Sunteți pe pagina 1din 8

Tema nr.

1 Teoria generala a impozitelor si taxelor


Plan:
1. Definitia si trasaturile specifice ale impozitului
2. Clasificarea impozitelor
3. Definitia si trasaturile caracteristice ale taxelor
4. Clasificari ale taxelor
5. Rolul si functiile comune ale impozitelor si taxelor
6. Principiile impunerii
. !lementele "eterminante ale impozitelor#taxelor
Politica fiscal$ %n "omeniul afacerilor
Dreptul statului de a reglementa un sistem de impozitare. Elementele definitorii ale veniturilor publice fiscale. Principiile
impunerii. Metode de evitare a dublei impuneri. Combaterea evaziunii fiscale componenta a politicii fiscale a statului
Dreptul "e a reglementa sistemul "e impunere
n decursul timpului, n literatura de specialitate, au fost studiate mai multe teorii n legtur cu dreptul
statului de a reglementa un sistem de impunere, teorii dintre care amintim pe cea organic, cea a
contractului social, cea a ecivalen!ei "i cea a sacrificiului.
# Teoria organic$, fundamentat de ctre g$nditori de frunte ai filozofiei clasice germane %egel, &icte,
'celling sus!ine c (statul s)a nscut din ns"i natura omeneasc*, iar dreptul de impunere reprezint un
(produs necesar dezvoltrii istorice a popoarelor*.
# Teoria contractului social a fost ntemeiat de ctre +omas %obbes ,-.//)-0123 n 4eviatan ,-0.-3,
continuat "i dezvoltat de ctre 5ean)5ac6ues 7ousseau ,-1-8)-1//3 n Contractul social. Potrivit acestei
teorii, contractul social reprezint o form de asociere ideal a indivizilor, care nu se mai supun unii altora
prin coerci!ie sau domina!ie, ci numai statului, ca e9presie suveran a voin!ei generale. Cet!enii sunt de
acord s renun!e la o parte din libert!ile lor, fc$nd, n acela"i timp "i sacrificii de ordin material ,plata
impozitelor3, iar statul garanteaz realizarea anumitor activit!i. n contractul social, dreptul formal al
statului de impunere apare ca rezultat al unei n!elegeri ntre stat "i
contribuabili.
# Teoria ec&i'alen(ei ,teoria scimbului sau teoria intereselor3 a fost formulat de ctre :dam 'mit "i
continuat de ctre Montes6uieu. :ceast teorie st la temelia sistemului n care impozitele "i gsesc
;ustificarea prin serviciile "i avansrile realizate "i garantate de stat, afirm$ndu)se, de e9emplu, c
(impozitele reprezint pre!ul serviciilor prestate de stat*.
# Teoria sacrificiului, a datoriei sau a solidarit!ii propune ca ra!iunea impozitului s fie ;ustificat prin
natura statului.Dreptul statului de a stabili "i percepe impozite apare ca o consecin! direct a obliga!iei sale
de a)"i ndeplini func!iile "i sarcinile. <mpozitul stabilit de stat este comparabil cu o datorie pe care o au
cet!enii pentru asigurarea e9isten!ei "i a condi!iilor de dezvoltare a ntregului corp social cruia i apar!in.
n acest sens, datoria contributiv a cet!enilor este analog cu datoria de cet!ean, distinct ns de datoria
fa! de !ar ,impozitul s$ngelui3, care reprezint o contribu!ie cet!eneasc av$nd caracter personal.
)aximele fun"amentale ale impunerii
Conform concep!iei economistului :dam 'mit ,-18=)-12>3, ma9imele fundamentale ale impunerii, ca
ansamblu de acte "i opera!iuni de stabilire a impozitelor, sunt urmtoarele?
)axima *usti(iei? (cet!enii fiecrui stat trebuie s contribuie la celtuielile guvernamentale at$t c$t le
permit facult!ile proprii, adic n propor!ia venitului pe care l realizeaz sub protec!ia statului*.
)axima certitu"inii? (impozitul fiecrui cet!ean trebuie s fie prestabilit "i nu arbitrar. n epoca
modern, cuantumul pl!ii trebuie s fie cert pentru contribuabil, ca "i pentru orice alt persoan*.
)axima como"it$(ii? (toate contribu!iile trebuie s fie pretinse la termenele "i urm$nd procedeul care este
mai convenabil contribuabilului*.
