INTRODUCERE

Nevoia unei cercetari de piata specializata a turismului in statiune nu poate fi contestata. Toate eforturile
premergatoare in acest sens au fost fie sporadice, fie nu au condus catre nimic concret. Se pune problema
obtinerii unor concluzii clare cu privire la situatia turismului si propunerea unor solutii pe baza acestora.
Implementarea unor programe de stimulare a turismului in zona ar urma ca demers natural al acestui
efort.
Cercetarea s-a concentrat pe a obtine informatii obiective despre turistii din zona, precum si opinile
acestor cu privire la situatia statiunii si a turismului in zona. S-au utilizat tehnici mixte de cercetare pentru
a se putea surprinde atat aspectele evidente cat si cele mai putin clare.























OBIECTIVE


Obiectivele declarate ale cercetarii au fost doua:
1. Sa ofere o imagine clara, obiectiva si detaliata asupra situatiei turismului in statiune
2. Sa genereze recomandari pe baza carora sa se implementeze un program de comunicare de marketing
care sa stimuleze turismul in statiune

























METODOLOGIE


Metodologia utilizata pentru cercetare s-a bazat atat pe metode cantitative cat si pe unele calitative. S-a
administrat un chestionar scurt, pe baza caruia sunt construite graficele din sectiunea ce detaliaza studiul.
Acest chestionar a servit ca baza pentru partea calitativa a cercetarii, declansand practic un interviu, pe
baza caruia au fost trase unele concluzii indirecte. Pentru a putea adauga o dimensiune observationala
studiului, la fiecare discutie au participat doi membri ai echipei de cercetare, cu scopul precis de a face
observatii dincolo de cele discutate efectiv.
Pentru studiu au fost luate in considerare doar discutiile cu turistii din statiune. Scopul acestei abordari a
fost pastrarea relevantei datelor din punct de vedere turistic. Esantionul a fost ales variat, pe criterii
teritoriale (in locurile cele mai relevante din punct de vedere turistic). Au fost acoperite categorii de varsta
diferite (tinandu-se cont de specificul statiunii in acelasi timp).
Alte date au fost culese din surse secundare, precum discutiile cu autoritati locale sau cu administratori ai
unor obiective turistice, ori cercetarea de materiale relevante. Aceste date au valoare ridicata, data fiind
acuratetea lor statistica.



















Ce varsta aveti?



Din grafic reiese cat se poate de clar faptul ca principalele categorii de varsta in care se incadreaza turistii
din statiune sunt 50-70 ani. Mai putem vorbi de procente semnificative pentru intervalele 40-50 ani si 70-
80 ani.
Studiul calitativ a relevant doua categorii de varsta speciale (sezoniere). In anumite perioade creste
procentul de varsta cuprins intre 20 si 40 ani, iar in altele cei cu varsta sub 20 ani. Este vorba despre
turismul de afaceri caracteristic strict anumitor perioade din an si aproape exclusiv la sfarsitul saptamanii;
si turismul de tip cantonament in perioade specifice pregatirilor sportivilor (aproape exclusiv tineri sub 20
ani).


Care este motivul pentru care vizitati statiunea?
Din grafic se poate constata in mod evident tipul de turism dominant in statiune: turismul pentru sanatate.
Celelalte tipuri de turism luate in calcul (s-a pornit de la intrebarea: Care este motivul pentru care vizitati
statiunea?) sunt aproape nesemnificative.
Din cercetarea calitativa a reiesit insa ca in anumite perioade ale anului, turismul de afaceri poate ajunge
la un procent insemnat. Din surse secundare s-a tras concluzia ca acesta poate ajunge pana peste 35%,
ceea ce reprezinta un procent mai mult decat semnificativ.
Ingrijoratoare este situatia turismului de agrement. Daca cel de odihna poate fi asociat celui pentru
sanatate, cel de agrement lipseste aproape cu desavarsire.




Cat de des veniti la Buzias?

Din grafic reiese faptul ca exista o rata de revenire buna si foarte buna in statiune. O astfel de rata se
poate traduce in multumirea celor care viziteaza statiunea de cele gasite aici. Cei din categoria revenit
ne-au declarant ca au mai fost cel putin o data in statiune, iar cei din categoria periodic au sisteme
diferite de revenire (de la o data pe luna la o data la 2-3 ani).
Din cercetarea calitativa a reiesit si o rata buna de revenire in cazul turistilor din categoria pentru
afaceri, locatia fiind aleasa in mod recurent.



De unde sunteti?


Pe baza graficului se poate trage concluzia ca principalele orase din care vin turistii in statiune sunt cele
din vecinatate. De departe Timisoara este cel mai important, insa Resita si Caransebes au procente
inseminate. Ca zona geografica este vorba despre turisti ce vin din vestul si sudul tarii, de la distante
cuprinse intre 37 (Timisoara) si 493 (Bucuresti) km. Surprinde prezenta turistilor veniti de la Bucuresti.
Cercetarea calitativa a relevat in cea mai mare masura aceleasi rezultate, cu o pondere mai mare a
turistilor din Timisoara, precum si un procent insemnat din Lugoj. Aici au intrat in discutie turistii ce
viziteaza statiunea in scop profesional (afaceri) si cantonamentele de sportive.



