< vitamina B<
vitaminele ! 0i P< substane tanante< colorante< sruri minerale.
=ructele de mur conin mai #uin .a-r >3<"-$<2C? sunt mai acide 0i au un coninut
mai ridicat de vitamina C >28<$1-%2<&" mgC?.
So"(#" '(t"1ate. Princi#alele soiuri de .meur 0i mur cultivate 8n ,om+nia sunt
#re.entate 8n tabelul 2.11.
abelul #"!!"
/rincipalele soiuri de zmeur i mur culti$ate n Rom%nia
4oiul
=orma fructului 0i
mrimea lui
Culoarea fructului
9#oca
recoltrii
>lunGdecad?
:MEUR
CaNuga sferic 1"-22 mm ro0u 8nc-is /:G3
(alling 9@#loit conic 1"-22 mm ro0ie /:G3
!e Prusia conic 1"-22 mm ro0ie /::G1
9ngle.esc conic 1"-22 mm ro0ie /::G1
(alborung- sferic 1"-22 mm ro0ie /::G1-2
,ubin conic 1"-22 mm ro0ie /::G1-2
!e se#tembrie sferic 1"-22 mm ro0ie /::G1-2
TaNlor conic 12-1" mm ro0u intens /::G1-2
,omN conic trunc-iat ro0u-violaceu /::G1
LlNod 1eorge conic alungit ro0ie-8nc-is /::G2
1olden `ueen conic trunc-iat galben #ortocalie aurie /::G3
MUR
T-ornless evergreen sferic sau conic neagr /::G1
LoganberrN
conic sau a#roa#e
cilindric
ro0ie s#re #ur#urie /::G1
4moot-stem >43A? sferic alungit neagr /:::G2-3
T-ornfree >43A?
sferic< sferic
alungit sau conic
neagr lucioas /:::G2-3
Pa#t"'(a#"t&%" )"oo*"'e Sistemul raicular. At+t .meurul c+t 0i murul sunt
semiarbu0ti cu #artea subteran format dintr-un ri.om din care #ornesc rdcini
adventive fibroase. Pe rdcinile tinere 0i #e ri.om se formea. 8n fiecare an numero0i
muguri adventivi< din care iau na0tere dra)oni. !ra)onii 8n v+rst de un an se #ot se#ara de
#lanta mam 8n vederea 8nmulirii lor deoarece 80i formea. rdcini #ro#rii. (area mas
a rdcinilor la .meur este rs#+ndit 8n sol 8ntre 12-"2 cm ad+ncime. ; mic #arte din
rdcini #trund #+n la 122 cm ad+ncime.
Tul!ina. La .meur< #artea aerian este format din mai multe tul-#ini. =iecare
tul#in 8n #rimul an cre0te< 8n al 2-lea rode0te 0i se usuc 8n mod natural. La mur< tul#inile
sunt lungi de &-8 m sau t+r+toare la unele soiuri #urttoare de g-im#i. Pe tul#inile anuale
se gsesc mugurii vegeta-tivi s#re ba. 0i mic0ti s#re mi)locul 0i v+rful tul#inii. An
#rimvara urm-toare din mugurii mic0ti cresc lstari #e care a#ar inflorescenele. La
soiu-rile neremontante de .meur< o tul#in rode0te o singur dat< 8n al 2-lea an de via.
83
Florile sunt -ermafrodite la ambele s#ecii cu cime la .meur 0i co-rimbe la mur.
(a)oritatea soiurilor de .meur 0i mur sunt autofertile. (urul 8nflore0te 8n acela0i tim# cu
.meurul >mai? sau c-iar mai t+r.iu.
Fructele sunt a#ocar#ice< multi#le< numite #olidru#e. Polidru#ele sunt formate din
dru#eole a0e.ate 8n )urul unui rece#tacul conic care la maturitate se deta0ea. de fruct la
.meur< iar la mur se des#rinde 8m#reun cu fructul. =iecare dru#eol din fruct conine c+te
o sm+n. (aturarea fruc-telor are loc 8n iulie-august.
Tem!eratura. 7meurul 0i murul nu su#ort tem#eraturile foarte sc-.ute din
tim#ul iernii 0i nici cele foarte ridicate din iulie-august. 7meurul cre0te 0i fructific bine
dac tem#eratura medie a #erioadei de vegetaie este 8n )urul valorii de 1&C. Limita de
re.isten la ger este #entru dra)oni -1"C< iar #entru lemnul bine co#t -22C. 4oiurile cu
fructe galbene sunt mai sen-sibile la ger fa de cele cu fructe ro0ii.
(urul su#ort mai greu tem#eraturile sc.ute. ; #arte din muguri #ier la -12C iar
la -1"C #ierderile sunt totale.
Umiitatea. =a de umiditate cerinele .meurului sunt mari< ele fiind satisfcute
acolo unde se 8nregistrea. $22-822 mm #reci#itaii anuale. (urul< datorit sistemului
radicular #rofund este mai #uin #retenios fa de umi-ditate< reu0ind 8n .onele cu ""2-$22
mm anual >mai ales murul de c+m#?. 4eceta 0i stagnarea #relungit a a#ei sunt duntoare
#entru ambele s#ecii.
Lumina. 7meurul 0i murul au cerine destul de ridicate fa de lu-min< acest lucru
fiind evideniat de fa#tul c 8n flora s#ontan ele ocu# lumini0urile 0i li.iera #durilor.
:nsuficiena luminii are influen negativ asu#ra #lantei deoarece lemnul nu se coace
suficient< suferind de ger. !in aceast cau. .meurul trebuie cultivat #e terenuri cu
e@#o.iii favorabile< sudice< sud-estice< sud-vestice< 8n .one deluroase 0i muntoase<
nordice 0i nord-estice< 8n .onele de c+m#ie. 7meurul su#ort 0i semiumbra< situaie 8n
care calitile fructelor las de dorit.
Cerinele murului fa de lumin sunt 0i mai ridicate dec+t ale .meurului. An
condiii de iluminare bun se obin fructe de calitate< #lantele diferenia. muguri de rod
#e toat lungimea tul#inii< maturarea lemnului este bun iar re.istena la ger mare.
Solul. 7meurul 0i murul dau re.ultate bune #e soluri bogate 8n -umus< cu
ca#acitate bun de reinere a a#ei< bine aerate. (urul este mai #uin #retenios fa de sol<
reu0ind 0i #e soluri mai srace.
7meurul trebuie cultivat numai 8n #lantaii #ure. 6u se admite inter-calarea acestuia
8n live.ile tinere de #omi deoarece dra)on+nd #uternic inva-dea. terenul 8m#iedic+nd
efectuarea lucrrilor de 8ntreinere. An afar de aceasta< .meurul fiind o s#ecie ra#ace<
concur #uternic #omii #entru a# 0i -ran >(:5R94C3< 1'&&?.
Cel mai recomandat sistem de lucrare a solului 8n #lantaiile de .meur este ogorul
negru. 4e administrea. %2-"2 tG-a gunoi de gra)d< %22 Kg su#er-fosfat 0i 322 Kg sare
#otasic< res#ectiv 222 Kg a.otat de amoniu< a#licat fa.ial >toamna du# cderea frun.elor<
8nainte de 8nflorit 0i 8nainte de matu-rarea fructelor?. La mur< a.otul se a#lic 8n 2 re#ri.eD
#rimvara devreme 0i 8n tim#ul 8nfloritului. An .onele cu #reci#itaii insuficiente se
recomand %-$ udri. La .meur 0i mur se face tieri de formare 0i de rodire.
Re'ota#ea 0#('teo#. (aturarea fructelor se e0alonea. #e o #erioad lung de tim#
>22-%2 .ile 8n funcie de soi?< de aceea 0i recoltarea se va face e0alonat< 8n $-12 re#ri.e.
=ructele destinate consumului 8n stare #roas#t se recoltea. manual< direct 8n
ambala)ul de trans#ort de ca#acitate 222-%22 g. ;dat cu recol-tarea fructelor se e@ecut
8%
0i sortarea lor. !e regul< .meura se recoltea. fr #eduncul< dar la solicitarea
beneficiarului se #oate recolta cu #eduncul< ca. 8n care se #strea. mai bine 0i se
trans#ort mai u0or. ,ecoltarea meca-ni.at se face cu ma0ini s#eciale care acionea. #rin
vibrare >"22-1222 de vibraiiGminut? scutur+nd fructele.
,ecoltarea se face dimineaa #e rcoare #entru fructele destinate con-sumului 8n stare
#roas#t 0i #e tot #arcursul .ilei #entru fructele ce vor fi industriali.ate. Prercirea se
face la "-8C< iar de#o.itarea la 2C 0i '2C umiditate relativ a aerului.
7meurul 8nce#e s fructifice din anul 2 de la #lantare >1-2 tG-a?< #roducii de " tG-a
obin+ndu-se 8n anul 12-12 de la #lantare.
(urul #roduce 8n medie "-12 tG-a< fructificarea cea mai bun fiind #+n la 12-1"
ani.
2.12. COAC3:UL - Ribes nigrum L. >coac. negru?<
Ribes rubrum L. >coac. ro0u?
=am. Sa*i+ragaceae< subfam. Ribesoideaea
Impo#ta$%&. Coc.ul se cultiv #entru fructele sale foarte valoroase din #unct de
vedere alimentar 0i tera#eutic.