)axima economiei? (toate contribu!iile trebuie s fie stabilite de o manier care s scoat din buzunarul
cet!eanului c$t mai pu!in posibil fa! de ceea ce urmeaz s intre n trezoreria statului*.
+4. ,nter'en(ionismul fiscal
# Politica fiscal dispune de numeroase p$rgii de influen!are a proceselor economice, circumscrise
interven!ionismului statal. @ bun ilustrare a diversit!ii inter'en(iilor fiscale este dat de multitudinea
avanta;elor fiscale, destinate s favorizeze anumite categorii de personae sau s ncura;eze anumite
activit!i. Ele se acord sub forma e9onerrilor, deducerilor sau reducerilor fiscale "i vizeaz obiective
diferite? investi!ii productive, acizi!ionarea de locuin!e etc.
# @pus politicii fiscale interven!ioniste este politica fiscal$ "e neutralitate, care presupune ca impozitele
s nu influen!eze n nici un caz activitatea economic, investi!iile, scimburile comerciale etc.
# Teoria -e.nesist$ se circumscrie ca promotoare a unei fiscalit!i moderate, pentru stimularea
complementar a agen!ilor economici, afirm$nd necesitatea cre"terii celtuielilor publice n vederea
asigurrii relansrii economiei prin e9pansiunea cererii globale.Corespunztor acestei teorii, multiplicatorul
celtuielilor fiscale este superior multiplicatorului fiscal. Cu alte cuvinte, la o anumit cre"tere a
celtuielilor publice are loc o sporire mai accentuat a produsului intern brut dec$t dac s)ar produce printr)
o reducere de aceea"i valoare a impozitelor.
# !conomia ofertei se opune multiplicatorului AeBnesian, a9at pe stimularea cererii pe termen scurt. Ea
neag activitatea economic prin fluctua!ii ale celtuielilor publice. 'e remarc faptul c politica fiscal
fondat pe e9isten!a unei rela!ii multiplicative a produc!iei sau veniturilor globale nu "i atinge obiectivul,
put$nd avea ciar consecin!e nea"teptate "i nedorite. @biectivul de stabilizare pe termen scurt este pus sub
semnul ndoielii, urm$nd a fi substituit cu obiectivul (eliberrii* de
ofert.
Dreptul fiscal este o ramur$ a "reptului pu/lic.
# 7aporturile ;uridice fiscale se nasc n procesul colectrii impozitelor "i ta9elor, sau al administrrii
acestora. 0"ministrarea impozitelor 1i taxelor este o no!iune legal folosit de codul de procedur
fiscal, a crei arie de acoperire este ns mult mai larg, av$nd n vedere nu numai colectarea, dar "i
nregistrarea fiscal, declararea impozitelor, inspec!ia fiscal "i contenciosul fiscal.
# 2u/iect al impunerii este orice persoan fizic sau ;uridic ,de drept public sau privat3 care realizeaz
venituri ori de!ine bunuri impozabile ori ta9abile, denumita contribuabil. Principiul este
universalitatea impunerii, e9cep!ia fiind scutirea de la impunere, care trebuie s fie e9pres "i limitativ
prevzut de legea fiscal, niciun fel de e9tindere pe cale de interpretare nefiind admis.
# 3/iectul impunerii sunt at$t bunurile c$t "i veniturile considerate de legiuitor ca fiind impozabile ori
ta9abile.
# 7aporturile ;uridice fiscale sunt raporturi de drept public reglementate de norme de drept fiscale. &a! de
aceast concep!ie tradi!ionalist ns, legisla!ia "i practica au dezvoltat foarte mult "i aspectul pri'at al
dreptului fiscal. :stfel, n ciuda faptului ca titlurile statului care au ca obiect impozite "i ta9e sunt "i rm$n
titluri e9ecutorii, pentru a cror realizare nu este necesar interven!ia magistratului, totu"i e9ist mai multe
situa!ii n care tradi!ionalul caracter de drept public este atenuat de raporturi ;uridice n care egalitatea
pr!ilor "i ciar posibilitatea contribuabilului de a formula preten!ii de natur patrimonial asupra statului
modific semnificativ concep!ia tradi!ional cu privire la raporturile ;uridice fiscale.
