Universitatea Petrol-Gaze Ploieti

Facultatea de tiine Economice

Domeniu:Administrarea Afacerilor
Efectele crizei economice
asupra unei ntreprinderi
tudiu de caz: !"! #Dacia $roup
%enault&
Proof! coord!:
Lector dr. ing. ec. Buzoianu Daniela
Autor: Zgbei M. Adina
Grupa 51 An I
Anul universitar !11"!1
1
"uprins
inteza lucrarii
Definirea crizei economice
'! "riza economic(
'!' "riza economic( la nivel mondial
'!) "riza economic( n %om*nia
)! curt istoric le$at de nfiinarea !"! #Dacia $roup %enault&
+! %esurse umane
,! Parteneriate
-! Productivitatea
.! "ifra de afaceri
/nainte de criz(
/n timpul crizei
0! Profitul
/nainte de criz(
/n timpul crizei
1! ituaia pe pia( a ntreprinderii n comparative cu alte
ntreprinderi produc(toare de 2unuri similar
3! Efectele crizei la nivelul intreprinderii
'4! 5(suri anti-criz(
''! "oncluzii
')! Ane6e
2
'+! 7i2lio$rafie
inteza lucrarii
Criza financiara si economica in care pietele international au pierdut intre 20 pana
la 70% din valoarea avuta in 2006-2007 au afectat si Romania. Statul roman a fost nevoit
sa ia masuri de protective pentru a-si apara institutiile proprii, de criza. Printre punctele
afectate de criza a fost si aceea a automoilelor si a componentelor auto. Printre efectele
ne!ative se afla modificarea comportamentului de consum-se cumpara produse ieftine si
in cantitate mica, asa cum s-a intamplat si cu sectorul autotursimelor.
"zina #acia de la $ioveni ocupa un loc important in P%&-ul Romaniei, fiind estimate
cu 10%, ceea ce ocupa un interes deoseit in economia tarii. '#acia !roup Renault( are
1)27* de an!a+ati, ma+oritatea cu studii superioare si medii, neavand niciun salariat
necalificat. "zina lucreaza in parteneriate in vederea imunatatiri servciilor cu ,roupama
-si!urari din anul 2010 pentru raspundere civila auto oli!atorie R.C.-. si asi!urari
facultative pentru avarii de tip C-SC. si acceptarea de plata in */ de ore de la
producerea de daune in reteaua #acia-Renault-0issan.
#aca in primii 17 ani uzina #acia de la $ioveni realiza 1000000 automoile,
datorita investitiilor de 1.2 miliarde euro astazi platform produce 61 ve2icule3ora, +umatate
din ele fiind de tip #uster-modelul inre!istrand la nivel international pana astazi 100000 de
comenzi dintre care */26 unitati vandute in Romania in 2010.
Capacitatea anuala a uzinei este de apro4imativ de *00000 autove2icule cu 61 de
tipuri. Cele mai multe cereri la e4port au fost in 2011.
,rupul #acia a inre!istrat in 200/ o cifra de afaceri de 2.07 milioane euro mai mult
decat in 2007. 5otusi a avut loc o erodare a profitului fata de 2007 datorita conflictului de
munca martie-aprilie 200/ care a costat comapania 1) milioane euro. Cresterea preturilor
materiei prime, caderea rutala a vanzarilor su efectul crizei financiare, pretul mare al
petrolului, intrarea de ve2icule vec2i de ocazie , au facut ca profitul realizat sa scada
)
simtitor. %n martie 2006, tinand cont de deficiente si investitii noi nu s-au distriuit
dividende dar s-au dat catre salariati in mai 2006 prime de 700 roni.
#esi in conte4t economic dificil, marcat de criza financiara internationala, vanzariile
au crescut in 200/ cu /.) ma+oritatea vanzarilor fiind realizate la e4port iar productia a
atins cifra record de 2*2*11 unitati. Concluzia este ca investitia este ine !andita, solida,
ce aduce eneficii sustantiale comapaniei #acia S.-. 5otusi profitul net in 200/ a scazut
la +umatate, cu 60 milioane euro cauza fiind criza financiara.
%n 2010 constructorul de la $ioveni a raportat un nou nivel ma4im pentru cifra de
afaceri de peste 2.7 milioane euro cu )0% in crestere fata de 2006 si o productie de
)*1000 unitati fata de )10000 unitati7capacitatea ma4ima a uzinei8. 60% din autoturismele
produse au fost e4portate in tari precum 9ranta, ,ermania etc., datorita raportului pret-
calitate si adaptarea noilor realitati-in special modelul Sandero. Profitailitatea per masina
a fost de 600 euro, adica un casti! net de 1)2 milioane euro. -n!a+atii vor primii in medie
un casti! de 610 euro3an!a+atcu o crestere de 21% fata de 2006.
#acia face concurenta c2iar si cole!ilor de !rupa ,marca Renault dar in special
unor adversar: precum ;:undai, S<oda, C2evrolet.
"zina #acia a simtit efectele crizei prin scaderea pietei interne si intreruperea
productiei in 200/ pentru a nu creste stocurile precum si plata soma+ului in perioada !revei
personalului.
$asuri pentru contracararea efectelor crizei se refera la responsailitatea
constructorului si responsailitatea autoritatilor. Pentru constructor se preconizeaza ca
automoilele sa fie comercializate in 60 de piete international, sa creasca calitatea si
estetica masinilor, prestatia acesteora precum si pretul oferit.
Pentru !uvern, oli!atia este de a suspenda ta4a de poluare, marirea pro!ramului
'Rala( la 10000 masini , facilitarea otinerii de credite ancare si oprirea invaziei de
masini second-2and.
