,

5
.
.
:

~
.
-
~

C

5
~

,
~

.
,
-

O

5
.
,
I
Q

.
"
.

.
.
.
"
,
I
Q

V
I

"
0

I
Q

t
u
U
-

~

-
Q
J
Q
I

~

.
.
Q
I

Q
I

~
.
~

.
.
.
O

U
-

~
V

-
,
I
Q

.
t
:

I
Q

Q
I

9
'
6

.
~

E

Q
I

~

Q
I

s
o
-~
c
.IQ
"
O

j
.-.2

C

Q
I
.-
E
~
.
.
.
0

.
.
.
~

.
.
.
Q
J
1
,
Q
I

.
c

,
I
Q

I
Q

Q
I

~

w

$
C
.
E
~
u
..~
-IQ
Q
lC
...
Q
I
.-~

Q
I
..
.c
V
lQ
l
E
V
I
IQ
IQ
V
lC
,
-

Q
I

Q
I
C
.
c

.
-
"
0
C

~

Q
I

.
~

Q
I

.
.
.
~

~

E

E

~

I
I
Q
O
Q
lQ
lO
I
Q

c
"
a
i~
.
9
c
~

~

,
=

,
=
~
~
'-
~
~
~
.
.
'-
~

,
-

C

~

'0
E"

'2

~
-
.
c

"

-
.
-
"

'
C
~
~
~
~
~
~
~
~
~
"
'~
.
x
~
iii~
~
~
~
Q
1

~

;
~
.

"
.
s

t
j
,
,
~
-
"

i5

"

!
2
-
~

E
.

0
\
.

c
.

"
~
c
.

~

~
e
E
~

9

~

~

a
1
!
i
J

"

-
0
\
.
~
"
Q
;
.
i
/
"
C
"
5
1
J
,
,
~
,
,
!
2
,
,
~
~
C
\
;
-
"

-
0

'.
.

"

-
~

~

E

~

~

E

E
~
~

E

1
!

E

]

'~

~

E
I
I
D
I
I
D
D
"
'E

"

"
0

0
1

"
~
2
.
8
2
,
,
5
,
s
.
g
.
.
-

~
i
J
2
.
"

~
.
0
-
=

E
~
.O
C
1
-=
~
~
"
,0
"
,a
o
IL
.
.
.
"
'-
0

"

J
"
'
~
~
~
~
~
~
u c o ~ w c
.
.
-
I
~ -
I
w ~ ~ z
(
- w s z w N w ~ c
.
.
w -
I
w 1
-
Z w ~ w -
I
w
~
.
~
.
~

O
J
.
-
c

~
.
c
.
c
~
~

~

"

~

c

~
'

,
~

'
;
~

I
=

~
~
'6
~

c

"
::
"

c
~

-"
..~

>
E
1
-

~

>
~
,
=

'2
o
f

v

O
"

~

~
>
.

'N

o
N
.
c

~

.
.
>

N

N
E "

c
.I:
o

~
-c

.-
0

"

~
~

"

~
"
~

x
>
~
~ " ~ '"
~
'"
I
I
!

.
~
Q

~

~

~

.
~
~

"
'
J

~

~

~

"
"
,
F

~

~

~

.
~
~

~

~

~
"
'

=
Q

"
'
J

.
~

~

~

Q
~

~

)
~

~

~

'
S
~

.
~

=

;
;
,
~

~

.
~

~

Q

~
)
~

.
!

t

~

~

.
M
'
~
~
~
"
'
J
E
=
e
e
;
;
,
~
8
e
Q
~
~
.
~
.
~
~
~

.
~

~

.
~

~

~

.
"
'
J

"
"
,

~

E

-
=

=

.
E
.
~

~

.
~

)
~

.
~

l
e
E

~

~

~

~

)
~

.
~

"
i

~

.
~

E

~

~
~
~
~
~
~
~
~
~
=
~
~
=
~
~
.
E
!
.
.
.
:
+
"

~

.
.
~

v
.

O
Q
J

O

.
5

.
.
:
E
-
-
Q
J
Q
J

Q
J

~

+
"
-
"
C

E

>
<
Q
J

.
-
O

Q
J
.
-
"
'.
+
"

-
~

.
-
r
u

.
a
~
~
-
r
u
~

O

r
u

.
.
"
.