# Contri/ua/ilul poate contesta orice act administrativ fiscal, orice act de e9ecutare, poate solicita
instan!ei suspendarea actului administrativ ori suspendarea e9ecutrii silite, poate cere statului despgubiri
pentru o impunere defectuoasa ori nelegal, are dreptul la rambursarea unor impozite ,cazul +.C.:.3 n
anumite situa!ii, poate sesiza organele ;udectore"ti cu privire la abuzurile administrative ale func!ionarului
fiscal sau poate ;ustifica ciar o ac!iune ;udiciar ntemeiat pe Conven!ia european a drepturilor omului
pentru nclcarea articolului - cu privire la dreptul de
proprietate.
1. 2. !lementele impozitelor#taxelor
4a stabilirea impozitelor "i ta9elor se determin urmtoarele elemente?
a3 obiectul impunerii materia impozabilD
b3 subiectul impunerii ,contribuabilul3 persoana specificat la art.. pct.83D
c3 sursa de plat a impozitului sau ta9ei sursa din care se acit impozitul sau ta9aD
d3 unitatea de impunere unitatea de msur care e9prim dimensiunea obiectului impozabilD
e3 cota ,cotele3 de impunere cuantumul unitar al impozitului sau ta9ei n raport cu obiectul
impozabilD
f3 termenul de acitare a impozitelor sau ta9elor perioada n decursul creia contribuabilul este
obligat s acite impozitul sau ta9a sub form de interval de timp sau zi fi9 a pl!iiD
g3 facilit!ile ,nlesnirile3 fiscale elemente de care se !ine seama la estimarea obiectului impozabil,
la determinarea cuantumului impozitului sau ta9ei, precum "i la ncasarea acestuia, sub form de?
) scutire par!ial sau total de impozit sau ta9D
) scutire par!ial sau total de plata impozitelor sau ta9elorD
) cote reduse ale impozitelor sau ta9elorD
) reducerea obiectului impozabilD
) amnri ale termenului de acitare a impozitelor sau ta9elorD
) e"alonri ale obliga!iei fiscale.
'cutirile specificate la articolele ==, =E "i =. "i cota zero la aplicarea +C: nu se consider facilit!i
,nlesniri3 fiscale.
,->3 <mpozitele "i ta9ele percepute n conformitate cu prezentul cod "i cu alte acte normative adoptate
n conformitate cu acesta reprezint surse de venituri ale bugetului de stat "i ale bugetelor unit!ilor
administrativ)teritoriale. <mpozitul privat se vireaz la bugetul de stat sau la bugetul unit!ii administrativ)
teritoriale, n func!ie de apartenen!a bunului. <mpozitul pe venit "i ta9ele rutiere ,n partea ce !ine de ta9a
pentru folosirea drumurilor de ctre autoveiculele nmatriculate n 7epublica Moldova3 reprezint surse
de reglementare a veniturilor sistemului bugetar. Pentru unitatea teritorial autonom cu statut ;uridic
special, surse de reglementare a veniturilor sistemului bugetar snt de asemenea ta9a pe valoarea adugat
,n partea ce !ine de ta9a pe valoarea adugat la mrfurile produse "i serviciile prestate de agen!ii
economici din unitatea autonom3 "i accizele la mrfurile ,produc!ia3 supuse accizelor, fabricate pe
teritoriul unit!ii date.
[Art.6 modificat prin Legea nr.267 din 23.12.2011, n vigoare 13.01.2012]
Capitolul 4,
Particularit$(ile 'eniturilor pu/lice
!lementele "efinitorii ale 'eniturilor pu/lice
!lementele comune 'eniturilor fiscale sunt urmtoarele?
F denumirea venitului fiscalD
F debitorul sau subiectul impuneriiD
F obiectul sau materia impozabilD
F unitatea de evaluareD
F unitatea de impunereD
F asieta sau modul de a"ezare a venituluiD
F perceperea ,ncasarea3 venitului fiscalD
F termenele de platD
F nlesnirile, drepturile "i obliga!iile debitorilorD
F rspunderea debitorilorD
F calificarea venitului fiscal.
1.Denumirea 'enitului fiscal
:ceasta este adecvat n raport de natura sa financiar)economic "i ;uridic? impozit, ta9, contribu!ie,
prelevare, vrsm$nt etc.
2.De/itorul sau su/iectul impunerii
Debitorul este reprezentat de o persoan fizic sau ;uridic care datoreaz, conform legii, o ta9, un impozit
sau este obligat la efectuarea unei anumite prelevri la bugetul statului.
n legtur cu plata propriu)zis a sumelor de bani ctre bugetul statului este necesar a fi facut distinc!ia
ntre subiectul impunerii ,debitor3 "i pltitorului acestuia.Regula o constituie faptul c aceea"i persoan are
dubl calitate? cea de debitor "i cea de pltitor. !xcep(iile de la aceast regul sunt determinate de cauze
tenice financiar)fiscale, atunci c$nd plata la buget se face de ctre alte persoane ,ter!i3 dec$t subiectul
impunerii ,de e9.? pentru oamenii de litere, art, "tiin!, impozitul pe venit este par!ial re!inut "i virat la
buget de ctre pltitorul de venit3.