Se propun noi variante de autoturisme estetic realizate cu imunatatiri te2nice
moderne cu un consum mic de comustiil si preturi de cost scazute. -teliere cu dotari si
servicii imunatatite sic el mai important cucerirea de noi piete europene si non-europene
Definirea crizei economice
*
Criza economic= reprezint= o situa>ie ?n care economia unei >ari trece rusc
printr-o sc=dere a for>ei sale, sc=dere adus= de re!ul= de o criz= financiara. .
economie ce trece printr-o criz= economic= va e4perimenta aproape si!ur o sc=dere a
P%& 7Produs %ntern &rut8, o evaporare a lic2idita>ilor si o cre@tere 3 sc=dere a pre>urilor
din cauza unei infla>ii 3 defla>ii. Crizele economice pot lua forma unei sta!fla>ii, unei
recesiuni sau unei depresii economice, @i uneori pot duce la colaps economic.
'! "riza economic(
'!' "riza economic( la nivel mondial
#riza $inanciara si econo%ica internationala din !!& a precipitat o neincredere grava in $unctionalitatea
institutiilor $inanciare ale capitalis%ului conte%poran. Inevitabil' criza are e$ecte de$avorabile asupra cresterii
econo%ice globale si va avea consecinte politice' strategice si sociale. (ecesiunea econo%ica generata de )aosul
din siste%ul $inanciar a ti%orat pro$und publicul' cercurile de a$aceri si liderii politici. Declansata initial in *tatele +nite'
criza s"a e,tins in -uropa .ccidentala si' pe $undalul globalizarii' s"a raspandit vertiginos in restul lu%ii.
Incercand sa previna $ali%entarea in %asa a bancilor si a $ondurilor de asigurare' guvernantii din A%erica si
din -uropa .ccidentala au nationalizat o %are parte din siste%ul $inanciar auto)ton. #eea ce contravine principiilor
capitalis%ului %odern si i%puterniceste statul in detri%entul sectorului privat' depreciaza validitatea /valorilor/
asociate cu piata /libera/ si erodeaza i%aginea %odelului econo%ic pro%ovat de *tatele +nite in restul lu%ii.
Interventiile $ara precedent ale guvernantilor' prin in$uzii %asive de $onduri /i%pru%utate/ in siste%ul $inanciar' prin
ac)izitionarea de actiuni in institutiile $ali%entare si prin reducerea i%pozitelor' nu garanteaza restabilirea increderii
publicului in siste%ul bancar' in $ondurile i%obiliare si de investitii si in capabilitatea autoritatilor de a regle%enta
pietele de credit ca sa previna speculatii to,ice' abuzuri si coruptie.
In !!&' actiunile o$erite pe pietele internationale si"au pierdut intre ! si 0!1 din valoarea avuta in !!2 si !!0.
Liderii politici din %ulte tari' speriati de consecintele drastice ale crizei' sunt de acord ca obiectivul prioritar trebuie sa
$ie prevenirea prabusirii siste%ului $inanciar international. -i sunt constienti ca statele' in %od individual' nu pot sa
restabileasca increderea in institutiile bancare si de investitii decat daca isi coordoneaza actiunile anticriza. #u toate
acestea' sub presiunea politica auto)tona' liderii %ultor state vor $i inclinati sa actioneze in interes strict national si sa
apeleze la %asuri protectioniste ca sa"si apere institutiile proprii de criza si ca sa previna ac)izitionarea lor de catre
interese straine.
'!) "riza economic( n %om*nia

Criza economicA love@te puternic !i!an>ii industriei romBne@ti. #e la o zi la alta,
statisticile oficiale vin cu noi date care ?n!roa@A rBndurile @omerilor sau ale celor
1
amenin>a>i de spectrul disponiilizArii. Cele mai afectate sunt cinci puncte vitale ale
industriei - metalur!ie, te4tile, componente auto, autove2icule @i c2imie.
Peste +um=tate din romBni ?nca se declar= afecta>i de criza economic=, 26,/%
?n m=sur= foarte mare, iar 2),* % ?n mare m=sur=,7 potrivit unui sonda+ realizat de firma
de cercetare $ednet $ar<etin! Researc2 Center8. 0um=rul celor care se declar=
afecta>i ?n foarte mare si mare m=sur= de criza economic= aproape s-a dulat din
feruarie 2006 pBn= ?n feruarie 2011, de la 26,/ procente la 1),2 procente, se arat= ?n
sonda+ul remis de CCC. Diare.com.
n sc2im, num=rul celor care se declar= afecta>i ?n mic= @i foarte mic=
m=sur= s-a ?n+um=t=>it, ?n aceea@i perioad=, de la )/,7% la 1/,/%.
Principalele efecte ne!ative ale crizei se oserv= ?n modificarea
comportamentului de consum al romBnilor. -stfel, se cump=r= produse mai ieftine @i ?n
cantitate mai mic=.
Potrivit sonda+ului, 62,)% din responden>i au declarat ca @i-au redus
consumul cantitativ 71*% au cump=rat acelea@i produse, dar ?n cantitate mai mic=, ?n
timp ce /,)% au cump=rat produse mai ieftine @i ?n cantitate mai mic=8, aceasta fiind, ?n
prezent, principala cale de men>inere su control a co@ului de c2eltuieli zilnice.
E4ist= @i consumatori care au apelat la cump=rarea produselor mai ieftine, f=r= a
renun>a, ?n sc2im, la cantitate 77,/%8. 5otu@i, comparativ cu anul 2010, ?n 2011 s-a
redus num=rul responden>ilor care au renun>at @i la cantitate @i la pre> de la 16,/% la
/,)%, dar @i a acelor care au cump=rat mai ieftin @i ?n cantitate mai mic= de la 11,/% la
7,/%.