=ructele se consum #uin 8n stare #roas#t< dar sunt foarte a#reciate #relucrate
sub form de #roduse cum suntD sucuri< siro#uri< lic-ioruri< com#oturi< dulceuri<
marmelade< vinuri tonice.
!in frun.e< v+rfuri de lstari 0i fructe se #re#ar medicamente 0i ceaiuri calmante
recomandate 8n afeciuni ale inimii< afeciuni gastro-intes-tinale 0i -e#atobiliare.
Coac.ul este o s#ecie care cre0te s#ontan 8n climat umed 0i rcoros al .onelor de
munte din 9uro#a >Al#i< Car#ai< Pirinei?< Asia 0i America de 6ord. An #re.ent #roducia
mondial de coac.e este 8n medie de "22 mii tone anual.
*rile mari #roductoare din 9uro#a suntD Polonia< 1ermania< Ce-ia< 4lovacia<
Austria etc. >date =A;?.
An ,om+nia< 8n urma ultimului recensm+nt s-au evideniat 1388 -a 8n cultur #ur
0i "&1 -a 8n cultur intercalat de coac. negru 0i ro0u.
Compo/"%"e '."m"'&. Astfel< fructele coninD &-12 gC .a-aruriE 2<' gC substane
#roteiceE 1<2 a3<$ gC aci.i organiciE 2<%-1<1 gC substane #ecticeE sruri minerale<
vitamina C >1"2 mgC?< vitaminele B
1
,A!3< 1'8"< citat de (:T,9<
2222?.
P#"$'"paee +o"(#" de coac. recomandate 8n cultur sunt #re.entate 8n tabelul
2.12.
abelul #"!#"
/rincipalele soiuri de coacz negru i rou
4oiul
=ructulD 9#oca recoltrii
0i #roducia
>lunGdecad?
As#ectul
ciorc-inelui
!estinaia
1. So"(#" '( 0#('te $e*#e
8"
6egre mari
mi)lociu< la@ cu
8-11 bace
consum #roas#t
0i industriali.are
/:G2< $-8
,ecord
mi)lociu< com#act
cu &-8 bace
consum #roas#t
0i industriali.are
/:G1< "-$
CostPald cross
scuri< gru#ai
&-21 bace
consum #roas#t
0i industriali.are
/:G2< $-12
(endi# cross
mi)locii
&-1% bace
consum #roas#t
0i industriali.are
/:G2-3< $-12
Bogat8r
mi)lociu
$-12 bace
consum #roas#t
0i industriali.are
/:G2< 8-12
Tinger
mi)lociu
8-12 bace
consum #roas#t
0i industriali.are
/:G2< 8-12
2. So"(#" '( 0#('te #o,""
(rgritar
mi)lociu
'-1$ bace
consum #roas#t
0i industriali.are
/:G1< 12-12
,o0u tim#uriu
mi)lociu< com#act
12-12 bace
industriali.are /:G1< 12-12
OanKer van Tets lung 0i rar cu $ bace industriali.are /:G1< 1%-1$
,ed LaKe lung cu 1"-22 bace
consum #roas#t
0i industriali.are
/:G2-3< 1"-1$
Pa#t"'(a#"t&%" )"oo*"'e >fig.'"?. Coac.ul este un arbust cu 1"-2" tul#ini de
diferite mrimi >%-& ani? 8nalte de 1<2-1<" m< cu sistem raicular su#erficial 0i bine
ramificat. Tul!inile cresc viguros 8n #rimii ani du# #lan-tare< du# care intensitatea
cre0terii se reduce tre#tat. Tul#inile triesc 12-22 ani dar durata de via rentabil este doar
de %-" ani la coac.ul ro0u 0i de 3-% ani la coac.ul negru. In'lorescena este un racem cu
"-22 flori la coac-.ul ro0u< res#ectiv cu "-12 flori la coac.ul negru.
Fructul este o bac neagr< alb sau ro0ie. (rimea bacelor descre0te de la ba.
s#re v+rful ciorc-inelor.
Tem!eratura. Coac.ul cre0te 0i fructific 8n .onele cu tem#eratura media anual
de &<"-8<"IC 0i tem#eratura medie a #erioadei de vegetaie de 1&-18IC. An tim#ul iernii
re.ist #+n la -32...-32IC. Primvara< #orne0te 8n vegetaie c+nd tem#eratura medie
.ilnic trece de $IC 0i 8nflore0te la #este 12IC.
6u su#ort tem#eraturi de 32IC< motiv #entru care cultura nu s-a e@tins 8n sud.
4oiurile cu fructe ro0ii se com-#ort mai bine at+t la tem#eraturi sc-.ute c+t 0i la
tem#eraturi ridicate.
Umiitatea. Coac.ul este o s#e-cie iubitoare de umiditate< motiv #entru care se
cultiv 8n .one cu #reci#itaii medii anuale ce de#0esc &"2 mm 0i sunt c+t mai uniform
re#arti.ate 8n tim#ul anului. Coac.ul este la fel de sensibil 0i la e@cesul de a# ca. 8n
care #lantele se o#resc com#let din vegeta-ie< frun.ele rm+n mici< se 8nglbe-nesc 0i
#lantele se usuc.
4#re deosebire de coac.ul negru< coac.ul ro0u 0i alb manifest #retenii mai reduse fa
de umiditate< aceasta datorit unui sistem radicular mai bine de.voltat.
Lumina. Coac.ul este o #lant cu #retenii moderate fa de lumin su#ort+nd
semiumbra< dar #otenialul su biologic se manifest 8n o#tim numai 8n condiii de
iluminare bun. 4oiurile cu fructe ro0ii 0i albe au #re-tenii mai mari dec+t soiurile cu
fructe negre.
Solul. Coac.ul cre0te 0i fructific bine #e soluri fertile< ad+nci< umede< cu te@tur
argilo-nisi#oas< argilo-lutoas< bogate 8n -umus 0i un drena) satisfctor.
8$
=ertili.area de ba. #resu#une administrarea a cca. 82-122 tG-a gunoi de gra)d< 1222
KgG-a su#erfosfat 0i "22 KgG-a sare #otasic. La nevoie se face de.infecia solului cu
insecticide 0i nematocide.
Terenul se desfund la %2-$2 cm< se discuie0te< se nivelea.< se #ar-celea. 0i se
#ic-etea. la distane de 2<8-3<2 mG1<2-1<2 m< revenind la -ectar 3222-3322 #lante. 4olul
se 8ntreine sub form de ogor negru sau ogor erbicidat. 4e a#lic odat la 3 ani $2 tG-a
gunoi de gra)d< $22 KgG-a su#erfosfat< "22 KgG-a sare #otasic 0i an de an 322 KgG-a a.otat
de amoniu.
La coac. se a#lic tieri de formare 0i de fructificare.
:rigarea se im#une 8n .onele cu #reci#itaii sub $22 mm anual cu norme de 322-
"22 m
3
G-a 8nainte de 8nflorit< 8n tim#ul cre0terii fructelor 0i du# recoltare.
Re'ota#ea 0#('teo# se face c+nd bacele de la v+rful ciorc-inelui au a)uns 8n fa.a
de #+rg 0i se va 8nc-eia 8n $-& .ile. ,ecoltarea se face manual cu ra-is< #e tim# rcoros
8n ambala)e de "-$ Kg sau 2<"-1 Kg 8n funcie de condiiile de trans#ort.
Coac.ul este o s#ecie #recoce >intr #e rod 8n anul ::?E d #roducii de 2<"-" tG-a
8n anul :::< iar din anul :/ #oate #roduce &-8 tG-a la coac.ul negru 0i 12-1" tG-a la
coac.ul ro0u.
11.13. AFINUL - 3accinium s#.< L.< =am. <ricaceae
Impo#ta$%&. Afinele #ot fi folosite #entru consum 8n stare #roas-#t sau
congelate #recum 0i la industriali.are #entru sucuri< siro#uri< dulceuri< )eleuri< afinat<
lic-ioruri etc. =ructele uscate se folosesc #entru ceaiuri. Lstarii< frun.ele sunt utili.ate 8n
industria medicamentelor< datorit coninutului lor 8n substane tanante< -idroc-inon<
vaccinin< arbuto.< care au efect similar cu insulina< de asemenea< de.infectea. cile
biliare fiind folosite 8n tratarea bolilor gastrice< a anemiilor etc.
Afinul ocu# su#rafee 8ntinse 8n Asia< 9uro#a< America de 6ord. este originar din
America de 6ord< unde ocu# #este 12.222 -a 8n =lorida< :ndiana< Carolina de 4ud<
(ic-igan. Pe #lan mondial rile mari cultiva-toare de afin suntD 43A< Canada<
1ermania< a#oi Anglia< Austria< Polonia< ;landa< 9lveia< :talia 0i =rana. An ara noastr
este rs#+ndit 8n flora s#on-tan dar se gse0te 0i 8n cultur.
Compo/"%"e '."m"'&. Afinele coninD 83<%-88<$C a#E &<1%-1"<1C .a-rE 2<322-
2<%&%C substane tanoideE 2<82-1<12C subs-tane #roteiceE 2<3"2-2<%%2C substane #ec-ticeE
sruri minerale de H< 4< Ca< =e< P< Cl< (g< (n< vitamina C< A< PPfig.'$?. An cultur afinul are 8nlimi de 2<%-3<2 m 0i se
#re.int sub form de tuf av+nd mai multe tul#ini ce cresc din .ona coletului. =lorile
sunt gru#ate 8n raceme de culoare ro. desc-is sau alb. Anflorirea are loc 8n luna mai.