3.3/iectul sau materia impoza/il$
Este reprezentat de veniturile sau bunurile impozabile ori ta9abile. Cenitul impozabil poate mbrca
diferite forme? beneficiul sau profitul societ!ilor comerciale, veniturile persoanelor fizice etc. Gunurile
impozabile se pot constitui n? cldiri, terenuri etc.
4.5nitatea "e e'aluare
Hnitatea de evaluare a venitului fiscal reprezint elementul care e9prim cuantumul unitar al acestuia n
raport cu baza sa de calcul. Cuantumul unitar al venitului se poate stabili n func!ie de posibilit!ile
tenice determinate, de obiectul "i de natura venitului, astfel? cota fi9 "i cota procentual ,propor!ional,
progresiv sau regresiv3.
5.5nitatea "e impunere
Este reprezentant de unitatea n care se e9prim obiectul sau material impozabil? leul ,n cazul
veniturilor3, metrul ptrat sau ectarul ,n cazul terenurilor3 etc.
6.0sieta sau mo"ul "e a1ezare a 'enitului
:sieta reprezint modalitatea de a"ezare a obiectului sau mrfii fiscale, identificarea subiectului "i a
materiei impozabile, evaluarea acesteia "i stabilirea cuantumului de plat. :"adar, prima opera!iune n
cadrul asietei o reprezint stabilirea obiectului impozabil, care const n cunoa"terea "i evaluarea materiei
impozabile. Practica financiar cunoa"te dou ci principale de evaluare a materiei impozabile? e'aluarea
in"irect$ ,bazat pe prezum!ie3 "i e'aluarea "irect$.
!'aluarea in"irect$ se poate realiza?
) Pe baza semnelor ,indiciilor3 e9terioare ale obiectului impozabil.
) Pe calea evalurii forfetare.
) Pe calea evalurii administrative.
!'aluarea "irect$ se poate face pe una din urmtoarele c$i?
) Pe baza declara!iei unei ter!e persoane.
) Pe baza declara!iei contribuabililor.
@ a doua opera!iune n cadrul a"ezrii impozitelor o constituie sta/ilirea cuantumului impozitului datorat
de o persoan fizic sau ;uridic. Dup modul de stabilire a impozitului datorat, impozitele se pot grupa n
impozite de reparti!ie "i impozite de cotitate.
.Colectarea 'enitului fiscal
ncasarea venitului fiscal reprezint realizarea efectiv a acestuia "i se poate face prin mai multe meto"e?
) Metoda pl!ii directe
) Metoda re!inerii "i vrsrii ,stopa;ul la surs3
) Metoda aplicrii de timbre fiscale.
6. Termenul "e plat$
+ermenul reprezint data la care sau p$n la care un anumit venit trebuie s fie vrsat la bugetul public.
+ermenul de plat se poate stabili?
) fie sub forma unui interval de timp ,an, trimestru, lun etc.3, situa!ie n
care scaden!a ,data limit3 este ultima zi a perioadei respectiveD
) fie sub forma unei zile de plat, situa!ie n care scaden!a coincide cu
termenul de plat.
7. 8nlesnirile9 "repturile 1i o/liga(iile "e/itorilor
'unt elemente expres i limitativ prev!te prin actele normative care reglementeaz venituri fiscale "i se
!ine cont de ele la evaluarea bazei de calcul, n stabilirea cuantumului venitului fiscal, precum "i la
ncasarea acestuia.
nlesnirile pot mbrca forma re"ucerilor9 scutirilor9 am:n$rilor 1i e1alon$rilor la plat acordate
de!intorului obiectului sau materiei impozabileD aceste nlesniri au ca scop stimularea valorificrii
anumitor resurse materiale, produc!iei unor mrfuri "i sporirea rentabilit!ii.
1;. R$spun"erea "e/itorilor
7eprezint aplicarea formelor rspunderii ;uridice administrative patrimoniale "i penale n cazurile n
care pltitorii sv$r"esc infrac!iuni sau contraven!ii n domeniul veniturilor fiscale.
