uLtf

Coleclia ATIEFNAITVE
coordonator RADU MARE$
Coperta: Liliana BOLBOACA
Descrielea CIP a Blbliotecii N4ionale
ELIADE, MIRCEA
Textele ,,legionale" 9i
despre ,,romenism"/
Mircea Eliade - Cluj-Napoca:
Dacia,2001
160 p.; 14,5x2O,5 cm. -
(Alternative)
tsBN 973'35-1116-1
94(498)
OEditura Dacia
Cluj-Napoca 3400, str. Ospeteriei nr. 4, tel /fax:.0 1429675
c mail edituradacia@hotrnail.com,
www ediluradacia'ro
Bucureltl: Ofi ciul postal 1 5, sector 6
str. General Medic EmanoilSeverin nr'
'14
tel. 01/315 89 84, fax:01/315 89 85
satu Mare,3600, B-dulLalelei R13 et Vlap 18
tel.061ft6 91 11;|ar 061U6 91 12
Cesula po9tal;509: Piata 25 octombrie nr' 12
ww.multiarea.ro
Baia Mare,
i1800, str. Victoriei nr. 146
|rl.llax:.06A218923
Redactor Radu MARE9
Tehnoredactor: Liliana BOLBOACA
comanda nr- 4261
MIRCEAELIADE
BIBLIOT'ECA
.4STR4
*s
tec.r,,
i..5TRA
IBIU
-
EDITIJRA DACIA
CLUJNAPOCA,2001
1ililffillilffi[illffiilil[il
*707764*
TEXTELE
,,LEGIONARE''
$t
DESPRE
,,ROMANISM"
ffi;
Li
Tilt?.B
A{1./l
_..-^
'<y
uorA esupne EDlrrEr
Publicdm anicolele
,,legionare" ale lui Mircea Eliade, cirora le adiugdm
gi cele incriminate ca arare de citre adversari doar pennu cder"a fraze desprinse
din context (E/ogru
TTansiluaniei, PiloSii or$/etc.). Trarscriem tn acela;i timp
cdteva din textele ce dovedesc ci acuza de antisemitism adusi lui Eliade e o
inrengie.
Reproducem gi unele articole !e dezbat problema
,rominismului".
ln presa interbelici articolele au fost semnate fie Mircea Eliade, fie
Ion Pleiegu (cele
apirute in Credinp in 1934 pi 1935).
Singura controversi asupra paternititii o ridice interviul (nesemnat)
De ce cred ln biruinp migcirii legionara lati ce spunea in aceastd privinF
Mac Linscott Rickets, e<egerul american al operei lui Mircea Eliader
,Am
vorbit cu Mircea Eliade dtlspre acest articol, dupa ce m.am retntors din
Rominia
liulie, 1981
- M.Hl. Eliade mi.a spus foarre rdspicat cd nu el a
scris acel articol. Fusese
- intr.adevir
- invitat si scrie un astfel de text pe
tema in cauzi, dar a refuzat so faci. La ciwa timp dupd refuzul lui, a fost
surprins si vadi apdrAnd un text cu acest titlu sub semnitura sa. Cum
directorul publicaqiei respective ii era prieten, Eliade nu a protestar in
mod public, ceci, a$a cum lmi mirturisea, nu a dorit si declangeze un
scandal. Mi-a spus cA
$i.a
notat toate amAnuntele acestui episod in jurnalul
pe care.l ginea. Din nefericire, acele pagini au rimas in Romdnia gi s.au
pierdut".(lnterviu
luat de Dorin Tirdoran, transmis la Vocea Antericii la
l5 septembrie, 1988)
Precizam
ci roareaceste
articolc (fird
nici o exceptie)
au fost mentionate
in primul
nostru v<rtum din Biobibtios!,
n, ui,,* ii,iii eoiiii)),_r*
Lirenr, 199?.
,
Cartea de fagd reproduce
absolut
toarc textele
hti Eliale aLuzate
dc
legimarisnt
;i
anri.cetnidsnt
de cdne.".;;; ., ::::.:::i :':".' :'*'
in pericracla
1935.2000.
trq eregerii qi gazetarii
romdni$i
strdini,
M.H.
CUVANT INATT.ITE
,Am
fost pe rend scriitor
'mistic',
,gidiaht,
"huligan',
aantisemit,, ohscisa,
"abstract
. Astizi sunt scriitolfurntffif
(am
auzit cd .te spune .porcograf"
f
i ash e i*raletitt
enofionant). Miine wi 11 necrofil, criminal nu inii ptlt) l)
.EI
(M.
Eliade, Vreme4 16 mat 193?1 nr. 487, p. 4)
Nu existd in istofia spiritualidtli romahefti o alti persoani (sau
persotralitate!) impotri!" clria se se fi lansat.-atttea acuze, calomnii gi
persifldri!
S.au nepustit asupta lui ca o haiti, hotirate se-l sfatie, reei de anonlmi
lncul;i, aleturi de valorogi oatneni de culturd invidiogi, din proprie
inifiativn, dar mai ales din dispozigie de la
,,centru".
Cdnd faima savantului gi scriitorului a depdgit granigele girii, au
ihceput sd apari invinuiri in unele publicaqii din Ftanga, Italia, America,
lsrael (traduse
cu repeziciune in aproape roate
terlle
apusene).
Mircea Eliade a fost urmdrit cu lN,ertunafe qi agreslvirate pehe in
pdnzele
albe, toati via[a -
pe parcursul a gase decenii. Nu numai atit!
$l
drrpa disparigia lui fizici, au aparut noi pfocurori, expunandu-ti cu
luciditate rechizitoriul gi vdntudnd cu
,,obiectivitate" cenuga marelul
dlsperut.
Zecilor de
jurnalipti
belaciti in mocirla legionatismului sau in cea d
comunismului, mecliocrilor public$ti in solda KOB'ului sau S$ului nu li
s-a reprolat nimic, aU fost qt sunt ldsali sd tragd sforile qi sd pescuiasci in
api tulbure. Atetia opdriunilti, lipsiqi ele coloane vertebrale, beietri de
lrani gata, cu ranguri inai mici sau mai mari ih ddministtatia de stat sau in
diplomaqie,
gi.au britrrt joc
de't,ara l,r, ,ri,i"la sr rru au fost luati de nimeni
la rost.
Poetu I
$tefan
Baciu ii scria indurerat
din Rio de Janeiro la I februarie
l.9521
,Nu ud putegi
inchipui,
iubirc Domnu/e
Eliacle, in ce iespar
nturdar
trdin .lin punct./e
vecfcte
ror
t" r,
"r
rrtrl,n'
"r"
; ;; :;; ;r;;:::
;:,
i ;:: :i::,"::;;rt:::'::::;::,;
asa-zisd rcolonidr,
care existd numai in chiolh_*d)"
))rr)ri't_
",nu.,
Elogiilor
aduse lui Miicea
Eliade ie.cele
mai autorizare
voci, li se
aldturi
violente acdzalii.
Operele lui au fost interziss
sfi6i2llscdteva
ori in RomAnia.
in iunie
1934, Ministerul
Instruc$unii publice
a ftimis.tuturor
liceelor
din tari
urmiibarii
tirculi r:a:
,,Aten ono,area
a vd cominica
maj j""
t;"u"Or:;:
intetzise,
care nu pot
intra in tttti"*^
er"t
*tri
.li
)
".
r_i1i' ,iun*_u
sd, vd cisnitorntayi.
"printrb cirgile infa_"*.
* ,n"
ui;".".i.r1'
'ilt*rr"o,
din'ni. '
:
Pentru a doua oari. atelasi
minister il acuzd de imoralitare
gi il ex.
.1"d...^d_:r
t"l:rtildnt,
unde era suplinitor,onorrn.
"i."..1i",l"'f.*r.i
l,
met{fizicd ir Iui Nae Ionescu
de la Universiatea
dinBuid*ir,
t,j." ,ra.
A treia intdrzicere
masivd a operelor
lui Elia.le ." .
"r."r'0.
Or.
.,..:?"
!,
nagibnal, in 194g, cAnd nu mai e p.r^i;a
a ifu)ar."'
Jlrqitor,
Huliganir,
Mttur reinrclrdril
Insura rui Euthanasius,
saraiar gi revoruria
din Portugalia.
Printre
titlurile
public;tiitor
inrcrzise
figura insi, aproale
in
exclusivitate,
toatd suflarea scriitorimii
din Romenia.
Mircea EliaJe s-a hucurat
a..
"*^t,.
a."r.i,,i,
de un trarament
snecial
Li incelrlq prin 1925
- 26, a fostconiiderat
incompeterit,
incdlt,
rmpostor,
supbrficial,
lipsit de ialent.
^_
intr:o revibti din 1922, u. arficor se intitura
Mircea EJiacre in hoiian.2.
Si fie cleci consbriat
in spirtsi pistiat
in borcan.
''.
::-"-1
.
ln 1935 lui Eliade incep si i se aduci grave invinuiri ideologice, dirijate
de Partidul Comunist Romin, stipendiat de Moscova.
Belu Silber, executantul sarcinii, a fabricat in via[a sa si dlte ,,scenarii".
Unul dintre ele a avur un impoltant rol in rsasinarea lul Lucreqiu
Pdtrdgcanu. Atdt amintirile Lenei Constante, implicati direct in procesul
inscenat fruntaqului comunist, cat
Si
propriile lui ft{rtuiii suht o dovadd
indubitabilS ci sursa de bazd a materialLrlui mAnuit de Belu Silber e ptrra
invenqie.
A fdcut-o in 1935, intr-un
,,nevinovat" articol publicat in$,o revlsti
comunistd faqi de prietenulgi tonrisul de drum de la Criterioh, A rcpet^t-n
peste mai bine de un deceniu, in timp ce se afla in lnchisoare, fati Je
tovarEul siu de idei pi idealuri, Lucregiu Pitrigcanu.
Ca si ne familiarizdm cu tehnica acesrei prime acuze, din 1935, si-i
ddm cuvdntui lui Mircea Eliade,
,,Md
lnpiietenisent insd destul de bine cu Belu Silber pi cu aat nai
ntult m.a mlihnit un articol al lui in
$antier,
ln care printe alrcle spunea
cd sunt dpulih ntlstic, pUfin agent de sigurantd', Cdteta zile dupi aceea a
rcnfu sd mdbence la nol, ca pi cum nimic nu s"ar fi intdmplae l-ant spLts:
,,Belu,
tu ni cunopti, ptii cum imi cds, tig viaga, ptii cdt de muft nttncesc ca
sd-mi pot pldti thifia, sd-mi pot cumpdra cdr;i, sd.mi pot invita prietenii la
masd. Cum de-ai putut scrie, atunci cd sunt
,,pufin
agent de siguranyd?",
A lncepLtt si rdc{d, Epti rnai naiv decdt credeam, mi.a rdspuns, Asm n-arc
nici o impottanlri. Asta face parte din jargonul gazet{tiei rnarxiste, Ett,
6unt silit sd atac pozigla ta ideologicd
fi
o fac udlitend clifee]e clxice, dat
;in
Ia tine ca ont pi prefuiesc prietenia u,,, L-am p vit lnt stat.. lmi pate
rfiu, iam spus. Eu am altd concep;ie despre prietenie si chiar desprc
gazetdrie,.." Cred cd nu ne.an mai vdzut de arunci.a
Tot sub zoclia comunistd se afld articolele apdrute in cel de,al patrulea
deceniu in Cuvintul liber{ Eranoui. ln aceasta din urme, lnnocronici
literatda Huligani/r.rr, Miron Rarlu Paraschivescu atribuie simplist autorului
ideile personajel.rr
roman u Irr i.{
lroniile qi calanrbururile lui Oscar Lemnaru n-au nici un suport real:
,,$eful ai:estei ritlict e generatii, </. Mircea Eliade, in L-lipa in carca trecut
pragul Indiei, (lin
cauza unei operatii de hipnozi, trrecventi in ece.rte lo.:uri,
n.a nlai vdzttt nimic. Drept carc a scris Maitreyi. " (Fac/a,
l.935, august Z,
nr. 1355, p. 2)
Cele mai numeroase insinuirri erau anonime. in plinn glorie, Eliade
are o popularitarc inimaginatrih. in rimp ce critici de prestigiu ($erban
Cioculescu, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, Octav
$ulutiu,,Mihail
Sebastian) elogiau succesele romancierului qi omului de gtiin;i, ratagii
9i
invidiogii ridiculizau preocupdrile lui de orientalistici
fi
istoria religiilor:
,Nu wm area in curen(l o catedrd de Fakirism incredintatd Dlui Mircea
Eliade
;i
una cle Disperare, rezervatd
.D-!uj
Emit Cioranl', (Revista
burghezd, 1934, decembrie 5, nr. 3, p. 3l).
Aceste glume alternau cu etichetdri infamante, pentru care autoril
nici nu se mai oboseau si fabrice dovezi:
,,Dl Mircea Eliade este un hscist
carese ignord pi un xeno{ob cu prejudecdgi
filpsemite,
pAnd
pi terntinologia
lui Mircea.Eliade este hitleristd,'($antier,1935,
ianuarie l, p. 5)
in aceeaqi revisti, la I aprilie 1936, in nr. 4, p. ll, ni se comunica
senten{ios o altd concluzie:
,,Mircea Eliade *a compromis pe sine insupi
ln incercerea Dsale de a da in Huliganii, Gdrzii. de Fier o jusrificare
ideologicd. "
.
Punctul de vedere al lui Eliade e clar:
,,Autortomia spirituhri inseanlnd a nu explica viala spirituald prin
altceua declit prin legile spirirului. Adicd a nu confunda spiritul cu s ngele
(cunt
fac fascigtii), nici tu sexul (cunt
lace Freud), nici cu fen<nenele
ecottontice (cun
fac narxi;tii).
$tian
cti atitudjnea aceasta se nunrcft
spiritualism. Dl Para.schircscLr afinnd cd.aclevdratul sdu nunte este
"lzr*
cisnt salr aesaocherie,. " (lnrclectualii
e fascigti, in Vremea,24 martie
1935, nr. 381, p. 6)
l0
Nu Mussolini
qi Hitler sunt
precursorii ideologici ai lui Eliade' ci
Eminescu, Hasdeu, lotga qi PArvan Nu-i sunt pe plac atat e<esele dog'matice
ale comunis,tilor'
cdt
li
exagrerile nagionaliste'
De ce nici unul dintre
'letractori
n-a desprins
din articolele
sale
fragmente ca acesta:
,,Md
minttneazd
pe de o parte acei oameni carc te socot fasci$ fdrd
voia n pentru cd ai pon\enit de
"rcntdnism'
'
pe de al6 pafte cei care te
acuzd de trddare sau de indiferentism
dacd nu srrigi tle 12 ori
pe zi
)---.nn^.rt
sd ptospere"' Multd vreme n+m gtiut ci a vorhi de
'"rontinism,
inseamne a fi nercenet hitlerist ' dttpd arm n'ant
ftiur
ci a
wrbi numai o dart pe zi despre acela1i lutu ihseamnd a ti subversit'si
primejdirx sigannlei Sarului' Asupn lui Karl Man un romen Poare
'rpunr,,rl^"r"u
,nu"
s,i nu sesupdri nimeni' f)ar as"Pn tradigiei hni nescu
- IoW -
Pdrtan, nu se poate spune decit
'da"'
Peste aceste valori rut
po"i *r" ,i.tni <linae noi. Le poate critlca, le poate completa'
Ie poate
7r,",
^ri
d"prn, - 9i
frecare dintre noi este obligat sQ hcd -
dat nu le
-pl*n
rn r.i(Crio romenismului,ln
Vremea l0 februarie 1935' nr' 3?5'
p.i),
in aceastl
privin$ cred ca e porivit se citez
li
din doud scrisori
particulare -
nedestinate ini$al publicirii, mai elocvente
prin sinceritatea
ior. Ele dateaza din anii 1936 -
193?, perioada cea mai
'contestati"'
Mai intii, iaE-l pe Mircea Eliade adresindu'i*e
lui N' Argintescu'
Amza la 21 aprilie 1936:
,Intengionam
sdi sciu in prealabil o scris<nre de *plicagii
personale'
ArJica s*gi exptic ,le ce ntt m'ai itzgeles' Niciodai nu m'am gindit la o
solidarizare cu esen,tele balcanice ale n'ntinisntului'
Crcd enotnt
inn'<t
Roininie in etetnitate, cele incepe la Cucuteni ;i
se va stinge int'un Plaat
t<rnt nesc. Suntem ingelepi
pe chestia asta" Tbttt;i' pi aceastd esengd a
Rominiei vegnice suli:ri, la o prea ntare depittare'
la <t prea lungd absen;d
It
De ce
- nu gtiu nicj eu; <!ar s
nteririanur
n<tstt u.5, ,r,,6orlt-)'..Yt
Tieluie
sd nai resniri pu,;n
pi Ia
,t';";;;-;;;;;;;:::;::::;::il::::,,r::::':::::|8:::T;
pentru
fiinla
Dtule, si uezi cun se larc ir*ri"
riri
_
)).alJ,
face ea ,!t
mizerubil.,,(publicati
de Nicolae Florcscu
," Mr"^;;;;;,;;,'nr.
,, ,r[r,
p. 142)
Ldmurind
o neclaritate
rje.r lui Lucran
Blaga privitoarc
la interviul
pe care i i-a acordat,
Eliade ii soia
acesruia,
la
-5 octombrie
l9J?,:
,,inainte
</e toate voian s;i-gi spun ci.nu md referea_
t" f .l Cnin i,
"o,
o"""u,
in cale critican
neincrec./erea
dreptei
rom*"ur,
iia, ,riiui
,*_a
ci nai Jegrabd ta ,,anticib
ntei cle^ta na"a"aU,
i-iii"ii)ror,*pi
a,
eroism. " (Cnnica,
l9 martie 19g2, nr. 12, p. 5).
Iatd pi pasajul
respectiv
din Convorbiri
cu Lucian BIag4 prtrtlicate
in
Vremea ,Jin
22 august 193?:
,,Ninteni
",
p"";r;r;;:;i;"in<Joiald
aaurenticiratea,
dtale, iominismul
pi nagionalismul
dZir, ,, )i)*rr"r",
eu. De aceea, elogiul pe
care il adur, ,,
"rr*"
Jrd **ii'irirr_"
r, eforrurile pe care le h,.i de a funda merafizic
acest elan ,:reatot _
m
j
se par
nu numat pregioase,
dar,si absorut
necesafe, pen*ua
ldmu
unere confuzii
care se fac in cercu/ napional$tilor
ron6ni.,
Intr-o alti revtsti comunisti,
Vctor Iliu ii consacri
scriitorului
si
savantului
Mircea Eliade mai multe
".,i.rl"
d.;;i;;;;.;;;'jj
;fifrca
asyla rerminologiei
fi
argumentafiei,
reproducem qn
scurt p"r"y .
ointr-unul
din ete, intitutat
Eloeiul
lui,u,riru:
"ri
ri a*iir))
ii,**' u^.
,, Uneori
Mticd e filosofsi rot
u";;;;;;;",:;:;;';:;:::,;:r,,""^;:::;:;wr::l;
carcd...