=ructele a)ung la maturitate du# 2-3 luni de la 8nflorire. =ructul este o bac de form
sferic cu diametrul de 12-2" mm< av+nd greutate de 2<$"-2<'" g< de culoare neagr<
albastr-8nc-is< brumat. Producia de fructe este 2-3 KgGtuf. =ructific tim# de 1"-22 ani.
Afinul fructific 8nc din anul :: de la #lantare< dar #roducii economice se obin 8nce#+nd
cu anul / de la #lantare.
Tem!eratura. Afinul d re.ultate bune 8n .onele cu tem#eraturi mo-derate< deci<
este o s#ecie de climat umed 0i rcoros. ,e.ist 8n cursul iernii la tem#eraturi de -2"IC.
Tem#eraturile ridicate 8n #erioada de vegetaie au influen negativ asu#ra #roduciei.
8&
A!a. An ceea ce #rive0te a#a< afinul se com#ort bine 8n .onele cu #reci#itaii
medii anuale 8ntre 822-1222 mm 0i mai ales dac acestea sunt re#arti.ate uniform #e
#arcursul #erioadei de vegetaie.
Lumina. Afinul fructific bine #e versani cu e@#o.iie sudic< dar su#ort bine 0i
semiumbra.
Solul. Afinul se com#ort bine #e soluri acide cu #5 %<2-%<8< bine drenate.
Terenul destinat #lantaiilor de afin se fertili.ea. cu %2-"2 t gunoi de gra)d< 222
KgG-a a.otat de amoniu< 322 KgG-a su#erfosfat 0i 222 KgG-a sare #otasic< du# care se
desfund solul la "2 cm. 4istemul cel mai a#re-ciat este ogorul negru. =ertili.area se face
anual cu 8ngr0minte c-imice #e ba. de 6< P< H "22-$22 KgG-a 8n ra#ort de 1D2D1 0i 1"-22
tG-a 8ngr0minte organice bine fermentate. :rigarea se recomand 8n .onele cu #reci#itaii
reduse 8n #erioada de cre0tere a lstarilor 0i a fructelor cu 3-" s#tm+ni 8nainte de
recoltarea fructelor 0i 8n #erioada diferenierii mugurilor de rod.
!u# anul / de la #lantare< tierile constau 8n 8nde#rtarea tul#ini-lor mai btr+ne
de " ani 0i a celor de vigoare slab. La soiurile cu #ort erect se 8nde#rtea. tul#inile din
centrul tufei iar la soiurile cu tuf rsfirat se 8nltur cele ce at+rn sau sunt 8nclinate.
Re'ota#ea fructelor se face la $2-'2 .ile de la 8nflorit c+nd au a)uns la maturitate
82C din fructe. ,ecoltarea se face 8n 3-& re#ri.e la inter-vale de "-& .ile #e #arcursul a 3-&
s#tm+ni. Afinul #roduce cca. 3-$ tG-a.
Pentru consum 8n stare #roas#t afinul se recoltea. 8n reci#ieni de 2<" Kg sau 8n
ldie de "-$ Kg.
,ecoltarea se #oate face 0i mecani.at cu a)utorul combinelor s#e-ciale #entru
recoltat arbu0ti. Afinele sunt fructe #erisabile< de aceea recol-tarea< sortarea 0i ambalarea
trebuie fcute fr #au. 8ntre ele. Prercirea se face la 8IC 8n s#aii frigorifice.
11.15. C3TINA ALB3 - Hippop,aE r,amnoides L.
=am. <leagnaceae
Impo#ta$%&. Ctina alb este un arbust din flora s#ontan. A fost introdus 8n cultura
#omicol la :nstitutul Agronomic din :a0i. Ctina alb are im#ortante 8nsu0iri
tera#eutice< alimentare 0i decorative.
!atorit ca#acitii e@traordinare de dra)onare< consolidea. terenu-rile degradate.
=ructele se folosesc 8n ameliorarea bolilor nervoase< diges-tive< dermatologice<
urinare< -e#atice etc. An 1ermania< uleiul de ctin se folose0te contra le.iunilor
#rovocate de iradiere< 8n boli ginecologice< .ona .oster< ec.eme< -i#ertensiune< stres
intelectual< anemie< cataract. =iind o #lant bio#rotectoare contra iradiaiilor se
#lantea. 8n )urul u.inelor ato-mice< ca cea de la Cernavod.
!in ctin s-au obinut #rimii aditivi fura)eri rom+ne0ti. =olosit 8n agricultur
mre0te re.istena la iernat a albinelor. Pre#aratul T#olivitaromU este un #rodus industrial
obinut la 34A(/ Clu)-6a#oca.
3leiul de ctin datorit serotinei #e care o conine contribuie la regenerarea
esuturilor nervoase. An 9lveia a fost creat #re#aratul farma-ceutic T5i##o#-anU folosind
reeta #rof. dr. doc. 1,:1;,94C3 >:(= :a0i?. =ructele sunt adevrate #olivitamine naturale
conin+nd ma)oritatea vitami-nelor dar mai ales #e cele bioantio@idante >A< C< 9? care
#rote)ea. orga-nis-mul uman contra agresiunii diferitelor boli. Ctina este
bio#rotectoare< contra #irenului >substan e@trem de to@ic?< #re.ent 8n fumul de igar.
88
Ctina se folose0te 8n diferite #roduse industriali.ate >suc< siro#< nectar< gem<
)eleu< buturi slab alcoolice?. Alturi de valoarea alimentar 0i tera#eutic< ctina #re.int
0i o valoare decorativ< datorit contrastului cromatic 8ntre argintiul frun.elor 0i
#ortocaliul fructelor. !atorit acestor efecte decorative este folosit 0i 8n aran)amente
florale >C:,9AZR< 1'8&?.
Compo/"%"a '."m"'& a fructelor este com#le@< ele conin+ndD .a-r total 8C< aci.i
organici 1<%-%<2"C< carotenoide 21'-31%C< substane grase '<1-1"<"C.
Coninutul 8n vitamina A este acela0i ca 0i la morcov >8-' mgC? iar coninutul 8n
vitamina C de#0e0te de dou ori #e cel al coac.ului negru 0i de 12 ori #e cel din fructele
citrice. Astfel< fructele de culoare galben con-in %2"-8$2 mgC iar cele #ortocalii %"2-
'32 mgC. Coninutul 8n vitamina 9 >1%2-222 mgC? este de %2 de ori mai mare dec+t al
tuturor s#eciilor #omi-cole >aceast vitamin fr+nea. #rocesul de 8mbtr+nire a
organismului?.
P#"$'"paee +o"(#" de ctin alb cultivate 8n ara noastr suntD !obrogene< !elta
!unrii< Pra-ovene< Bu.oiene< /r+ncene< Bu-u0ene< !e Co#ou< ;ne0tene< 6emene.
Pa#t"'(a#"t&%" )"oo*"'e >fig.'&?. Ctina alb este un arbust unise-@uat dioic >2n
Q 2%?< 8nalt de 2-3 m< 8n condiii favorabile &-8 m< cu ramuri divergente brun ro0cate
8nc-is. =run.ele sunt lungi< lanceolate 0i argintii #e faa inferioar.Anflore0te foarte
tim#uriu< luna martie 0i este o im#ortant #lant melifer. =ructele sunt bace false< mici
>2<2$-2<"2 g?< ovoide sau globuloase. Pul#a este galben-#ortocalie foarte suculent< care
las #ete de ulei. (irosul fructelor este #lcut< amintind de aroma de ananas. 4eminele
sunt mici< tari< brune 0i 80i menin ca#acitatea de germinare tim# de 2-3 ani.
Ctina alb are o mare #lasticitate ecologic 8nt+lnindu-se din munii /rancei #+n
8n !elta !unrii 0i c-iar #e litoral. Ctina #oate re.ista la geruri care nu se 8nt+lnesc 8n
ara noastr >-"2IC? #recum 0i la ar0iele cele mai mari din tim#ul verii. Ada#tarea la
uscciune este demonstrat de e@is-tena g-im#ilor 0i forma 8ngust a frun.elor. ,e.ist 0i
#refer locuri bine 8nsorite >unde acumulea. ma@im de vitamine?. An condiii de
semiumbr se degarnise0te. 4e ada#tea. 0i la e@cesul tem#orar de a#< reu0e0te #e cele
mai diferite forme de relief fiind indiferent fa de soluri >nisi#oase< argiloase<
srturoase< gi#soase? acolo unde nu reu0e0te nici o alt s#ecie #omicol.
Ca material sditor se folosesc dra)oni 0i buta0i 8nrdcinai 0i forti-ficai 8n
#e#inier tim# de 2-3 ani c+nd se #oate determina se@ul.
Plantarea #uieilor se face #rimvara devreme #e terenul #regtit din toamn.
,a#ortul dintre se@e trebuie s fie de "-& #lante femele la 1-2 #lante mascule.
Pe terenuri 8n #ant trebuie s se fac 8nelenirea intervalelor dintre r+nduri
e@ce#ie o f+0ie lat de 2<&"-1<2 m de fiecare #arte a r+ndului< care se menine ca ogor
lucrat. ; dat la 3 ani se recomand 1"2-222 gGm
2
su#er-fosfat 0i "2 gGm
2
sare #otasic.
