Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA LIBERA INTERNATIONALA DIN MOLDOVA

FACULTATEA ,,STIINTE ECONOMICE


CATEDRA ,,MANAGEMENT SI MARKETING
SPECIALITATEA ,,CONTABILITATE



TEMA: ECHILIBRUL MONETAR. INFLATIA.




A ELABORAT: BRAGA TATIANA
A CONTROLAT: GAMURARI V.
Prin echilibrul economic se intelege situatia de stabilitate a
ansamblului economic. Deci echilibrul ar insemna trecerea
de la o situatie economica la alta, dar fara modificari brusce
care sa perturbe activitatea economica. Echilibrul poate fi
impartit in echilibru monetar, echilibrul al pietelor bunurilor
de consum, echilibrul fortei de munca, etc.
Daca ne referim la echilibrul monetar, atunci starea de
dezechilibru a acestuia capata forma inflatiei.
Inflaia reprezint fenomenul de cretere continua si
generala a preturilor sau o scadere a puterii de cumparare a
banilor din economie. Fenomenul de crestere al preturilor se
manifesta datorita dezichilibrului dintre cererea de moneda
din economie si masa monetara aflata in circulatie.
Se cunosc mai multe forme ale inflatiei. Din punct de vedere al
intensitatii intilnim:

inflatia moderata caracterizata printr-o crestere medie anuala a
preturilor marfurilor si serviciilor de 3% - 4% care duce la
deprecierea lenta si progresiva a banilor, fara zguduiri economice.
inflatia deschisa in care cresterea anuala a preturilor este intre
5% si 10% si este insotita de cresteri economice mai reduse.
inflatia declarata, in care preturile cresc anual cu 10%-15%.
inflatia galopanta, in care preturile si tarifele cresc annual cu mai
mult de 15%, provocand mari dezechilibre economice si sociale.
hiperinflatia, forma cea mai periculoasa si excesiva a inflatiei la
care preturile cresc la intervale scurte de timp, antrenand
dezechilibre generale in economia nationala.
dezinflatia se manifesta prin incetinirea durabila si
autointretinuta a ritmului de crestere a nivelului general al
preturilor
Dup ateptrile inflaioniste ale agenilor economici:
1. inflatie anticipata;
2. inflatie neanticipata.
O inflatie ce a fost corect anticipata de catre agentii
economici nu le afecteaza in mod major deciziile de
productie, deci numai o inflatie neaticipata are efecte reale
in economie afectind productia si ocuparea fortei de munca.
Dupa cauzele inflatiei avem:
1.Inflatie prin cerere;
2.Inflatie prin costuri.
Inflaia prin cerere este considerat un rezultat al excesului
cererii globale de bunuri si servicii.
Inflatia prin costuri se datoreaza modificarilor functiei
ofertei globale.
Fiind un fenomen deosebit de complex, inflatia se poate
masura si ilustra prin utilizarea simultana a mai multor
inidici si indicatori, fiecare din acestia evidentiind o
anumita fateta a inflatiei. Cei mai importanti sunt:
diferenta dintre cerere si oferta reala de marfuri,
bunuri si servicii;
indicele general al preturilor;
indicele preturilor de consum;
indicele costului vietii;
scaderea de cumparare a banilor pe piata interna
si cea externa;
depasirea de catre masa monetara in circulatie a
produsului national.
Cauzele inflatiei:
Adesea inflatia este explicata doar prin emisiunea
excesiva de semne banesti (inflatia prin moneda). Un
economist american afirma ca inflatia este legata mai
ales de oferta de moneda, suplimentarea acesteea
decurgind din deciziile agentilor economici specializati
in sensul sporirii activelor lor (bani de credit).
Un loc aparte ocupa acele conceptii care considera drept
cauza principala a inflatiei insuficienta productiei
(inflatia prin oferta). Sporirea veniturilor, indeosebi a
salariatilor, nu este compensata printr-o crestere
corespunzatoare a productivitatii. Apare, astfel o
penurie de bunuri materiale si de servicii. Specialistii
numesc un asemenea dezichilibru inflatie reala.
Statul poate influena n sensul depirii inflaiei exercitnd
msuri antiinflaioniste de ordin strategic sau de ordin tactic.
Msuri de ordin strategic:
+ diminuarea cererii, stimularea dezvoltarii productiei de
marfuri de consum si de servicii, modificandu-se structura
economiei nationale, ridicandu-se eficienta economica;
+ aplicarea unei politici monetare juste de lung durat,
orientat spre frnarea creterii masei monetare i a
preurilor i nsoit de procesele de etapizare a economie,
de demonopolizare i de extindere a infrastructurii de pia;
+ reducerea deficitului bugetar (prin reducerea cheltuielilor
publice sau prin majorarea impozitelor);

Msuri de ordin tactic:
+ marirea continua a volumului ofertei pe baza aplicarii unui
sistem de impozitare favorabil producatorilor;
+ privatizatrea proprietatii de stat, ceea ce ar contribui la
procurarea de actiuni in intreprinderile private i la
realizarea cererii;
+ marirea dobanzii pentru depunerile banesti ale populatiei
in casele de economii, dobanda care nu trebuie s fie mai
mic dect ritmul de cretere al preurilor;
+ majorarea volumului mrfurilor de comsum de import,
ceea ce ar frna n mare msur inflaia;
+ realizarea reformei bneti i stoparea devalorizrii
monetare;

Republica Moldova a cunoscut fenomenul inflaiei din anul 1991, odat
cu destrmarea URSS i prbuirea sistemului economic centralizat. n
condiiile intensificrii proceselor inflaioniste BNM a avut misiunea de
a satisface necesitaile crescnde ale economiei i obligaiea de a efectua
controlul asupra ritmului de cretere a masei monetare, pentru a atenua
influena factorilor monetari asupra inflaiei. Aprofundarea instabilitii
economice, reducerea volumului produciei, sincoparea relaiilor
economice cu fostele republici ale URSS au imprimat politicii monetar
creditare, promovate de catre BNM, orientarea spre atingerea balanei de
msuri antiinflaioniste cu caracter monetar i soluii de a stopa scderea
produciei.
Rata inflatiei pentru anul 2010 a constituit 8.1 %, iar in 2011 preurile la
produsele alimentare au crescut cu 6,5%, iar la produsele nealimentare cu
2%. Tarifele la serviciile prestate populaiei s-au majorat cu 7,1%. Pentru
anul 2011, BNM prognozeaz o rat a inflaiei de 8,4%.
V MULUMESC PENTRU
ATENIE!

S-ar putea să vă placă și