+
"
w

+
"
0
"
'
-v ru

Q
J

.-Q
J
Q
J
"
i~
v
v
+
"

Q
J
.
-
Q
J

>
<

.
.
E

"
C

Q
J

r
u
.
-
0
~
-
-
Q
J
v
~
~
"
C
.
.
+
"
Q
J
)
r
u

~

'
t
:
:
E
+
"

"
.
+
"
.
"
'
w
)
r
u

~

~

.
+
"

~

Q
J

.
-
+
"
Q
J

"
.

Q
.

Q
J

r
u
.
.
:

w

+
"

Q
.
Q
.
"
C
Q
J
"
,
~
o
"
C
"
C
Q
J
v
.
.
~
Q
J
"
5

Q
.

Q
J
Q
.
Q
J
-
+
"
'.
Q
J
.
C
Q
J
"
,
~
"
C
:
:
~

Q
J
"
I
~
~
.~
11:
a1
ri.
5
a1
<5
cj
~
S o
~

.
~

=

'S
.

]

9
"
"
'
v

v
O
V
O
I
"
;
J
3
"
"
~
)
~
<
.
.
;
.

u
~
~
~
"
'u
"
'
.
.
.
t
:

~

0
.

v

v

~

v

.
.
0
~

O

~

~

>
'i
.
~

~

.
-
o
.

..0

"
'
~
>
s
g
.~
0
~
~
..v
"
"

~

"
=
~
.-.
~
~
u
~
.
"
'~
8
v

v
.a
..!.~
<
o
v
o
~
.
.
8
.
i
3

~

"
"
5
~

~
.
~

~

~

1
1
:

s
g

"
'
5
v
.

O
.
~
,
2
U
-
~
=

\
D

.
.
2

.
u

~

~

.

c

.
g

'$

.
5
5
.
.
.
~

O

v
O
0

~

"
"

"
N

"
<
.
'
S
.
~
~

U
~

~
~

.
~

:
~

.
g

~

O

.

~

~

~

~

8
~

"
"
v
~
~

"
0
.
.
.
0
~
<

v
~
<
5

=
~
v
'
e
:
v
~
~
~
"
,
.
i
)

~
u
u
~
<
s
g
v
~
v
v
u
.
t
:
'
:
3

v
~
v
=
u
:
g
v
~
.
.
E
~

<
[

~

.

5
/
)
]

'
S
.

0
.

~

~

<
~

.
~
s
g

~
~
-
o
.
.
;
~
8
v
u
'
f
3
=
.
.
0

2

v
-
e

-
"
'~
~
o
o
~
~
v
O
8
~
~
.
.
~
~

N
U
V

1
1
:
8
~
~

.
a

O

~

;
:
.
@

s
.

~

8

~

.
.
E

0
.
Z
~

.
5
:
a
~
>
~
~
o
~
~
]
]
a
~
S
S
~
1
6
3
I

~
..
v
v
.""'--
I
v"'
v-~
~
~
S

C
=
~
...=
"

I.~
~

v
-~
.-v
v

-.
S
='~="0"oO.
~
OO~'-'
0
v

N

:
=

~

"
0

V
.

~

.
"
'

~

=
'

=
'

0
.
"
"

"
O
b
V

V
~

.
~

C

V

~

.
~

E

~

u

~
u
~
:
:
:
.
v
~
~
.

v
.

~
~
.
.
Z
:
j

~
.
C
V
~
~
j
:
;

c

0
.

v
v

c

.
~

~

.
-
0

~

=
'
8

O
"
0

(
-

~

u

~

.
.
.
~

u
~

.
:
=

~

-
0
.
~
.-.
.;:;".;:=
"0
"
v""
O
~

u

v
=
'
.
.
.
=
'
c
=

~

"

"
"
'
u

-
~

0
.
-
~
~
"
f
'\
~
~
v
Z
'
;
@
~
.
_
v
~
.
.
.
v
~
o
o
>

"
'u
~
'-
"
"

0
.
v
~

~
~
~
-

,
;
:
:
,
'-
'
"
'

v

.
~
v

~

(
.
E

~

(
s

~

U

~

Q

Q
"
'

~

"
,
j

~

~

'

:
i

.
~

E

E

v
.

~

.
2
'

"
'

~

g
.

.

o
c
~
=
'
v
a
.
v
V
-
:
'
v
.
.
.
~
~
~
>
<

~
~
~
Q
~
i
=
,
~
v
~
.