11. Calificarea 'enitului fiscal
:ceast calificare se refer la stabilirea caracterului local sau central al venitului "i atribuirea prin lege.
3.,mpozitul contributia baneasca obligatorie si cu titlu nerambursabil, care este datorata in temeiul
legii la buget de catre persoanele fizice siIsau ;uridice in raport cu capacitatea lor contributive ,pentru
veniturile obtinute, bunurile pe care le poseda, marfurile care le produc siIsau distribuie, ori pentru
serviciile si lucrarile pe care le presteaza sau e9ecuta.3
0rticolul 6. <mpozite "i ta9e "i tipurile lor
,-3 "mpoit!l este o plat obligatorie cu titlu gratuit, care nu !ine de efectuarea unor ac!iuni
determinate "i concrete de ctre organul mputernicit sau de ctre persoana cu func!ii de rspundere a
acestuia pentru sau n raport cu contribuabilul care a acitat aceast plat.
Trasaturi: contributie baneasca, contributie obligatore, prelevare cu titlu nerambursabil ,desi se poate
evidential si reversibilitatea acestuia3, este datorat la buget conform dispozitiilor legale ,Jnullum
impositum sine legem*3, se datoreaza numai pentru veniturile realizate, bunurile detinute, marfurile
distribuiteIproduse, lucrarile, serviciile prestateIrealizate.
2. Clasificare:
a. in functie de forma perceperii? impozite in natura si imp. Pecuniare
b. modul de percepere? directe si indirecte
i. <mp. Directe sunt reale I obiective ,stabilite asupra unor obiecte, terenuri, produse
etc.3 si personaleIsubiective ,au in vedere persoana contribuabilului e9. <mp pe
salariuIvenit.3
ii. <mp. <nidrecte se divid in ta9e generale de consumatie ,percepute asupra
produselorIserviciilor prin inluderea lor in prKt de vanzare3 si ta9e speciale de
consumatie ,instituite asupra unor categorii de bunuri. De e9. Monopolurile fiscale,
pentru produsele realizate in regim de e9clusivitate, :ccizele ce vizeaza doar
anumite categorii de bunuri, +a9e vamale, +a9e de timbru etc.3
c. in functie de obiectul impozabil avem imp. Pe avere ,pe immobile, pt averea ce depaseste un plafon
etc.3, imp. Pe venit, imp pe celtuieli ,+C:3.
d. Dupa scopul urmarit avem imp. &inanciare ,au ca scop e9clusiv realizarea unor venituri publice3si
imp. De ordine ,urmaresc suplimentare si limitarea unor activitati sau stimularea, in functie de
interesele statului3.
e. &unctie de nivelul de acumulare avem imp. Centrale si imp. 4ocale
3. Taxele < "ef.
Taxele reprezinta sumele datorate de catre p.f. siIsau ;uridice pentru anumite acte sau servicii
indepliniteIprestate la cererea si in folosul acestora de catre anumite organe de stat, institutii ublice
sau alte personae asimilate acestora.
0rticolul 6. <mpozite "i ta9e "i tipurile lor
,83 #axa este o plat obligatorie cu titlu gratuit, care nu este impozit.
,=3 :lte pl!i efectuate n limitele rela!iilor reglementate de legisla!ia nefiscal nu fac parte din
categoria pl!ilor obligatorii, denumite impozite "i ta9e.
Trasaturi: = subiectul platitor al ta9ei este strict determinat din momentul solicitarii, ta9a reprezinta o
plata nee9ivalenta pt actele, serviciile sau lucrarile prestate ,valoarea se stabileste mai mult pe criterii
politico)economice decat valoarea in sine a ceea ce se solicita3,
= este o contributie stabilita in sarcina contribuabilului cu scopul de acoperire partiala a celtuielilor
organelor de stat legate de indeplinirea a ceea ce se solicita,
= ta9a e anticipativa, acitandu)se anticipat e9ecutarii serviciului etc.,
= ta9a este unica ,in sensul ca pt unul si acelasi act se acita o singura ta9a3
= 7aspunderea pentru prestarea serviciului fara incasarea ta9ei revine in mare parte functionarului
abilitate cu aceasta incasare si nu contribuabilului.