Alegeti din variantele de mai jos cea care vi se pare ca reflecta cel mai bine opinia dumneavoastra
despre statiune.

Din grafic reiese ca in general opinia despre statiune este una pozitiva. Acest lucru se coreleaza in mod
evident cu rata de revenire in statiune. Scala folosita in aceasta cercetare prezinta un factor semnificativ
de eroare, data fiind tendinta de a alege valorile din mijloc si evitarea extremelor. Cu cei care au raspuns
neutru s-a discutat mai mult, marea majoritate cerand ulterior sa-si modifice optiunea. Acest lucru insa
nu s-a luat in calcul pentru a pastra relevanta datelor primare. Ca observatie, a doua optiune a fost in cea
mai mare masura negativa, insa niciodata in varianta extrema.
Studiul calitativ a relevant faptul ca cea mai buna interpretare a atitudinii este de tipul nu e rau, dar se
poate mult mai bine. Majoritatea au fost inclinati sa faca comparatii (fie cu alte statiuni, fie cu alte
perioade de timp) si pe baza acestora sa-si exprime optiunea.



De unde stiti despre Buzias?

Din grafic se poate observa ca sursa de informare cea mai relevanta este recomandarea. Mass media,
indiferent de forma s-a dovedit a fi foarte putin relevanta (procente infime). Exceptie face presa scrisa,
unde am inclus si materialele de prezentare de orice fel (au fost persoane care le-au mentionat). Un
procent insemnat il are si opinia populara, in sensul ca cei chestionati nu stiu exact sursa informatiilor, dar
le considera relevante.
Din cercetarea calitativa am dedus ca prietenii si cunostintele (am ales sa nu facem distinctie intre cele
doua categorii) reprezinta sursele cele mai importante, la fel ca in cazul cercetarii cantitative. Aceste
informatii se coreleaza cu opinia despre statiune si cu rata de revenire, in cea mai mare masura fiind vorba
despre recomandari pozitive. O singura persoana ne-a declarant ca ar fi venit din curiozitate in urma unei
recomandari negative. Acceasta insa nu era de acord cu recomandarea.


Care considerati ca este cea mai mare problema a statiunii?

Din grafic se pot observa problemele sesizate de turisti. S-a urmarit a se afla de la fiecare cel mai
important neajuns si nu o lista de probleme. Toate cele semnalate au fost lipsuri, lucru ce se poate
observa cat se poate de usor din grafic. In sectiunea alte lipsuri au intrat probleme mentionate de un
numar foarte mic de persoane, astfel incat am considerat mai oportun a le grupa.
Cercetarea calitativa a relevat lucruri oarecum diferite, insa mult mai specifice. In functie de locul si
sectorul unde s-a realizat aceasta, datele s-au corelat mai mult sau mai putin. E nevoie de o cercetare mai
ampla si mai specifica, care sa determine rezultate cat se poate de clare. Pentru proiectul de fata insa,
lucrurile sunt clare, iar rezultatele pozitive. Nu au fost sesizate probleme care sa afecteze in mod direct
turismul in statiune: nu este perceputa lipsa de liniste sau de facilitati (cele mai importante relative la tipul
de turism practicat cu precadere).



LIMITE ALE STUDIULUI


Limitele studiului se refera la imposibilitatea acoperirii unor perioade de timp mai mari, sau a altor
momente din an: alte anotimpuri sau evenimente locale specifice. A fost ales totusi momentul cel mai
prolific din punct de vedere turistic (cu exceptia evenimentelor) pentru a genera date cat mai complete.
Totusi acestea reflecta doar realitatea momentului respectiv.































CONCLUZII


Concluziile cercetarii se impart in cele doua directii date de obiectivele de la care s-a pornit si anume
tipologia turistilor din statiune si opinia acestora vis--vis de aceasta.
Turistii ce viziteaza Buzias sunt in cea mai mare proportie trecuti de 50 de ani. Ei vin din orasele din
apropiere, cu precadere din Timisoara. Turistii vin in principal pentru refacerea sanatatii, unii dintre ei
fiind dispusi sa parcurga distante mari pentru a ajunge in statiune. Ei gasesc starea statiunii satisfacatoare,
dar au tendinta de a o compara cu alte statiuni sau cu situatia acesteia din trecut (pe vremuri). Totusi
considera ca situatia nu este grava si revin cu placare la Buzias. Principala sursa de informare a turistilor
sunt recomandarile si opinia populara. Dintre problemele mentionate de turisti, singura relevanta
proiectului este lipsa de informatii disponibile despre statiune. Celelalte sunt in general probleme
generice, ce nu au un impact semnificativ asupra situatiei turismului in statiune.