)! %esurse umane
6
#onsiliul de ad%inistra3ie al *# A+4.M.BIL- Dacia *A este
$or%at din:
1.
5rancois 5our%ount 6Director General7 Fn 1671 intrA ?n ,rupul
Renault, ocupBnd pBnA ?n 16/1 func>ia de @ef al serviciului Personal ?n cadrul
departamentului
Presa+-SudurA al uzinei din %le SG!uin. Fn iulie 200) 9ranHois 9ourmont a fost numit
#irector ,eneral la #acia si #irector Renault pentru Europa de Est.
.
Manage%ent :
89ac:ues #)auvet
85rancois 5our%ount
8#onstantin *troe"Fn 166/ intrA la "zina de -utomoile Pite@ti, unde ocupA
succesiv func>iile de in!iner, @ef de atelier, apoi in!iner-@ef al uzinei. Fn 1660 este numit
#irector ,eneral al #acia, func>ie ?n care este confirmat ?n 1666, ?n momentul
privatizArii societA>ii. Pe de altA parte, #omnul Constantin Stroe este Pre@edintele
-socia>iei Constructorilor RomBni de -utomoile 7-C-R.$8 @i Iice-Pre@edinte al
"niunii ,enerale a %ndustria@ilor din RomBnia 7",%R8J
8Dan Mi)ai Bedros
8(enaud le Barrois d;.rgeval
Societatea are un num=r de 1)27* de an!a+a>i,care au diverse studii K?ncepBnd de la
studii medii @i a+un!Bnd la studii superioare @i postuniversitare,neavBnd nici un salariat
necalificat.Putem vedea structura pe cate!orie de varst= @i studii ?n taelul urm=tor K
<=rsta >ivel de studii >r de personal
5"?5 *uperioare si
postuniversitare
&5!?
?5"55 *uperioare ?5@
@!"55 Medii 1510

Pentru o companie ce a fost ?nfiin>at= ?n 1660, se poate spune c= este suficient
num=rul de an!a+a>i,avBnd ?n vedere c= perioada ?n care ne afl=m @i anume a cea de
recesiune economic= a dus la multe pierderi de locuri de munc=. n momentul de fa>=,
din cauza perioadei de criz=, au fost stopate recrut=rile. naintea acestei perioade,
politica de recrutare se aza foarte mult pe c=utarea persoanelor poten>ial interesate ?n
acest domeniu, folosind motoarele de c=utare sau apelBnd la a!en>ii de plasare a for>ei
de munc= ?n cazul ?n care se dorea an!a+area unor persoane pentru pozi>ii
7
superioare.CI-urile selectate erau analizate de catre #irectorul #epartamentului pentru
care este necesar= recrutarea.


+! Parteneriate
-utomoile #acia S-, Renault-0issan SRL @i ,roupama -si!ur=ri au ?nc2eiat un
parteneriat strate!ic ?n vederea ?mun=t=>irii serviciilor destinate clien>ilor #acia,
Renault @i 0issan. #atorit= unui protocol de sc2im de date informatizat ?ntre reparatorii
autoriza>i ai celor trei m=rci @i asi!urator, acest parteneriat, actualizat ?n 2010, va
permite elierarea acceptelor de plat= ?n ma4im */ de ore de la depunerea dosarului de
daune.
&eneficiile directe pentru clien>ii #acia, Renault @i 0issan care se vor adresa ,roupama
-si!ur=ri sunt reducerea timpului de a@teptare pentru tratarea dosarului de daune @i
scurtarea perioadei de imoilizare a ve2iculului pe durata repara>iei. Parteneriatul este
de+a ?n vi!oare ?ncepBnd cu luna martie 2010, fiind valail atBt pentru asi!ur=rile de
r=spundere civil= auto oli!atorii RC-, cBt @i pentru asi!ur=rile facultative pentru avarii
de tip C-SC..
Colaorarea instituit= cu ,roupama -si!ur=ri se poate e4tinde la nivelul fiec=rui
reparator din re>eaua a!reat= #acia-Renault-0issan care dore@te ?nc2eierea unui acord
?n acest sens. ,rupul Renault ?n RomBnia de>ine ?n prezent cea mai dezvoltat= re>ea de
service-uri la nivel na>ional - /6 de unit=>i #acia, *6 de unit=>i Renault @i 2* de unit=>i
0issan, iar parteneriate similare au fost ?nc2eiate @i cu alte companii de asi!ur=ri din
RomBnia.
Creat= din fuziunea -sian @i &5 -si!ur=ri 5ransilvania @i a inte!r=rii structurii de
vanz=ri a .5P ,arancia, ,roupama -si!ur=ri are o re>ea de peste )00 de a!en>ii si
puncte de lucru. ,roupama -si!ur=ri ofer= produse de asi!ur=ri de via>=, unuri,
r=spundere civil=, auto si a!ricole, atBt persoanelor fizice, cBt @i clien>ilor corporate.
/
5otodata e4ista si parteneriate de pe platforma de la $ioveni cu furnizori
precumK
" <AL-. AcablaBeC
" 9#I AscauneC
" -+(. AD* Apiese plastice si ter%o$or%ateC
" #.(4+BI Aesapa%enteC
" <AL-. #LIMA4- Acli%atizareE incalzireC
Obiective:
" #resterea per$or%antelor in ceea ce priveste calitatea' costurile' ter%enele de livrare a produselor
cu%parate
" #resterea integrarii locale si regionale co%petitive prin utilizarea potentialului o$erit de catre reteaua
de $urnizori din tarile L## ALeading #o%petitive #ountriesC


,! Productivitate
#acia a redus perioada de timp ?n care se realizau un milion de autove2icule la uzina
de la $ioveni de la 17 ani 7primul milion8. Pra!ul de 1.000.000 a fost atins ?n 16/1, cel
de 2.000.000 ve2icule ?n 166/ 7dupa 1) ani8, iar cel de ).000.000 ?n 2007 7dup= 6 ani8.