"
l
v
.
.
.
V
~
~
V
V
I

I
<
;
S
.
9
Z
v
~
O
~
~
~
1

,
~

~

.
~
0
.
~
;
j.
~
~
$
3

Q
'"
"
"
-
'"
'.
.

I
:
o
"
"
;
;
~
~

]
~

(
~
~

~

;
.

t
=

~

~

I
:

.
~

.
~

'
i
i
J
0

~
~

0

'
"
~

~
t
=
.
a

.
~

~

~

~

.
~

~

"
"
'

~

I
:

0
.

.
~

5

~

N

"
3

.
E
;

U

0
.

U

(
S

0

"
3

E

~

-
5

:
.
:
:

.
~
~
s
~
~

'
.
2
~

?
5
~
1
:
:
~
u
.
o
I
:

I
:

.
s

0
.
.

~

"
'
~

u

"
Q
J

=
'
u

:
~

>
~
~
=
,
.
Q
"
'~
~
=
'
~

.
Q
~
S
.
:
3
5

:
E

$
3

s

~

O

"
0

~

~

~

"
0

~

~

~

.
s
-
"
"

"
'

0

~

~

~
0
.
a

.
5

1
:
"
0

~

~

0
.

~
~
"
"
,
,
.
~
u
>
.
S
'
u
5

(

U
"
O

.
~
~

:
S

~

=
'

0

.

~

:
.
:
:

~

Q
)

!
=
:
i

~

.
-
=

~

.
9
-
~
~

~
~

~
.
~
"
O

u

~

0

.

=
'

S
~
S

~

u

~

~

O

I

~

~

"
0

E

~

1
J

.
g
.
~

-
~
-

~

o
.
~

=
'
:
~

~ ~
~

~
~

~

=
'
.
.
=
'
t
:
:

~

-
"
'
-
=

0

-
.
~

"

0

I
:

N
t
=
s
~
"
,
0
.
~
a
0

~
I
:

E
~
~

0

~

~

"
Q
.

~

s
O
.

~

~

~

;

.
~

8
.

~
c
,
j

1
J

.
~

.

~

~

.

~

;

.
~

r
=

~

~
:
;
g

~

.
a

~

~

"
'
-
;

0
.

.
~

u

=
'
~

"
0

.
:
:
=
]
,
~
"
Q
.
t
:
:
~
~

1
J

~
.
a
~

~

~

~
.
~
~
(
s

(
s

.
.
!
,

.

.
~

$
3

~

~

"
Q
.

.
~

'
S
.

.
:
~

~

9

.
Q
~
=
"
"
"
"

"
'
S
I
:

o
S
.
~
~
~

0
~

0
.

~
~
.
g

~
$
3
.
"
,

~
:
~

.
~
j
;
?
"
Q
J

5
.
(

I
:
>
.
l
:
c
"
,

]
.
~
E
-
'
-
"
"

.
t
=
~
U

1
:
0
$
3
'
"

~

~

~
~
.
.
2
-

"
'
=
'
~
"
,
0
~
"
0
~
t
:
:

"
O
"
O
U
(
S

.
E
;
Q
J""U
---~
S
.Q
J
I
~
Q
J~

.
-"".
5~
=
'=
'=
'
~
<

~
~

Q
J
Q
J
(
.
f
)
u
E
.
Q
J

.
t
:

Q

N

-
~

-
Q
J

.
t
:
k

0

.
.
~

Q
J

~
~

<

.
.
.
S

C

Q
J

U

a
.
i

.
~

Q
J
0
0

~

8

0
0

'"
"
'
~

Q

.
t
:

Q
J

~

0
.

:
s
.
~

-
8

U

:
2

.
>
<

~

~

.
Q
J

Q
J

~

-
'3

Q
J

2

.
~

:
0
8
Q
J

U

0

Q
J

Q
J

2

e

~
e
-~
~

t=

.~
.Q

-
0
"

'"
'
..,
0

-
~
.~

"
,Q

~

Q

'S
S

U

]

-
.
;
-

.
5

~

s

.
S
,

v

~

'
1
3

Q
J
.

<
~

~

=
'
.
>

S
o

r
:
:

0
.

~

.
B

!

~

.
S

~
Q
J
.
>

U

8

~

=
'

~

~

=
'

~

.
a

~

~

0
0
~

Q

Q
J

"
'

~

"
'

.
~

U

~

=

0
.