Mircea
Eliade ie c.Qnti arii erotice,
eroice pi exotic[...-;;;r"
,r,
ua ntai fi un mai<hn pe
eare sd <lorntj,
neicd ,r*;,\;:;';:r:;;
nrartie
[938, nr. 12, p. 5 si Z)
Surprinzdtoare
e adtudinea violenti
impotriva
lui Eliatle din parrea
a
doi valoroqi
oameni de culruri,
D, Mu.ar"qu
giAntor.
Dr"r,,.r.'LI..*,".
1Z
incriminater Yogd (1936\
gi nronunrentala editie Hasdeu, apiruti in 193?
sub ingrijirea lui Mircea Eliade.
in loc de dovezi, autorii
,,opereazd" cu epitete infamante gi injurii
denigratoare.
D. Murdragu publicn o broguri de 67 de pagini: Hasdeu
-
Editja
Mircea Eliade
{1938). Citqti
9i
nu-ti vine si crezi:
,,PrelAta
la edigia Hasdeu e un c<tttt/c exenrplu de vorbirle ilogicd.
Iee Mit'cea Ehade un nanttal de,a pa1:,teal...)
;i
w vedea cd un elev tle liceu
e mai bine orientat in materie... Mircea Eliac/e nu are pregdtire stiingificd
fi
nu
ftie
carte; sd s-apuce de invdgat si s-o lase mai donrcl cu pretengiile."
La peste s,ase decenii de la apariqie, ediqia din 193? a lui Eliade contiDui
si fie o luctare de referinti, un insrrument de luuu, fiind citati, comentati,
elogiati de filologi, folclorigti, litera[i, critici gi istorici literari
- in tard si
striinitate.
Anton Dumitriu e la fel de intransigent:
,in
Revista de Fil*otie i-am analizat confuza lucrare
yoga...
sceihebriile culturale ale lui Mircea Eliade, genialul miop." (Lumea
nindneascd,24 kbruarie 1938)
uCer solidarizarea cititorilor, a purrdtorilor
de condei, a profesorilor inpotiva acestui parlatan cultural." (Lunea
rumiheascd,4 martie 1938)
ln periodicele interbelice purem citl cateva articole
!i
note ce se refereau
la ttrfloritoarea stare materiali, la opulenga in cate s.ar fl lnfdit Mircea
Eltade.
Realitatea e cu rotul alta. Fird un salariir asigurat in perioade 1937
-
1939 nu e in stare nici macar sd.9i achite chitia. Am publicat scrisorile
adtesate ltri i-itus Dwechi qi P. Georgescu-Delafras, prin care expeditorul
irnFlote un imprumut.5
Epistola lui Eliade cdtte Cezar Penescu e elocventi. Afldn<lu-se inn-
trn fond public, ea poate fl consultatl de oricine:
,,A fi asisrennl lui Nae lonesar. sc inrelege, este cle-a Jreptul subversiv.
A li redact<>r la Cuudntul este chiitr si nai griv. Cuntuldncl aceste .!oud
l3
culpe, eu si fani/ia nlea sLlnteD2 n?...j!1tp^;r
^i.;.i
.j,,
^-^^-:
,.
,epaoe,i1,,nr^;";;;;l;;;:if
li',i.:i!ljJi,llr"!,,?!;iiJl'i,
descin<lere /a pntprietar, jandartni
pe stracld, sergent la poarrd.
Solia
fi
cr:pilul nostru nu mai au sontn. De cinci :ile, ,1" ,and )u venit sd
,,ntd
ricfk:e"
-
fid ntanclat fireye
- eu .sunt fugirit ca Lrn vinat t{e /ux, din casi
in. cas,i, din garat in gari, din oras
jn
ora-.. Am cle lucru ca sd-nti pr.tt pldti
chiria yi cosnita, si nu pot lu<:ra. |vI.an. an.!:ajatsd e(Jircz, in litnba franceze,
<; revistd tle studii religknse Zaluoxis gi am p.imit
tJe tloui luni
;ase
stLr.lli (le
/a savan
li
striini. NL! pot tipiri revista penftu
cd nu mai gdsest_
fonduri.
$i,
ntaj .t!c,,, pentru
cd ..unt urnTirj. ca
-un
ciine.,6
Oricc comentariu
mi se pare inutil.
A doua etapd r--.. atacului la baionetd cuprinde perioada
24 august
I944
-
I septembrie 1967.
Stabilit ia Paris in seprenrbrie
1945, Mircea Eliade devine in cdliva
ani un prestigios
orientalist gi istoric al rerigiiror p in Traatul de istorie a
relerilor (1949),
Mirul erernei reinroarceri (1949), gamanismrt
ttSSll.
Numele sdu incepe si figureze in toate dicgionarele gi enciclopediile
Iumii,
operele ii sunt traduse in peste
20 cle limbi.
ln Romdnia insi. aproape un sfert de secol, e considerat
,,persona
non grata";
cdrqile nu i se mai cditeazi, fiind decretate._. dugmi.,oare.
Imediat dupd glorioasa
noasffd
,,eliberare,' rle cdtre trupele sovitice,
acestea igi spun cuvantul prin intermediul
redactorilor gi colaboratorilor
fostelor revis te comuniste;
,,Mircea Eliade, cel care nu de nLrlt cerea sdnge pi ntoarte,.. in presa
si ttu ntai irttre
ni.i tutul ,linte..ei
..e au ndinile pitatt,,.u (.erneala
ufii si
a inrtrmiei. Si nu ntai pzituncld
in lLtntea n<ribiii a riparuJui,
"e
n, n
"i scrie, sd nu ntai cugete cu glas tare, a<lici in public,
dascilii crimelo4
t4
profesorii atrocitiyilor, invd;tircrii nelegiuirlktr. " (Oscar Lemnaru, Penra
cu ace, in Dreptatea, seria a II-a, an1, 1944, sept. 3, nr. 8, p. 2)
Trei sdptemani mai tal.ziu, citim sub aceeaqi semniturd
'
,,A
pescuir
in apa tulburc a unLtj hlisticisnl penihil cir a pLrtut, iar cend undi{a ifi
tocise virful gi cAncl i se tenninase ntonteala, a c/evenit tleodati diplontat"
(idem,
28 septen.rbrie 1944, nr.29, p.2).
Trei ani la rind Oscar Lemnaru se nipuste-ste orbegte, cu o ura
ininaginabild impotliva adversarului, inlocrrir.rd calamburulqi zeflemeaua
(procedeele
lui predilecte) cu invectiva pi insuka'
,,A
reptezentat in Crite-
rion huliganismul, orientdnd prin scris si prin viu grai lutnea spre obscu-
runtistn,, A reprezentat in striindtate hitlerisntul rominesc"
(idem, 11
octombrie 1944, m. 40, p. Z). Revine cu insistent5. in Dreptatea noud din
3 ianuatie, 3 februarie 1946, din 4 noiembrie 1947, considerAndul pe
Mircea Eliade vinovat de toate relele posibrle. E invidios pe succesui gi
prestigiul acestui
,,farseur"'
autor al atator,,infamii nefaste". Cere cu
vehemenld interzicerea tuturor cdrtilor lui Mircea Eliade
(din librnrii
9i
anticariate);
1,Ar
trebui sd i se ceard socoteald pentru atetea orori pe care
le'a liudat, pentru adFia prozeliti al cdr.rr spirit obscur a fost dinamizat de
scrisul necontestatului qef al genet'atiei, sale."
(Dreptatea noud, an I7,
1946, februatie 3, nr. 188, p. 2)
Din cAnd in cdnd este
linfierat"
si,,demascat", vorbindu-se despre
tezele lui reactionare gi anti;tiinlifice ,
,,Exaltarea
decutului urntdregte sd
abatd atentia de Ia actualitatea istoricd, de la realltatea htptei inveryunate a
clasei muncitoare impaftiva exploatirii" (Pavel Apostol, Iluzia evaddii,
Editura
$tiingificd,
Bucureqti, 1958).
La 1 n.rai 1961 cinismul
9i
acuzafia gratuitd sunt pur
9i
simplu pline
tle nerusinare intr-o notd din Glasul Patriei, pul:licalie destinati romenilor
din strdindtatei
,,Dl
Mircea Eliade este prccLutl
ftle
toatd lunea - unul din
ointelecrualli, legictnari care poafti fispunclerea, laolalti cLt toli carnatazii
sii, pentru nlonstruoasa ucitlere a /ui Nicolae Iorga, A evoca pe lorga
Kenotionat, - chiat'acolo in enigrayie, unLle adtea se uiti, e c/in partea lui
15
Mircea E]iade un act<le cinism
,;i
sfidare,
ceea ce confirntd
cd toy' legtoitarii,
indifercnt
de calitatea
lor... lntelecruate,
,u urtngi'rrrUrrO'Jr
rnriuOrr,
,,
, .
Tiaate_acestea
au fost spuse despre El"d., p.;;;;;
arJ"
"
.."r,,.,,
idolul.adolesce
nge i gi tineregii
lu r.
p..o.rparil.
".,.i.lloJ,'.".
o ,.,"r, ,,,,
putere
de munci l-au fascinar.
Ori de cdte orr se s,^;" *;r;;;
&#;:,
ridica privirea
spre cele cAteva zeci de volume A. ,oafr.nrl"l'..rair,
p.
care reugise
sd le strAngi in rafrurile
bibliotecii
r"l. dln m^r_rrJr'd-a.os.i
,1.
pe strada Melodiei.
For,tele ii reveneau
ca prin farmec gi
,,apa vie,, a scrierilor
lui Iorga ii didea puteri
nebdnuite.
^
in spirirul
calomniei primului
articol al lui Belu si rber, Grasur
patriei
incearci
si.i convingi pe cei din exil:
,Mirrr" EI";;,;;;;;iOi.*r,rO*,
unde i,si poate
cid una <lin elucubrayiile
,"1, .rr;;;;;;;:;;:.'
.. ,, ,,
!::!,
dr!-t cu cazierc inregisrrar,
/" ,o"r, poti1iilr.,rr.oJrL:r"i
*O***
1962, p. J)
Aceeagi publicaqie,
cdteva luni mai tdrziu (10
noiembrie
1962) vorbeqte
despre spinzurarii
,ra abatorur
din Bu**utt,
^
tp+t,'J, )i*r'c^m"rnii
ntru.pisnl
cruce pi rangd ai savantutui
de Ia CAb;... "*"'
-
La 1 octombrie
1963 e ridiculizatd
No"p*
Jr"s:in.ne,
numitd
,,o
imensi plarirudine-.
,.Voind sd I
E 1 ia de a i z b u t i t r, ;, ;: ;; ;; ;: :::r'::
:::: :;,';-;:
f: :::
y::::
pantalon
uerde;i
cu unul rosu hc hocus-pocus
de
o,
"n*Jui"'"d_urr*
1 u i gu rd-c a s cd... i n s c h i m b
f
i -" i
"
d i;i;
;;: r;;;;;:
:;" ;::;::.
Pa rri c u la ri ta tea fi ecd ru ia es te iti fu m eazd:,,
, -
In momentur
aparifiei
acestor randuri,
cdgiva dintre intelecruarii
nostri
^de
lrunte
(Constantin
Noica,
Sergiu Al.. George, D,.,
p,ii;;;",';ij:
incd in inchisoare
doar penftu
ce.,. cifiserd acest roman.
Furibunda
desfiinfare
a omului si a ,.ri..ito.
rui.
"
irr continuatd
in
aceeagi publicatie
de cdtre Nichifor
C."i.,i..
a..rt", d. .r.r"O'.i***
din inch isorilc comuuiste,
a,.. pactizat
cu diavolul:
,,,Eru dit in obscru-itdtire
sibiJine
din Jescdntecele
rururor
babelor
de pe glob,
Uirrr"
gtin,f,!"ifi
rosteste
disperarea
in stilul unei C"""ndr,
*)r!"inr,
,, )riiirgir;l
" (Di>perarea
renegari/.,r,
in Olasul
parriei,IO
ap.liie i963).
16
,Cdntl
/.ant nuntir un sexol<>g naniac ant intrebuingat un eufemisnt,
in realltate, Mircea Eliatle e un pornogra{maniac, care iqi <{ifuzgazd obsesiile
sale sub fornta inpelitoare a stuc:/ii/or erutlite. Scrieri erudit pornografice
cirt:uld cu <:/triunttt/ h Occitlent. Mircea E/iade exceleazd prin tentativa de
a ,/a pornografiei un sens ntisttc, sacrtt s, i a fi fdcut tlin incest pi t:lin actul
orgiac un principiu cosntic."
(lJn sexolog maniac, in Glasul Patriei, 1A
septembrie 1963). Concluzia e pur gisimplu stup e{iantd
,,Pornogralia
lui
constitttie patronaju I spiritual al legionarilor renega;i. "
Funcgionarii ambasadelor numi{i in diplomatie de cdtre regimul
comunist - erau nigte executanqi servili. Inamicul lor public nu putea fi
altul decdt Mircea Eliade.
,,lntenpiondnd sd-mi incredin;eze lin 1946] o catedrd la Ecole des
Haurcs Erudes, ministruleducatiei ceruse auizul legalei
(cdci
eram cetdlean
rontdn); ntinistrul nostru, disrinsul matematician Stoilow, a intrebat
Bucure,stiul gi, evident, rdspunsu/ a fost negatlu Cdteua zile in urmd, Al.
Rosettl ma lnsolit in biroul lui Stoilorzca sd vadi ce se poate face. Naru-
ral, nu se mal putea face nimic. I-am ntdrturisit lui Rosetti surpriza mea:
nu puteam crede cd un nlate savantat purca preceda ca un agent informator
(c6!iva
ani mai tdrziLr, asentenea procedee vor pdrea firepti)".l
in Italia au fost intirziate cu cigiva ani traducerile cd4ilor lui Eliade
datorili,,manevrelor" comunis,tilor.
,,ln batalA irnpotriva lui Eliade a intrat pi Antbasada Romdniei ldin
Italia, M,H,l care pretin<lea rcd va fi /oarte hotdretd impotriva acestor
caporalir",s
Denigrarea era insi organizatd in mod metodic, cu minufiozitate,
ferA nici o fisuri, dqcAnd cu succes 1a... victoria finaln. Din studiul lui
Vittcrrio Lanternari aflim ci Anibrogio Donini - ambasador al Italiei la
Vargovia in 1945.1946
,,a
prinit informa;ii dirccte de la un diplonat
tontdn (ambasac:/or
la Var;ovia) ca si tle la colegi francezi <lespre trecutul
antisentit
fi
fi/onazist al lui Mircea Eliaele".e
Efectul nu a intdrziat sd apari: Ambrogio Donini - care a redactat
l7
capitolul
.rylic.ea
Elia<le tlin Enciclipetlia
religiilcrr._
il numegte pe acesta
antisenft
Si
fikrnazist
Operele iui Mircea Eliade au inceput sd fie comentate
favorabil in
Rominia abia in toamna anului 1962. Aceasra a sternit inJignarea
unui
glup inrransigcnr
r.lin exrl, care
de
,,colaborationisnt ".
'a
pornlt
o campanie
acuzdndu'l pe Eliade
-
in arhiva
mea se afla xeroxul.unei
scrisori particulare,
adresatd de
Mircea Eliade lui Nelu Manzatti la 12 octombrie
iSJo, ;i';*l*or,"o,
,,E vorba de gclozie,
invi(Jie, ud, itnbecilitate pi, Lrneori, bdnLriesc, o
f:art::bil;i
acgiune <fe <lezagregare
a Emigra;iei...
Aracurile,
ahtziile,
insultele ,
nu md intpresictneazd;
de altfel, ar' A o tur"i-J, _r_" nni ,u
l: na:
:itesc
De 1a
,,fascist si criminal
de
.razboi,,
la,,.ol"lo.rru.
nl
Diavoluiui",
sau can a,sa ceva, pen*u
cd n-am citita cu ochii mei, dar
cred cd expresia apartine
hri V
posteura,
n, uira
"olr.,;,:idJ-r"nrr"u,r"n. Pe ntine, scrritor roman,
nfi intereseazd
un singur lucru: ca literarura pe
care ant scris-o in libertate (in
lafi
pend
in 1940,
,si
in Occk/ent
dupd
1945) sd circule si sa fie accesibile
dn"rrto,
rrn.o;; ;;;;'arctusiv
n
proza gi poezia produsd
in conforniarc
cu normativeJe
ocupantu/ui,,.
Fluxul si refluxur rdspdndirii
operelor
lui EIiade in Romdnia au
cunoscut in perioada
comunistd
marivarialii.
CAgiva entuziapti vau striduit
sd popularizeze
via;a
9i
opera lui. Ideologii partidulul
on, upu" .._uo*.rii
ti
rdspandirii
scrierilor eliadesti:
Leonte Riutu, Mtr". C;;r;,.;..;:
$tefan
Voicu, Cogu Riclulescu.
Acesta tlin urmi, din,".t," ir".,*
A.
membru al cornitetului
executiv al
pC.R.,
se impotrivea
r..J,ru.,,
,0.*f.,,
lui gi, in articolele publicate
in Rotttinia litenra,
il _.frar.l ,l _"a
aluziv, firi sil numeascd.
Atunci c6r.rcl un articol despre Eliade pirea prea laudativ,
imecliat
l8
inffa in scena un vigilent deqiniror al aclevirului alrsolut, punincl lucrurile
la punct. De pildi, in 1970, Romdnia l?er:ri a publicat sub senrnitura lui
f). Micu o tenreinici analizi, ltr obiect, a volumului De Zalmoxisd Gengts'
Khtn.tc
Dupi doui siptimilli numai, intervine Mirttn Constantinesctt
(pe
pagina intdi a aceleeagi reviste) combitdnd ,,idealismul"
ce se degaii din
rxegeza recenzentului
9i
sugerind ,,/nra
"r'iitoarelor interpret.lri ale opelelor
lui Eliade chiar din titlul interven[iei sale:
(bnsi<tcragii
nero(lologi.e
li
i,rto ce.
tt
Articolul met:, Mircea Eha<{e -
gazetarul Matra, nr. 5, mai 1984) este
rilstilmicit inff.o reviste din lsrael, aducdndu'se drept argument tt frazi
spriiinitd pe verbul impersonal ,,se
ptie".
,,Se
gtie cd, in bund parta clin
articolele lui, de atunci, marele filosof gi scriitor a awt o clafti atitu(/ine
legionard
Si
antisetnrrS'l
(Marius Godeam, Spdlarea statui/or, Revista nea,
nr. 67
,
3l august 1984).
in istoria acuzaliilor la adresa lui Eliade din ultima weme, un rol
lmporhnt l-a avut un text publicat in lsrael. Dosarul Mircea Elia,le in
Totarlotl, 19?2, pp.2l-77. Afirma$ile din acest articol au fost reluate de
mai multe ori in publicistica din Italia qi de peste ocean. Calomniile'
insinuirile, acuzagiile
gratuite din Toladot nrt sunt semnate. Ni se acluce
la cunogtinli ci
,,in
nundrul viitor al Bulednului nostru voh publica
,locumente despre activimtea diplonaticd a lui Mircea Eliatle, pe cincl
lndeplinea da rrimis al guvernufui legionat lunclia
(Ie etafat cultural pe
lingd Legagia rontind din Lisabona, Madrid si ulterior Ia Lonclra".