-ceste reduceri succesive au fost sus>inute de investi>ii de circa 1,2 miliarde de euro ?n
platforma de la $ioveni.
n prezent, +um=tate din cele 61 ve2icule faricate ?n fiecare ora la $ioveni sunt #uster,
modelul ?nre!istrBnd peste 100 000 comenzi la nivel interna>ional pBn= ?n prezent.
nc= de la lansare, ?n martie 2010, #acia #uster s-a impus ca lider de vBnz=ri ?n
se!mentul s=u pe pia>a din RomBnia, cu *./26 unit=>i vBndute ?n cursul anului trecut.
Evolu>ia productivit=>ii ?n ultimii ani pBn= ?n prezent
-n Produc>ie IBnz=ri 7total8 E4porturi
6
2000 11.1/7 12.*0) 2.270
2001 12.167 1*.)6/ 2.)11
2002 17.)/7 17.6/1 *.6)6
200) 72.670 66.166 11.262
200* 6*.716 6/.60/ 1/./61
2001 172.06* 16)./66 10.62)
2006 1//.*61 1/7.211 76.*)/
2007 222.61* 2)0.*7) 12/.*11
200/ 2*2.)/1 217./1* 172.//6
2006 21/.0)2 261.2)0 171.210
2010 )00.012 2/1.)*1 1/0.212
2011 21*.21* 2*0.)62 170.)60
IBnz=rile #acia pe modele ?n RomBnia ?n 2011
$odel "nit=>i
Sandero 7inclusiv versiunea StepCa:8 ) 0*7
Lo!an erlin= 22 761
Lo!an $CI ) 67/
#uster * /26

Lo!an I-0 1 *7)
10
Lo!an Pic< "p 611
5otal )6 7)0

5op 10 destina>ii e4port ?n 2011
Mara "nit=>i
1 9ran>a 110 076
2 ,ermania *0 100
) %talia 21 6)0
* Spania 21 71)
1 5urcia 16 167
6 -l!eria 1/ 17/
7 &el!ia 11 *0)
/ -ustria 6 06/
6 Polonia 6 01/
10 .landa 1 117
1. Cifra de afaceri
,rupul #acia a ?nre!istrat ?n 200/ o cifr= de afaceri de 7,6)) miliarde lei 72,07)
miliarde euro8, ?n cre@tere cu 10 % fa>= de anul 2007, a declarat, ?ntr-o conferin>= de
pres=, directorul !eneral al #acia, 9rancois 9ourmont. E4primat= ?n euro, cifra de
afaceri a sta!nat ?ns= fa>= de anul precedent, cBnd s-a situat la 2,077 miliarde euro.
11
Contriu>ia e4portului la aceast= cifr= a fost de ),12* miliarde lei, ?n cre@tere cu 2*
procente fa>= de anul precedent. -nul trecut, ,rupul #acia a ?nre!istrat un
rezultat financiar pozitiv. $ar+a opera>ional= a atins 260,7 milioane lei, ceea ce
reprezint= ),*% din cifra de afaceri.
Profitul net dup= impozitare a fost de 21) milioane lei, adica 2,/ %din cifra de afaceri.
Erodarea valorii profitului fa>= de anul 2007 a fost determinat= de impactul ne!ativ al
conflictului de munc= din martie - aprilie 200/ 7care a costat compania 1) milioane
euro8, cre@terea pre>ului materiilor prime ?ncepBnd din trimestrul al doilea, c=derea
rutal= a vBnz=rilor #acia in ultimul trimestru su efectul cumulat al crizei financiare
interna>ionale si al intr=rii masive in RomBnia a ve2iculelor vec2i de ocazie, a e4plicat
9ourmont.
El a precizat c= Renault, ac>ionarul ma+oritar al #acia, a decis pe 11 martie 2006 sa nu
distriuie dividende ?n contul e4erci>iului 200/, >inBnd cont de nivelul deficitelor
anterioare @i de importan>a investi>iilor, dar se distriuie 6,16 milioane lei din rezultatul
net c=tre salaria>i, su forma unei prime de 700 de lei, care va fi acordat= ?n luna mai
2006.
Fn 200/, ?ntr-un conte4t economic dificil, marcat de criza financiar= interna>ional=,
vBnz=rile #acia au crescut cu /,) % fa>= de anul 2007, pBn= la 2)6.66* ve2icule.
-proape doua treimi din vBnz=ri au fost realizate la e4port. Fn ceea ce prive@te
produc>ia, aceasta a atins cifra record de 2*2.*11 unit=>i, din care
22/.*71 autoturisme @i 1).6** ve2icule utilitare.
Pe modele, repartizarea volumelor a fost urmatoareaK Lo!an $CI - //.617 unit=>i,
Lo!an erlin= - /).)71 unit=>i, Sandero - 16.1*) unit=>i, Lo!an Ian - 7.1*1 unit=>i,
Lo!an Pic<-"p - 6.*0) unit=>i.
Pe timpul crizei
Cifra de afaceri pro!nozat= a fost o>inut= azBndu-ne pe pre>ul mediu al
modelului la care ar putea fi comercializat fiecare din cele /0 de modele produse
suplimentar ?n fiecare zi. -ceast= valoare a cifrei de afaceri cre@te ?n primii ) ani cu rata
de cre@tere sustenail=, @i apoi r=mBne constant=. Costurile au inclus cuantumul
c2eltuielilor salariale, cu materiale @i materi iprime precum @i cu utilit=>ile necesare
unei desf=@ur=ri a activit=>ii. %nvesti>ia curenta se va amortiza ?n 10 ani, liniar.
