In definirea dreptului se confrunta nu numai opiniile strict juridice, ci si cel

e din domeniile cunoasterii filozofice, sociologice, istorice, economice, axiolo

gice, antropologice, etice.
Varietatea definitiilor dreptului este determinata indeosebi de pozitia pe care
se situeaza cel care o formuleaza, de domeniul cunoasterii caruia ii apartine. T
otodata, diversitatea definitiilor mai este conturata si de pozitia ideologica s
au doctrinara, de curentul istoric pe care-l reprezinta teoreticianul, fapt ce s
e reflecta in accentul pus pe unul sau altul dintre elementele ce intra in sfera
definitiei.
Se discuta astfel despre drept ca un ansamblu de norme ce reglementeaza relatiil
e sociale, ca rezultat a unei conventii (contract) prin care suveranitatea nelim
itata are legitimitate in dreptul individual (natural) delegat de fiecare indivi
d, ca instrument de represiune a statului; ansamblul prescriptiilor investite la
nevoie cu forta de constrangere a statului etc.
In modernism si postmodernism, se disting trei orientari principale:
a.1. Orientarea filozofica;
a.2. Orientarea sociologica;
a.3. Orientarea formal-normativista;
a.1.In orientarea Filozofica : cu titlu de exemplu
Immanuel Kant : "Dreptul este totalitatea conditiilor in care vointa libera a fie
caruia poate coexista cu vointa libera a tuturora, in conformitate cu o lege uni
versala a libertatii";
Mircea Djuvara (tot pe optica lui Kant si a succesorilor) - Dreptul- "norma neco
nditionata de conduita rationala referitoare la faptele externe (exterioare) ale
persoanelor in contact cu alte persoane";
Eugeniu Sperantia - Dreptul - "un sistem de norme sociale destinate ca printr-un
maximum de justitie realizabila sa se asigure un maximum de sociabilitate intr-
un grup social determinat";
Karl Marx- Dreptul - "vointa clasei dominante ridicata la rangul de lege"; sau,
dreptul comunist: "vointa maselor ridicata la rangul de lege" (inspiratie din Fe
uerbach);
Hayek- desi nu este preocupat de o definire a dreptului, vorbind despre supremat
ia dreptului- ca principiu ce caracterizeaza un stat liber, intelege prin drept
sistemul de "reguli fixate si anuntate in prealabil, prin care se limiteaza arbi
trariul in aplicarea fortei coercitive a statului";
J. Rawls - "dreptatea reclama o libertate egala iar dreptul este masura acestei
libertati" etc.
a.2. In orientarea formal-normativista:
Jean Louis Bergel- Dreptul: "ansamblul regulilor de conduita, intr-o societate,
mai mult sau mai putin organizata, care reglementeaza raporturile sociale si a c
aror respectare este asigurata, la nevoie, prin constrangere publica";
Andr Hauriou- Dreptul: "un ansamblu de precepte de conduita stabilite in forma de
reguli obligatorii si destinate a face sa domneasca intre oameni, traind in soc
ietate, ordinea si justitia".
Gaston Jze- "Dreptul unei tari este ansamblul regulilor judecate ca bune sau rele
, faste sau nefaste, care la un moment dat sunt aplicate efectiv de catre practi
cieni sau tribunale".
a.3. In orientarea sociologica:
Juristul francez Lon Duquit: "linia de conduita care se impune indivizilor in soc
ietate, respectarea careia fiind considerata la un moment dat de catre societate
ca o garantie a interesului comun si a..