Bineingeles ci in cei aproape 30 de ani care au trecut, informaqiile respec-
tive n-au mai apirut! in fraza citati mai sus remarcim insi qi doui mici
crori de infornratie: Eliade a fost numit atagat cultural intdi la Londra,;r,
apoi la Lisabona- in aprilie 1940, atunci cdnd gi-a luat in primire postul,
la conducerea
[erii
nu sc afla un guvern lcgionar, ci Carol al Il'lea.
Piesa de bazi folositi in articolul din Tblad<>t este
Jurnalullui
Mihail
Sebastian, care a fost tipdrit in in extenso de Erlirura Huntaniasin 1997.
Mrulentul atac a fost declangatJe aparitia in 1969 a volumului ourtrgial
l9
(:.)nsacrar
lui Mirccr, Eiiaiic, pr.rfesol
cie istoria religiilor la Liniversrtatea
din Chicago,
Miths anLi Syrubols _
StuJies in ttoiu, uta liini" ati"a..
Cuiegerea
cuprinde si un siucliu al profesorului
d. la Uniu.rsitate"
din
Ierusalim,
Gershon Schoienr,
cer,.nrli
'alor.s
..r..tator
ar isturiei
ii r da is mrr lr-ri.
Comentariul
an<,nim din Tc aCoi
_
despre care am aflat ultcrior cd
aparline Jr. Lavi Loeweustein,
istoric evreu tlin RornAnia, e necrutdtor:
,,fte;entrt prolisorir/tri
tle la Lniversiratea
no"srri ebraici i,t corui
celetr ce,i aduc eliryii lui Mircea Ehe(te este perribild,
ca sd folosi,o un
cuvdnt ntai b/iind. (lolegulitj
dsale de la Cthicago nu ! se cuuenea un sahrt
,ent oe la lerusalim. trlircea Eliade
"
ferrt parrc ,lir,;Garda
de Fier,,
orgairaqi:
d^*rren.lsti anrisen?itd,
a cdrei activ.itzte de asasinete este inscrisii
ht ot'-'r!a noastri cu sdngele a mii;i zeci rre mii Lle uictirne din sinur
e;'rtilor <lin Romdnia ".
Zigu Ornea, autorul volumulu
i Anii treizeci.
Extrema clreapta a
ilondniei conftrmi
co^vingerea
noastrd fermi: Mircea Eliade n-a fost
inscris in Garda de Ficr. I)eci articolul clin Lrlador debuteazd cu o
inexactitate (esenrialil).
Autorul se sprijini in
,,dezvdluirile" sale pe doud auroritali
supreme:
Miron
-Constantinescu
gi Lucreliu
pitr{canu.
i.,,.-r., ,ruJirr-r..'.n,
a"
istorie, Miron Constantinescu.esre
co rsiderlr'
,una tlin cele t2 petronatitigt
cheie supervi:ate
de Krcnt/irt pentru
supnvegherca
ewhlyiei stgure a
Rominiei pe
rutul drunt". (Agresiunea
comunismului
in Romentirv<tl..l,
Docurnente
din arhivele secrete 19,f4-19g9,
Edigie ingrijiti J" n. Cn.
Buzatu si Mircea Chiritoiu, Etj.
pairleia,
tfe, pp. ti_i+i
Miron Constantinescu
scrie in articolul Gartla <le Fier sub judecaa
,'!'rc'ne./ci
Mir.cea Eliade cste in frunte a listei
,,stegarilor i,Jeologic-i,i
""rn
i
ntiscdri". Lucteqiu
Pitrdscanu
il caracteriza
drept
,, a/,4 recunoscut
sefcle
y-oale gar,lisA" (Sub
tei Llictarur).
20
O astfel de acttzaqie gravi nu se poate baza pe afirmaliile unor asemenea
autorititi.
Articolul din revista Tbladot prezinrA deformat gi tendenqios faptele
cc qin de biografia autorului lui Maitiet'4 nu se liniteazd doar la atit, ci
rusociazi clenigririi acestuia;i pe E. M. Ciolan;i Vintili Horia. Notele cie
rubsol ale articolului sunt ele insele o
,,capodoper5"
de rea credinqe gi
tirlsificare a realitiqii isterice.
Am publicat gi comentat in
frlna
lul literar
(mai
1998) schimbul de
scrisori dinme Eliade
9i
Scholem precum;i cel
(referitor
la acelagi
cveniment) cu Burton Feldnran, evreu american, profesor gi el la
t
lniversitatea
din lerusa lim.
Culpabilizarea lui Mircea Eliade de citre Norman Manea
(1991)
fi
f-con Volovici
(1993)
a avut ca punct de plecare articoluliin Toladot, fera
sir se facd vreo referire la scrisorile publicate de mine, al cdtor original se
alli in arhivele publice din Israel. E cu atat mai relevant acest schimb
c1'ristolar cu cdt el oferi un rispuns la nedumeririle acelora care - asemenea
Dlui Z. Ornea -
isi puneau problema riscolitoare a unui aqa-zis refirz
.:onstant al lui Eliade de a lua in discutie acest aspect delicat al biografiei
s le din tinere[e.
Savantul evreu Gershon Scholem, care-l invitase pe Mircea Eliade sd
vini la Ierusalim e surprins de articolul din Toladot.EIii cerea ,,acuzatului"
la 6 iunie 1972 si se disculpe'
,,Aceste
pagini conlin atacu personale impotriva mea gi a d-ale,
in\potriva nea pentru ci sunt
,vinovat"
pentfu cd te-an onorat prin
t'tttttributiile ntele la Festschri{t; inpotriva duntitale -
pentru cd autorul
te in'uzti tle a fi fost o figurd conclucitoare a organizayiei antiseniste ,Garda
Jc Fier" <lin Rt:aAnia, pi pentru a {i expt'intat idei antisentite in perioadA
ittrititiilii lor si ai c(rntinuat in perioada lui Hitler incluzin<t anii c.ehti de
<toilea rdzltoi monclial. Autorul - Dr. Lavi (Theodor Lowenstein) este
rrrt istot'ic evreu <lin Rontdnia; /ucreazd la Institutul,/ad Vashent care este
Lrrt rnent<trial a/ mortilor in lt<rl<,cau.rtl...l. Ant citit trat/ucerea in ebraicd
2l
a artico/Lt/ui stiu
- tr)ublicar h a.eea,ri tipirituri
_
si nu ntnt prea bine
litnurir asupra acestei c/testiuni. ()are
auttru] - a cdruj lucrure citeaze pe
Mihai Sebastian
-
votbjnc/ despre c-.t1tacrcfe per.ronale
cu </.ta gi prima c/-
tale solie in acei ani - te acLtzd tle a fi un nafiona/ist roD.tl.n, sau are
cLtnoltlnfi a.rupn activititij cl,tale in ceea ce ptivefte evrejj din R<tntdnja
saLt asupt'a uetlerilor exprinate de d,ta in ceea ce p vefrc pe evrer in ge-
tteral.2 Sper ci vei inte/ege cii sttttt
ltreoctrpat
(Je
aceste prol. ente pi as c/ori
Llin partea cl4ale sd reacgionezi la a<este acuzagii, si ifi exprinj atitu(linea
in vremea aceasta, si tlacd este necesar nlotjvele penttu care ti-aj schinbat
pdrerile. h lunga perioadd de cincl te cunosc (din
1950
.
M.H) nu ant
avut nici un motiv sd cred cd aj fost Ltn antisenit, cu a6t nai nuk un
conducdtor al andsenitisnttt/ui.
Tb cctnsjder un ont sincer;i drepr, pe
care il privesc cu mult respect, de aceea nti se pare norntal sd.gi cer sd-nti
spui aclevdrul. Dacd este ceva e/e spus asupra ace tui /ucfu sd fie spus
,t
atntoslbra acuza;iilor generale
sau specilice sd se clarifice.',
in rdspunsul siu, darat 3 iulie Ig?2, Eliade incearca sd limureascd
unele neingelegeri
l.,,printre prietenii cot uni pe care ii aueam, Sebastign gi eu, se aflau
ttnii care erau legionari". Z.
,,Ziarul Cuv ntul, unde Sebastian a fost redac-
tor, pdni la interzicerea lui de regele Carol, in 19j4, a dewnit un organ
ptolegtonar si, la reaparitia sa, ht septembrie 1941, era consiclerat chiar
organul Gdnii de Fier. La aceastd epocd tttd afTant la [nndn;i nu am trimis
nici un artlcol".3.
.t'n fine, si ntai ales, noi erant, Sebastian gi cu mine,
e/evii pi {idelii acln iratori ai profesorului Nae lonescu, directorulCuwindui.
Mi-at debui nenuntdtate pagini pentru a vi prczenta figura compexd a a.-esAtj
lllosofpaslonat tle problbiele religioase, dar si cle problente politice si care
a litst ce/ naibficacc
,srporter" al Iui Iuliu ManiLt si al partitlului
sdu national.
gtirinesi, apoi prietenul
i
L?nsilietul inrint al rcgehri Canl si retlutabilul
sdL! critic, c.eea cz l.a aproptiat tle Gerntania
;i
Ganla de Fjer Nae lonescLr a
litst aJorar si t:lefiitnat ar e.qald lerv<>are si chiar
lj
asrizi, la J2 de ani cle la
i
i
2Z
2i
ntoarrca sa, nuntele sdtt
pr<>voacd o {urtund cle urd sau exaltare l-a fel ca
nnine
9i
ca'mufti atgi prieteni s.i elevi, Sebastian nu s'a indePdrtat de N I
,rn,irri ,a*t urno a <levenit itleologztl Gdrzii de Fier' Aceastd {idelitare i'a
cauzat tnu!rc nepldceri, nlai ales dupi
''e
a
Publicat
ronan'1/ Jirr De doua
nrii cleani, cu o plefafd cle Nae lonesctt. Sa vazut /r7 aceastd lungi
pfefa|d
(,
lrrrifir"r,
o aniirr,rtitirrr,,!,,i 9i
Sebastian a fost atacat violent de presa de
retltrLr si de sdnga, in ala fe/ incdt a trebLtit si scrie o cdrticici intitulatd
(lunramdevenithuligan.,4mfostprintrcrariiautoticare'inclouiample
lr'ticole,
publicate in rcvista Vremea, nrr nunai cd am htat apdrarea lui
Sebastian,tlarantcriticataceastdprefatd'ardfindcdargumenteleluiNae
knesctt nu puteau li
iusti{icate
teologic, cunt Ie gAndea el' Ia rdndul nteu'
an fo sdlbatic atacat de presa de dreapta""'
Conrplexitatea
relatiilor dinffe Mircea Eliade
qi Mihail Sebasttan'
srrbrexrul amicigiei lor, le'am prezentat in volumul al ll'lea din Dosarul
E/latle subintitulat Cu cd4ile pe nasd, Editura Curtea veche' 1999' pp'
5.160.
Dintre denigratorii din striindtate ai lui Eliade' m'ag opri fugitiv asupra
Adrianei Berger. D'sa e autoarea cdtorva studii de specialitate 9i
a unei
teze de doctoiat Tintpul
;i
spagiul in opera de ficgiune a lui Mircea Eliade
(1982). Un exemplardin dactilograma acestei dizertalii
ginute la Sorbona
(te*tul
nu a fost tipdrit) se afle in arhiva mea E o analizd corecti' la obiect
a beletristicii
eliadelti. Autoarea igi exprimi
profunda recunoftinld li
gr^tit,.,din.^ fatd de personalita tea,,su biecrului " Domniei Sale Operele
lui Mircea Eliade sunt consid erate ,,adevirate
minuni"'
Adriana Berger a fost cdteva luni
(in 1984) secretara particularS a
profesorului din Chicago. in aceastd calitate i'a clasat corespondenSa'
i'a
arar.rjat biblioteca. Nu gtiu cat de inportant a Fost ajutorul savantului in a'si
'ajuta secretara se capete o catedri la o universitate americani Cert este
.i, dupe
-oart
"
lui Eliade, aceasta a publicat un articolintr-o
revisd din
lsrael
(Minintunt,l8 septembrie
1988)' Apologia fald de fostul sdu men-
tor s-a transf()rmat
brusc in defiimare.
Acuzele sunt clare: lascism,
Iegionarisnt,
antisetrritisnt.
La un congres tinut in America in nremoria
lui Eliade a fbst singura participanri
."r. .,=tu* .r'".i...n,,
*"*,,
idei, incredingate
ulterior tiparului,
Cr..,ana
a..r_.ilffi
;ilii
Office din anii 1940-1941,
Adriana Berger inventeazi
si interpreteazd gresit
unele texte. Bryan Rennie, tenir savant scorian, profesor
in momentul cie
fagi
- la un colegiu din
pensvlvrnia,
a mels pe ,rrnr.l" Adri^.,.r B"rge, si
a cercetat aceleasi documente.
D-sa, care nu are nici o leglrura lu Romaniil
sau cu Univercitatea
din Chicago, prezir,td
aminungir
rezultatele stucliilor
sale, demonstrdnd
falsurile
Adrianei
Berger. Cele peste zece p^glni
.. I t.
consacri in monografia
sa constituie
o pledoarie
.onuirrgdto"-r.
pa.,,ru
civtsm.:
,,A;a cun trebuie sd ne abtinen
sd nu idolad.izinip,
ni_rni, tot
asdel trebuie sd ne l.erint ca antipatiile personale
sd nu actioneze ca o
preiudecatd
in montenrul prezenti
; faprclor, (Br;*
'i.'
R"". i.,
Reconsideriindu-l
pe Mircea E/iacle, o nou, ,r,rn, )r))_'rjig,ri,
rn
rom.4rregte
de Mirella Balt;r gi Gabriel Stdnescu,
Criterion
p"nfirni,X
f SSS,
p. 177).
Mare vAlvd a provocat
articolul lui Norman
Manea Culpa liricitd _
Mirc:: E/iade, fascistnt gi soarta nefericird a RornAniei,
"OUru,
tu S
"r.
gust 1991 in revista americand The New Republic.f**i
"?"r,
,*-a*
in traducere
romeneasce
in siptdmAnalul
Z/, numerele
O, Z
9i
A a,"
februarie
1992. Revista Contrapunct (iunie
1992) ,.publi.a
o for.rla
prescurtatd
a articolului.
Opera lui Mircea Eliade fiindu_mi
familiard,
m_am simtit obligat se
arit in mod concret inexactitdgile
9i
erorile eseului lui Norman Manea.
Anr prezentatdeci
replica mea redactiei revistei Z/. Bineinteles
ci publicatia
,de.dialog social" nu mi-a tiperit,,lh tervenyia"
,i
nici nu mi_a oferir vreo
explicagie. Articolul meu a apdrut iny' rnalul literar(n-rar
l99Z). Am revenit
in aceeagi publicatie
aducilnd noi rlate, cu speranla ci voi prin.ri un rdspuns.
T-*u:
sau nu clreptatel Faptele gi citatele n.rele sunt inexacte, sau ale
Culpei fericitd Pentm a treiir oari am reluat discuqia in ,4 ,lrudrull l,rcro,
"i
artisric (Y,
1996, 22 ilecembrie, nr. 350, p.
g).
24
z5
Publicat initial in America, incetul cu incetul articolul lui Norman
Manea a fost tradus aploape in intreaga Europl. Ecourile lui nu s-au stLns
incd. Au apirut fel de fel de disculii pe marginea textului' Mie insd, nici
autorul gi nici revista 2? nu mi'au rdsPuns incd E drept ce nu au trecut
decdi noui ani.
Nu e cazulsi reiau toate er.emplele qi argumentele replicii rpele Rernarc
tloar faptul ci editorul articoiului
(Dan Pavel) insistd asupra acribiei
redactorilor publlcaliei americane The New Republic ,,Fiecare
afirpagie,
in{orntatie,
iudecatd
cle valoare pi concluzie era cendritd, verificatd"'"
Atunci cum se explice inexactitd(ile
gi erorilel Numai eu am semnalat mat
mult de zece inadvertente...
Norman Manea eiteazi
numai ce'i convine pentru i.lustrarea tezelbr
D-sale. lati-l referi ndu'se la Memorii, ,,Eliade
uiti sd men1ioneze crintele
contise cle acestmartir
(Corneliu Zelea Cotlreanu) s,i nu ezitd sd se identifice
cu acea genefarie
f!
chiar cu destinul ei politic'| intrebarea este de ce se
preface a nu fi observat gi ur6{toarele pasaje:
,,Antintesc intecliatcd
in celg lrei
luni de guvernare coaliyia generalului
Antonescu pi Horia Sima
(septembriedecembrie 1940) teroriptii legionari
aLt siveryt nenuntdrate gi odioase cfime'.
D teroarea Istoriei se fdcea
necontenit simfitd, Cu groazd am a{|at
de asasinatea lui N' Iorga pi a hi V
Madgearu,
precum pi a unui grup
de deginuti,
in afteptdrile anchetelol la
lnchisoarea Vdcdregti. Ptin aceste asailnate
din noaptea de 29 noiembrie
echipele </e legionari care le'au in{lptuir credeau cd rdzbund pe Codreanu'
ln fapt ele au anulat semnul religios deiert{a al legionarilor executayi sub
Carc| pi au compronois irentediabil Carda de Fier consideratd de atunci o
mifcare teroristd
fi
pronazisti. Uciderea lui N. Iorga, marele istoric si
genialul pro{et culnral, va pdta pentru ntultA weme numele de rontdn
1...1
Inhrnta;iile pe care le primeam erau, desig14r, sumare
fi
multe din ele
inexacte. An pflat totugi de excesele;i crintelg legionarilor
(se citeau
exentple t/e pogromuri, in special cel de la la1i)".t1
Norman Manea
este pur
9i
simplu indignat de atitudinea lui Eliade
fali
,Je
,,ltrocurorul"
Furict')esi: ,,lritarea
este atet de nare, lncdt bdtrinul
ot77 ./e
ftiinti
pon(./erat
calirtca
t/rept calctmnjoasd
o carre pe care n-a cittt (),
ba chiar nu are c./e.gAn./
tii o citeascd,,.
Dar Norman
Manea a citit
articolele
lui Eliacle pe care le combatei
Singur re.unoaste
ci sursa ILri principald
este monografia
lui Ricketts (unde
se aflj Jr_rrr exl71?.{e _
:i
;tcel(r
in tralucere
englezd).
Cartea lui Daniel
Dubuisson
Mirclogiile
secolului
al XXlea (Lille,
Presses
tjniversitaires,
1993) este consacrate
lui Dumezil,
Levi _
Strauss si
Mircea Eiiade.
Subtirluriie
ce se referi la savantui
romdn ne;;:::
orice comentarii qi demonstreazi,
prin
ele insele, ori.r.rt".."
ideologica
a
T:"irl:i,
1. Fascisnt
fi
misrlcisn;2.
Ont<>logia p mjtivi
"
;,' ;;:;
Eliat/e;
3. Eterna reitltoarcere
a t
rct igios; 5. M,," r;; ;
;; ;;;;,';:;:;; :J:
:i';:,,"{;;::-
"
is m u I om u t u i
Daci primii
doi cercetdtori
r, i e r'"a. . a. r" in.;;;,
lH:J*fi:::fl
Til?i.:.,1:::,:::Tii
se adaugd
acuzatiilor
si invectivelor
fdrd ac"r;;r..