=
'
0

"
'

"
3

~

U

=
'

~

.
5

~

.
>

.
"
'

Q

=
'

~
~

U

~

Q

~

U

"
'

~

Q

Q
J
.
~

<
=
=
s

Q
J
2
!
.

i
i
!

"
'

~

~

e

~

~

U

=
'

~

,
g
~

~

c
~

.
E

.
~

Q

~

~

.
~

~

.
.
.
U

.
v

Q
J
~

0

Q
J
e
"
"

=
'(
-
';
:
i"
'
e
S
o
.
,
;
:

~
.
t
:
"
,
u
.
B
~
~

.
"
'
e
~Q
~0.~QJ~
='
.~
~
~
~
u
.
-
Q
J

.
"

0

o
.
~

Q
J
"
"
"
,
.
:
1
Q
J
.
.
.
"
t
)

U
>
Q
J
~
.
.
.

:
!
'.
.
.
Q
J
~
~
~
~
Q
J
~
~
Q
J
E
o
O
.
~
Q
.
Q
'
1
3

~

Q
J
.

.
s

-

.

.
~

"
'

~

~

~

~

~

=
'

<
s

~

.
E
.
~

~
Q
J
.
.
.
~
Q
J

~
0

~
=
'
Q
J
5
.
'
;
:

C

~

~

.
~

~

~

~

e

:
=

>

~

v

:
s
~
=
'

~
-
;
.
~

~
.
~
Q
~
:
~

~
0
.

"
'

.
Z

~

N
O

~

=
'

~

.
~

.
Q
J

~

Q
J
.
~

'
1
3

:
~
8

~

"
'

U

~
~

~

~

~

=
0
.
.
0>
8

(
.
s

c

e
t
=
"
'
.
.
.
Q
J

.
.
,

~

Q

"
p

.
~

Q
J

.
~

~

0
~

<
~

~

8

~

.
~

~

~

~

.
:
3

~

e

'5

.
g

~
E ~

~
0

,
"

.
c

.
2

.
2
"

.
5

o

~

"
C

~

~

C

C
"

~

~

0

"

'"
"
,,~
"
C
.c
C
"
C
"
C
~

'0
~
-
-
"
~
"
0
"
2
'"
c.c.c._
~
~
~
~

o
~
.
.
~
"
.
C
"
.
C
C
~

~
Q
.
c
.
Q
.
=
=
=
=
=
=

'
"
"
'
~

'
"
.
2

~

:
5

.
2
E
~

.
-
~

~

~
.

~
~

-
.
-
C

C

~

~

"

.
c

.
-
"

.
-
~

.
-
'6

C

"

"
i
j

2

"

.
-
0
"
E
"
C
E
C
~

.
-
.
c

.
c

-
C
1
E
~

"

o
0

"
C

0

0

0

"

.c

c
.
.-~

0

~

-0

-
N
O

.-"

"

.-0

"

"

"

0

~

-"

~

0
"

"

C

C

C

C

C

c
o
o
...
c
.c
.c
.c
.c
.
"

.
c

"
C

"

.
-
0

c
.

"

"

.
c

"
C

E
o
Z

Z

Z

Z

Z

Z

Z

Z
O
O

Q
.

Q
.

Q
.

Q
.

Q
.

Q
.
~
.
>
.
2

~

.
2

C
~

~
c

"
-
N
C
"
~

~

~

.
-
0

C

~

C

"

"

"

"
C
.
-
"

.
E-
~

~

"

~

"

.
~

"

"
C

C

C
1
,
g
.
E

~

)
3

c
.

~

~

"

;

C

C
1

C

-
-
"

-
0
"
C
"
C
"
C
0
.
~

C

.
-
~

~

"

"

"

0
'
.
E
O
C
.
-

-
"
~
~
"
E
E
E
E
.
c

.
c

=

c
.