La tufele intrate #e rod se fac tieri mai severe 8n lemn de 3 ani concomitent cu
su#rimarea ramurilor ru#te 0i uscate.
Re'ota#ea fructelor se face manual cu a)utorul unor #ie#tene< fur-culie de metal<
foarfece etc. Ctina intr #e rod 8n anul 3 de la #lantare. (aturarea fructelor 8nce#e 8n
luna august.
La & ani de la #lantare #roduce 12 tG-a iar la rodirea de#lin >1"-22 ani? #oate
a)unge la 28 tG-a.
8'
C a p " t o ( 3
VIA DE VIE
3.1. SOIURI DE STRUGURI PENTRU VIN
'2
4oiurile de struguri #entru vin au cerine mici fa de cldur< a# 0i nutriie. !in
aceast cau. arealul de cultur este destul de mare< #lantaiile viticole fiind amena)ate #e
terenurile 8n #ant< #e nisi#uri< soluri #ietroase sau calcaroase. 4unt 8n general mai
re.istente la secet 0i ger< ceea ce #er-mite e@tinderea culturii 8n condiii de neirigare 0i 8n
cultur #rote)at.
(aturarea strugurilor de vin se 8ncadrea. 8n intervalul 1" se#tem-brie - 1"
octombrie al fiecrui an.
4oiurile de struguri #entru vin< datorit consistenei suculente a me-.ocar#ului< #ot
acumula la maturare #+n la 2%2-2$2 gGlitru .a-aruri 8n must< iar aciditatea total #oate
a)unge #+n la "-$ gGlitru.
An ceea ce #rive0te caracteristicile uvologice< com#o.iia mecanic a strugurilor
arat c< soiurile #entru vin dein o cantitate mai mare de ciorc-ini< semine 0i total
tescovin.
4oiurile de struguri #entru vin #re.int a#titudini enologice diferite. An general<
orice soi a#arin+nd s#eciei Vitis +ini'era< #oate fi folosit 8n vinificaie< 8ns numai cele
#entru vin #ermit obinerea unui #rodus finit cu o com#o.iie c-imic armonioas >8ntre
alcool< aciditate total< e@tract sec? 0i cu 8nsu0iri organole#tice #o.itive. !e aceea sunt
considerate #entru vin numai acele soiuri care datorit caracteristicilor lor te-nologice
sunt folo-site la vinificarea cu mi)loace obi0nuite 0i care generea. 8n mod s#ontan o
fermentaie alcoolic.
La soiurile de struguri #entru vin #roducia cantitativ 0i concen-traia 8n .a-aruri
varia. 8n limite foarte largi de la $-8 tG-a la 12-1$ tG-a 0i 8ntre 13$-2&2 gGlitru .a-r.
*in+nd cont de acest as#ect< soiurile de struguri #entru vin se 8m#art 8nD soiuri de mare
#roducie 0i soiuri de calitate.
4oiurile de struguri #entru vinurile ro0ii se disting #rintr-un con-inut ridicat de
com#u0i fenolici >substane colorante din #ielia boabelor?< care au valori cu#rinse 8ntre 1
0i 12. 4ub as#ectul intensitii coloraiei< soiurile de struguri #entru vinuri ro0ii se 8m#art
8nD slab colorate< mi)lociu colorate< intens colorate.
1ru#a de soiuri #entru vin cu#rinde 0i soiuri cu un coninut ridicat de arome 8n
#ieli< numite +o"(#" a#omate. La aceste soiuri natura aro-melor este foarte diferit< de la
aceea de TmuscatU #+n la arome s#ecifice. La acela0i soi intensitatea aromei de#inde de
volumul #roduciei de stru-guri< condiiile anului de cultur< starea de sntate a recoltei<
momentul culesului.
9@istena unor soiuri de struguri de mare #roducie 0i a altora de calitate< #e fondul
crora se su#ra#un soiurile colorate c+t 0i cele aromate< a #ermis 8m#rirea soiurilor de
strugurilor de vin 8n urmtoarele direcii de #roducieD
soiuri de struguri #entru vinuri albe sau ro. de consum curentE
soiuri de struguri #entru vinuri ro0ii de consum curentE
soiuri de struguri #entru vinuri ro0ii de calitate su#erioarE
soiuri #entru vinuri aromate.
3.2. SOIURI DE STRUGURI PENTRU VINURI ALBE DE CONSUM CURENT
'1
Peste $2C din su#rafaa cultivat cu struguri #entru vinuri albe de consum curent
au #roducii medii anuale de #este 1" tG-a. An vederea valo-rificrii
#otenialului de #roducie a acestor soiuri am#lasarea culturii se va face #e
soluri fertile cu 2-3C -umus< iar 8n ca.ul #lantaiilor de #e terenu-rile
nisi#oase se va face fertili.area masiv cu 6
322
< P
1"2
< H
1"2
0i a#licarea
irigaiilor.
Caracteristicile c-imice variate ale mustului 0i condiiile climatice diferite de
cultur #ermit folosirea unor soiuri #entru vinuri albe de consum curent 0i 8n alte direcii
de #roducie cum suntD obinerea sucurilor de stru-guri< a vinurilor s#umante< a distilatelor
8nvec-ite< a vermuturilor.
Princi#alele soiuri de struguri #entru vinurile albe de consum curent suntD
Ga)e$& 2e O2o)e,t" >fig.'8?. 9ste un soi rom+nesc obinut 8n #odgoria
;dobe0ti< cu frun.a mare< 8ntreag< u0or trilobat< strugurii sunt ari#ai< cilindro-conici<
boabele dese< rotunde< de mrime mi)locie 0i de culoare galben< ruginii #e #artea
8nsorit.
9ste un soi slab re.istent la ger< fa de umiditate are #retenii moderate< necesit o
singur udare 8n fa.a de intrare a strugurilor 8n #+rg. =ertili.area mineral anual se face
cu 6
122
< P
1"2
< H
&"
KgG-a s.a.
:aracteristici tehnologice. La maturitatea de#lin a boabelor con-centraia 8n
.a-aruri este de 1$2-182 gGlitru 0i aciditatea total 8ntre 3<'-%<2 5
2
4;
%
gGlitru. 9ste un soi
de mare #roducie care asigur 8n medie 1$<2 tG-a struguri.
P&1a"e >fig.''?< soi auto-ton cultivat 8n (oldova< 8n #odgoriile din ;dobe0ti 0i
Panciu. Are frun. mi)locie< 8ntreag sau u0or trilobat. 4tru-gurii sunt cilindrici< cu
boabe dese< uniforme< de culoare alb-ver.ui intens #ruinate 8n alb.
:aracteristici tehnologice. Com#o.iia mustului se caracteri.ea. #rintr-un #lus
de aciditate total< ceea ce #ermite folosirea vinurilor obi-nute 8n diferite cu#a)e sau ca
materie #rim #entru distilate.
:*.".a#& 2e >(," >7g-i-ar galben< 7g-i-ar verde btur?< soi cu frun.e mari<
cu nervuri de culoare vineie< cu marginile frun.ei dinate #rofund< strugurii au forma
rmuroas< boabele sunt neuniforme ca mri-me< de culoare galben-ver.uie.
Perioada de vegetaie este mai scurt ca la 1alben de ;dobe0ti< re.ist relativ
bine la atacul #utregaiului cenu0iu.
:aracteristici tehnologice. Producia de struguri este mai mic cu cel #uin 2 tG-a
fa de 1alben de ;dobe0ti< concentraia 8n .a-r este de 1&2-1'2 gGlitru.
Io#2a$&< soi rs#+ndit 8n Ardeal< are frun.a mi)locie s#re mare< strugurii sunt
cilindrici sau cilindro-conici< ari#ai< cu boabe dese< ver.i-glbui< u0or bron.ate #e #artea
8nsorit. Bobul este sferic< de mrime mi)-locie< marcat de un #unct #istilar evident.
Are o #erioad lung de vegetaie >1&2-182 .ile?< maturitatea de#lin a boabelor
este du# 1 octombrie.
:aracteristici tehnologice. Coninutul 8n .a-r a strugurilor la matu-ritatea de#lin
este relativ redus de#0ind destul de rar 1&2-182 gGlitru. /inurile obinute sunt slab
alcoolice 0i cu aciditate total ridicat. 4ervesc la cu#a)area cu alte vinuri sau ca materie
#rim #entru vinurile s#umante sau distilate 8nvec-ite.
A#2eea$'&< soi rs#+ndit 8n )udeele 4la) 0i Bi-or. =run.a este mi)locie< u0or
trilobat< #uternic #ufoas #e #artea inferioar< strugurii sunt cilindro-conici< cu boabe
rare< sferice< de culoare verde-glbui< #e care se su#ra#un #ete mici suberificate 0i marcat
de un #unct #istilar evident >fig. 122?. Are #erioada de vegetaie lung >1&2-182 .ile?<
gse0te condiii de vegetaie bune numai 8n condiii de deal.
'2
:aracteristici tehnologice. Concentraia 8n .a-aruri este sc.ut >1&2-182 gGlitru
must?< aciditate total ridicat >$<' gGlitru?. /inurile obi-nute sunt subiri< fiind folosite
#entru consumul curent sau ca materie #rim #entru vinurile s#umante sau distilate
8nvec-ite. Produciile obinute sunt de 1$-22 tG-a.