RECOMANDARI

Promovarea statiuni trebuie sa devina o prioritate (oferirea mai multe informatii)
Statiunea trebuie popularizata si printre alte categorii de public (tineri, familii cu copii mici, etc.)
Patrunderea cu informatii si material de promovare in alte medii, in speta pe online














ABORDAREA UNOR NOI SEGMENTE DE PIATA


Problemele semnalate se leaga in principal de media de varsta a turistilor si faptul ca fiind vorba de varsta
a 3-a, baza celor fideli este lipsita de orizont. Este importanta intinerirea acesteia si conceperea de
programe dedicate. Au fost identificate trei tipuri de turism ce pot fi dezvoltate si care din puncte de
vedere diferite pot solutiona problema. Este vorba pe de o parte de turismul terapeutic care ar urma sa
se bazeze pe o segmentare in functie de tipul de afectiune, trecandu-se astfel variabila varsta in plan
indepartat (se adreseaza oricarei varste); pe de alta de un tip de turism foarte special, adresat copiilor si
tinerilor: turismul de tip cantonament si in al treilea rand turismul comunitar focusarea pe turisti din
regiuni invecinate (Ungaria).























SUGESTII PENTRU ATRAGEREA SEGMENTELOR RECOMANDATE


1. Sportivi in cantonamente:

Segmentul de turisti tineri este rar si foarte rar in statiune. Problema e lipsa de facilitati pentru tineri. Se
poate insista intens pe beneficiile antrenamentului in aerul ionizat din statiune pentru a atrage sportivi in
cantonamente. Pe de alta parte, tratamentele balneare ar putea fi si ele un argument pro in acest sens.
Trebuie insa investit in facilitati si baze de antrenament.

Actiuni de intreprins:
- se recomanda investirea in baze sportive dedicate (exista foarte putine)
- se poate marsa pe aerul curat care poate conduce la imbunatatirea conditiei fizice si pe apa cu efect
terapeutic
- scopul este scaderea mediei de varsta in statiune fapt ce ar genera o baza de turisti fideli pentru o
perioada lunga de timp (tinerii ar putea revenii de placere sau in caz de accidentare)
- se vor lua in calcul segmente de varsta foarte variate: de la juniori la echipe de club semnificative



2. Turism terapeutic:

In zona turismului medical, chiar daca accentul e pus pe cei cu varste mai avansate se pot concepe, pe
baza recomandarilor facut pachete pentru toate categoriile de varsta. Afectiunile de diverse feluri ii
afecteaza si pe cei tineri, deci factorul varsta conteaza mai putin. Relevanta este construirea de pachete
dedicate si comunicare existentei lor catre toate categoriile de public.

Pachete terapeutice:

- recomandarile pentru astfel de pachete se gasesc in anexa 1




3. Turisti din Ungaria

Turismul transfrontalier poate include fara probleme statiunea Buzias. Renumele istoric al acesteia
impreuna cu dezvoltarea statiunii in directile sugerate (pe langa unele facilitati relevante deja existente)


pot face din statiune un jucator important pe piata turismului in regiune. Integrarea intr-o regiune ampla
cu o identitate corect definita si bine promovata poate aduce beneficii semnificative.

Observatii pentru atragerea acestui segment:
-
- se recomanda crearea unui program care sa puna in legatura statiuni cu specific similar si legarea
lor simbolica sub o identitate comona prin care sa fie promovate fiecare in celelalte zone ale unei
regiunii
- cu o identiate clar definita si bine conturata se poate face apel la spiritual de comunitate si anihila
complet granitele
- limba nu ar trebui sa fie o problema, in fiecare din zone se vorbeste si limba celeilalte, iar engleza
va reprezenta linatul acolo unde sunt lacune
- prezenta pe online este esentiala, iar centralizarea informatilor relevante pentru fiecare statiune in
parte este cheia construirii legaturii dintre consumatorii (turistii actuali sau potentiali) si statiuni
- pachetele turistice nu trebuie personalizate, exitand deja o oferta variata, iar recomandarile derivate
din rezultatele studiului de piata pot completa aceasta oferta astfel incat sa acopere segmente
variate.


Proiectul Cooperare ntre staiunile balneare din zona transfrontalier pentru includerea n circuitul
turismului international este(a fost) implementat prin Programul de Cooperare Transfrontaliera Ungaria-
Romnia 2007-2013 (www.huro-cbc.eu) si este finantat de Uniunea Europeana prin Fondul Europeande
Dezvoltare Regionala, completat de co-finantarea nationala a celor doua state membre participante n
program, Ungaria si Romnia. Obiectivul general al Programului este de a apropia actori economici,
persoane si comunitati, cu scopul de a exploata mai eficient oportunitatile oferite de dezvoltarea comuna a
zonei de frontiera.
Continutul acestui(ei) studiu nu reflecta n mod necesar pozitia oficiala a Uniunii Europene.