~

-
:
:

-
-
..C
1
0

~

~

"
C
C
1
C
o
Z
Z
Z
_
.5
.:~
~
j;:J
-,.J
~
~
~
~ ~

.
2

~

.
2

C
.
-
C

~

.
-
C

"
" 0
~

~

.
5

"

C
1
~

"

c
.
E
0
E
~
~
~
~
~
o
~
E
"
~
O

~
.
-
c
.
c
.
-
e
.
-
"

.
0
.
C

~

.
-
0
"

"

C
-
-~

-w
-"
C
-
~

"

~

~

~

"

"

~

"

"

"

.-"
"

"

,,"
C

"

"

,,~
~

C
1
C
1
C
1
.c
.c
~
,
,
~
>
.
~
,
,
~

"
E
~
"
"
C
"

"
u
u
u
C
w
w
w
~
~
~
~
~
~
~
Z
Z
~
~

~

.-
~

.c
.c
C

~

~

.2

C

.2

E

~
C

.-~

.-.~
C
.~

J
~

-
E
0
~
E
0
-
C
-~
~
J
~
~
g
,

.
S

.
6
1

" E
~

)
3

~

~

.
"

'E

~

~

0

-
e

:
Q

"
C

.
"

:
5

~ o
."

.g
~

"

~

-~

"

~

0

"

"

.-"

~

"

"

"

"

"

-~

0
"
"
"
"
"
"
"
"
.c
.c
.c
.c
.c
.c
"
"
"
"
"
"
"
"
~

"

C
1

-
E

~

~

~

"

"

.
-
~

~

"