Ro,"oa#& 8nt+lnit 8n sudul ;lteniei. =run.a este mi)locie " lobat< subire< u0or
#ufoas #e #artea inferioar. 4trugurii sunt cilindrici< uneori ari#ai< cu boabe dese< de
mrime mi)locie< sferice< de culoare ro. 8nc-is. (ustul cu tent de ro.. 9ste foarte
re.istent la secet 0i unul din cele mai re.istente soiuri la #utregaiul cenu0iu.
:aracteristici tehnologice. Concentraia .a-rului din must la cules este 8n medie
de 182 gGlitru cu aciditatea total medie de 3<' gGlitru. /inu-rile obinute sunt subiri< de
culoare ro.< #uin armonice< uneori fade ca urmare a deficitului de aciditate. Producia
obinut este de 2% tG-a.
Ma6a#'& a)&< se cultiv 8n Banat. =run.a este mare< " lobat< sub-ire< u0or
#ufoas #e #artea inferioar. 4trugurii sunt cilindro-conici< ari-#ai< 8ndesai< cu boabe
u0or ovoide< mi)locii< ver.ui cu #ete ruginii.
:aracteristici tehnologice. Concentraia de .a-r 8n struguri 182-1'2 gGlitru<
aciditate total relativ sc.ut >3<2 gGlitru?< maturitatea t+r.ie< #roducia de struguri 1"
tG-a.
Ste"$+'."e# #o/ >fig.122?< soi de origine german. =run.a este mi)locie< 8ntreag<
strugurii cilindro-conici< cu boabe dese< mici< uniforme< sferice de culoare ro.-ro0iatic<
intens #ruinat. ,e.istent la #utregai< secet 0i ger< se cultiv at+t 8n .ona de deal c+t 0i 8n
cea de nisi#uri.
:aracteristici tehnologice. Acumulea. la coacerea de#lin 182-1'2 gGlitru
.a-aruri 8n must< cu o aciditate sc.ut< 8n )ur de 3 gGlitru. Producia de struguri este
cu#rins 8ntre ' 0i 1" tG-a.
A"*ote =run.a mi)locie< 8ntreag< de culoare verde 8nc-is< strugurii sunt mi)locii< cilindrici<
uni- sau biari#ai< cu a@ul recurbat< de0i< boabe mici< sferice< ver.i-glbui< ruginii 8n anii
foarte favorabili.
:aracteristici tehnologice. 9ste un soi re.istent la secet< sensibil la man 0i
#utregaiul cenu0iu. La maturitatea de#lin acumulea. 8n must 1'2-212 gGlitru .a-aruri.
4e #retea. mai #uin la su#ramaturare< coninutul 8n .a-r nede#0ind 222-232 gGlitru
must. /inurile obinute din struguri sunt incluse 8n gru#a vinurilor albe de consum curent
c+nd #rovin din #lan-taii am#lasate #e terenuri nisi#oase 0i vinuri albe de calitate
su#erioar c+nd strugurii #rovin din #lantaii am#lasate #e terenuri colinare. Producia de
struguri obinut nu de#0e0te 12-1% tG-a.
3.3. SOIURI DE STRUGURI PENTRU VINURI ALBE DE CALITATE SUPERIOAR3
Aceste soiuri au a#titudini de cre0tere diferit< de la cele cu vigoare slab
>Traminer ro.?< la soiuri cu vigoare mi)locie >,isling italian?< #+n la cele viguroase
>=eteasc alb?.
4oiurile de struguri #entru vinuri albe de calitate su#erioar au ca#acitate diferit
de su#ramaturare< aceasta fiind condiia de ba. 8n obi-nerea vinurilor su#erioare.
4u#ramaturarea este facilitat #rin botriti.are< desfrun.itul #arial a#licat la maturarea
boabelor 0i #rin recoltatul selec-ionat. 4oiurile #entru vinuri albe su#eriore care #osed
arome s#ecifice suntD C-ardonaN< (uscadelle< Petit 4auvignon< 1ros 4auvignon< Traminer
ro..
Cultivate 8n condiii mai #uin favorabile din #unct de vedere -elio-termic< unele
soiuri se com#ort ca 0i cele de mare #roducie.
'3
Cultivate 8n areal ce ofer un #lus de aciditate sunt folosite la obi-nerea vinurilor
s#umante sau a distilatelor 8nvec-ite.
G#a+& 2e Cot$a#" >fig.12%?< soi auto-ton. =run.a mi)locie< struguri de mrime
mi)locie< neomogeni< de culoare galben-ver.ui< cu #ete ruginii #e #artea inferioar.
:aracteristici tehnologice. La maturitatea de#lin acumulea. 222-222 gGlitru 0i o
aciditate total de cca. "<" gGlitru. Are a#titudine mare la su#ramaturare< acumul+nd cca.
2%2-2&2 gGlitru must. Produciile obinute sunt mici< cu valori cu#rinse 8ntre "-& tG-a.
Fetea+'& a)& >fig.12"?. =run.a mare< 3-" lobat< strugurii sunt cilindro-conici< adesea
uniari#ai< cu boabe dese< mici< sferice< de culoare verde-glbui.
:aracteristici tehnologice. La maturitatea te-nologic strugurii acu-mulea. 222-
212 gGlitru .a-r 8n must 0i un coninut 8n aciditate total de %-" gGlitru. 4e #retea. la
su#ramaturare fr #ierderi< #roduciile obinute sunt 8ntre $-12 tG-a.
R"+"$* "ta"a$ =run.e de mrime mi)locie< " lobat< cu stru-gurii de form
cilindric< #rima ramificare a ra-isului fiind o ari#ioar s#e-cific acestui soi< boabele
sunt sferice< dese< mici< de culoare verde-glbui< cu #unct #istilar evident.
:aracteristici tehnologice. Acumulea. la maturitate 212-222 g .a--rGlitru must
0i un coninut 8n aciditate total de %<2 gGlitru. Producia normal la struguri varia. 8ntre
&<' 0i 1" tG-a.
P"$ot *#"+ soi de origine france.. =run.a mi)locie< 3 lobat< cu me.ofilul gros< strugurii
sunt mici< cilindrici< uneori uniari#ai cu boabe dese< sferice< u0or ovoide< adesea
deformate< datorit com#actitii de culoare gri< cu #ielia subire.
:aracteristici tehnologice. La maturitate acumulea. 212-222 gGlitru .a-r 8n must<
este unul din soiurile care se #retea. cel mai bine la su#ra-maturare< reali.+nd 232-2"2
gGlitru .a-r 0i o aciditate total cu#rins 8ntre %<2-"<3 gGlitru. Produciile obinute nu
de#0esc $-8 tG-a.
C.a#2o$aC >fig.128?. =run.e mi)locii< 8ntregi< de culoare verde 8nc-is< strugurii mici<
cilindrici< uniari#ai< cu boabe dese< mici< sferice< de culoare galben-ver.ui. Boabele au
mici #ete suberificate 0u un #unct #istilar evident.
:aracteristici tehnologice. Concentraia de .a-r 8n must este de 222-212 gGlitru<
coninutul 8n aciditate total este de %-" gGlitru< ca#acitatea de su#ramaturare este de #+n
la 222-2%2 gGlitru .a-r 8n must. (ustul este nearomat. Produciile sunt 8n general mici< $-
& tG-a.
T#am"$e# #o/ =run.a mic< trilobat< #ieloas< #uternic gofrat< s#re #unctul
#istilar nervurile sunt colorate 8n ro0u #e #artea su#e-rioar 0i cea inferioar. 4trugurii sunt
conici< uniari#ai< cu boabe dese< mici< sferice< av+nd #ielia groas< de culoare ro.<
aco#erit cu mult #ruin.
:aracteristici tehnologice. La maturitate strugurii acumulea. cca. 222-212 gGlitru
must< aciditatea total este ridicat< %<"-"<" gGlitru< la su#ra-maturare acumulea. .a-r 8n
cantitate de 222-2%2 gGlitru. Producia obi-nut este de $-8 tG-a.
Ne()(#*e# soi de origine german. =run.e mi)locii ca m-rime< trilobate< cu limbul
mat< neted< fin< scmos #e #artea inferioar. 4tru-gurii sunt mi)locii< cilindrici sau
cilindro-conici< uneori ari#ai< de0i< cu boabe rotunde< ver.i-glbui< aco#erite cu #ruin 0i cu
#unctul #istilar evident.
:aracteristici tehnologice. Concentraia .a-rului din must a)unge la 222-222
gGlitru la maturitatea te-nologic< iar aciditatea la %<2-"<2 gGlitru. Producia de struguri
este de 11-1$ tG-a.
F(#m"$t< 8nt+lnit #e su#rafee 8ntinse 8n Transilvania. =run.a mi)lo-cie s#re mare<
8ntreag sau trilobat< cu sinusuri su#erficiale< strugurii sunt cilindrici< uniari#ai 0i lungi<
'%
cu boabe mai dese sau mai rare< de mrimi diferite< boabele sunt u0or ovoide< cu #ielia
colorat 8n verde-glbui< auriu #e #artea 8nsorit.
:aracteristici tehnologice. La maturitate strugurii acumulea. 222-2%2 gGlitru
.a-r 8n must 0i %-$"< gGlitru aciditate total< iar #roducia de struguri este de $-8 tG-a.