;;.;;;.lir",
."0,
tol este exprimatd
de Dubuisson
cAt se poate
de ftangant:
,,...
quasi.totalimrca
dispoziriwlui
eliadesc pare
sd fie conceput
cu
scopul de a oputle
frijnlei societdFii, principiilo)
politil
,,i'rO.rr,,
ntotalei gi drepturi/or
ntoclerr
,,h,i""ntin,;*;;;;";;-:;;::,;::;r,::;;7"!:;:::t;7;^T:
netafizici,
amesrccarc
cu obsesjile
t,lr"l;r,
f;;;;;;;;;
"u'n)rr"r,t",
fascipti
ai anilor '30".
ir.rcd din prirnele
pagini
ale Inrroducerii,
autorul
foloseqte
un ton
senrcnlios,
referindu_se
la imperfecdunile
;i
lacune/e*...,
r*""r",",
romdn,
reprogi ncl u-i,, nt is ti cu nt u I p i i n
;i
o n a I is m ua 1,,;i;;;;
;".. .
inglijo,rat
ci aceasti operi,,a
exercitat gi continud
sd exerclte
o influentd
ntultiformd
si cllfuzi asupra
a nltneropi
isrorici
ai religiilor"(r.
lg). F;.j::l
::"::,:1-:11":..r
r)u capere
^oi
prozeliti,
.r.r.,"t
a,n-t-,ti.
;;;--r,,
...un"r,,.1.,,reroionarc..si
,,ar)risriinriFice,,
foio"lr
de
prr.t-eo"r.f
t,
sfrirsitul
cleceniului
rl srrselca.
Desp.inrdnJ."
*"r.*'rlli a,,,
26
z7
nremorialistica lui Eliade, Dubuisson procedeazd exact ca Norman Manea:
citeazd ce-i convine si interpreteaza conform ideilor lui preconcepute.
Afirmatiile lui par plagiate din articolele vehemente ale revistelor comuniste
romAneqti. Am putea chiar sd le punem pe doud coloaner Miron Radu
Paraschivescu, Era noud, t'n. l, 1936;
,,in
loc snl li citit pe Marx, dl Mircea
Eliade /-a cltit pe Heitlegger. Or, Heidegger este, clupd cunt se qtie, filosoful.
oficial al hitlerisnului, fiii lui spirinrali vor fi prin defini;ie huligani".
Daniel Dubuisson (p.292[
,,Heidegger ;i
Eliade au fost
;i
au itemas
partizani convinfi ai ideologiei lasciste".
Am remarcat, cu altd ocazie, informalia lacunari a autorului
Mitologiilor secolului al XX - /ea gi minimalizarea de cdtre aceasta a
inceputurilor
$tiintifice
ale lui Mircea Eliade. Re1in, ln paginile de fatd
dorr un scurt citat dintr-un articol semnat de Eliade. A api:rutin Credin;a
(14
februarie 1934) qi se intituleazd Contra dreptei pi cantra stdngii.Eliade
irii aratd aicl, fdra echivoc, repulsia, in egald misurd fagd de fascism gi fagd
de comunism;
,,Huligani
pi barbari suntgi con'tunigtii incendiatori de biserici - ca pi
fascigri i prigonitori ai eweilor...
Priviri dreapta: oameni decapia;i in Germania, genditori progonili
ln kalia, preoti creptini schingiuiti in Germania, ewei decapitati.
Privi;i st;|nga: preogi crestini pusi Ia zid in Rusia, Iibertatea degdndire
pedepsitd cu moartea... "
Cdtd urd cumulatd cu minciuna gi reaua credingd se afla in acuzatia
de antisemism adusd lui Eliadel Repetati obsesiq aceasti incriminare nu
e
justificatd
absolut cu nimic.lj
$i
atunci nu rdnane decdt sd ne intrebim pe ce se sprijind Dl.
Dubuisson in afirmaliile finale ale capitolului consacrat lui Eliade, unde
aldturi de invinuirile agresive, negdnd cu o rard violenqd gi indarjire intreaga
opera stiintificd a lui Mircea Eliade, apar sftanii si neuciroare, fari sens,
afirmaliile:
. ,
,,Oricare ar fi tleli;tele
jor
a
a_/ /ui Etiale,
,r/
r,;;;;;';,'*:;i:,ceste
opere
rezttntd
aportul
cel iai
ripic
rrvi.strauss
prinlrre
:;,-,;;:;
:;;
"::":
fieuy
ale ruri <!e Fnzetl
Dumizit,
in acest
sea/,, (p.
--' ' " '-
eu
|ase cunoscdtori
at mitologiei
care conteazd
:
Intdlnesc
in cartea
iui Le<
eweia'tcd
in R('men'"
""",''\!]'o'ltci
lJeokpia
nagionalisri
gi problenza
9i
aperuti
t. lsti-rr'ii,,
rq carte publicatd
in 1992 in ediqia
englezi
urmdtoarea
.".r.r".,,"1.""101::
:Jffi::::
i:,;::::;;il1';.;;
,,
,":',!:,',!";;::.";:";i:!::.a
subunsrientutui,
roate uarorire
currurale
sp iri ru I u i criii c
;i
s ;, ; ;; ;;: :
oP us e p roera
m a dc ra
;i
u n i i, a deud r u I u i,
o"t,,,,r,*ii
i' u;" ;;:;:
:r::,,r},,
jffiy;
r-,*,
in tr.o expresie
Imi propun
sd md opresr
p.rron"lit"t,
,"'
"tr.."
il,t"
.Tupra
feluJui
cum vede
Leon
Volovici
t".atrt",o-iri)rri;.
J#:""
""':reza
"sa istoriografi
cFt. Depi Prefaga
romAneascd
"
,.;il;,;.;
;tecenbrte
lggl
autorul
ignora
bibliografia
tnternagional
alcdrrii
sal.. ol. vlLlune
in.dis"ugie'
Interesat
de .'ecoul'
na.'un.'
n.*.
u;';;:' .;:;,"t'*'ci
nu pierde
din vedere
nici r1d66lgls
tdcere
sau .r;rJ
;;";.;,o'
,'-"',
D1.''t1
Dubuisson,
trecand
insd sub
despre
srudiire;;
;;.,
ff:::,:::involturd:lte
surse
Nici un cuvant
spulberar
cu documenre
'";;r#:^
scogian
Bryan
S' Rennie (cel
ce a
micar o simpri
trim;.;;;;.J"i?
nsinudrile
Adrianei
Berger),
nici
din ultimul
0...";;.
;. ;; ;:-:/e-pe
aceeasi
temd ale lui Mac L Ricketts
.ont.ibugiile
.lo.u;.,;;
j,f,
rnal
spunem
cd sunt
trecute
cu vederea
c.t acte ce infirnrd
sup,zitiiie
o.i
c PoPescu-cadem
(rdspunzdnd
direct,
pe
care Ie ridici
Dl. v"tr",.,l
t?llll'l"r'
acel"r
"chestiuni
arziroare",
Ungureanu
i;;;.,;,,:;';":;:,,:v'1en:
ci despre
carrea
rui
corner
nusdenimic.r;;;;;;:.;'ff
;::1",i:il:1ii1xrli.",;":,:::,!:i
z8
29
incdite date la iveali,le Nicolae Florescu, spre a inlitura neclreptele acuze.
Irr rcest. con.litii, clesigur nrr am pretentia ca Dl. Volovici s[ fi citit cartea
ntct Mircea Eliade
(Editura
Minerva, 1992) si cu atet mai pulin cele zece
nrateriale pe .:are le.an consacrar comentit-ii
Ei
,Jezbaterii
rechizitorului
rnitiar.le Adriana Bcrger si c<rlalti.
Nu intenqionez sa deturnez sensul faptelor. Am convingerea ci adevirul
tlcbuie spus
$i
cunoscut fdlir iclei preconcepute si firrd incerciri de denafurare.
(lonstatdm
mai intdi ci Eliade este autorul a lZ articole ce pot fi incrimi.
trate ca aparqinind
,,ideclogiei"legi<nare. De asemenea i se atribuie rdspunsul
(ncsemnat)
Ia o anchetd De ce cred in biruinta ntiscdrii legionarc
(Buna
ve.'t/iq nr. 244, 17 decembrie 1917), deli Eliade neagi pater nitarea acesruj
ultim text. Biograful american al scriitorului, Mac L. Ricketts cc.rnsenrnase
in ampla sa monografie Rdcldcinile rotninegri ale fui Mircea Eliadehpni cit
rcesta nu a recunoscut textul in c u26. ,,Cunl directoru/ publicafiei rcspea.
tive ii en prieten, Elia(le nu a protestat in m<xl public, cdci aSa anm mefturisea
- nu a dorit si Lleclanseze un scan<lal." Leon Volovici respinge vehement
r.lreptul savantului rom6.n de a restabili adevirul la o vdrsti, de altGl,
;i
dupi o perioadd de timp cdnd mistificarea faptelor nu ar mai fi ar,tt nici o
raqiune, ci, dimpotrivd, adevdrul asupra lor putea si preocupc o conqtiinfi.
Mai mult inci: Domnia sa citeazd masiv tocmai din rispunsul la respectiva
anclreti (pp. 102
.
103, cu notd I a p. 226; p. 109, cu noti la p. 227; p. 141, cu
noti la pp. 232
.233),
ca gi cum aceasta firi nici un dubiu i.ar aparqine lui
Eliade. Comentatorul nu aduce nici un argument care sd-i confirme opinia,
in contradiclie cu negagia tardivi a autorului si fird ingelegerea istorici qi
psihologici a faptului cd indicarea unei asemenea paternitdti in
Jurnalul
lui
Mihail Sebastian venea pe o evidenti rupturd a relatiilor clinne cei doi
scriitori gi tinea loc de exemplu al unei acuze ugor pdtimage, plecind de la
aonsiderente particulare, pe care istoricul Iiterar avea datoria nu numai sd le
verifice, dar si le gi interpleteze ca atare.
Opera Iui Mircea Eliade
(literarii
$i
stiintifici) e alcdruiti din peste 80
de volume gi din circa 3.000 de arricole si esetrri. Consiierand fiecate
volunr avind in medie 300 de pagini si fiecare articol 5, un calcul sumar
ar ajunge Ia rezrrltatul
de 19.000
tle pigini.
Dinre
acestea, doar rnaxi_
rnum 60 de pagini
incriminare
sunt puse
in discutie
cle Dl. r_eon Volovici
de pe pozigii
,,nationaliste".
Domnia
sa se mai r.eferi s,i la cdteva articole
din 79ZB (preciziri
ltentru o Jiscuyie,
Conli:siuni;i
sentnificatii,
Avenrur),
unde i se reproseaza
lui Eliade
.a ,ur,i,.,.
lp.r.r-,irr'ffir"rrrrr,,.
Observim,
de asemenea,
ci, in,cartea
_pe
care o analizim,
nu ii e pe plac
terrnenul
cle rrrndrzia,
folosit de Eliaa..
Oornni"
Sl n.. ,rno.o,o.,
u..r,
cuvdnt conqine
aiuzii sovine si ch
j,rr...
xenofobe.
i, r..Ou*,
Ul
.f"nrf
"am
de t{nirul
Eliade icleilor
lui F111ngs61, pdrvan,
Hasdeu, precum
si incredcrea
nesftdmuratd
a acestuia in spiritualitatea
ro_an.*,Ji.
Cea mai pregnantd
si m,
v" b;.; ; ;; ;..
";;:':,
L i:',H*'::T,.::T
ffi
j:,T
:..
j:"
i:;l
publicistic
interbelic
ca si in oot
r-
^-,:^^__,-,
_.
:ra gtiinfifici
din aceeapi perioade
esre cea
uL d,,'rcrnrrrsrn,
pe care volumul
ldeologia
nayionalistd,..
o pune
cu
deosebire
in evidenti-
Cornentrind
a.stfel articolul
lui Mirc eaEliade
Iudaism
;i
antisentitisnt,
prin
care autorul
lui Maitreyi intervenea
in clisputa
.ru ,,u^"i id.otogi.a
:,.t:l,yt-.Ti
creatd in epocd in jurul
romanulu
i De doud mii de ani de
Mihail
Sebastian, Leon Volovici abo.a."ra,
in .on.l,lrii[.1,.,
"
l""O*.
,,ngu!ri",
linand
insd sd sublinieze
ironic:
,,Ca
si
Nae,'i"i"in'i)a,
*,
antecedente
filo.seniste
de care vt
om care a -,urerit din *,*r, *::it;Ill.'o'i
*,*"nira
mandrie
de
ln ceea ce ne priveste,
nu cunoartem
qi nu am rerinut
in nici un caz
o
asemenea
,,m6ndrie" la Mircea Eliade.
Ca
fi
in
ar;icolui ;;;;trt
mai
sus, problema
care se ridicd este ace
.rl::i:i,1,";;;,;;;;,;:::;:'.x'*:l^;:,N:';:iil:::::;:;
Mihail
Sebastian,
,,Sunt intl.ignat
<!e li:/Lr/ cunt a fost privitd
aceastdlc_arte,
<Je batd
,":"o*!1
i({loatd
a celctr ce
;tiu
si itljure aenci
cdncl nu i,
",
o""o rdspunde,
t/e ticerea pi lanent
.area
ascunsd
a confra;ilor
evrei, cle
30
superficialitatea sau indiferenta confragilor creptini, de completa lipse de
lntelegere omeneascd
fi
creftineascd a acesrci drame.."
Numai pennu a-gi ilustra aceste aspre consideralii autorul articolului
sinrte nevoia si recurgd la o parantezi persrrna,Li ce urma sd demonstreze
ce inseamnd ontisemitisn, in prcsa noastd de toate nuaalelg cici Mircea
Eliade nu avea sd qtie in 1934, cum ilva califica in anii '90J pentru asemenea
Paranteza,
Leon Volovici. E interesant sd reproducem acest paragraf pentru
n ilustra, poate gi astfel, intoleranga recenzentului de azi al lui Eliade:
,Acum
un an am fost inuitat de cercul studengi/or ewei din B:irlad sd
le gin o conferin;i. Tiei zile dupd aceea, nu ptiu ce {oaie a L.A.N,C.'ului
nd f;cea
,,jidi\nit" , ,yAndut
j
idanilor"
;r'apa
nai departe. N'au trecut cebva
htni pi apdrea aici laYremea, un articol de.a/ meu intirulat A nu mai fi
rormdnl O revistd nay'onalistd il reproduce pi il comenteazd, ldsdnd a inlelege
cd n-am cowettit la romdnism
(deci pi la oarecare antisemitism). Din
nefericire, ln cadrul suplinirii ntele /a Facultatea de Litere, am vorbit;i
despre iudaism s. i am vorbit aga cum cred. in aceeagi sdptdmdnd auzeam
cd sunt,,jidan"
(dupd
cun vedegi, Iucrurile erau destul de iidntate; se
preciza gi numele meu adevdnt: Elias). Dar
jocul cu antisemitismul nu se
oprepte aicl. in urma unui articol publicat tot in Vremea
(articol teribil de
ntasacrat de cenzurd, e drept, se nuntea Compromiterea rcminismului), o
foarte interesantd revistd sdptdnena]d introduce o noti;d in care eram numir
pe rdnd: antisemit, huligan gi gogontan". (Vremea,22 iulie, 1934).
Despre ceea ce au insemnat articolele lui Mircea Eliade pe marginea
romanului De doud mii de anr, in perioada cdnd autorul sau era atat de
neloial lovit, vorbegte, cred, destul de elowent dedicagia pe care Mihail
Sebastian a inscris-o pe pagina de gardi a volumului Cum an devenir
huligan:
,,Lui
Mircea, care nu nti-a dat drepml sd disperez in suportarea
adtor mizerii aici povestite..."Despriod de asemenea un scurt pasaj dintro
scrisoare a lui Sebastian citre acelaqi in terlocutor, 27 august 1934 ,,Ultintele
l1
nispunsuri ale lui Racoveanu mi.au fdcut riu. Mia aproapc mili de el. Nu
in;eleg cunt poate cine+e ci(lea pend aici. Rlspunsul tiu, tlragd Mircea,
excelent Mai ntultpi nai l:ine nu se poate spune. imi pare ptulun.l niu .:d
ai l6st tirit in port'itia asta, oarccum din cauza nrca".
in loc
$ ini
seama de mdrturii indubitabile, cu o valoare docunlentari
certi, dl. Leon Volovici colporteazd in cartea sa informagii fdri nici o bazi
reale, ba chiar indoielnice. Iati cc scrie D.sa la pagina 12? din cartea pe
care o,discttem:
"Reliriri
vi<;lent negatiw /a .spiritul iudaic, au fost
sennllarc ln unele izbucniri onle ale lui Eliade, noate de p etenii sdi,
dar nu
/
in scris, poate un semn ci se lndoia de talabiliarca /rrri lmi face
pldcere ci contrazic aceste afirmalii ale lui Leon Volovici prin opinia unui
cercetetor american, Seymour Cain, care intr,un amplu studiu, datAnd
din 1989, Mircea Eliade, The hon Auad, and the Romanian anti+emitism,
menfionat, dar necomentat in ldeologia nationalisti (p.238),
tinea
se
subliniezet
"frian
cd
lEliadel este un om de drcapta, pentu a folosi prop q lui
expresie, in timp ce eu enm un antifascist inaehbil, dat n'am vdtut pici
un motiv de neintelegere din cauza adrudinilor n<nstte idalogice opuse.
Ba mai mult, nam descoperit nici cea n ei mici urmd de antisemitism ln
opera sa. El m.a impresionat intotdeaune ca un otn bun, un inudpt de o
mate cfeativitate gi, mai presus de foate, ca o fiingi de o omenie
extnotdinard".
Dl. Volovici trece cu vederea faptul cd orice relatare asupra unor
intampliri gi fapte omeneqti nu se poate extrage din contextul istoric in
care s-a manifestat. OricAt ar pdrea de banal, nebuie remarcat cl un jurnal
este o foaie de temperaturd sufleteasci, spirituali
!i
nu un act oficial,
capabil si exprinre o
judecatd
obiectivi. Prin urmare,,crrnwrtirea gar<listd
.2i iegirile anrisenlite ale lui Elia<Je", pe care se gribegte si le denunge,
etichetAndu-le astfel Leon Vokrvici (pp.
236
.
237).plecdnd de la
Jurnalul
lui Mihail Sebastian, se cuvenea si fie analizate cu mai multi griji.