12
nc= din primul an investi>ia !enereaz= profit pentru companie. -cest profit cre@te
o dat= cu cre@terea cifrei de afaceri ?n urm=torii doi ani, urmBnd ca, pentru restul
perioadei, s= fie constant. -cest fapt este unul pozitiv, @i ?ncura+ator pentru companie,
c=ci profitul pozitiv induce un cas2-floC disponiil pozitiv.
#up= ) ani investi>ia se revinde, deoarece modelul Sandero nu va mai avea
aceea@i c=utare.
Rata intern= de rentailitate este suficient de mare, @i este superioar= ratei de
rentailitate de pe pia>a financiar=,deci putem concluziona ?n mod clar, faptul c=
investi>ia este una care ar aduce profit companiei.
n continuare am luat ?n calcul dou= alte scenarii posiile, unul pesimist @i altul
optimist.
n func>ie de starea economic= viitoare @i de mar+a de eroare asociat=
previzion=rii asupra cererii de #acia Sandero,am fundamentat un scenariu pesimist ?n
care cre@terea cifrei de afaceri ?n primii ) ani ar fi de 1*%, urmat= de o sc=dere a
acesteia ?n anii urm=tori, pBn= la vinderea investi>iei cu 2% pe an. Pe de alt= parte,
scenariul optimist prevede o cre@tere ?n primii ) ani a cifrei de afaceri cu 7N-81/% @i apoi
o cre@tere constant= de 2% anual.
.! Profitul
nainte de criz(
ProducAtorul -utomoile #acia @i-a pulicat ilan>ul pe 200/. -cesta aratA dupA cum
urmeazAK cifra de afaceri ?nre!istratA este de 7,6* miliarde lei 72,07 miliarde euro8, cu o
cre@tere ?n lei de 10%, fa>A de nivelul de 6,6) miliarde lei 72,0/ miliarde euro8, atins ?n
2007.
Celor neoi@nui>i cu interpretarea unor astfel de date statistice le spunem cA facem noi
aceastA treaA pentru a le prezenta, nu lucruri scoase ?n fa>A de companie, ci e4act
ceea ce aceasta dore@te sA lase mai la urmA.
1)
Fn acest spirit, continuAm prin a oserva cA, de@i cifra de afaceri e4primatA ?n lei a
crescut, profitul net a scAzut la +umAtate ?n compara>ie cu anul 2007, pBnA la 222
milioane lei 760 milioane euro8.
Cauzele pentru asemenea rezultate sunt cBt se poate de diverse. Prima @i cea mai
importantA este le!atA de scAderea comenzilor provocatA de cererea ?n scAdere de
automoile, determinatA @i ea de lipsa de finan>are e4istentA ?n pia>A din cauza crizei
economice @i financiare !loale. E lun! @i complicat dar asta s-a ?ntBmplat.
-ceste lucruri au determinat mai departe nemul>umirile salaria>ilor ce lucreazA ?n
industria auto din RomBnia @i care sunt intim le!a>i de cei de la #acia.
-stfel cA, ?n prima parte a anului, salaria>ii furnizorului de toe Coturi @i cei ai
furnizorului de cala+e Leoni de pe platforma de la $ioveni au intrat ?n !revA oprind
produc>ia @i perturBnd activitatea -utomoile #acia.
La scurt timp, ?n luna martie, cea mai mare parte a salaria>ilor #acia intrA @i ei ?n !revA
!eneralA, pierderile companiei ridicBndu-se, potrivit estimArilor oficialilor #acia, la circa
1) milioane de euro. SA nu uitAm produc>ia nerealizatA care, pe perioada !revei, a fost
de aproape 200 milioane de euro.
"lterior, produc>ia a fost opritA ?ncA o lunA @i +umAtate, pBnA la sfBr@itul anului trecut, iar
an!a+a>ii cu contract de muncA pe duratA determinatA au fost disponiiliza>i. Fn
decemrie 200/, #acia a comercializat ).622 de ma@ini pe pia>a din RomBnia, ?n
scadere cu 11% fa>A de nivelul ?nre!istrat ?n decemrie 2007.
Pre>ul incrediil de mare al petrolului 7reamintim cA la mi+locul lunii iulie 200/ arilul de
petrol a atins recordul istoric de 1*7 dolari8 a determinat oamenii sA se !BndeascA dacA
?n aceste condi>ii, odatA cumpArBnd o ma@inA, o sA-@i poatA mai departe permite sA
mear!A cu ea.
n timpul crizei
La doi ani de cBnd pe fondul crizei economice mondiale #acia raporta o ?n+umAtA>ire a
profitului, ?ntr-o perioadA ?n care mul>i dintre constructorii auto de volum ?nre!istrau
pierderi. Constructorul auto de la $ioveni a raportat un nou nivel ma4im pentru cifra de
afaceri, de peste 2,7 miliarde de euro ?n 2010.
-tin!erea acestui rula+, ?n cre@tere cu aproape )0% fa>A de anul anterior, vine pe fondul
ma+orArii produc>iei la un nivel record de peste )*1.000 de unitA>i, apropiat de
capacitatea ma4imA de )10.000 de ma@ini a uzinei. -proape 60% din ma@inile produse
la $ioveni au fost e4portate cAtre principala pia>A a #acia - Europa de Iest, ?n frunte cu
9ran>a @i ,ermania, motorul principal fiind S"I-ul #uster, a cArui produc>ie a depA@it
pra!ul de /0.000 de unitA>i ?n @apte luni.