!#"(" S;=.R= -< SR.5.R= /<NR. 3=N.R= R;F== -< C;NS.8 C.R<N
B&)ea+'& $ea*#& este un soi vec-i romnesc 8ntlnit 8n ma)oritatea #odgoriilor
s#eciali.ate 8n #roducerea de vinuri ro0ii. =run.ele sunt mi)locii< asimetrice< cu cinci lobi<
strugurii sunt mi)locii sau mari< rmu--ro0i< conici< cu boabe rare< neomogene. Bobul este
mi)lociu< sferic sau u0or turtit< de culoare negru-albstrui< mi)lociu< #ruinat.
:aracteristici tehnologice* strugurii obinui 8n .onele de deal din soiul Bbeasc
neagr #roduce vinuri de calitate su#erioar< intens colorate< catifelate 0i armonice. An
.onele de 0es se reali.ea. vinuri de consum curent< slab colorate. La maturitate strugurii
acumulea. 8ntre 18&-22' gGlitru must< .a-aruri 0i o aciditate total de %<'-$ gGlitru.
Produciile obinute sunt cu#rinse 8ntre 11 0i 1$ tG-a.
Ca2a#'& soi cultivat 8n .ona de vest a rii< frun.ele sunt mari< 8ntregi sau
trilobate< strugurii sunt mi)locii< cilindrici< cu boabe mi)-locii neomogene< sferice< colorate
negru-violet< intens #ruinate.
:aracteristici tehnologice# Are o maturitate neuniform< #otenialul de acumulare
a .a-rului foarte diferit< 8n funcie de condiiile de cultur. Astfel la maturitatea
te-nologic strugurii acumulea. 8ntre 1$$ 0i 222 gGlitru .a-r 0i aciditate 8n boabe de
#+n la %<' gGlitru. Producia total este 8ntre $ 0i ' tG-a.
Opo#to original din 9uro#a central< frun.e mi)locii< trilo-bat< strugurii sunt
mi)locii< cilindro-conici< cu boabe dese 0i omogene< sferice< colorate 8n ro0u violaceu mai
#uin intens
:aracteristici tehnologice# Coninutul mustului 8n .a-aruri la matu-ritatea de#lin
este de 1&2-182 gGlitru< aciditatea total este destul de sc-.ut< av+nd valori cu#rinse
8ntre 3 0i 3<" gGlitru.
A"'a$te Bo(+'.et< frun. mi)locie 8ntreag< fiind un soi tinctorial frun.ele
#re.int #ete tinctoriale 8nc din tim#ul verii. 4trugurii sunt mi)locii< tronconici< uni sau
biari#ai< cu boabele dese< mi)locii< sferice de culoare ro0ie violacee foarte 8nc-is< intens
#ruinate< 0i cu mustul colo-rat 8n ro0u. 4oi viguros cu o #erioad lung de vegetaie.
:aracteristici tehnologice. 4trugurii acumulea. la maturitatea de-#lin 1$2-
1&2gGl .a-aruri 8n must< 0i o aciditate total de 3<"-%gGl. =iind folosit la corectarea culorii
unor vinuri ro0ii de consum curent #entru a evita diminuarea intensitii culorii< recoltarea
se face la maturitatea de#li-n. Producia de soiuri este cu#rins 8ntre 12-1%tG-a.
A#amo$< soi vec-i original din sudul =ranei< frun.a este mi)locie< 8ntreag<
strugurii sunt mari< cilindro-conici< cu boabe rare< mari< u0or dis-coidale< de culoare ro0ie
violacee-desc-is< intens #ruinate.
:aracteristici tehnologice. La maturitate acumulea. 1"2-1$2 gGlitru .a-aruri 8n
must< ca o caracteristic a acestui soi este cantitatea mare de aciditate total de #este &<"
gGlitru< #igmentaia antocianic slab
Are #erioad lung de vegetaie< #otenial #roductiv foarte ridicat 18-22 tG-a.
'"
3.9. SOIURI DE STRUGURI PENTRU VINURI RO=II DE CALITATE SUPERIOAR3
4oiurile de struguri #entru vinuri ro0ii de calitate su#erioar conin o cantitate
mare de com#u0i fenolici ceea ce asigur obinerea an de an a unor vinuri normal
colorate. An condiii ecologice mai #uin favorabile soiurile au un #otenial #roductiv mai
ridicat unde se obin vinuri de con-sum curent.
Fetea+'& $ea*#& >fig.11"?< este soiul din care des#rins =eteasc alb< este
considerat un soi dacic datorit vec-imii sale foarte mari.
:aracteristici tehnologice# La maturitatea de#lin strugurii acumu-lea. 222-222
gGlitru .a-aruri 8n must< iar la su#ramaturare 222-2%2 gGlitru #ut+nd a)unge #+n la 2$2
gGlitru. Aciditatea total este ridicat >%<& gGlitru?. Producia obinut este slab< cu valori
de #+n la $-8 tG-a.
P"$ot $o"# >fig.11$?< este considerat un soi galic >=rana?< Are frun.a mi)locie<
trilobat< adesea 8ntreag. 4trugurii sunt cilindrici< sau cilindro-conici< uni ori biari#ai< cu
boabele dese< mici< sferice u0or ovoidale. Pielia este groas< neagr-albstruie 0i intens
#ruinat. Are o #erioad scurt de vegetaie? >minimum 1"2-1$2 .ile?
:aracteristici tehnologice* Cantitatea de .a-r care se acumulea. 8n must este de
212-222 gGlitru la maturitatea te-nologic< se #retea. cel mai u0or la su#ramaturare >2%2-
2$2 gGlitru?.
Produciile obinute la -a sunt mici< cu valori cu#rinse 8ntre $ 0i 8 tG-a.
Ca)e#$et Sa(1"*$o$ originar din =rana< cu #erioada de vegetaie mi)locie >182-
1'2 .ile?.
:aracteristici tehnologice# La maturitatea de#lin acumulea. 8n struguri 222-212
gGlitru .a-aruri 0i un coninut 8n com#u0i fenolici dintre cele mai mari. !atorit #ieliei
destul de groas< su#ramaturarea boabelor este lent a)ung+nd la 222-2%2 gGlitru .a-r.
Produciile sunt mici $-8 tG-a.
Me#ot soi originar din =rana< frun.a este mi)locie< cinci-lobat< gofrat< verde-
8nc-is< strugurii sunt lungi< conici sau cilindro-conici< cu #rimele dou ramificaii mai mari.
Boabele mi)locii< dese< sferice< cu #ielia colorat 8n albastru violaceu 8nc-is.
:aracteristici tehnologice. 4trugurii acumulea. la maturitatea de-#lin 1'2-222
gGlitru .a-aruri 8n must< 0i o cantitate mare de substane colorante. La su#ramaturare
reali.ea. 222-2%2 gGlitru .a-aruri.
Produciile sunt mi)locii de #+n la 1212tG-a.
B(#*($2 ma#e< rs#+ndit mai ales 8n Banat< are frun.a mare< 8n-treag sau u0or
trilobat< gofrat< de culoare verde-armiu< cu #eri0ori scuri #e #artea inferioar.
4trugurii sunt mi)locii< unia@iali< cilindro-conici< cu boabe mi)locii< dese< sferice< de
culoare ro0ie-violacee 8nc-is< dens #ruinate.
:aracteristici tehnologice# Acumulea. la maturitate 8n must 182-1'2 gGlitru
.a-r< #igmentaia antocianic su#erioar.
Producia de struguri obinut la -ectar este de 12-1% tG-a.
3.<. SOIURI DE STRUGURI PENTRU VINURI AROMATE
4oiurile #entru vinuri aromate au cerine ridicate fa de factorii ecologici 0i
te-nologici. 4unt soiuri sensibile la boli< secet< cu nivele de #roducie destul de sc.ut.
/inurile obinute din soiurile aromate sunt valorificate ca soiuri #ure sau 8n cu#a)e cu alte
vinuri crora le im#rim aroma 0i gustul #lcut de bmuscatU sau btm+ioasU.
'$
T&m8"oa+& #om8$ea+'&! este un soi de origine greac< cu o #erioad scurt de
vegetaie >1$2-1&2 .ile?< frun.e mi)locii ctre mare< tri- sau cinci lobat< verde desc-is<
strugurii sunt mi)locii< cilindro-conici< cu tendin de uni sau biari#are< cu boabe< mi)locii<
sferice< de culoare verde-desc-is< aco#erite la maturitatea boabelor de galben< mult cear
0i #uncte< cu mie.ul consistent 0i gust aromat.
:aracteristici tehnologice< acumulea. 8n struguri la maturitatea te-nologic 222-
212 gGlitru must< se #retea. la su#ramaturare 8nregistr+nd la cules 2"2-2&2 gGlitru cu
aciditatea total %-" gGlitru.
Potenialul de #roducie este 8ntre & 0i 12 tG-a.
!in sortimentul Tm+ioas mai face #arte 0i soiul Tm+ioas ro. care se
diferenia. de Tm+ioas rom+neasc #rin culoarea ro. a boabelor.
M(+'at Otto$e< soi 8nt+lnit 8n ma)oritatea #odgoriilor din (oldova< Transilvania
0i (untenia. =run.a este mi)locie< cinci lobat< boa-bele sunt mi)locii< sferice< u0or
discoidale< cu #ielia galben ver.uie 0i aco-#erit cu #ruin intens albicioas (ie.ul este
suculent iar guistul are arom intens de (uscat.