J3
Acun, cAnd textul Jurrtalulttilui
Sebastian
este integral
sub ochii
,,,,0rr,,.J.",*
t,,tOil ca multe
'lin
scenele consemnate
in acest document
Irrrinr iru fost scrise la caltl, sul. inpresia
nemijlociti
a nromentuluis-at
fi
t r.t ttt ca ele si fie pttse sulr lu;ta cotnentariului
ct'itic obicctiv'
nu acreditate
;;l;;,;;,
.; 0,0,. ,,.,
''.tu.l ^1"'lut
(Sunt not()rii
reacliile
tttnoral'
ale
..llir nt rturgu lui prlvitQarE
la piesa
'lpilgenla'
sau ciescrierea
unor intimpliri
llr,,rL.acestanuaParticipat'nuafostdecin-raltorqipecarele-aau:it
,.,.',,,","'.i.l'',"r^.diari).
in acelasi tinrp, nic,nu nararsjJin
{::,'^".:i"''
;r:i",rr;^,t
tt" surprinde
cu adevirat
o
"ie;ire
artuserttin"
a ltri hlralte' ala
.' r ,r,
".
it ,a*pfi
in cazul lui Camil Petrescu'
N Daviclescu'
f)rago;
i;,.;;;,;;p;;.t,;",tgrstrati
de autorul
Llltintei ore tocmai
it.rtr'o asemenea
( {
'n(l.rn
rnabrle
poscure crvi' 5'
"
-N;;:i*.**
aicr
Jurnalttlrtri'
Sebastian'
carte remarcabild'
ce necesita
,, ,,'.',ilr-^0",""J"t
oot'"t
"'hi*
,nt' .lesrule,dovezi
* l:l.1:')t'o'
rlrctiLrne si prietenie, in care'
prin ani' Mircea Eliade
le'a pastrat cu lamilia
i:;'i:.t-'"i.io
i'i;;;' a'
otrau'
"" ""t
r'asment
dintr'o scrisoare
expediatd
la
; ;;;;;.'tr;,
l;t B"no Sebastian'
in care Ehade marturisea'-inft-un
ton
l,rrrtilirr,
pc care nu si l'ar
ptttea pernttte decdr fata Je un adevSrat
prietcn'
r t. ,
"i
R, nt hinci. tstent si-|i au<l glastrl' sd te atrd vorbinJ desprc
"De
Joui
",',,'ii,ii,:i)i
*i)-,i,'"r'
u'n''' Sa'mi Jea voie.Leon
voll]:l
si mr
itrcloiesc
cd asetnent^
'"lntii
p""ot'"It
"
put""u *tnlittt
tu un
"antisemit"'
l:.,'il;;;;"^
;;r' re'ui
"tt""l
a'cat sd
jigneascd cele mai sofunde
,:,.il;;;;;udit'"o
9i
utthilt
'"le
manifestiri
Sunr
"ariruJini"'va
{i
.f.
"..ri,
,p.t,
E,
af Volovici
care nu se por u ita ntciodata'
nu se pot trece cu
;*I"-;;;il;i
mult cdncl inffe comlterea
lor
9i
momenrul
elaboririi
,rtstolei in cauza
(cerriitcara Je altfei sr prin altele'
relevanJ,
aceeaqi
;,l.;l'"J,J.
";t;
o''tt""
'rt
o viJrx)
"e
rr'rterpLlne
() moarte'
r' Jisprritie
,*,,,1r,,o.r..
cttnl rr fi cea a unui frate Jivinizar'
EJificrt,rr, cre(lcm'
Jc
"'"nt"nt"'
lr fi pentru elucid area
"do,sarului"
nbuziv
gi rechizitorial -
pe t""
"uto"tl
lcleologiet
n'tgiontliste"'
t'l
,,,'*,-r,.^ru'i* V,t.t^ Elindt' f'og"tt"tul 'lneisctisori
din 2 ianuarie 197J'
t linrisi lui Dumitru Mictt'
,,Ap fi publicat bucuros antintirile despre Seltasrian, dacd n-ar fi
intervenit un incic/cnt neafteptat: lntr,o revisti rontdneascd tipdritli itl
Israe/ a apdrut, astd vard, un articol insulrdrcr, in cate pe renteiul
)urnaluhi" lui Mihail Sehastian sunr clenuntat .a antisenit
j
t scist.
LIt tragic ntalenten</u /-a clepdrrat tle mine pe Sel.,astian in ultintji Z-J ani
ai vietii - ,lar stiu ce g)n(lca pi ..e scria Mihtil Seha*ian ,lespre nine
(nti-a
citit ntu/te pagini c/in
,Jurnal" ht anij c(,nrft)rersei protocate de
Prefata hri Nae lonescu)".
Intr-adevdr, Eliade nu a rispuns niciodati, dupi un principiu deviaqi
fixat cu rigoare incd din anii interbelici, acuzelor deplasate in care era
implicatd persoana sa. A spus-o, de altfel, in repetate rdnduri.
,,singurul
rdspttns eficient la orice fel <le criticd esfe creatia. Este atit de pugin
interesant pi atdt de pulin glorios sd stau de vorbd,bundoard, cu un otn
care, fdrd a cLtnoafte mdcar alfabetul sanskrit, ctiticd o operd de
india n is ticd ". (Cuvd
n rul, 4 martie 1938).
Majoritatea celor ce l-au contestat pe Eliade (/n
ultimii Z5 de an) nu
au cercetat cu atentie imensa operi publicistici a eseistului.
Se impune ca cei ce vor intentiona sd revind in,., atacul la baioneti
impotriva lui Mircea Eliade, sd parcurgd operele direct si nu prin
intermedieri, sd transcrie extrasele cu atentie gi si-;i noteze cu exacritate
sursa.
Fiecare afirma{e rrebuie si fie justificati prin documente indubitabile,
iar memorabilistica se fie folosiri cu circumspecgie.
Citatul trunchiat, acuzele, calomniile
Ei
insinuirile gratuite,
trimiterile
gregite sau... nemenlionate, generalizerile pripite nu sunt compatibile cu
profesionalismul
istoricului literar (indiferent
de ce coloraturd ar fi el).ra
l4 35
t.i)r, nunan"""t'
nr' 10 - l1' octombrie-noiembrie
1991'
p l44'
) Frtars, an l {1q27) l m:'r' nr' 2l' n
l
l.Mircea Eliade, Mt'ntttrii'
190'1- rqOb' f'f r II-'r' EJ'rLrlr Hurl"nrras'
I997'
pp
296
.79'l.
"
;u.t'
Lt,, Ilottx lg\'' fcl'rrrrrie l nr' l p l t8 l12'
5-Vezi voltrruul Mircea Elt c' Eun'l'r' Asr'' A''c'(?
Corespondenfa
I A - H Ed'
lluurrnit.rs,
1999'
pp 2l9 si
']59'
""'
; ili'.;";;;".lemiei
Rontinc' Seclia mirnLrscrise - s' 1
(l) Dccxcvl'
i.f,tu,.,
et,^.f., M,tn.,i,
rc,A1 l960'up cir'. p 4C4
S.Lirrnello Sozzi, in Litere' ar@"irui ['upiint"n"t'ltutal
at ziartrlui Corirlinul'
lJ
"'*
iTi:i:i:'i".,.
rnari R4'ensattJo
a Mircea Eliale'in
La critica sociolttgica'
1986'
oth'bri
. Ji( emhre, nr' 79
pp 07 84
l0 D. Micu,
()
careJespre
arhaicul roninesqin
Ron,llhia
lianri' nr' 27' 2 iulie
1970,
p. 1t
"'"
iiU.'' Romdnia
hrerar1. nr.2a' 16 rulie l9?0'
pp l-2'
12. Menttrii,
oP cit
'
PP
368'369'
13 E tot atAt de gubreda ca punerea rccente la stalpul infamiei -
in'anul 20001 - a
Iui Nicolae Manolescu 9t
G^bri"r
r-iiiinn,, constderali
antisemili
de citre Edgar
Rcichmann
et comp
'
int'-ttt' totidi"tt
f'"ntt" cu un tirai de peste un milion de exemplare
{Acelasi Edgar Rerchnlann
care in deceniul
al Slea - tor in -Le Monde - era unadmiratol
:lilHiil;:;"
iLt"J"' o' dupa moartea
scriitorului
a devenit un inverlunat
fitinui@t al baioneteidecteran'l'
Mircea Eliade a fosr legionat'
fascist $i
antiseNjt)
""""'ii
^l"."i"ia"
r"gi e departe de a fi exhaustiv' Alte aspecte 9i
exemple concrete
pot
fi uisite ln cele peste 2o at folttto"nt
"lt
ltticort"l
U"gu"^nu
pttblicaeir. Luceafdrul
ll.-;;; ,;;;;J;;;.]
u^,,r uinu
rta));i ti'"'*o uit'h'i'p'"cum
s'i in textele mele
Jir Jurnah
lkerar
(199O1999)'
Mircea HANDOCA
ARTICOLE,LEGIONARE"
ION MOTA
Sl vA.sILE
MARIN
Rareori se intdlr.regte
in istoria unui neam o moarte atet de
semnificative
ca moartea acestor doi fruntagi
legionari,
.;;r;;.;;;
spaniol.
.
in rezboiul civil din Spania *
devenit repecle un rizboi intre ideologii
politice
9i
interese economice
extra-nationale
- au murjt, fdrd indoiald,
sute de mii de oameni,
de ambele perti;
oameni
U,
;r,'fr*rl,'."",
.U,,
ciesperati sau mercenari,
eroi sau asasini.
E greu
de c.rezu,, a*i,,
"o
0.,.o.
acele cdteva sute de mii de morti ,je pe frlnturile
,o"nioi" l'*"'*r,
*,
. numira jeftfe
atat de voluntare
ca a lul lon Mo;a qi Vasil. tulurin. R.uoiu1i,
nagionalisti
- ca si rezistenta guvernului
d"rnoaroroaornunlrt
-
"
garit
desigur, incd din primele
zile, aderenre
f",.,"ri...
g;;;;;;rir'*,r",".,
pentru
ambele tabere gi
din toate girile.
f)ar pl..o.*n
-..1o.
gup,.
comandanti
legionari
romdni in Spania _
und. ai luprat.,
,i,noi ,]rf
""or,
in nupede
soc - a fostsimbotic,i.
sim6oil";;;r;'d;;,".#,Lr*,
::ltelui
Ci1no, a lui Liwinof sau a Generalului
Cn"ring
- li,r"r'jnn
a1n
acete nupe de
foc
care au Z0 la :utd pierderi...
Problematica
morali a unui sef este inrotdeauna
mai clur{ ca n ul)r.ti
simplu fanatic. De foarte multe ori rrn sef nu
"*
Jr.n,ri
**ra
_,f.r*o
direct, personal,
misticei pe care o promoveazi.
Atit lon Moga c6t gi
Vnsile
Marin ddduseri
ninum.imre probe
de ,o,r,,uf fr.A.
i.iJfn,lnt n,r,,r,,
suferingd, prigoani
morald; o tinerere rrditd eroic, responsabil,
ascetic.
36 37
Aceastd ultiml
9i
fatald incercare -
plecarea in Spania - ii'o
alesesera
.l ,irrguJ." o rupreme dovadi de credinld Ei
eroism creqtin Nici cea mai
;r;;;;;;;
"-;neasci
nu-i silea si se
jertfeasci; pentru ca.tinerelea
lor
fusese o
jertfd continui 9i
fanatismul
lor cregtin
9i
nagionalist
fusese de
,-r.r-ru-ar","orilncercat'semnificagiamorliilortrece'deci'deasupra
""f.rrf",
Ut
eroismului
viril' Moartea
voluntard a lui lon Mola
qi Vasile
;;;;;;;:;t
.t mistic'
jertfa pe'tru creqtinism
o
jertfi care sl verifice
eroismul
qi credinla unei intregi
generalii O
jertfe meniti si fructifice;
si
intdreasce
crettinismul,
si dinamizeze
un tineret'
.''--^i."
nO.f" avea adversari, dar nu avea nici un duEman'
Era un tAnir
palid, calm, concentrat;
nici un gest ftenetic' nici un fel de eroism ostentativ
i" .u-"r.t"
li
p.Virile lui' Avea
priviri limpezi' orizontale'
Ghiceai
insi o
i"#it
""i.*.irte
macerafie
leuntrica;
siguranla lui in lurnea de dincolo'
i"
"i",u
*ffa*f"t aupi moarte,
il ficea sd su{ere
9i
mai mult de pugindtatea
^i"raer
*"ra
"i.gi
plmdntene
Nu se temea de moarte' a dovedit
aceasta
.r"J, t"^4" a.
olecarea
lui in Spania Aqtepta nerlbditor
si se
jertfeascd'
,iirr.reg.
p.
"lgl
d-mul uneiviegi
eroice' impersonale'
"Martir"
inseamne
"m4rfor";
cel care moare
pentru o credin(i marturiseEte
pentru ea'
dovedeste celorlalli
ci o asemenea
oedinle te mantuieqte
dd spaima mortii'
.u r"l"
uur.u,t
""
sprijin, dupe ce ai gesit un sens al existengei
lon Mota
dovedise dg
mult ci lqi gasise sensul suprein al existenlei'
Singele lui
"rd.l.nerc,
f"-ilia lui de aspri
9i
incercaii
nalionaligti'
educagia
lui de
i,rp,ua.
_'a*t contribuise
ca Ion Moga s[.gi
ghiceasce me4irea
qi si-qi
-lrt
rriruur.e .i.rrtit sensul
pe care inlelege e[ siJ dea existenlei sale, inci
de pe bapcile Universitdtii'
-
'in
vlqga politici a Romaniei
de dupd rdzboi -
innansigenga 9i
a.-nitat.u
tui Ion Mola il ficuseri admirat chiar de advetsari'
Birbdlia
tuf,.i tui igi
*"" radicinile
intr-o sinced
ti
bogata viale religioasi'
Rom6nia
pqternic5.r
ginstiti
9i
creatoare,
pentru care era gata se se
jertfeasci incd
ia ..u arniu, ,,
"
fuptei sale -
era inainte de toate o Romanie
cre$tind' Ca
ui. i"i"iuipt*""tf
siu, Corneliu Codreanu'
lon Moqa credea cd misiunea
generatiei tinere este sA impace RomSnia
cu Dumnezeu
Si transforme
litera
nroartd
in^viati
crestini.
Sd Iupte
cu orrce mijloace
impotr:iva
puterilor
intunericului.
in ceasul
cdncl
tupo
.u c.irro, l;
;::'
simtit
cd Lucifer
se inclegteazd
din nou in
lr*,o,,,
J;.,,;:,.:;";.T;.:Tll;;';,i:;;":,i]ilil
fil ;]JJ;
in Spania,
au cdzut pentru
un i.i""l
un.,.n"r. _-ir#"i
,",l".nr.0.r,.
Ion
Mota a fost clinke
aceia cr
pentru
birui.ga
lui CrisrLrs.
;rre
au cdzut pentu
un ideal supra-uman
-
pe pamant,..
asemenea
moarte
fructificd
' chiar gi aici,
Vasile
Marin aparginea
unei alte stucturi
spirituale:
era bitdios, ironic, pasionat
de lecturi pi de conn
p,,"
n",, o gt,-,,
;;;;,
;; J:l:::#::"':;::U"1',T:ili.il1ff:
de roaie inreiiscn!a,
cduta pretutincl..,
"r"";;i.
;;.;;;
i;;-..'r.*.",,
acum
weo 12,L3 ani, ela un ce
era a6c;nat
la Action
fr",rrrr".,::.'_l::tonat
al
,,reacgionarilor"
francezi,
r4",,,",
A;";**J.'#:ffi
:, ;:T:i:ii::iHJ:,j
i:,f:;_3#:TX
inci din licu.
Nu binuiai
totu;i,
i., fo"..
I;, ;;;;;:;,rri,rlio".
,, intotdeauna
ironice _
hotirarea
n u mi-a sp us niciodati
.. ;: T;i.J,f"#H:l:ii,r,T
[#' : dovedit
insd tuturor
cd nu se teme cl" .o,_" .aur",
_o"i*"
."'r""**a*.,
cu b,,curie,
ca gi unul care stie cr de-ab"
;,.;i;;;r.,*ffi*r*o
viaf6 vegnicd.
Jerda lui e tot atAt de semnificativi
si tot atdt de fertild ca pi a Iui Ion
Mo,ta.
Doi oameni
de structuri
moartea
cu aceeagi
bucurie.
sufletesti
atdt de deosebite
- primesc
Destinul
i.a ales pe ei. ca sd mz
pe care tlo dd cred,nr",
,"nrrr
.r.tttt""t'"d
sd arate celorlarti
senindtatea
c6nd esti gata,
in orice clipi, ,, .J:';;t;::.1:.*
care ir capdrd via[a atunci
[Veneq anX (1gJ1),
ianuarie
24, nr. 472, p.3.]
t8
39
MEDITATIE ASUPRA ARDERII CATEDRALELOR
De cdte ori, la Berlin, md plimbam prin fala frumoasei sinagoge din
Charlottenburg -
imi aminteam de 6 Februarie. Nu md duceam cu gAndul
la revoluqia bolgevici din Rusia, la sutele de biserici arse, la miile de preoqi
impugcaqi, la milionul de
,,albi"
executati de histeria fratricidd qi de demenga
lui Djerjinski. Nu voiam sd merg chiar atAt de departe. Dar md innebam
numai atat: Cum se {ace cd, sub o dictaturd fascistd, de un antisemitism
violent, ca cea a lui Hitler,
Ei
o sinagogd std totugi mAndri
9i
reculeasd in
inima Berlinului, - in timp ce.la 6 Februarie, la Paris, cel dintdi lucru pe
care l.au incercat comuni$tii francezi a fost sd puni foc catedralelor?l
Sine ira et studio... Nu gtiu daci se mai poate scrie, astdzi,
9i
asupra
unor imprejuriri ca cele de fagd, srhe ira etsrudio. incerc totu;isd inleleg
acest lucru simplu: de ce comunigtii francezi - ca gi cei ruqi, ca
;i
cei
spanioli - s-au repezit intdi la biserici, iar antisemigii germani s'au multumit
sd aplice legi riguroase impotriva evreilor, fdri si se dedea la acte de
silbeticie? Orice mi s-ar spune despre teroarea hitlerista, nu pot uita un
lucru: ci, in plin centrul Berlinului, o siiagogd sti solemna gi nesiluite -
aqa cum n-a stat nici o bisericd in Rusia. Orice mi s.ar spune despre
masacfele hitlerister nu pot trece peste un fapt simplu: cd nici mecar presa
cea mai anti-fascistd din lume n a vorbit weodati despre
,,mii"
de asasinate
in Germania
-
in timp ce jurnalele sovietice publicau mai acum un an
cifra oficiale a executiilor contra,revolutiona rilol un milion gi
/umitate.
AtAta recunoqteau er'cd au ucis...
Staqi acum gi judecali: o revolulie fascisti-antisemitd, care nu siluiegte
sinagogile si nu executi evreii in masi; o revolufe comunistd, care arde
mii de biserici gi executd un milion gi jumitate de oaneni.
Si fi fost oare adversari politici toti acegti nefericiqi executagil Nu o
afirmi nimeni; ar fi fost dealtfel qi greu de crezut. Cam prea mulgi preogi
pusi la zid, cam prea multe femei spinzurate,
carn prea multi copii arsi de
vii
- ca sd fie vorba numai de adversari politici,
E mfli simplu, . *rbn, *"i
ales, cle histerie,
de acea bestiali nevrozi protiusd
tle vedcrea sangelui. Aga
s-a intdnrplat
9i
in Revolutia Francezi,
ala s_a intimplat
asti.vard in Spania,
in primele
zile ale rizboiului civil. Militienii si femeile, la ve<Jerea singelui,
erau cupringi cle o isterie colectivd,
carc ii indemna
si masacreze pind la
extenuare.