1*
/5aptul ca vanzarile noastre sunt in crestere de%onstreaza ca piata are nevoie de ast$el de %asini'
cu un raport pret"calitate opti% si adaptat noilor realitati. Ma astept ca in aceste conditii' vanzarile
Dacia sa urce substantial pe ter%en scurt si %ediu' in special pe %odelul *andero' unul adaptat
pre$erintelor europenilor/' considera *troe.
<icepresedintele Dacia precizeaza insa ca totul depinde de conditiile pietei. #are nu sunt toc%ai
bune si tind sa se inrautateasca. #el putin in (o%ania' producatorul ro%an s"a trezit ca trebuie sa
$aca $ata' pe langa concurenta cu %odelele straine' unor proble%e pe care nu le anticipa.
Fn condi>iile ?n care e4porturile au a+uns sA ocupe aproape ?ntrea!a capacitate de pro-
duc>ie a uzinei, profitailitatea acesteia a scAzut ?n ultimii patru ani, la aproape 1/0 de
euro per ma@inA ?n 2006 pentru a urca ?n 2010 la pu>in peste 200 de euro per automoil
produs.
Spre compara>ie, ?n 2007, anul ?n care pia>a localA s-a apropiat de nivelul ma4im de
)70.000 de autove2icule, -utomoile #acia a avut un profit net de peste 1)2 de
milioane de euro, adicA un cB@ti! de aproape 600 de euro per ma@inA, potrivit calculelor
D9.
Revenirea pe un trend ascendent a profitului #acia vine la mai pu>in de un an de cBnd
Renault va ?ncepe produc>ia la cea de-a treia uzinA a mArcii din $aroc.
-utomoile #acia va plAti ?n acest an celor 11.000 de an!a+a>i salarii ?n valoare totalA
de aproape nouA milioane de euro, adicA ?n medie 610 de euro per an!a+at. -n!a+a>ii
-utomoile #acia au o>inut ?n luna martie o ma+orare salarialA de 260 de lei ?n cazul
muncitorilor califica>i, reprezentBnd o cre@tere medie de 1)% ?n urma ne!ocierilor dintre
administra>ie @i sindicat. Profitul per an!a+at a ?nre!istrat o cre@tere de aproape 21% ?n
2010 fa>A de 2006, la 1.110 de euro 7*)0 euro3lunA8, dar cu mai ine de 10% su nivelul
atins ?n 2007.
0! ituaia pe pia( a ntreprinderii n comparative cu alte
ntreprinderi produc(toare de 2unuri similare
11
#acia se pozitioneaz= pe se!mentul ,,loC-cost(.
nainte de a deveni un adversar puternic pentru mArci precum C2evrolet,
;:undai, Oia sau S<oda, #acia face concuren>A c2iar cole!ilor de !rup. C2iar dacA
marca Renault are ?n aceastA perioadA oferte foarte tentante, atBt pentru modelul
S:mol, cBt @i pentru Clio %%%, care pot fi ac2izi>ionate cu pre>uri ce pornesc de la
7.*0) euro, respectiv, 6.000 de euro, incluzBnd aici @i prima de casare oferitA prin
Pro!ramul Rala, aceste promo>ii sunt doar temporare, iar pe termen lun!, #acia
pare a avea cB@ti! de cauzA. Con@tien>i de situa>ia creatA, cei de la Renault
pre!Atesc lansarea ?n Europa de Est a unui nou S:mol, complet modificat. La fel
ca @i celelalte modele ale mArcii franceze, acest ve2icul va cre@te ?n !amA prin
modificAri ma+ore de ordin estetic @i suplimentAri ale dotArilor, astfel ?ncBt sA se
diferen>ieze cBt mai mult posiil de Lo!an. PBnA atunci ?nsA, vBnzArile Renault
S:mol vor avea proail destul de mult de suferit.
Ca urmare a vBnzArilor ?n continuA scAdere, importatorii de automoile dinRomBnia
lanseazA oferte fArA precedent, ma@inile noi ?ncepBnd sA rivalizeze cucele second-2and la
capitolul pre>uri. %mportatorii vin cu reduceri de pBnA la*.000 de euro sau cu asi!urAri
!ratuite pentru a redresa situa>ia.
6.Efectele crizei la nivelul intreprinderii
Industria auto din ro%=nia ce reprezintF aproape 1!1 din DIB' pare sF $ie unul dintre
cele %ai a$ectate sectoare de criza econo%icF Gn condi3iile Gn care %arile co%panii pentru
care (o%=nia produce piese Hi auto%obile GHi restr=nga activitatea.
Uzina Dacia a si%tit din plin e$ectele crizei econo%ice %ondiale' /#a ur%are a degradFrii situa3iei pe
pie3ele auto' at=t la e,port c=t %ai ales pe principala sa pia3F' (o%=nia' situa3ie care risca sF se
16
prelungeascF pentru a nu creHte stocurile' Dacia este nevoitF sF GHi GntrerupF produc3ia Gn perioada !
noie%brie"0 dece%brie !!&.
IBnz=rile #acia pe pia>a local= au c=zut cu 12,)% ?n noiemrie, de la 6,/10 de
unit=>i la *.66/ ve2icule, declin record pentru constructorul auto. #up= primele
unsprezece luni livr=rile au coorBt cu 1),1% comparativ cu aceea@i perioad= a anului
trecut, de la 6).762 ma@ini la /1.067 autove2icule.