4. Clasificari taxe
a. dupa teritorialitate avem ta9e centrale sit a9e locale
b. dupa caracter avem ta9e ;udiciare, ta9e e9tra;udiciare
c. dupa scopul pt care se acita avem ta9e pt eliberarea de acte, ta9e pt aprobarea desfasurarii
unor activitati, ta9e pt admitere intrarii pe teritoriul unui stat, ta9e pt utilizarea drumurilor
nationale etc.
d. dupa destinatie avem ta9e fiscale ,care constituie in mare parte venituri la bugetele publice3
si ta9e parafiscale ,constituie veniturile e9trabugetare ale beneficiarilor acestor sume3.
5. Rolul si functiile comune ale impozitelor si taxelor
<n vederea realizarii in practica a politicii fiscale a statului impozitele si ta9ele trebuie sa indeplineasca
urmatoarele functii?
= contributia la formarea fondurilor generale de dezvoltare a scietatii,
= redistribuirea unor venituri primare sau derivate ce se realizeaza prin preluarea unor resurse banesti
in vederea repartizarii lor in scopul satisfacerii unor trebuinte ale altor personae decat detinatorii
initiali ai resurselor respective,
= reglarea unor fenomene economice sau sociale ,se influenteaza preturile in scopul realizarii
rentabilitatii economice si protectiei economiei nationale3.
6. Principiile impunerii
Principii)
Dr. fiscal au urmtorul con!inut?
a. >eutralitatea m$surilor fiscale n raport cu diferitele categorii de investitori "i capitaluri, cu forma de
proprietate, asigur$nd condi!ii egale investitorilor, capitalului rom$n "i strinD
b. Certitu"inea impunerii, prin elaborarea de norme ;uridice clare, care s nu conduc la interpretri
arbitrare, iar termenele, modalitatea "i sumele de plat s fie precis stabilite pentru
fiecare pltitor, respectiv ace"tia s poat urmri "i n!elege sarcina fiscal ce le revine, precum "i s poat
determina influen!a deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii
lor fiscaleD
c. !c&itatea fiscal$ la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferit a veniturilor, n func!ie de
mrimea acestoraD
d. !ficien(a impunerii prin asigurarea stabilit!ii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel nc$t
aceste prevederi s nu conduc la efecte retroactive defavorabile pentru personae fizice "i ;uridice, n raport
cu impozitarea n vigoare la data adoptrii de c$tre acestea a unor decizii investi!ionale ma;ore.
Leutralitatea impunerii, certitudinea impunerii, ecitatea fiscal "i eficien!a impunerii reprezint principii
de baz ale fiscalit!ii unei economii libere, reprezent$nd esen!a multor discu!ii pe marginea corectitudinii
raportului de impunere at$t din punct de vedere al rela!iei stat contribuabil c$t "i din punct de vedere al
contribuabililor care compar diferitele reglementri concrete aplicabile fiecruia n parte. :cestor principii
legale li se mai poate adaug un principiu
formulat de mai mul!i teoreticieni, care are %n 'e"ere contri/u(ia fiec$ruia la sistemul fiscal
propor(ional cu capacitatea s$ contri/uti'$-.
:ceasta nseamn consacrarea i"eii "e egalitate prin impunere9 prefera/il$ principiului egalit$(ii %n
fa(a impunerii. De"i e9ist argumente pro "i contra pentru sus!inerea oricreia din aceste dou idei, autorii
prezentei lucrri se pronun! n favoarea egalit!ii prin impunere, fie "i pentru motivul unei ecit!i sociale
mai mari dec$t acela al egalit!ii n fa!a impozitului. Considerm c este normal ca un cet!ean care are o
avere mai mare s contribuie ntr)o msur superioar la constituirea fondurilor generale ale societ!ii dec$t
un cet!ean care are o capacitate contributiv inferioar.
+6. Principiile politicii fiscale1
# n perioada de ascensiune a capitalismului, economistul 0"am 2mit& a formulat patru principii, care, n
opinia sa, ar trebui s stea la baza politicii fiscale a statului "i anume? ;uste!ea impunerii ,ecitatea fiscal3,
certitudinea impunerii, comoditatea perceperii impozitelor "i randamentul fiscal8.
Principiul impunerii ec&ita/ile
# n func!ie de gradul de cuprindere a subiectelor "i a materiei impozabile, impunerea poate fi calificat
ca fiind general$ atunci c$nd se intinde asupra tuturor claselor "i pturilor sociale n ce prive"te
veniturile ori averea acestora sau par(ial$, atunci c$nd unele clase sau pturi sociale beneficiaz de
anumite facilit!i fiscale ,scutiri sau reduceri de impozite3.