La Passionaria
nu este o fericiti exceptie a ercismului hispano_
comunist. Este un exemplar
ceva mai apisat a unei ferocitdqi neurotice,
destul de r.r9or de explicat clinic. Din ziarele engl.r.qri p".rr;'1..i,""*
t"
inceputul
rizboiului
civil
- aflam amrnunte inspdimdntdtoare:
femeile
. care sileau pe milifieni si ucidd, sd nu ia prizonieri;
femeile care masacrau
pe rinili, dupi lupri; care amenintau
cu revolverele pe militieni pentru
cd
acegtia refuzau se execute, obositi gi dezgustati tle at6ta sange...
CAnd se spune, despre rizboiul civil din Spania, ca atrocitdtile sunt
egale de ambele pdrti
- se exagereazd
din exces de prudengi.
Atrocitdgile
sunt mai sdlbatice din partea
alelei
,,nr-"t
,,
in .u..
intervin femeile
9i,
in general,
oamenii pagnici (miligienii,
in cazuI Spaniei).
Soldalii sunt obignuiti cu singele; bdrbagii obosesc mai reOJ.a.*L..rf"
cind e vorba de masacrat rdnilii (cazul
Sarmizegetuza,
cazul bulgeroaicelor
de la Tirrtucaia). DealGl,
dacn intr-o zi acel oaspete sosit de c"urend din
Spania s-ar hotiri sd ne povesteascd
felul in care au fost executati 20.000
d.e oameni la Madrid
- am afla, fdrd indoiald,
amlnunte fo"*.
'n,.r.r"n,....
RimAne bine stabilit un lucru: cd or.ice miscare revolulionard
cu
caracrcr comunist este sengeroasi
!i
anti-religioase. Comunigtii
de bund,
credinri, daci ii intrebi, igi dau intotdeauna
acelagi rdspu nsr Tieb uie sir fie
sdngeroasi,
cici altminteri n ar mai fi revolurie
-
fi
rre6ulesi ardd bisericile,
pentru
ci crestinismul
se confundi
cu capitalisnul gi regimul burghez.
Rispunsuri care mi se par complet
nefrn,lat.. r.-u ert-..1.1o.
"i.uirat cd o revolugie ttebuie sI fie cu necesitate sAngeroasd (adici,
ur_n.rata sau
intrefinuti prin nrasacre in ntas,). Nu vorbim cle Anglia, tari clasici a
revolutiilor
firi sange. Vorbim insi de Rorr.rdnia, und. *u fa.u,, i.,70 a"
ani, cel pugin
cinci mari revolutii sociale pi nalionale, firi vdrsare cle shnge,
40
4r
l) clezrobirea
giganilor, 2) secularizarea averilor mindstireqti' 3) reforma
agrari, 4) etatizarea subiolului, 5) conversiunea Dacd ne gAndim bine'
.1." .. in Spania
(inainte de rizboiul civil, adicd in primivara 1936) se
incerca sir se oblini prin arderea bisericilor 9i
terorizarea
preotilor -
la noi
se obline de la
jumitatea veacului trecut
prin legea secularizirii averilor
minastiresti. Tot aqa gi cu reforma aglard' S-a spr'ts ci rorninul n'are
congtiin(d de clasA
(de ex. boierimea)
9i
de aceea nu reactioneazi cand este
depose,lat. Vi se pare atet de grave aceastd lipsd a
"con$tiinlei
de clasi"?
F.n,,nt.ttrl ,urt.tjrr"r.
prezintd' din orice unghi de vedere este
judecat'
caractere dc unitate pe care nu le are fenomenul francez bunSoafe' 5au cel
german. Mi se pare foarte natural ca si nu existe con$tiin[d de clasd in
Romania -
cand stiu cd limba romeni nu are dialecte,
qi ci poporul romdn
s-a fonnat in centrul unei vaste arii incepdnd din munlii Tatra
9i
starqind
in Balcani, fd.ri aga numitele ,,mi9ciri
ciclonice" Mi se pare iarigi natural
ca revolugiile sociale sd se fi fecut in Rominia firesc"'patriotic"'
oarecum
in familie. Nu inleleg de ce revendicarile sociale,
juste' sd se susgini nurnai
prin KarlMarx. Noi avem pe un Nicolae BSlcescu,
pe un Bogdan Petriceicu
Hasc{eu, pe un Eminescu - care cereau re{orme sociale pe temeiuri
"rasiste"
$i ,,patriotice";
se ficeau, adicd, exponenrul lddnimii
autohtone impotriva
fanariogiilor gi a strdinilor
(nemgi, ruqi, evrei, bulgari)'
Sa rle intoarcem acum la al doilea argument al comunistului de bund
credinli: Biserica Romano'Catolicd
este reacfionard
qi s'a ficut
instrumentui capitalismului. De la inceput fie spus' aceasta n'ar fi un
argument
pentru distrugerea catedralelor 9i
executarea preolilor' Si ne
amintim ce, pentru hitlerigti, eweii sunt,,duqmanii umanitigii"; totus'i' n'au
fost incendiate sinagogile
qi n-au fost masacrali cei 600'000 de evret ai
Cermaniei. Mi se va rdspunde, ,,in
Germania n-a fost Revolulie" Sd
admitem cd, inff'adevdr, n'a fost; dar a fost o cucerire a puterii; Liitler are
astdzi puterea deplin:r; ar fi putut incendia sinagogile 9i
ar fi putut masacra
pe evrei. N.a ficut nici una, nici alta Din prudengd' clin slibiciune' din
spirit de tolerangn? Hitler n-a prea dovedit asenenea virtu!i cre$tine' Daci
n-a incendiat, gi n-a masacrat
- asta a ficut o pur gi simplu pentrucd n,a
incurajat histeria lucifericd, n.a provocat fiara umani prin executit
preliminare.
S-a mulqumit cu lagirele de concentrarei mai putin grav, in
orice caz, decAt revolverul descircat in ceafd sau spenzurdtoarea. Asasinate
a cunoscut gi hitlerismul. Dar indriznerte cineva sd men!ioneze asasinatele
lui Hitler aldturi de acel milion si
iumdtate
din Rusia bolsevicdJl...
Cei care vorbesc cle reactionarismul
,jBisericii Romano-Catolice,, uitd
cam repede tot ceea ce datoregte Europa acestui catolicism. Uiti cultura
pestratd, adencitd gi transmise de Biserici. Uitd cd
,,europeanul', ar fi
ajuns o fiari histericd si ar fi pierit in cdteva sute de ani - ca hunii lui Atila
-
dacd n-ar fi cunoscut catitatea crestini, morala cregtind, filosofia crestina.
Poate fi fdcutd vinovati intreaga Bisericd Romano-Catolicd pennu citeva
greseli ale anumitor Papi sau Episcopii Dar regii, gi impdrafii,
fi
democratiile,
9i
republicile,
$i
dictatorii
- au ficut gregeli de o mie de ori
mai grave si mai numeroase. Este biserica lmpotriva revendicirilor sociale?
Dar secolul XlX cunoagte un socialism crestin alituri de un socialism laic
gi marxist. Dar opera de ajutor social a Bisericilor cregtine intr.un sigur an
intrece tot
,,ajutorul rosu" de la inceput gi pdnd in 1936. Este Biserica
organlclegatEL de capitalism? Amintiqi-vi cd ea a fost legatd de toate formele
economice
9i
sociale ale lumii; a acceptat gi feudalismul, si monarhia, si
republicd. A fost in luptd cu foare aceste forme de viagd
-
gi s-a impecat cu
roare. Biserica Romano-Catolicd (vorbim
de ea, pentru cd. ortodoxra
9i
protestantismul,
evident din motive diferite, nu prea se amestece in
treburile Statului), promoveazi gi ea revendicdrile qi reformele economice.
(Citifi
de pildd Codul Social, asupra ciruia se gise$re in altd pagind, o
scurti notitd). O revolugie sociald, dacd se poate face fdrd Bisericd, se poate
lace foarte bne aldruri de ea, nr inpotriva ei...
Si cu toate acestea, cel dintdi lucru pe care il atacd bravii comunigri
francezi, spanioli sau ruqi
- sunt bisericile. Meditagi pulin asupra acesror
aminunte care se explici unul pe altul: setea de sange, de selbdticie inurild;
patima de a arde bisericile; refuzul primatului spiritualului (aI
oricdrui
primat spiritual, fie el laic sau budhist); umilirea valorilor europene
42
43
(monogamia, familia, caritatea, frumosul mediteranean'
personalitatea)'
Lucrurile acestea nu se intampld in <trice revLtlugiq fascismul sau
hitlerismul, bun sau rdu, cum o fi, nu cunoalte nici incendiile'
nici
masacrele.
Lucifer e in deplind libertate numai in Rasdrit'
lVrentea,
aoX,1937, februarie 7
'
m' 4'14'
p' 3'l
coMENTARTT
LA uN
JURAurArur
De la fiontierd.si
pdni
Ia mausoleuldin
Bucuregtii
Noi, multe zeci de mii cle oameni,
intampinAnd
sicriele
lui f"; U.,p
-ll'V""i.,i4"rin,
,u ascultat
gi s-au legat prin
aces
Dumnezeu,
in fap jertfei
voas:li:1t"t'
Mom
-st
Marin'
iuI in fafa iui
l1:.'"'1.
il,;il
;;;;;;:ffi:ffiT""j:'fi
::"':il::":T:i
pentru
invierea
Neamului
mer
. Rareori
o migcare
tinereasr'
orice clipd si stau gata
de moartel
nuporiticd-s.aexr.,^;;;;;;;:",-"r:::::ll#il'li;;"T:J::JffJ
cd s-a schimbat
ceva in
,tara
rom
vom putea
face isto.,.
0.",., .,
L},llli'
si ci.ne apropiem
de timpul cand
d. .e t .,p . tu, r i,; ;: ;; ;: ;$H::: lT:T
::ffi
:J#
Lli:Tl;
se inspire.
Sensul poritic
ar luprei
cade pe un plan
cu torur secundar.
L!pta. acliunea,
efortul _
toate gesturjle_care
,.pi,.r,
"0.',"*,
i,
0."rru cd nu se puteau
infeptui
decat renu nfend L ...".. r. .,u.,i"r,.
.o"*.pfrgo
- isicapdtd
acum un sens nou. cl
d,'- n u p. i
-
",,
|
;; il il;. ;::';T'
il:::::,:'':"j"l,T;,Ji:fi
ff ;
l:tu:*:n."
de sine, adici pentru
renuntarea
de sine. Acgiune
in sens
mistic: luptd impotriva
omenescului,
o*rir". J*."r,'.rftu,rc
I
, .
Semnificaria
acestuj juremant
esre coplegitoare.
Mdsura in care va li el implinit
9i
fructificat
va dovedi
_si
capaciratea
de innoire
spirituald
a Romdniei.
Ceea ce_ loveste
in primul
rrind pe un Jr;;,;il';r".:
***,,,
care nu cunoagte
addncimea
spirituali
,si
berbdtia vietii d,"llr""r
*r_",,
- este prezenla
atet de gravd
a Mortii.
i" ori.. .lipa ,a ,tr.
*,r'J. i.*a,
Nu mai e vorba
de o miscare
oolitici _
ci de un Razboi, de o Revolutie
insufJegiti
rle ideea jerrfci
de sine.
Moartea
nu .r,..,i.iod"td
inul'l.,,i
pentru
sine intr_o revolufie politicd.
Dimpotrivi,
la 17g9;-;;;l;;;,:;r".,.
44
45
nobililor gi popilorl", iar comuniirii sccoluiui nostru srigi de cdte ori au
prilejul:
,,moalte burghezilori"- Cei care au jurat
in faga sicrielor lui Moqa
si Marin nu s-au legat sd le rhzbune moartea
- ci sA fie ei insisi gata de
moarte in orice clipd.
JurimAntui
n-a gintit sii le potclleasci seta omeneasc,
de rdzbunare
- ci, dimpotrivd, se srrirluie sa.i rupd de omenesc, si-i
pregireascdr'le
rnoarre, ca pc cdlrlgrri.
Ca pe cdlugiri
- mai niult chiar decit pe eroi.
pentru
cd eroul e
stiiFanit nunlai de gAndul victoriei, al ilpoteozei finale. Singur cilugdrul
ftaiegte toati viala cu gindul rnorlii mereu viu in sihe.
Asceza cregrini, via(a cilfigireascd
- de renungare, de lupti cu
pimAntescui
- insuflegesc acesr jurdmant.
Sd rup din mine bucuriile
pdnanrc,sd,
sd md snulg din dragostea omeneascd!... Numai intr.o
imprejurare atdt de tragici, arat de bogatd in semnificalii religioase
9i
mo.
ralc
- cum a fost moartea celor cioi legionari
- sufletul era destul de
pregitit ca sa primeascd o asemenea luptd cu sine. Niciodati in istoria
Romiiniei moderne cregtinismul n-a apdrur mai robust ca in aceste zile,
cAnci zeci de rnii de oameni s,au legat in faEa lui Dumnezeu si rupi din ei
bucuriile pimdnteEri.
Niciodati fiinga romAneasci mr s.a voit pe sine mai
tragici, mai substangiald, intr.un cuvant mai cregtind.
Viziunea ascetici a viefii pe care o ftadeazd acest jurimdnt
este nagice
- intrucat presupune luptd cu sine, renunfare, infrAnare
- dar nu este
pesimistd.
Dimpotrivi, solemnitarea si gravitatea hotirdrii de a se smulge
din dragostea omeneascd
,
nu izbutesc sd ascundd bucuria celeilalte
dragoste, cregtine, ceresti. Renunlarea la bucuriile pamantegti nu este o.
irnpufinare a fiingei, o sterilicare a substanqei
- ci dimpotrivi, o cre$tere
frenctici a fiinlei spirituale, o victorie a realului impotriva trecdtoarelor,
iluzor iikrr, clezniddjduitelor bucuni orneneqti. Dragostea creqtine, dragostea
oamenilor ce triiesc laolalti sub semnul iui Cl.rristos,. iatd limanul dupd
care tenjeste sufletul Oricdr ui cr.estin; singura clragoste nestricdtoare, fertih,
in care bucuriile sunt neschimbdroare
Ei
addnci.
Ce revolufe naqionald gi sociali, in afari cle cea a lui Gandhi, strebituti
de duh cregtin gi tolstoian
- a inclriznit si-si facd
,,propaganrll" cerdnd
oamenilor
sd se apropie de cilugdri si sA fie in orice clipi gata de moarte/
Semnificatia
revolutiei pe care o nizuiegte d. corneliu
cocrreanu este atat
cle plofund
mistici
- incdt succesul ei ar insemna
incd o dati victoria
cluhului
creptin in Europa; intr-o Europd in care Christos.ro p.." to*
biluirur.
deqi mili,rane
de orn
acesta, care exprim,
"dr,l.
l,-;';::
:;"::i:l-I J:il:l."l:';#::::l*
de departe este mifcarea Legiurrii cle o,,revolulie
"r1,"""f,"1;
.^r"".r=.
Nu e vorba de cucerirea puterii
cu orice pret
- ci inainte de toate de ,n
on1 nou, t\n om pentru
care viata spirituald
sd existe, iar erestinismul
si
fre trArr responsabil.
adica rragrc asceric.
.
.
Mdntuirea
Neamului nu e posibili
fird jertfd;
nici o inviere, in nrci un
ordin al existenlei
nu se poate
face fdri moarte.
S..rr,_rt .r.rrin
"i "."*.i
afirmafii^este
atdt de limpede,
incdt nici,.r,
."i h.b; r; rrurr,_. O*
aceasti
,,lnviere a Neamului,'
nnddjduitd prin
minunea .r"9ti.,ir*rlui
si
prin
trdirea cat mai sincerd in duhul cregtin nu numai.,
*il;;;;i
istoria romaneasci,
realizend
destinul neamului
nort u, d* i.rr.l.na ri
aparifa unei noi mistice nationaliste
in Europa. O*e, a"pa ** ," ,p"".,
nazismul
se fundeazd pe Neam gi fascismul pe Stat
_
atunci miscarea Legiunii
are dreptul sd se revendice
ca singura misticd crestini a,,"* au
-"0*u
a$ezeri omenegti.
O migcare, la baza cdreia std un asemenea jurdmanq
este
inainte
de toate o revoluqie
cregtini;
o revolulie spirituald, ascetici si
bdrbdteascl,
Ea
cum nu a cunoscutinci
istoria Europei. Astdzi, cdnd primatul
::]t::_::"
aproape
neconrestat, jurimdntul
Legiunii
9i
al unei bune pdrs
qln
lumea romaneascd,
dovedeste
cd invierea u nui Neam si mdntuirea unui
om nu pot fi nndejduite
decat prinrr.o
,",^td fdra;;;;;; ;'.-.".*r",,
prin cea mai aspri luprd cu sine; inrr_un cuvdnt, prin cre;rinizarel
ln nici o parte
a lumii, astdzi oamenii nu_si propun
un scop atdt de
putin
lumesc, atdtde spiritual.
Numai in aga numitul
,Grup de la Oxford,,
se mai speri astdzi o salvare a Eur.opei prin crestinism.
Dar nici acolo nu s_a
ponenit
un jurdmenr
atet de aspru, un jurdmAnt
aproape cilugiresc...
lVrenea,2l februarie 1932, nr. !76, p. 2.)
46
DE UNDE iNCPPB MISIUNEA ROMANIEI?
Aga cum stau astdzi lucrurile, Romdnia nu poate ajunge o putere.
polidci cle mana intdia in Europa. Vor fi intotdeauna mai mari decdt noi,
rurai puternice, mai bogate si mai inarmate
- liri
ca Anglia, Germania,
Italia, Franta. Tiebuie sd treacd foarte mulli ani pAni cdnd nalii intrate
astdzi in decadentd
- ca Anglia gi Franta sd lase loc {orqei de expansiune
a unor popoare tinere, cum ar fi poporul romAn.
Pe aceastd cale, deci, treptele de mirire ale RomAniei sunt destul de
mediocre. Vom face si noi
,,progrese", firegte, dar ritmul lor este mult mai
lent ca al tdrilor occidentale. Nimeni nu ignori faptul cd si in China s-au
ficut, pe o scari intinse, opere de culturalizare gi de occidentalizare. S.au
cheltuit miliarde in China pentru sanitatie, culturi, agriculturi,
militarizare. Daci n-ar fi existat
Japonia
aliruri, poate cd astdzi am fi in
admiratia
,,progresului" infdptuit in colosalul imperiu chinezesc numai
irltr-o sute de ani. Dar intervenlia
Japoniei
in istoria Asiei a azvdrlit in
umbri toate celelalte eforturi de civilizare, tot,,progresul" asiatic. Ce mai
inseamnd astdzi
,,occidentalizarea" Chinei, fagd de magnifica organizatie
politice, militari si culturali a
Japoniei?!
Si luptdm din risputeri pentru
,,progres", dar si nu ne legim prea
nrulte iluzii de el. Dacd acesta ar {i destinul nagiei noastre
- 9i
numai
acesta
- am avea toate motivele sd fim pesimisti.