#in cauza sc=derii cererii, atBt pe pia>a intern=, cBt @i ?n statele ?n care #acia
e4port=, activitatea uzinei de la $iovei a fost oprit= pe )0 @i )1 octomrie 200/, ?n 1) @i
1* noiemrie 200/, precum @i ?n perioada 20 noiemrie - 7 decemrie 200/. #acia a
reluat lucrul luni, insa +oi, 11 decemrie, produc>ia va fi din nou sistat=, pBn= ?n 11
ianuarie 2006. PConform Contractului Colectiv de $unc= al #acia pe 200/, salaria>ii
care vor r=mBne la domiciliu ?n @oma+ te2nic vor fi remunera>i cu /1% din salariul total
rut. -ce@tia vor eneficia de tic2etele de mas=, acordate ?n avans, pentru zilele de
@oma+ te2nic din luna decemrie, precum @i de prima de Cr=ciun ?n valoare de *10 leiP,
se arat= ?ntr-un comunicat al #acia.
'4!5(suri anti-criz( si propuneri
Strategia producatorului autohton de automobile pentru contracarera efectelor
crizei se bazeaza pe doua axe majore, prima dintre acestea fiind responsabilitatea
directa a constructorului, iar cea de a doua fiind responsabilitatea autoritatilor
17
publice din Romania, a declarat directorul general al Automobile Dacia SA, rancois
ourmont!
"rodusele! In aceasta privinta' co%pania bene$iciaza de o ga%a $oarte tanara de ve)icule
ceea ce"i per%ite prezenta nu doar pe piata interna ci si la e,port. 5our%ont a e,plicat acest
lucru prin $aptul ca in cursul acestui an trei s$erturi din productie vor %erge la e,port $ata de doua
trei%i anul trecut.
Obiectivul de extindere pe noi piete' cu aButorul unor produse si %otorizari noi ast$el incat
autove)iculele Dacia sa $ie co%ercializate in peste 2! de piete internationale.
#resterea calitatii produselor realizate de Dacia prin ceea ce insea%na calitatea e$ectiva
a %asinilor' prestatia acestora si pretul o$erit.
n ceea ce prive@te m=surile ,uvernului de suspendare a ta4ei de
poluare, de triplare a ta4ei de ?nmatriculare @i de reluare de la 1 ianuarie 2006 a
pro!ramului PRalaP prin unit=>ile Remat pentru 10.000 de ma@ini, 9ourmont a declarat
c= deciziile Psunt de natura s= re!leze una din cele doua cauze care au provocat
c=derea pie>ei de automoile din RomBniaP.
#irectorul !eneral al uzinei #acia din $ioveni a mai precizat c= pia>a de automoile din
RomBnia a sc=zut ?n luna noiemrie 2010 cu 10%, iar #acia a vBndut ?n aceast=
perioad= Ppu>in peste *.000 de unit=>i ?n RomBnia, fa>= de aceea@i perioad= a anului
trecut, iar comenzile au tendin>e descresc=toareP.
P"n prim motiv ar fi invazia de ve2icule second-2and al c=ror num=r se ridic= la 10.000
@i ?n al doilea rBnd a ap=rut dificultatea clien>ilor de a o>ine un credit ancar.
Constat=m o sc=dere rutal= a pie>elor de automoile din Europa @i, de@i avem o cot=
de pia>= ?n cre@tere, aceast= sc=dere a pie>elor europene de automoile ne influen>eaz=
@i pe noi ?n mod ne!ativP, a mai declarat 9rancois 9ourmont.
). "tilizarea internetului ca mi+loc de cumpArare ceea ce ar avea ca efect reducerea
c2eltuielilor de distriu>ieJ
*. "tilizarea mar<etin!ului viral personalizat. Fn func>ie de zona !eo!raficA unde
se aflA utilizatorul s-ar putea face reclamA adaptatA specificului.
1. 9acilitA>i financiareK
Q Practicarea cumpArArii ?n rate. "n avans pentru ?nceput @i apoi un an de !ra>ie
care sA ofere posiilitatea cumpArAtorului de a-@i proiecta ratele viitoare.
1/
Q Practicarea sistemului Ru: ac<( ?n anumite condi>ii. Posesorii care de>in un
model #acia @i doresc sA-l ?nlocuiascA cu o variantA mai recentA sA poatA preda firmei
automoilul @i contra unei diferen>e de pre> sA poatA cumpAra modelul dorit. -utomoilul
vec2i va putea fi revBndut de firmA altor persoane care doresc un automoil #acia dupA
ce s-au realizat eventuale retu@uri @i remedieri. Pentru a fi atractiv #acia ar urma sA
acorde @i acestor automoile o perioadA de !aran>ie.
Q -cordarea unui discount pentru cumpArAtorii care ac2izi>ioneazA un automoil
prin pro!ramul RRala( @i care fac dovada cA au casat un model #acia, mAsurA care are
scopul de a fideliza clien>ii vec2iJ
6. FmunAtA>irea site-ului propriu #acia pentru a-l face mai atractiv @i mai
prietenos prinK
Q "tilizarea anima>iei ?n prezentarea modelelor @i caracteristicilor te2niceJ
Q Fnso>irea vizionArii de un fundal muzical @i comentarii ?n lima romBnAJ
Q Prezentarea unor clipuri cu modelele selectate de utilizator care sA prezinte
detaliile referitoare la interior, >inuta de drum
Q Prezentarea )# a interiorului, porta!a+ @i compartimentul motorJ
Q #etalierea performan>elor modelelor #acia ?n diferite re!imuri de utilizareJ
Q Sfaturi utile posesorilor de autoturisme #aciaJ
Q %nforma>ii @i noutA>i ?n domeniul le!isla>iei rutiereJ
Q -cordarea unor premii navi!atorilor pe site-ul #acia dupA anumite criterii
prestailiteJ
7. Cre@terea capacitA>ii de adaptare @i sc2imare la cerin>ele clien>ilor prinK
Q 9aricarea unor serii limitate cu performan>e @i ec2ipAri superioare. #e
asemenea ?munAtA>irea interiorului prin comenzi la volan @i tapi>erie din piele ar putea
constitui un avanta+ ?n plus pentru atra!erea unei cate!orii de clien>i mai e4i!en>i.