:aracteristici tehnologiceD la maturitatea de#lin mustul conine 1'2-212 gGlitru
.a-aruri 0i 2<$-3<2 gGlitru aciditate total. Pre.int a#titudini s#orite de su#ramaturare
#+n la concentraii de 2$8 gGlitru .a-aruri 8n must. Produciile obinuteD 11<8 tG-a.
B(+("oa'& 2e Bo.ot"$ face #arte din acela0i gru# cu Tm+ioas rom+neasc< se
deosebe0te de aceasta #rin dimensiunile strugurilor 0i a boabelor care sunt mai mici
#recum 0i #rin culoarea acestora care este violet cu nuane vineii.
3.?. SOIURI PENTRU SUCURI DE STRUGURI
4ucul de struguri este un #rodus nefermentat obinut du# o te-no-logie s#ecific
de #roducere din mustul unor soiuri care cores#und acestui sco#. 4ub denumirea general
de suc de struguri e@ist #atru categorii de #roduseD
suc de struguri natural< obinut din anumite soiuri< fr a se inter-veni cu
corecii 0i tratamente de natur c-imicE
suc de struguri re.ultat din mustul su#rasulfitat 8n vederea con-servrii 0i a#oi
desulfitat #entru a #utea fi consumat.
suc liofili.at< obinut din sucul natural de struguri #rin eva#orare total sub vid
0i la tem#eratur sc.utE
must de struguri concentrat reali.at #rin concentrarea sub #re-siune sc.ut a
mustului #roas#t #+n la o densitate de cel #uin 1<2% 0i care #rin diluare serve0te la
#re#ararea sucului de struguri.
;binerea sucurilor de struguri #orne0te de la strugurii materie #ri-m cu o
concentraie de .a-aruri 8n must moderat >1$2-182 gGlitru?< o aci-ditate total ridicat >"-
$ gGlitru? e@#rimat 8n acid sulfuric< o cantitate redus de substane #ectice >sub "22
mgGlitru? 0i un grad ridicat de fructuo-.itate. ; im#ortan deosebit #re.int ec-ilibrul
armonios .a-rGaciditate ce re.ult din valorile indicelui glucoacidimetric de 2<2-2<8.
4oiurile culti-vate 8n ,om+nia 0i cores#und acestui sco# sunt urmtoareleD Aligote<
=eteasc regal< ,iesling italian< C-asselas dore.
3.@. SOIURI DE STRUGURI PENTRU VINURI SPUMANTE
/inul s#umant este acel vin care conine bio@id de carbon de natur endogen
re.ultat 8n urma fermentaiei naturale 0i care la 22C de.volt 8n sticla 8n care este
8mbuteliat o #resiune de minim 3 atmosfere. ;binerea vinurilor s#umante #orne0te de la
'&
vinurile seci care au culoare alb-ver.ui< un grad alcoolic moderat >11<2C 8n volum?< o
aciditate total ridicat >"-$ gGlitru?< un e@tras redus av+nd valori moderate >18-22 gGlitru?
0i un grad ridicat de fructuo.itate. 4oiurile #entru vin care cores#und acestor e@igene
suntD :ordan 0i #arial Bbeasc neagr. 4e mai folosesc soiurile =eteasc alb 0i
=eteasc regal cultivate 8n climat mai rcoros. Bbeasc neagr 0i Pinot noir servesc la
#re#ararea vinurilor s#umante de culoare ro. iar (uscatul ;ttonel la obinerea vinurilor
s#umante aromate.
3.A. SOIURI DE STRUGURI PENTRU VERMUT
/ermutul este butura re.ultat din mustul fermentat 8n care se adaug e@tracte
din #lante aromati.ante< .a-aro. 0i alcool alimentar >#+n la tria alcoolic de 1$-18C 8n
volum?. ;binerea unor vermuturi de cali-tate su#erioar reclam folosirea ca materie
#rim vinurile albe sau ro0ii cu grad alcoolic moderat >12-11C volum?< #uin e@tractive
>e@tras redus cca. 1" gGlitru? 0i un coninut redus 8n aciditate total >sub 3<" gGlitru 5
2
4;
%
?.
4oiurile de struguri recomandate #entru obinerea vermuturilor suntD ,o0ioar
>#entru vermuturi albe? 0i ;#orto >#entru vermuturile ro0ii?.
3.1;. SOIURI DE STRUGURI PENTRU DISTILATE DNVEC>ITE
!istilatul 8nvec-it de ti# cognac >vinars? este butura ce re.ult #rin 8nvec-irea 8n
butoaie de ste)ar a distilatului nou 0i aducerea acestuia la tria de comerciali.are >38-%"C
alcool 8n volum? du# care se a#lic unele tratamente 0i #ractici autori.ate. !istilatul
8nvec-it de calitate su#erioar se obine #ornind de la vinurile albe seci< cu o concentraie
mic 8n alcool >8-'C 8n volum?< o e@tractivitate redus >1"-18 gGlitru? 0i o aciditate total
s#orit >"-$ gGlitru?. Cores#und acestor cerine soiurile de mare #roducie >#este 1" tG-a?
cu cre0tere viguroas 0i maturarea de#lin a boabelor t+r.ie< cum suntD =eteasc regal<
(ustoas de (derat< Bbeasc gri< 7g-i-ar de 5u0i< 4t. 9milion.
'8
BIBLIOGRAFIE SELECTIV3
1. APA5:!9A6< AL.4. 0i colab.< 1'''< Legumicultur s#ecial< Ti#o Agronomia< Clu)-6.
2. APA5:!9A6< AL.4. 0i colab.< 2222< Legumicultur s#ecial< vol. :< 9d. ,iso#rint< Clu)-6a#oca.
3. APA5:!9A6< AL.4. 0i colab.< 2221< Legumicultur s#ecial< 9d. AcademicPres< Clu)-6.
%. APA5:!9A6< (A,:A 0i colab.< 2222< Legumicultur s#ecial< vol. ::< 9d. ,iso#rint< Clu)-
6a#oca.
". BA!9A< :. 0i colab.< 1'&"< Cultura ore.ului. 9d. Ceres< Bucure0ti.
$. B\LT9A63< 15.< 1''3< =itote-nie< vol. ::. 9d. Ceres< Bucure0ti.
&. B\LT9A63< 15.< AL.4AL;6TA:< C./A4:L:CR< /.BA,6A3,9< :.B;,C9A63< 1''1< =ito-te-nie< 9d.
!idactic 0i Pedagogic< Bucure0ti.
8. B\LT9A63< 15.< :.=A79CAZ< AL.4AL;6TA:< C./A4:L:CR< /.BA,6A3,9< =L.C:;BA63< 1'83<
=itote-nie< 9d. !idactic 0i Pedagogic< Bucure0ti.
'. B9,:6!9:< (.< 1'&&< 7onarea #roduciei de cartof< 9d. Ceres. Bucure0ti.
12. B;!9A< C. 0i colab.< 1'82< Tratat de bioc-imie vegetal< 9d. Academiei Bucure0ti.
11. B;!9A< C. 0i colab.< 1'82< Tratat de bioc-imie vegetal< 9d. Academiei Bucure0ti.
12. B;1!A6< :L9A6A< 2222< Agrote-nic difereniat< 9d. ,iso#rint< Clu)-6a#oca.
13. B;O;,< ;. 0i colab.< 1'83< Plante medicinale 0i aromatice de la A la 7< 9d. ,ecoo#< Bucure0ti.
1%. B;,C9A6< :. 0i colab.< 1''%< Cultura #lantelor de c+m#< 9d. de /est< Timi0oara.
1". B;,C9A6< :. 0i colab.< 1''$< 7onarea< cultivarea 0i #rotecia #lantelor de c+m# 8n Banat< 9d.
(irton< Timi0oara<1''$
1$. B;T97< (.< 6:C3L:6A B3,L;:< 1'&&< Cultura caisului< 9d. Ceres< Bucure0ti.
1&. B3T6A,:3< 5. 0i colab.< 1''2< Legumicultur< 9!P< Bucure0ti.
18. C9,69A< 4.< 1''2< 4tudiul coleciei de germo#lasm de -amei >Cumulus lu!ulus?< 8n vederea
stabilirii genitorilor #entru #rocesul de ameliorare. Te. de doctorat.
1'. C9,69A< 4.< 1''"< =itote-nie< Ti#o Agronomia< Clu)-6a#oca.
22. C9,69A< 4.< 1''&< =itote-nie< 9d. 1enesis. Clu)-6a#oca.
21. C9,69A< 4.< 1.(;,A,< (.!3!A< 1''"< Lucrri #ractice de =itote-nie #artea :. Ti#o
Agronomia. Clu)-6a#oca.
22. C:;=3< ,3JA6!,A 0i colab.< 2223< Tratat de Legumicultur< 9d. Ceres< Bucure0ti.
23. C;C:3< /. 0i colab.< 1''3< Caisul< 9d. Ceres< Bucure0ti.
2%. C;C:3< /. 0i colab.< 1''&< Prunul< 9d. Con#-Ns.
2". C;C:3< /.< 1'&%< 6ectarinele< 9d. Ceres< Bucure0ti.
2$. C;4T:6< :.< 1'83< Te-nologii de #relucrare a cerealelor 8n industria morritului< 9d. Te-nic<
Bucure0ti.
2&. !96C94C3< ZT. 0i colab.< 1'&&< Cultura soiei< 9d. Academiei< Bucure0ti.
28. !,R1:C:< :. 0i colab.< 1'&"< ;r.ul. 9d. Academiei< Bucure0ti.