Semnele ne aratd, insd, cd Romdnia are si un alt destin. in foarte
multe din articolele pe care le publicem de cAtiva ani in aceastd foaie,
intempinArrt cu oarecare neincredere
,,voga" primatului politic]Nu o datd
an afir mat ci RomAnia moderni este opera cdtorva generatii
consumate
in poiitici
-
gi cA misiunea tineretului romdnesc nu poate repeta aceaste
vointd de cri:atie in orc/rh politic a generafilor trecute. ir.r deosebite prilejuri
47
am accentuat ca nurrrai un printat al spiritualului poate fructifica munca
tineretului. Cend in toate tirile,,inrelectualii" erau f.,rscinati de,,politici",
gi aclerau in rrasi la o irleologie cle stinga sau cle dreapta - noi ue
incipi[ananr sa afirnrint ci misiuneir RonAniei este
(ie
a face istorie, rirr
nu de a face po/raci. Si a face istorie insearrni a crea un
,,ont
nou", ctr ur-r
alt sens al existenii.
Seurrrele ne ar ati ci destinul Roruiniei moclerne cu acest
,,om
nou"
incepe: ci dintr-un primat al spiritualului, adici al valorilor cresrine, isr
vor trage lrrana
9i
tdria noile generarii. Conentariul no stlu la
jurimAntul
legionarilor incerca si puni in lumina srrucrura creinni a vieqii rrneretului
romanesc de astizi. O inspiimantitoare voinli de cre$tinare stdpine$te
rstdzi sufletul elitelor tinereqti. Mistica aceasta - care nu e /roua-, ceci se
afli pe lrrcurile noastre din tin.rpul cAnd se zimislea poporul romAnesc -
coinciele cu setea neamului intreg de a se improspita sufleteste, de a se
intdri si a se spiritualiza.
Veti intdlni pretutindeni astdzi, in toate sftaturile sociale, oameni
care-gi cautd un sens al existenlii prin valorile crestine.
Jertfd,
munce.
viati asprd, temnige, renunlare la bucuriile lumegti - au ajuns tel si sens al
existentii pentru {oarte multi oameni, care trdiau peni acum la intdnplare,
in afara oriciror valori spirituale. Togi acegti oameni cred pi vor sd
creadd.Toti nddijduiesc o tard noud prin harul lui Dumnezeu si asprimea
vietii lor crestine.
Iatd, prin aceste schimbiri adAnci, nevdzute gi neauzite, se pregdteqte
destinul Romdniei moderne. O tari si un neam care trdiesc roral sub
semnul Crucii. Ceea ce n,au izbutit sd realizeze sau se pestreze neamurile
Apusului
- se incercim noi, si infiptuim noi. Daci poate fi vorba de o
misiune a Rominiei, de un om nou creat de romAni
- aici sunt, in aceastd
colectivi sete de sfinlenie, de creEtinare totali.
Geneva n.a inseurnat plea mult in istoria luntii. Dar a fost un veac
cincl Ceneva clomina in intreaga Europi: acolo ffiia Calvin, acolo incerca
el sd realizeze o vinli creitini
(dupn
capul iui, e drept), Atunci Ceneva
strilucea ca urr far in Europa, Era c{ati ca exemplu g:entu libertatea er
48
49
spirituali,
pentru creQtinismul ei, pentru
Perfec(iunea
omeneasci
pe care
.r..alU"s.'C"lrrin.Oameniidinaltelocuriigiindreptauprivirilespre
Genevacaspreunnoulerusalim'lstoriaRt'formeiadoveditapoi'cetde
lumesc era
"c"qt
larur"li-
genevez' Dar pe noi nu ne intereseazi
aici
aclevdrul sau nlinciuna Reformei' Ci numai un singur fapt: ca unicul ceas
c6nd Geneva a <lominat Europa a fost ceitsul revolu{ici sale creqtine'
in Romdnia de astezi nu se intampla o noud Reforme' Dimpotrive'
o
atlincire a celei mai vechi forme de viagd creqtineasce! ortodoxia'
Dar
ortodoxianoastriarputeasistraluceasceintrcziaplopiatigisidomine
intreaga Europi. Nu prin puterea ei de prozelitism -
pe cate nu o are
li
pe
.".", .ir".,tr"l, ." o poa; avea' deoarece se deosebes'te de universalismul
catolicismului
ql de atomismul
protestantismelor'
Ci prin miracolul
unui
neam care crefte, se fortifici pi i'i
iustifica
misiunea lui istorice' numai cu
alutorul valorilor creltine. Cend intreaga Europe recunoaqte cA oamenii
nu pot fi conduti cae.t, anes;fe - li
cA numai un ptimat pohdc de semnifica$e
unui neam - Rominia i;i ingnduie ,,nebunia"
sa arate Apusului ce o
perfecte viaF civild nu se
Poarc
implini decdrprintro viali autendc creqtini'
li
.a
".1
-"i
superb dstin
pe ctr qi'l poate gisi un neam este sd facd
isbrie p n valoi suPn'istorice'
Daci ne invrednicirn si aritim lumei acest lucru' misiunea RomAniei
se aliturl, in istoria Europi, misiunei
pe care
fi'au
recunoscut'o
Grecii'
Romanii, Germanii 9i
Slavii.
lVremea,
anX, .47'1,ZB februarie 193?' p'3'l
REVOLUTIE
CRE$TINA
Anul 1932 a insemnat
in
intre bitrini gi tineri
-cums-a
eputul.luptei
intre
"generagii"'
Nu lupta
intre croui r".,,
o"
i"
"
;;;;. ;,,1'"'l:il:.fi:H.Tfin.iir:*il1
economicului
gi al politicianismului),
iar pe a. rtr, p".,.
Iu*1"
nouu, .care
indrdznea
sd creada in Duh (prim".,
,oo,.rli",f.
ii".".J"
0".."rr.,
din 1927 s-a ndscut cu constiir
,"n.*in"-u.,.ii.i"T;'ll'ii.
"l'iJ:::li
jH.:Xj:.i;.,1,*:
spiritul.
Subordonare
care inseamnd,
mai ares in faza eroice - sacrificiu,
renun!are
la sine, ascezi.'sensul
istoric al
"..rr.,
rn,u.ln^i.*.r,ri
.ru .*.
deloc greu de descifrat.
Avdndu+i
izvoarele vii in cregtinism _
Ei
creptinismul
inseamnd
..rdsturnarea
tutur..
*1""1".,;_
.;';;.:il;;;';T''J.r,
..
nou. Cdci omul timpurilor
modr
Iu.'r.,.,.u,'.roor,,uiri,;;.,*:"
J"";,T,t'.ti::
I-,'jbl:il;T[?,I
De cdte ori a apdrut in istorie un on nou, el s.ainftptuit prinft_un
pfimat
al valorilor
spirituale.
Lupta inne. luminu
U,
,"*"..f
ao. i,".
u,
,u"
nu ra fi curmati
decdt la sfdr;itul
veacurilor.
Dr;;;;;;;r"
,
spiritualului,
a luminii nu s_a imnlinit
a..u, p.,"o_.
*.r"f"rli.rir.r.u
la insti nctele de conservare
individualr.
O."l ; ;;.;;;,
;;;;:il:t:
toate, depdgirea
fireascd
a acestor instincte.
.
Depiqire
de care istoria
!ine
intotdeauna
seama. Este deartfer
semnificativ
ci nici in istorie, nici ln eternitate
nimic nu r" a.Ua"aq,.
decdt printr.un
acr de renuntare.
lstoria unui
"."rnr,,
"
o.riliu r*u
renunlarea
la viagd a unui numir imens tje oameni. Dar, d.;;;.".",
mantuirea
nu poate
fi nedeiduiri
decdt clupd .. o*ut ,".runrre to ,in., t"
limitele indiviclualitdtii
.r"1.
Asemenea
,cauze,,, asemenea
"iclealuri,,nu
se mai intAlniseri
demult
50
in isoria RomAniei moderne. De aici mirarea indignati a oamenilor lumii
v.:chi. CAci tineretul, care se arati t<rtugi dornic de luptir gi de sacriiiciu - nu
voia
Ei
nu fdcea pohticd. Lupta era dusi pe cu toml alte niveluri - inaccesibile,
firefte, poliiicieniior. De aceea mi s-a pirut lipsiti de sens formula
,,despoliticiani;area tineretului" - cirnd nici unul dintre dnerii cresculi in
rnisdca noud nu era preocupat tie nici un fel de itlee sau scop politic. Dealtfel,
e':r revoluliilor politice fiind incheiatd in 19lti
-
istoria care incepe acum nu
vr cuno.ire, pentlu o buni bucate clc timp, decit revolugii spirituale.
$i
nici una din rerolugiile t:are s.au fdcrrt, sarr sunt in drum de a se
face nu s-a desfdgurat atdt de total sut' semnul spiritualului ca cea a
tineretului romenesc. Nici una, mai ales, n a incercat o ate! de des5vargiti
,,reactualizere" a crcitinismului res{ritean. De multe sute de ani se pirea
ci cregtir-risrnul risititean nu mai poate crea forme
istorice.
Lumea
rno,.lerni, de la F.enaqtere incoace, ftecuse pe llnge acest crefrinism
risiriiean, ignorinduJ sau dispreguindu-l. Tot ce mai pirea
,viabil"
din
mesagiu I Mintuircrulrri era cir.rtat gi gisit in formele occidentale gi nordice
ale cregtinismului.
$i
iatd, deodati, la zece ani dupi sincopa ottodoxiei
ruqetti (desrul de aproximative, dealtfel) - apare o nou[ formd de viatd
istorictr, revolu$onarl, alimentatl de ortodoxie. Deabia acum lncepe a fi
lngeles seruul acestei revolugii cregtine care incearce sa creeze o Rominie
troul, crgdnd intei un om nou, un creqtin perfect
-
9i
cate inlocuiegte
vechea
,,via1d
politice" printr-o
,,via1i
civild", adicA rcstaureazd raporturi
de omenie
9i
de cregtinitate in sdnul aceleeaqi comunitdqi de singe. Deabia
acum incepe si se vorbeascd despre o ,,misiune
a Romdniei". Cdci o misiune
istorici nu poae fi
justificati
decdt printr-un
,,imperialisrn
spiritual", ptintro
noud valorificare a vielii omenegti, la care participl un neam inneg.
$i
aceasti valorificare a vielii umane o incearci pi o realizeazi tineretul
romdnesc de astdzi, prinrr,o triire cit mai aproape de idealurile creftinete$i
rdslritene. Daci ea va izbuti pdni la capit - daci va cuprinde, adicd, intrega
comunitate romAneasce - va fi cea mai mare revolutie a veacului.
lBuna
Vestire, anul I
(
193?), iunie 27, nr.100, p.3l
5t
PILOTII
ORBI
hnoralitatea
c/asei <:ondt
potitic,icleh,tit;:;:";:,';::::::::::;::i:;::,::,::;::i:,,:":',,
in coclru,
ca- s-a distus lsurghezla
nagiot.laln
nkr.rut rl)rrnllnr
rn
"rr,,
cd s'2 ndpistuit
rifinintea, cii sa intodL,"
1roliririnnir.r,,,l t
")),ir-oo"ru
t:
!ildyn6nt,
cd ,e-au desnatktn.ttio,
prnfr"iunit.
tiirrr' l'.)n
,ror,
crine inzp.rriua
sigurangei
sarulLri;i
toar, ,;r;;-r;;";;;io
nnpi
rteantuhti
nostu,
ar purca _
clupd narea ,,,r;;;r-;;;;'_iii*
*n^n.
Mentoria generay'ilor
viitoare
w pdsm,
ctrn se cuvine,
eforn rile
Si
eroisnzul
a n ilo r cu mpliti 1916 I 91 8
_
lxe id se se rr,r;;;;;
;;;;;;;';;::
:: *** *,
epoci care a urmat
uni i tutLtror
ront6nilor.
Dar cred cd este o crimd cr
aproape
douizeci
d.,", .;;T:;:;T:T,::
Tl$::,::,:f
.X.ffI;
cd i-am pierdut (Fi
cdnd vom mz
-
pace
atat de inderungate?l) I
;::
ff;,':j'J.l::ff;?T:,:'i:11;
surparea
lentd a statului
romanesc
."d.r".
ch;;;"-r;;;;;;:"**,
care a avut frinele
destinului
ro
vinovatd
de cea mai gravd
,.udrJ,'uttu"
de Ia intregire
incoace'
s'a fdcut
contemporanirors,;r*i,,*.,ilirlil:"'i,::::;:;),::l;'::fi
;rll
capacitate politicd.
Nu e vorba d
mirion sau o suti de milioane
fur
o simpld geindrie
poriticianisti,
de un
:-11::
r". *.,"," n",, *.,
*.J::"::
;:'"::[:,*;:Til,tl1T::J
sforrcd
a neamului
romdnescr
oar
tnai vdy'.
renll care ne-au condus qi ne conduc
nu
^_
_-,ln*.uno,Otn
cele mai tragice, urai furtunoase
si nrai primejdioase
epoci pe care le-a cunoscur
rnult incercata
Europd
; iu nrr." ,,","i",,.*,r,
este condusd
de nigte piloti
orbif
Acum, .*j*
o*rr*U,. .r*" *OrU
52
5i
dupi care se va qti cine meriti sd supravie{uiascd gi cine iqi meriti soarta
de rob - elita noastrd conducdtoare isi continud micile sau marile afaceri,
micile sau marile bdtilii electorale, micile sau marile reforme moarte.
Nici nu mai gdseqti cuvinte de revolti. Critica, insulta, ameninprea -
toate acestea sunt zadarnice. Oamenii acegtia sunt invalizi: nu maivid, nu
maiiud, nu mai simt. Instincrul de cipetenie alelitelor politice, instinctul
statal, va stins.
Istoria cunoaste unele er<emple tragice de state infloritoare gi puternice
care au pierit in mai pulin de o sute de ani feri ca nimeni si ingeleagd de
ce. Oamenii erau tot atdt de cumsecade, soldagii tot atdt de viteji, femeile
tot atAt de roditoare, holdele tot atat de bogate. Nu s-a intAmplat nici un
cataclism intre timp.
$i
deodatn, statele acestea pier, dispar din istorie. in
cate! sute de ani dupd aceea, cete,tenii fostelor state glorioase igi pierd
limba, credintele, obiceiurile
- 9i
sunt inghi$fi de popoare vecine.
Lunnea condusd de pilogii orbi se loiise de stdnca finali. Nimeni n-a
inleles ce se intampli, dregitorii fdceau politicd, negugdtorii igi vedeau de
afaceri, tinerii de dragoste qi giranii de ogorul lor. Numai /storle
ftia
ci nu
va mai duce multi weme povara acestui stdrv in descompunere, neamul
acesta care are toate lnsugirile in afard de cea capitald: instincrul staal.
Crima elitelor conducdtoare romanegti consti in pierderea acestui
instinct
!i
in infioretoarea lor incongtien(i, in incipigdnarea cu care
\i
apdrd
,,puterea'.
Au fost elite romdneEti care s-au sacrificat de buni voie,
pi-au semnat cu mana lor actul de deces numai pentru a nu se impotrivi
,rsro.r/er; numai pentru a nu se pune in dalea destinului acestui neam.
Clasa conducdtorilor nogtri politici, departe de a dovedi aceasti
resemnarer intr-un ceas atet de hagic pentru istoria lumii - face tot ce-i
sti in putinti ca s6-gi prelungeasce puterea. Ei nu gAndesc la altceva
decdt la milioanele pe care le mai pot agonisi, la ambitiile pe care
Ei
le
mai pot satisface, la orgiile pe care le mai pot repeta.
$i
nu in aceste
cdteva miliarde risipite gi cateva mii de congtiinqe ucise sti marea lor
crimd, ci in faptul cd mdcar acum, cdnd incd mai este timp, nu inteleg si
se resemneze.
.,
Sd amintim numai careva fapte gi vom inqelege de cdnd ne conduc
pllotlt
orbl.
_
Cel dintAi lucru pe care l_au fdcut iugoslavii
dupd rizboi a fost sd
color-rizeze
Banatul rom6nesc
aducAnd in *"r, a.." iu"guf?-***i
*f.
mai pure elemente sarbeqti. lugoslavii,
atunci ca
$i
,.u_l .r"u d.p"n d.
a avea linigtea gi coheziunea politici pe care am fi pututo
^*"
rrol,
froUt.."
croatd isbucnise
cu violentd.
Cu toate acestea, gtiind cd ac/eudrata granitd
nu e cea insennatd pe hdrti ci limita pdni unde se poate intinde un neam
(Nae
Ionescu)
- au fdcut tot ce le.a *", i., pu,ingJ."
ra i.r""i"."f"._
jude,tele
romanegti.
Si se pare
cd au- reusit. in or,.. .*
"**'il
ur"rr,o
Banatului, stau rnasive coloniziri
sArbe$ti, sate care nu ex;r,;;i;';;;r;;;
pdcii...
La
,,plebiscitul" din 1918-1919,
rcate sa6e
fvdbefr.r au votat alipirea
la Romdnia
Mare.
ga
obEinut astfel o impresionanti
majo;it;te.
N1b1.url
guvern
romdn n-a ficut, insd, nimic penftu
aceste .l.a"r,t" germanice,
singurii aliali sinceri pe care i-am fi putut
avea pentru
ca sa .ona.""l"urrra.
elementele
maghiare.
Dimpotrivi,
de la unire *-".. ,"gi,
ff 9*Ur,
*
fost necontenit
umiligi _
iar ungurii favorizati.
tC.. i.i"Jij-'r""_pU
a,
inlrerioritate
am dovedi, fiindu,ne
teani de urnguri).i.,
fSfg r"r;.,u r.
int,elegeau
cu gvabii.
Am fi putut profita
de **,. *rr,g.t.*j
N,"-
profitat.
Dimpotrivd,
am ficut tor ce ne., \r.r,"
^,,,,^-.
^:--.'^_-
unirea tururor ele,'.nr.lo,
r.r,.ii.,,'L:,";HUliffi
i:":':::ff
gi sunt impotriva
noastrd.
^
Ungurii au colonizat granita ince din 1920, degi
9i
astdzi se gdsesc
inapoia
acestei centuri de fier nu
;tiu
c6te sute de mii de rom6ni. Noi
n-aveam nevoie de coloniziri, pentru
cd toate satele de pe frontierA
sunt
romdnesti. In schimb, am stat cu mdinile in sdn si am privitcum
se intereqte
eleme_ntul evreiesc in oragele din Transilvania,
c"rn'nlr,
,_r'*rri".r"
conplet, cum
fara
Oagului s,a pdrdginit,
crrrn s_au fecut coloiirdri
.le
plugari evrei in Maramureg,
cum au trecut pdclurile
din Maramureg gi
Bucovina in mina evreilor gi maghiarilor
erc. eti.
Cei 10.000 de
ldrani
romdni veniqi clin Ungaria continud se moard
54
55
de foarne. Am luat sate de romAni din Banat qi am colonizat Cadrilaterul
- in loc sd pSsrrim pe baneleni acolo unde sunt gi sA aJucem ia {rontiera
bulgard numai macedoneni, singurii care rdspund la cu;it cu toporul gi la
insulte cu carabina. Astdzi romdncele bAnagene cerqesc in Balcic...