-ceste automoile ar avea culori distincte care sA nu se re!AseascA pe variantele de
serie.
16
''!"oncluzii
-nalizBnd rezultatele anilor anteriori, precum @i situa>ia economic= anterioar=,
consiliul de conducere al ?ntreprinderii '#acia !roup Renault( a anticipat perspectivele
pentru perioada urmatoare @i a 2ot=rBt c= pe lBn!= tipurile de ma@ini faricate pBn= ?n
prezent 7cu vBnzare mai redus=8 s= pun= spre faricare noi variante de tipuri de
autoturisme, estetic realizate cu performan>e ridicate, cu un consum de caruran>i mai
mici 7avBnd ?n vedere cre@terea pre>urilor caruran>ilor 8, la pre>uri de cost sc=zute care
s= atra!= interesul cump=r=torului.
Pentru acestea, s-au propus 7in func>ie de eneficiile realizate8K p=strarea
?ntre!ului personal an!a+at, m=rirea salariilor, noi parteneriate precum @i ?mun=t=>irea
condi>iilor de munc= a acestora.
Percep>ia posesorilor de automoile #acia despre re>eaua Service. Re>eaua de
ateliere service unde se realizeazA reviziile periodice, repara>iile ?n termenul de
!aran>iei sau post !aran>ie a fost analizatA din perspectiva calitA>ilor lucrArilor efectuate
pentru a surprinde eventualele deficien>e care pot dAuna ima!inii mArcii #acia.
%ma!inea atelierelor service este aceea a unei dotAri corespunzAtoare dar serviciile
oferite treuiesc ?munAtA>ite. Percep>ia este net inferioarA aprecierilor referitoare la
re>eaua de distriu>ie @i de aceea producAtorul #acia treuie sA ac>ioneze ?n continuare
pentru a ?munAtA>i aceste servicii.
-naliza preferin>elor cumpArAtorilor ?n func>ie de model @i motorizare. Studierea
acestor aspecte scoate la luminA ?nclina>ia cumpArAtorilor pe se4e @i venituri spre
anumite modele @i motorizAri astfel uzina #acia avBnd la dispozi>ie aceste informa>ii ?@i
poate pro!rama farica>ia viitoare >inBnd cont de aceste preferin>e. #e asemenea
aceste informa>ii con+u!ate cu vBnzArile diferitelor modele pot fi folosite pentru
identificarea ciclului de via>A al modelelor e4istente.
5endin>e @i previziuni ale vBnzArilor de automoile #acia pentru perioada 2011-
2012. 9ArA ?ndoialA previziunile @i tendin>a vBnzArilor sunt de un real interes pentru
firma #acia @i construc>ia unei astfel de pro!noze este de dorit a se realiza cBt mai
20
precis ?nsA multitudinea de factori ce pot intervine ulterior pot sA sc2ime tendin>a ?ntr-
un sens sau altul. 9olosindu-se metoda re!resiei s-au construit previziuni pentru pia>a
internA, pentru e4port @i totalul activitA>ii de vBnzare de automoile #acia. Prin acest
instrument s-a constatat cA tendin>a de re!res a pie>ei interne se confirmA @i pentru
perioada urmAtoare ceea ce conduce la ur!entarea adoptArii de mAsuri suplimentare de
revi!orare a vBnzArilor.
Pia>a e4ternA prezintA o tendin>A favorailA ?nsA treuiesc cucerite noi pie>e ?n
Europa @i ?n alte state noneuropene.
')!Ane6e
85odele de autoturisme Dacia9

Dacia '+'4 Dacia :o$an

#acia Lo!an Ian #acia Sandero
21
#acia #uster
5ana$erii Dacia

SacTues C2auvet 9rancois 9ourmount
22
Constantin Stroe
',! 7i2lio$rafie
$$$!napocane$s!ro
;ttp:<<===!dacia$roup!com<vanzari<
;ttp:<<===!realitatearomaneasca!ro<content!p;p>
c?articole@idAcate$orie?,@articolAid?'4+'1@article?sefulBdaciaBpre$atesteBpent
ruBprimavaraBnoiBmasuriBanticriza
;ttp:<<$andeste!or$<$eneral<criza-financiara-mondiala-un-fenomen-ciclic<'10-
;ttp:<<===!ziare!com<articole<crizaBeconomicaBromania
;ttp:<<===!smartauto!ro<stire<+).<Dacia-a-inc;eiat-un-parteneriat-cu-Astra!;tml
2)
;ttp:<<===!dacia$roup!com<vanzari<>Cear?)441
;ttp:<<===!zf!ro<companii<dacia-la-finalul-celui-mai-2un-an-productia-record-a-
readus-profitul-pe-un-trend-ascendent-in-timp-ce-vanzarile-au-trecut-de-)-0-
miliarde-de-euro-1'0044+
;ttp:<<profs!info!uaic!ro
;ttp:<<===!capital!ro<detalii-articole<stiri<evolutie-financiara-contrastanta-a-celor-
doi-mari-producatori-de-automo2ile-din-romania-'-'133!;tml
;ttp:<<===!informatiiauto!ro<dacia-lo$an-van-o-noua-ofensiva-pe-piata-
ve;iculelor-utilitare-sid113!;tml
;ttp:<<===!promotor!ro<masini-noi<ne=s<porti-desc;ise-pentru-dacia-sandero-
)0)-41+
===!scri2d!com
2*