# Corbind despre principiul impunerii ecitabile, care trebuie avut n vedere la repartizarea sarcinilor
fiscale ntre membrii societ!ii, este necesar s se fac distinc!ie ntre egalitatea n fa!a impozitului "i
egalitatea prin impozit.
# !galitatea %n fa(a impozitului, presupune ca impunerea s se fac n acela"i mod pentru toate
persoanele fizice "i ;uridice, indiferent de locul unde domiciliaz sau "i au sediul, s nu e9iste, deci,
deosebire de tratament fiscal de la o zon la alta a !rii. De asemenea, conform acestui tip de egalitate,
impunerea trebuie s se fac n acela"i mod pentru toate activit!ile economice, indiferent de forma ;uridic
n care sunt organizate sau func!ioneaz, productori individuali ori ntreprinderi mari sau mici. n
consecin!, egalitatea n fa!a impozitului presupune neutralitatea impozitului.
# n opozi!ie cu egalitatea n fa!a impozitului, egalitatea prin impozit presupune diferen!ierea sarcinilor
fiscale de la o persoan la alta. n raport de o serie de factori economico)sociali, printre care mrimea
absolut a materiei impozabile, situa!ia personal a subiectului impozabil ".a.m.d., aceast egalitate
presupune, cum este firesc, de altfel, un tratament fiscal diferit al celor avu!i fa! de cei mai pu!in avu!i, al
celibatarilor fa! de cei cstori!i "i cu copii ".a.m.d.
# n func!ie de sursa de provenien! a veniturilor, egalitatea poate fi orizontal sau vertical.
# n practica financiar sunt cunoscute mai multe feluri "e impunere "i anume? n cote fi9e "i n cote
procentuale ,propor!ionale, progresive "i regresive3.
Principiul politicii financiare :tunci c$nd introduce un nou impozit, statul urmre"te ca acesta s
aib un randament fiscal ridicat, s fie stabil "i s fie elastic.
# Pentru ca un impozit s fie considerat ca av$nd ran"ament fiscal ri"icat, este necesar ca acesta s fie
universal, adic s fie pltit de ctre toate persoanele care realizeaz venituri din aceea"i surs sau care
posed acela"i gen de avere "i s cuprind ntreaga materie impozabil, s nu fie susceptibil de evaziuni ori
fraude fiscale "i s nu reclame celtuieli mari de percepere.
# Hn impozit este sta/il atunci c$nd nu este influen!at de oscila!iile provocate de con;uncturile socio)
economice.
# ,mpozitul este elastic atunci c$nd este capabil s se adapteze nevoilor fiscale, adic s fie la (dispozi!ia*
bugetului? s fie ma;orat c$nd celtuielile fiscale cresc "i s fie mic"orat atunci c$nd celtuielile fiscale se
reduc.
@ alt latur a principiului politicii financiare o constituie alegerea tipului "i numrului de impozite prin
care statul "i va procura veniturile fiscale.
Principiul politicii economice
# 'tatul utilizeaz impozitele nu numai ca mi;loc de procurare a veniturilor fiscale, ci "i pentru a influen!a
dezvoltarea sau restr$ngerea unor ramuri economice, pentru a stimula sporirea produc!iei sau consumul
unui anumit produs.
# n aceste condi!ii, pentru a stimula lrgirea consumului unui bun, statul ia msuri pentru reducerea sau
suprimarea impozitelor indirecte care)l greveaz, iar pentru a restr$nge consumul, procedeaz n sens
invers, ma;or$nd cotele impozitelor respective.
# Pentru ncura;area dezvoltrii unei ramuri economice, statul stabile"te ta9e vamale ridicate la import,
reduce sau scute"te de impozite indirecte circula!ia produselor respective ob!inute n !ar ori
mic"oreaz impozitele directe datorate de investitorii autotoni, admite amortizarea accelerat a capitalului
fi9, duc$nd astfel la diminuarea profitului impozabil al societ!ilor care activeaz n ramura respectiv. Pe
seama impozitelor ncasate de la anumite categorii sociale, statul acord subven!ii ntreprinderilor dintr)o
anumit ramur.
+1. Defini(ia fiscalit$(ii
ntr)o "efinire sintetic$ a fiscalit!ii, putem spune c aceasta este format din totalitatea ta9elor "i a
impozitelor reglementate prin acte normative.
&iscalitatea mai poate fi definit "i ca un sistem de percepere a impozitelor, ta9elor "i contribu!iilor de ctre
autorit!ile publice n scopul realizrii func!iilor social)economice ale statului-.