"
C

0
1

.
.
-
E
o
~
~
~
~
~
~
~
~
~
~
~
~
~
~
U
U
U
U
U
U
U
U
BAZELE CHIMIEI
mului s~u. Nu numai c~ lega cap la cap o mul-
time de informatii existente despre elemente,
dar indica $i calea spre noi descoperiri.
Aranjamentul elementelor
Mendeleev $i-a rezumat munca formuland
legea periodici~tii astfel: "Cand sunt aranjate
in ordinea maselor lor atomice, elementele
prezin~ o repetare periodic~ a proprie~tilor".
Drept rezultat, aranjarea elementelor dup~
Mendelee a ajuns cunoscu~ sub numele de
tabel periodic.
De$i era extrem de util, tabelul lui
Mendeleev avea mai multe imperfectiuni. De
exemplu, unele perechi de elemente, precum
nichelul $i cobaltul, p~reau s~ fie in ordinea
O Un alchimist german, Hennig Brand, a
descoperit fosforul alb, cand a incalzit urina ~i
a ramas un rezidiu luminos de fosfor.
O Un chimist verific3 compozi1ia
~
O Atomii care au electroni comuni
sunt lega1i prin legaturi covalente.
Moleculele de apa (stanga) ~i metan
(dedesubt) sunt doua exemple.
~
I
.
ta:tile multor elemente pa:reau sa: se repete cu
opt elemente mai Incolo. De aceea Newlands
a conceput un tabel al elementelor, format
din ~apte coloane, 1n ordinea cresca:toare a
maselor lor atomice. Aceasta Insemna ca:
fiecare al optulea element forma o grupa:.
Totu~i, acest aranjament simplu nu era bun
pentru toate elementele cunoscute In acea
vreme ~i munca lui Newland nu a avut parte
de recunoa~terea meritata: din partea oam~-
nilor de ~tiinta: din vremea lui.
Tabelul periodic
Pasul decisiv In clasificarea elementelor s-a
fa:cut In anul 1869, cand chimistul rus Dimitri
Mendeleeva publicat un nou tabel. Ca ~i altii
dinaintea Jui, Mendeleev a aranjat elementele
1n ordinea maselor lor atomice. Elle-a pus 1n
~iruri de lungimi variate, astfel Incat ele-
mentele cu proprieta:ti similare apa:reau toate
1n acela~i ~ir. Dar tabelullui Mendeleev avea
o tra:sa:tura: noua: importanta:. Pentru a se
asigura ca: unele elemente apa:reau In
coloanele cele mai potrivite, el a la:sat pe
alocuri goiuri 1n tabel. Apoi a prezis ca: aces-
te goluri corespund unor elemente care
urmau sa: fie descoperite. Si va:zand care ele-
mente cunoscute apa:reau In acelea~i coloane,
Mendeleev a putut sa: prezica: proprieta:tile pe
care le vor avea elementele care lipseau.
Unele goluri din tabelul lui Mendeleev au
fost curand umplute, dupa: ce s-a descoperit
galiul (1875), scandiul (1879) ~i germaniul
(1886). Iar faptul ca: proprieta:tile chimice ale
acestor elemente erau cele prezise de
Mendeleev a demonstrat superioritatea siste-
atomi de
hidrogen
~
LEGATURI
COVALENTE
atom de carbon
prezentand
~
.
..
~
H
xo
Hx Q x
o -
X x
H
ox
H~C~H
xo
H
metan
:..
3tomi de
hidrogen
L
apa
164
unui ulei combustibil dupa distilarea
primara.
O O selec,ie de catalizatori. Catalizatorii
sunt substan,e care maresc viteza reac,iilor
chimice, dar nu sunt sup use unor schimbari
chimice permanente, la sfar~itul reac,iei se
regasesc in starea ini,iala.
generator ventil de expansiune aer lichefiat aer lichefiat. cu 32% oxigen
protoni $i neutroni relativ grei. Din scrierea
elementelor in ordinea numarului de protoni
din atomii lor a rezultat o forma imbunatatita
a tabelului periodic.
Numarul de protoni dintr-un atom al unui
element a devenit cunoscut sub numele de
numar atomic iar legea periodicitatii a fost, in
consecinta, schimbata, rezumandu-se de
aceasta data astfel: "Cand sunt aranjate in
O Oxigenul ~i azotul sunt elemente ob1inute
prin distilarea aerului. Azotul, avand un punct
de fierbere mai mic, se ob1ine primul. Ceea
ce ramane este oxigenul aproape pur.
O La temperatura camerei, apa -un
amestec de oxigen ~i hidrogen -este un
lichid datorita unei atrac1ii electrice dintre
moleculele sale, numita legatura de !]idrogen,
gre~it~, iar unele grope de trei elemente cu
propriet~ti sirnilare trebuiau lngram~dite lntr-
un singur lac din tabel, pentru ca urm~toarele
elemente s~ fie in locul potrivit. Astfel era
evident c~ masa atomic~ nu era proprietatea
ideal~ pentro a fi criteriul de clasificare a ele-
mentelor. Dar care era altemativa?
Structura atomului
o 1mbun~ta:tire a situatiei a devenit posibil~ la
Inceputul anilor 1900, cand oamenii de ~tiint~
..c~p~tasera O mai bun~ Intelegere a structurii
.atomului. S-a aratat c~ atomii contin particule
extrem de u~oare, numite electroni, al~turi de
O in leg3tura ionic3, transferul de electroni
intre atomi produce sarcini electrice de
semne contrare, rezultnd intr-o fo~3 de
atrac,ie. Elementele aflate la distan,e mari in
tabelul periodic prezint3 acest tip de
leg3tur3.
LEGATURA IONICA
LEGATURA DE
HIDROGEN
~
x -
x
Na.xClx
x -
x X
.X
N x CI X
X x
~~~
.
.
sodiu
sodiul cedeaza .
-
moleculele apei sunt atra-
se unele de altele prin
.'Iegaturi" de hidrogen
..
~~
..
clorura de sodiu
~
16,;
BAZELE CHIMIEI
apa (H20)
hidrogen (H) .
azot (N)
ordinea numerelor lor atomice, elementele
prezint~ o repetare periodic~ a propriet~tilor".