2'. !/;,6:C< /AL96T:6A< 1'&$< Cercetri referitoare la re.istena la iernare a #iersi-cului< Te. de
doctorat< :nstitutul Agronomic T6icolae BlcescuU< Bucure0ti.
32. =AL:449< A.< 1''2< Cours de P-Ntotec-nie. =acultate 4cience Agronomie 1emblou@< Belgia.
31. =A79CAZ< :.< 1'83< 4fecla #entru .a-r. =itote-nie< 9!P< Bucure0ti.
''
32. 1\!9A< ZT9=A6:A< 2223< =i.iologie vegetal< 9d. AcademicPres Clu)-6a#oca.
33. 1596A< 6. 0i colab.< 1'&&< Pomicultur general 0i s#ecial< 9!P< Bucure0ti.
3%. 159,15:< A. 0i colab.< 1'&3< Pstrarea 0i valorificarea fructelor 0i legumelor< 9d. Ceres<
Bucure0ti.
3". 159,15:< A. 0i colab.< 1'&'< (eninerea calitii legumelor 0i fructelor 8n stare #roas#t< 9d.
Te-nic< Bucure0ti.
3$. 1:;4A6< 6. 0i colab.< 1'8$< 4oia< 9d. Academiei< Bucure0ti.
3&. 13Z< P. 0i colab.< 222%< Agrote-nic< 9d. ,iso#rint< Clu)-6a#oca.
38. 59,A< C,.< 15.4:6< :.T;6C9A< 1'8'< Cultura florii soarelui< 9d. Ceres< Bucure0ti.
3'. :6!,9A< !. 0i colab.< 1'83< Legumicultur< 9!P< Bucure0ti.
%2. :6!,9A< !. 0i colab< 1''"< 1-id #ractic #entru cultura legumelor< 9d. Ceres< Bucure0ti.
%1. :6!,9A< !.< 0i colab.< 1''&< Cultura legumelor tim#urii< 9d. Ceres< Bucure0ti.
%2. LA7R,< A.< 1'&3< Contribuii #rivind cultura mrului #e terenurile nisi#oase din sud-vestul rii<
Te. de doctorat< :A6B< Bucure0ti.
%3. (A,CA< 15.< 2223< Te-nologi #roduselor -orticole< 9d. AcademicPres< Clu)-6.
%%. . (:5R94C3< 1.< 1'81< Pomicultura s#ecial< 9d. Ceres< Bucure0ti.
%". (:LL:(< H.< 1'&'< Te-nologia #strrii #erelor 8n stare #roas#t< Te. de doctorat<
3niversitatea Craiova.
%$. (:T,9< /.< 2222< Pomicultur s#ecial< 9d. AcademicPres Clu)-6a#oca
%&. (;,A, 1.< 1''%< Contribuii la studiul #erfecionrii te-nologiei de cultivare a cartofului #entru
sm+n 8n afara .onelor 8nc-ise. Te. de doctorat< 34A(/ Clu)-6a#oca.
%8. (;,A,< 1.< 1'''< Cultura cartofului< 9d. ,iso#rint Clu)-6a#oca.
%'. (36T9A6< L.4.< 1''2< Plante medicinale 0i aromatice cultivate 8n ,om+nia< 9d. !acia Clu)-
6a#oca.
"2. (36T9A6< L.4.< 1''3< Curs de =itote-nie< vol. : 0i ::< Ti#o Agronomia Clu)-6a#oca.
"1. (36T9A6< L.4.< 1''"< (ic tratat de fitote-nie< vol. :< 9d. Ceres Bucure0ti.
"2. (36T9A6< L.4.< 1''&< (ic tratat de fitote-nie< vol.:: 9d. Ceres Bucure0ti.
"3. (36T9A6< L.4.< :.B;,C9A6< (.AJ:6T9< 15./.,;(A6< 1''"< =itote-nie< 9!P< Bucure0ti.
"%. (36T9A6< L.4.< :.B;,C9A6< (.AJ:6T9< 15./.,;(A6< 2221< =itote-nie< 9d. :on :onescu de la
Brad.
"". (36T9A6< L.4 0i colab.< 2223< Te-nologii 8n agricultura ecologic< Plante medici-nale 0i
aromatice< 9d. ,iso#rint< Clu)-6a#oca.
"$. (3,9ZA6< 4./. 0i colab.< 1'8&< Pstrarea cartofului 8n macrosilo.uri< Cercetarea 8n s#ri)inul
#roduciei< A4A4< Bra0ov.
"&. (34T9< 49/A4T:*A< 2221< (aterii #rime vegetale< vol.:. 9d. ,iso#rint< Clu)-6a#oca.
"8. (34T9< 49/A4T:*A< 2222< (aterii #rime vegetale< vol.::< 9d.,iso#rint< Clu)-6a#oca.
"'. 691,:LR< A. 0i colab.< 1'82< Pomicultura 0i viticultura< 9d. !idactic 0i Pedagogic< Bucure0ti.
$2. ;ZL;B9A63< (. 0i colab.< 1'82< /iticultur general 0i s#ecial< 9!P< Bucure0ti.
$1. PA,6:A< C;,69L:A< 1'&8< Contribuii la stabilirea factorilor ecologici< biologici 0i agrote-nici
care condiionea. rodirea vi0inului< Te. de doctorat< A4A4< Bucure0ti.
$2. PA4C< :. 0i colab.< 1'&8< =ertili.area live.ilor< 8n Cercetarea 8n s#ri)inul #roduciei< ,PTA<
Bucure0ti.
122
$3. PAT,;6< P.< 1''2< Legumicultur< 9d. 3niversitas< C-i0inu.
$%. P;P< L.< /.B\,6A3,9 0i colab.< 1'8%< Cultura alunelor de #m+nt< 9d. Ceres< Bucure0ti.
$". P;P94C3< (. 0i colab.< 1'82< Pomicultur general 0i s#ecial< 9!P< Bucure0ti.
$$. P;P94C3< (. 0i colab.< 1''3< Pomicultur general 0i s#ecial< 9!P< Bucure0ti.
$&. P;P94C3< (.< :.1;!9A63< 1'&"< Cercetri #rivind influena unor #articulariti biologice asu#ra
#otenialului #roductiv al nucului cultivat 8n masiv< Lucr. sim#. 0t. TPelendava 1'"2U<
Craiova.
$8. P;P94C3< /. 0i colab.< 1''&< 1rdina de legume< vol. :< ::< 9d. 1rand< Bucure0ti.
$'. ,;PA6< 1.< 2222< Pomicultur general< 9d. AcademicPres< Clu)-6a#oca.
&2. 4AL;6TA:< AL.< 9.L3CA< (A,:A LAT9Z< 1''$< 5ameiul< or.ul 0i berea< 9d. :CP:A=< Clu)-
6a#oca.
&1. 4AL;6TA:< AL.< :.B;B9Z< :.P9,O3< 1'83< Cultura -ameiului< 9d. Ceres Bucure0ti.
&2. 4AL;6TA:< AL.< L.4.(36T9A6< 1'82< Curs de =itote-nie< Ti#o Agronomia Clu)-6.
&3. 4AL;6TA:< AL.< (.4A/ATT:< (.B\,4A6< 1'88< Certificarea 0i controlul calitii seminelor la
#lantele de c+m#< 9d. !acia Clu)-6a#oca.
&%. 4AL;6TA:< AL. 0i colab.< 2222< 5ameiul< 9d. ,iso#rint< Clu)-6a#oca.
&". 4TA6< T.6. 0i colab.< 1'''< Legumicultur< vol. :< 9d. :on :onescu de la Brad< :a0i.
&$. 4TR694C3< 7. 0i colab.< 1'&$< 4fecla de .a-r< 9d. Ceres< Bucure0ti.
&&. T:A63< AL.< AL.B3!9< 1'8"< Cultura or.ului< 9d. Ceres< Bucure0ti.
&8. T;!;,< :.< 1'$8< (ic atlas de #lante din flora ,4,< 9!P< Bucure0ti.
&'. /;:CA6< /. 0i colab.< 1''8< Cultura #rote)at a legumelor 8n sere 0i solarii< 9d. Ceres< Bucure0ti.
82. /,A6C9A63< AL./.< 1'&% - =loarea soarelui< 9d. Academiei< Bucure0ti.
81. /,A6C9A63< AL./.< 2222 - =loarea soarelui -ibrid< 9d. Ceres< Bucure0ti.
82. J J J< 1'"2-1'&$ - =lora ,om+niei< vol. :-J:::< 9d. Academiei.
83. J J J< 2221< Lucrri 0tiinifice 34A(/ Clu)-6a#oca.
8%. J J J< 2222< Anuarul statistic al ,om+niei.
8". J J J< 2222< Lista oficial a soiurilor 0i -ibri.ilor cultivai 8n ,om+nia.
8$. J J J< 222%< 4im#o.ion omagial T13" ani de 8nvm+nt agronomic clu)eanU< Clu)-6.
8&. J J J< 1'''-222%< Colecia reviste 5ortinform< 4ocietatea 5orticultorilor din ,om+nia< Bucure0ti.
121

Curs Materii Prime Vegetale Partea II Tppa Anul II Muste Sevastita

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Materii Prime Vegetale Partea II Tppa Anul II Muste Sevastita

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MATERII PRIME VEGETALE SEVASTIA MUSTE

S-ar putea să vă placă și