+2. >i'elul 1i structura fiscalit$(ii
>i'elul fiscalit$(ii l reprezint mrimea ta9elor "i impozitelor. ntruc$t mrimea impozitelor, n e9presie
nominal, este puternic influen!at de procesul infla!ionist, pentru a aprecia nivelul fiscalit!ii este mai
concret indicatorul care e9prim partea din produsul intern brut care este prelevat la dispozi!ia statului pe
calea impunerii. Mrimea prelevrii este dependent de anumi!i factori9 printre care?
a3 ponderea sectorului public n produc!ia industrial a !riiD
b3 nivelul cotelor de impozitD
c3 dimensiunile nevoilor fiscale "i ale mi;loacelor de acoperire a acestoraD
d3 propor!iile evaziunii fiscale.
2tructura fiscalit$(ii este reprezentat de diversitatea impozitelor "i ta9elor prin intermediul crora statul
colecteaz veniturile fiscale. Este de observat, pentru ultimii ani, o ecilibrare a impozitelor directe "i a
celor indirecte n cadrul politicii fiscale duse de !rile dezvoltate.
+3. Principiile generale ale fiscalit$(ii societ$(ii li/ere
Lu poate e9ista o societate liber, dec$t dac e9ist o repartizare suficient a puterilor ,dac e9ist o
descentralizare a deciziilor3. n aceste condi!ii, se impune un sistem economic bazat pe proprietatea privat
"i pe economia de pia!.
# Principiul in"i'i"ualit$(ii.Dac se admite principiul democratic dup care individul constituie
obiectivul suprem, atunci organizarea vie!ii n societate nu apare ca un obiectiv de sine stttor, ci numai ca
un mi;loc prin care s se asigure o puternic dezvoltare a personalit!ii individului.
# Principiul "e ne"iscriminare.<mpozitul trebuie stabilit n condi!iile unor reguli identice pentru to!i
contribuabilii. @rice msur fiscal care este discriminatorie, ntr)un mod direct sau indirect, este
incompatibil cu principiile unei societ!i libere.
# Principiul "e impersonalitate.cest principiu semnific faptul c prelevarea nu trebuie s implice
cercetri de tip incizitorial asupra persoanelor sau gestiunii ntreprinderilor, !in$nd cont c inalitatea vie!ii
ntr)o societate liber trebuie s fie respectul persoanei.
# Principiul "e neutralitate.Conform acestui principiu, impozitul trebuie s fie favorabil unei economii
eficiente.
# Principiul "e non=ar/itru.<mpozitul trebuie s fie prelevat dup principii simple, clare "i care s nu lase
loc arbitrariului.
Principii ce tre/uie a'ute in 'e"ere "e legiuitor la a"optarea legilor fiscale: <mpunere ecitabila
Pr. Politicii financiare
Pr. Politicii economice
Principii consacrate "e legislatiile statelor:
4egalitatii
Egalitatii
4iberului acces la ;ustitie in material fiscala
Leretroactivitatii legii fiscale
:nualitatii
Principii consacrate in "octrina si *urispru"enta
Pr. 'trictei interpretari a n.;. fiscale
Gunei)credinte
Jnon bis in idem* evitarea impozitarii aceleiasi baze impozabile repetat in aceeasi perioada impozabila
0rt. 69 al. ?6@ ,mpozitele 1i taxele enumerate la alin.?5@ 1i ?6@ se /azeaz$ pe urm$toarele
principii:
a3 neutralitatea impunerii asigurarea prin legisla!ia fiscal a condi!iilor egale investitorilor,
capitalului autoton "i strinD
b3 certitudinea impunerii e9isten!a de norme ;uridice clare, care e9clud interpretrile arbitrare,
claritate "i precizie a termenelor, modalit!ilor "i sumelor de plat pentru fiecare contribuabil, permi!nd
acestuia o analiz u"oar a influen!ei deciziilor sale de management financiar asupra sarcinii lui fiscaleD
c3 ecitatea fiscal tratare egal a persoanelor fizice "i ;uridice, care activeaz n condi!ii similare,
n vederea asigurrii unei sarcini fiscale egaleD
d3 stabilitatea fiscal efectuare a oricror modificri "i completri ale prevederilor legisla!iei fiscale
nemi;locit prin modificarea "i completarea prezentului codD
e3 randamentul impozitelor perceperea impozitelor "i ta9elor cu minimum de celtuieli, ct mai
acceptabile pentru contribuabili.