Num~rul de protoni dintr-un atom este 1n
mod normal identic cu num~rul de electroni
pe care 11 contine, iar proprie~tile chimice ale
unui element sunt determinate de electronii
s~i. Din acest motiv, tabelul periodic a fost
1mbun~~tit, fiind bazat pe num~rul de pro-
toni din atomi $i ignorandu-se continutul de
neutroni.
cand Mendeleev lucra la tabelul s~u peri-
odic, se cuno$teau aproximativ 60 de ele-
mente. in prezent se cunosc toate cele 92 de
elemente care apar 1n stare natural~ $i s-au
obtinut $i mai multe elemente artificiale. Un
asemenea element, avand num~rul atomic
1.01., a fost obtinut pentru prima da~ 1n anul
1.955, la Universitatea din California, SUA.
Acest element a fost numit mendeleeviu, in
semn de apreciere pentru munca de pionierat
a lui Mendeleev.
oxigen (0)
sodiu (Na)
sulf (5)
tier (Fe)
O Fiecare dintre compu~ii chimici prezenta~i
aici consta din doua sau mai multe din ele-
mentele prezentate in partea dreapta. cuvan-
tul ..element" inseamna ..piatra de construc-
~ie", iar un element este format din atomi.
O Chimia nu se limiteaza doar la laboratorul
~tiin,ific. Unele reac,ii chimice spectaculoase
au loc in spectacolele cu focuri de artificii. La
praful de pu~ca sunt adauga,i diferi,i com-
pu~i, pentru a colora flacarile.
turi pot sa: contina: pana: la 2, 8, 18 $i respec-
tiv 32 de electroni. Totu$i, pe ultimul strat nu
sunt niciodata: mai mult de opt electroni.
Electronli sunt singurii care determina: felulln
care elementele se combina: intre ele, dar
numai electronli din exterior sunt implicati In
aceste schimba:ri. .
Legaturi
Grupurile de atomi legati Intre ei se numesc
molecule. Fiecare molecula: de hidrogen
gazos, spre exemplu, consta: din doi atomi de
hidrogen. in compu~i, moleculele contin
atomi ai unor elemente diferite. Ace~ti atomi
pot fi legati, sau uniti, 1n mai multe feluri. in
lega:tura covalenta:, perechile de atomi dintr-o
molecula: sunt legate Intre ele prin forte de
atractie electrice.
cand se formeaza: a lega:tur:l, atomii dega-
jeaza: energie, uneori sub forma: de ca:ldur:l. O
asemenea degajare este cea care asigura:
ca:ldura cand se ard combustibilii fosili, pre-
cum ca:rbunii ~i petrolul. Compu~ii rezultati
sunt mai stabili -este mai putin probabil sa: se
transforme -decat elementele din care sunt
alca:tuiti, iar pentru a rupe lega:turile ~i a sep-
ara atomii, energia pierduta: trebuie Inlocuita:.
Unele elemente se combina: numai daca:
sunt mca:lzite. De exemplu, oxidul negru de
cupru se formeaza: Inca:lzindu-se cupru ~i oxi- :1:
gen. De aceea compusul trebuie 1nca:lzit pen- ~
tru Inla:turarea oxigenului ~i obtinerea metalu- ~
lui pur. ~
-Elemente ~i compu~i
166
Din cele 92 de elemente naturale, unele sunt
mult mai abundente decat altele. Scoarta te-
restra este alcatuita: din aproximativ 46,6%
oxigen, 27,72% siliciu, 8,13% aluminiu, 5%
fier, 3,63% calciu, 2,83% sodiu, 2,590/0 potasiu,
2,090/0 magneziu ~i 1% din alte elemente.
Majoritatea substantelor naturale sunt com-
pu~i -combinatii chimice din doua sau mai
multe e~emente -foarte putine elemente
aparand in stare "libera", .sau necombinata:.
De exemplu, fierul se gas-e~te In diferite forme
de oxid de fier -combinatii de fier ~i oxigen.
Compu~ii au proprieta:ti diferite de cele ale
elementelor lor constituente. De exemplu,
compusul numit clorura de sodiu, care consta
din elementele sodiu ~i clor, ne este cunoscut
ca sare de bucata:rie. Dar clorul este un gaz
otravitor, 1necacios, iar sodiul este un metal
foarte reactiv, care devine extrem de fierbinte
~i se tope~te In contact cu apa.
Struc.tura atomica
Structura atomilor care alcatuiesc elementele
determina proprieta:tile elementelor, inclusiv
felul in care se combina pentru a forma com-
pu~i. in centrul unui atom tipic se gase~te o
acumulare de protoni incarcati pozitiv ~i neu-
troni neincarcati. impreuna, ace~tia formeaza
ceea ce se nume~te nucleul atomului; In jurul
nucleului se gasesc plutind electroni incarcati
negativ. in mod normal, numarul de electroni
este egal cu numarul de protoni, astfel ca sar-
cinile lor egale, dar opuse, se anuleaza reci-
proc, iar despre atom se spune ca este neutru
din punct de vedere electric.
intr-un atom, electronii se deplaseaza 1~
grupuri la distante specifice de nucleu.
Zonele In care plutesc electronii se numesc
straturi. Acestea ni le putem 1nchipui ca pe
ni~te suprafete ale unor sfere vizibile, centrate
In nucleu, de~i aceasta este o reprezentare
simplificata:. Atomii au 1ntre unul ~i ~apte stra-
turi, in functie de numarul de electroni care
trebuie aranjat. Aceste straturi sunt notate de
obicei cu litere de la K (cel mai aproape de
nucleu) pana la Q.
Exista: un numar maxim de electroni care
pot ocupa fiecate strat. Daca straturile sunt
numerotate porhind din interior, atunci
numarul maxim de electroni pe care II poate
contine fiecare este de doua ori patratul
numarului stratului.. Astfel primele patru stra-