Dintre toate minoritdtile noastre, in afari de armeni, numai turcii
erau cei mai inofensivi; i-am lisat si plece. Pimdnturile lor, in buni parte,
au intrat in stdpdnirea bulgarilor. Bazargicul este complet bulgarizat. Ceva
nrai mult. Am ldsat pe bulgari si.gi cumpere qi sa cultive pdmiLnt pdnd la
Gurile Dundrii. Pilotii orbi s-au fdcut unealta celei mai inspdimAntitoare
crime impotriva fiingei statului romdnesc: inaintarea elementului slav din
josul
Dunirii spre Delti;i Basarabia. N-a fost un singur om politic romAn
care sd inleleagd ci ultima noastri nddejde, aga cum suntern inconjurati
de oceanul slav, este sd ne impotrivim cu toate puterile unirii slavilor
dundreni cu slavii din Basarabia. in loc sd alungdm elementul bulgdresc
din intreaga Dobroge -
noi am colonizat pur gi simplu Gurile Dundrii cu
gradinari bulgari.
in acelagi timp, pilotii orbi au deschis larg porgile Bucovinei gr
Basarabiei. De la rdzboi incoace, eweii au cotroplt satele lr.-ramuregului
s,i Bucovinei gi au obginut majoritatea absolutd in toate oraqele Basarabiei.
Ceva mai grav: rutenii s.au cobordt de-a lungul Basarabiei gi astezi mai au
foarte puqin si-gi dea mAna cu bulgarii care au suit pe Dundre. Reni este
punctul de unirq a ceior doud populafi slave -
pe pdmant romenesc.
lmediat dupi rdzboi, in Basarabia romanii reprezentau 68 Ia suti din
populagie. Astizi, dupd statistici oficiale, ei sunt numai 51 la sutd.
Elitele politice romanefti, in loc si se intereseze de-aproape de
problema Ucrainei prin incurajarea agitagiilor separatiste
- a$a cum au
fdcut guvernele austdece pand la rdzboi, incurajdnd sistematic pe ruteni
ca si loveascd in romani gi poloni
- s-au multumit si tolereze intinderea
ucrainienilor nu numai in Bucovina, dar gi in Basarabia.
in anul 1848, rutenii din Galitia revendicau o parte din Bucovina
pentru provincia lor
(Galitia),
care ar fi rrebuit si devini semi.autononi
in reorganizarea Austriei pe baze federale (planul
Palacki). Rominii
brcovineni
de atunci au sdut si se apere (rn
constituanta
austriaci de Ia
Kremsir).
Dar rutenii, dupd rizboiulcel
nrnr., .u gari,
un n."9-rf,",
"lin,
in pilotii
orbi aj Romeniei
care, in loc si Iuptl pentru
,evend,.ur,l.
ucrainiene
dincol<;de
Nistru (crear.ea
statulultampo;
Uctainaj si.au aritat
prietenia
fatd de acegti slavi lesandu_i
si se inmulteascd
peste masurd in
Bucovina gi si coboare cdt mai jos
in Basarabia. Astdzi, un savant ucrainean
de la universitatea
din Varpovia, refugiat politic,
expune ia."rnln.rut
a.
geografie
dir.r Berlin hdrti ale viitorului
stat uctainean
in .or. l. gar"r.
inglobate
Bucovina gi Basarabia.
Nddajduiesc
cd la ceasul cu"ju,il"**,f.
acestea, prietenul
care rni,a at
ucrainean (piofeso,
1", n,*., ir"::; ;,';ljjffii:1,ilT:Y,:r.',,i::";lj::
pe toate
-
pentru
ca 6d facem amAndoi
dovada, daci va fi nevoie.
.lnutil
sd mai continui.
Si am fost stepanit
de acest.inspaimintetor
sentiment
al inutilitetii
in tot timpul car am scris paginile
;;;!a, gtiu
Foarte bine ci ele nu vor avea nici o urmare.
$tiu
fo".tl Ui.,..U.lr"ii
*.
tipa ci sunt antisemit,
iar democragii
cd sunt huligan sau fascist. Stiu
foarte bine cd unii imi vor spune cd
,,administratia,;.
O-"""
_
-,".
;i.i
imi vor aminti rratatele
de pace,
cla-uz"l. .inorltaqilor.
C"
fr.i"a
^."f""U,
tratate au putut impiedica pe
Kemal
paga
si rezolve problema
minoritdfilor
mdceldrind
l0O.O00 de greci in Anatolia.
Ca
9t
cand trg"rf*i, qlJ"frar,,
s-au gdndit
la trarate cdnd au lnchis scoliie
9i
Uo.ii.il.
.orn-arr.9rt,
dczrrltiona]izind
cdte zece sate pe an. Ca si cdnd ungurii nu
5i.au Dermis
sd persecute
fdtis, cu inch isoarea, ch ia , ," t 1, grr,rr
nrl r ra nu .ul *.1.r.
de celelalte.
Ca gi cdnd cehii au r
minoritatea germand!
sovdit sd paralizeze'
pand
Ia sugrumare'
C.red,ci suntem singura
lari
din lume care respectd
tatatele
minoritdtilor,
incurajdnd
orice cucerire de-a lor, pr.u.arinarl..rlturn
ri
ajutdnduJe
si-si creeze un stat in stat.
$i
asta nu nun,"i ai., lru.,er"rl
J"u
prostie.
Ci pur gi simplu pentru
cd pitura
conclucitoare
nu mai stie ce
inseamni
un stat, nu ntai uede.
Pe mine nu mi supiri cdntl aucl evreii tipArrtl:
,,andsemitism,,,
,,fas.
56
cism",
,,hitlerism"1
Oamenii acegtia, care sunt oameni vii
9i
cJarvizitori,
i;i apird primatul econornic
9i
politic pe care l,au clobdnclit cu atdta trudi
risipirrd atdta inteligenli
9i
atitea rniliarde. Ar fi absunl se te aqtepfi ca
evreii si\ se resemneze de a fi o minoritate, cu anutnite elrepturi qi cu
foarte nrulte obligaqii - dupi ce au gustat din mierea puterii qi au cucerit
atdtea posturi de comandi. Evreii lupti din rdsputeri si-qi men[ind
cleocamdati poziliile lor, in aqteptarea unei viitoare ofensive - si, in ceea
ce ni priveqte, eu le ir.rgeleg lupta gi le admir vitalitatea, tenacitatea, geniul.
Tristelea gi spaima mea i9i au, insi, izvorul in altd parte. Pilogii orbi!
Clasa aceasta conducatoare, mai mult sau mai puqin romdneascd,
politicianizati pdni in mdduva oaselor
-
care atteaptd pur
Ei
simplu si
trcaci ziua, sd vind noaptea, si audd un centec nou, sA
joace
un
joc nou, si
rezolve alte hertii, si face alte legi. AcelaEi gi acelagi lucru, ca;i cdnd am
trii intr-o societate pe ac(iuni, ca gi cind am avea inaintea noastra o suti
cle ani de pace, ca gi cind vecinii nogtri ne-ar fi fra1i, iar restul Europei
unchi
9i
nagi. Iar dacd le spui cd pe Bucegi nu rrai auzi rominegte, ci in
Maramureg. Bucovina
;i
Basarabia se vorbegce idi5, ci pier satele romdneqti,
cd se schimbi fata oraqelor -
ei te socotesc in slujba nemgilor sau te asiguri
cd au fdcut legi de proteclia muncii nagionale.
Sunt unii, buni
,,patriogi",
care se bat cu pumnul in piept s,ili amintesc
ci ronAnul in veci nu piere, cd au trecut pe aici neamuri barbare etc.UitAnd,
siracii cd in Er.ul Mediu romdnii se hrineau cu grdu gi peqte gi nu cunoEteau
nici pelagra, nici sifilisul, nici alcoolismul. Uitdnd cd blestemul a inceput
si apese neamul nostru odatd cu introducerea secarei
(la
sfAr;itul Evului
Mediu), care a luat pretutindeni locul grdului. Au venit apoi fanariogii
care au introc{us porumbul
- sldbind. considerab il rezistenla qiranilor.
Blestemele s-au tinut apoi lanq. Mnlaiul a adus pelagra, evreii au adus
alcoolisnrul (in Moldova se bea pAni in secolul XVI bere), austriecii in
Arde:rlsi
,,cultura" in Principate au adus sifilisul. Pilotiit-rrbi au intervenit
gi aiir. cu imensa l,.rr putere p.rliti, i
$j
c,lminisrrativi.
Toatd Muntenia gi Moldova de
jos
se hrineau iarna cu pegte sdrat;
ciruqele incepeau si colinde Bir iganul indatd ce se culegea porumbul gi
57
pe$tele acela sirat, usclrt cum era, alcdtuia totu;i o hrane substanliali.
Pilotii orbi au creat, insA, nustul pegtelui. Nu e atdt de grav faptul ci la
Brdila costi 60-100 lei kilogramulde pegte (in
loc si coste 5 lei), cd putrezesc
vagoane intregi cu peste ca sd nu scadd pretul, cd in loc sd se recolteze 80
de vagoane pe zi din lacurile clin
jurul
Brdilei se recolteazd numai 5 vagoane
;i
se vinde numai unul
(restul putrezeqte), grav e cd tdranul nu mai mdndncd,
cle vreo 10 ani, pegte sirat.
$i
acum, cdnd populaqia de pe malul Dundrii
e secerati cle malarie, guvernul cheltuiegte (vorba
vine) zeci de miloane
cu medicamente, uitAnd ci un neam nu se regenereaza cu chinind qi
aspirind, ci printr.o hrand substanliali.
Nu mai vorbiti, deci, de ceie
lapre
inimi in preptul de arama al
romdnului. Sirmanul roman, luptd ca se-gi pestreze mdcar o inimd obositd
care bate tot mai rar
Ei
tot mai stins. Adevirul e acesta: neamul rominesc
nu mai are rezistenta sa legendard de acum cateva veacuri. in Moldova gi
in Basarabia cad chiar de la cele dintdi lupte cu un element etnic bine
hrdnit, care mdnancd grau, peqte, fructe
9i
care bea vin in loc de tuici.
Noi n-am ingeles nici astizi cd romdnul nu rezistd bduturilor alcoolice,
ca francezul sau rusul bunioard. Ne ldudnm cd
,,tinem
la beuture", iar
gloria aceasta nu numai cd e ridiculd, dar e in acelagi timp falsI. Alcoolismul
sterilizeazd legiuni intregi gi ne imbecilizeazi cu o rapiditate care ar trebui
sd ne dea de gdndit.
...Dar pilotii orbi stau surazdtori la cArmi, ca gi cdnd nimic nu s.ar
intAmpla.
$i
acegti oameni, conducltori ai unui popor glorios, sunt oameni
cumsecade, sunt uneori oameni de bund,credingd, gi cu bundvoingd.; numai
ci, a9a orbi cum sunt, lipsili de singurul instinct care conteazd in ceasul
de fagd - instinctul statal
-
nu vId guvoaiele slave scurgdndu-se din sat in
sat, cucerind pas cu pas tot mai inult pimant romanesc; nu aud vaietele
claselor care se sting, burghezia gi meseriile care dispar lisAnd locul altor
neamuri... Nu simt ci s.au schimbat unele lucruli in aceastd (are, care pe
alocuri nici nu mai pare romaneasci.
Uneori, cAnd sunt bine dispusi, lti spun cd n-are importanfe numirul
evreilor, cici sunt oameni muncitori gi inteligenti gi, dacd fac avere, averile
58
59
lor rim6n tot in
tare
Dacd aqa stitu lucrurile
nu vdd de ce n'am colc'ntza
taracuenglezi,cicilieisuntmuncitoriqiinteligenli'Datunneamin
;;;tilJ;tiot""
*a'"tatqtt
asfel' fi-!i
vorbegte despre calitilile
unr:r oameni striini -
nu nai ate ntttk de trdit' Fl' ca neam' nu mAi are
in'd.Jreptul
sd se misoare
cu istoria
"
Cd pilotii orbi s'au fbcut sau nu unelte in m6na strdinilor -
pugin
t*.;;;;."*^date'
Singurul
lucru care interese azi este faptul ce nici
;;;;;it;t.
romdn, de la 1918 incoace' n'a
$tiut 9i
nu qtie ce inseamnd
un stat.
$i
asta e destul ca sa incepi si plangi'
lVremea,
v.505, 19 septen.rbrie
1937'
p 3l
MITUL
GENERALULUI
^
Mitul care s-a creat in jurul
Generalului
Cantacuzino_Grdnicerul
_
atAt in lumea
militari cat si in r
r, ibli",..;
;;;;;;;';
;;u J.';.'*ele
civi ie' presu ieste' el si ngur, cdt c,
M i tu r acesta ;;;;
; ;", #':.:i:;
:l THili
::Tili,",T:
vrednjcia
fird seamdn
a cetdfeanului;
il;;;.;;,;ir'i:::
inspeimantdtoarea
descompunere
morali
a intregii
noastre
clase
conducdtoare
gi politicianizate.
Profilul
spiritual
al Generalului
cutezdtoare
unicitate.
Cantacuzino
capdti parci
o nai
Ihteleg
acum ce inseamnd
o tadi;ie si un sAnge erojc. Generalul
Cantacuzino,
nAscut
si crescut
cu o respirade
medievald,
fiind unul dintre
foarte rarii contemporani
care n
,
r.-",,;;.;,
;:;;ffi
i
I
:H:,J:.:';fi
:::H:]::f
;*ilj::;
unei societeti
fdrd traditie
eroicd
9i
fdri simgul onoarei.
O..Ur.r"'r.**,,,
clientela politicd
romdneasci
era coplegita
de tigani .Jezro;,;;;'r;.lj
9i
de.copiii
iobagilor
romAni,
care nu izbutiserd
incd se.li starpeasce
complexele
de inferioritate.
in miilocul
unei asemenea
srouoziiror,
iobaei n"ilil;H:':::il:ffi;',::l:1H:
::l:i:i
lir1,::l:l:".:*ra
parcd.din
legendi.
Nrc, rin t.,trnptex Je inferioritare,
(J
oe mnrtate aristocratice,
brrbir
veacuri
de u m i ri nse,,"
:";:::1'
#;;:::'1,
?:lff l'::::,1":;
libertatea,
simdnta
adevdratelor
neamuri
boierqti;ise pdrdginiseri
rdzdsiile
-
era fo.arte greu sd traiegti liber Era greu si .,u simti ,r;rr",; ,^*;;;;
tdu umilirea
gi frica strdmogilor
tii, sd re reinrorci,
or,;*.";:;i;;;rr*, l"
mdnclria
9i
bdrbnfia
din timpurile
lui
$tefan
sau Mihai u,"rri'i..,.r",
60
6l
slugii lingugiggare ca qi feciorul iobagrrlui bntut la alpi - aduceau. intr-o
Romdnic liber i, cor':rplexele de infcrioritate ale strdbunilor; le tremurau
4,inir-ile,
l. ,*nrur"u ininriie, le trenura i,ratul. ii:r tinrp'ul Iui Enrinesctt,
cr s.i astizi,
la;itatea,
lingugirea, turpitudiuca, ipocrizia, viclenia - euu
armele dc iupti si cle apiraie ale acesinr rol,.i tlezrobili. ;iiugi care aveau in
i,in,:le lor ur sdnge tot a$t de hicisnic, fie ci veneau din Fanaq din Balcani
rlu din Bdragenul ncstru...
Cu rrlul,. vtecinrcia, simlul or,carer ,,d.rs
pAni li absurd"
(cum se
cxprin-,d belferul modest) - au izr:,l.i, in rnijlocul unei clase conducitoare
r:<.rrup.tc, ii,;ure iml:erial!. a Generai,riui CantacLtzino. Ft)arte pulini dintre
contemporanii sdi.il ,,intelegeau"; erau mulli chiar, care, spre onoarea lui,
nici mdcar: r,u-i luau ,,in
serios". Ctrm
,si
infclegi" sau
,,si
iei in serios" un
on: c.'rre-gi aperd onoaiea in orice c1ipi, care nu primegte nici o tranzaclie,
nici un cornpromis, nici o
,,interpretare"i!
Un om care-gi respecte cuvanui,
!si inlelege
iurdmAntul
de oltean ca o logodni cu moartea qi iqi valorifici
viaga cu o serie continui de acte de curajl
in cl"-a sa sociali - cu crre nu ea solidarizat niciodati -
domnea
ac:.aqi iesct mpunere morali ca qi in clasa cuceritoare, a slugilor gi
ler antinilar. De aici, profirndul dezgust pe care-l marturisea Generalul
fali. de
'boieria"
romeneasce, intrati, in marea ei majoritate, in putrefacEie...
inrbrntigind idealurile kgiunii, Generalul Cantacuzino a recunoscut
in noua sa familie spirituala aceeaEi iubire de libertate, acelagi simg al
onoarei s,i demnit5lii, aceea;i nepisare fali de moarte, de suferingi;i de
prigoand
-
pe care le pistrase intacte in sufletul sir.r de oqtean, apirAndu,le
impotriva tuturor.
A recunoscut in Cipitan gi in legionarii sdi morala medievald,
birbiteasci, romdneascd, pe care deznidijduise s-o mai vadi stdpAnind
sufletele contemporanilor. De aceea a pdrut multora mireculoasi
soliclarizarea unui General clin alti generagie cu idealul ascetic gi eroic al
tineretului legionar. Alirturi c{e cAteva adeviruri mantuitoa{e pe care
Generalul Cantacuzino le-a dobdndit prin integrarea sa in Legiune - Ei
ce
laudi mai rnare poate fi adusd unui om care are atdta prospetime sufleteasci
incet se invele,
in amurgul vieqii,
de la nigte copilandri?!
- Al6turi de
aceste cdteva adevdru ri noi, Generalul
Cantacuzino gi.a regisit
in ijealurile
legionare
crezul siu intact.
Opera de educaqie ,pirituali
a Ll.gi,,nii,
restauaarea
strdvechilor
virtuqi virile in intreg neanu/
romirefc,
cultivfrrea
simrului
de rispundere
qi jerifi
- toate acestea
$i
re recunogtea
Generarur
Cantacuzino
in propriul
sju trecut...
,,Mitul" crear cle lumea veche in jurul
numelui
QepplglltlUi
izvora
tocnrai din
,,unicitatea,' si
,,curiozitatea,, vieqii *fg,
rqf Ui,nu",;;;rr rru
inspiimenta
pe contemporani.
Dar pilda ,"fiir"f"'""
ii .o'u.,rlr.r.
Credinta si vrednicia
nu ii erau insusite.
Mitul Generalului
Can[acuzino
a fost prelqql
gi fructificat
de Irrmea
noui, legionard,
in care viaqa sa de rn"grifig
prceuri;f
n;;";;;"ir,
*
o curiozitate psihologici
sau sociali
=
i ; infd#
il;;*u*
ir"*,
*
admiragie,
dar gi cu dragoste. Tinepii ggtrg
iSi ineep Via[a
pr.pAfindu{p
de
moane alcitu iesc astizi marea familip qq*inuuni
in ,u* nir*il.
iii"nrr*
pre-fanarioti,
realizate de c.ngmiul
dilil;;.;'iljr*_rli"l,,**
veacului
intreg.
IB'ry,v,e#nranl
(191?I
scr,pmhie 14, nr. lF9, p.2l
OL
63
ANCHETELE BUNEIWSTIRI
,,DE
CE CRED iN BIRUINTA MISCARII
LEGIONARES''
Rispunsul domnului Mircea Eliade
DI. Mircea Ellade, ntentbru al Societigii scriitorilor romdni, a binevoit
sd ne rdspundd unndtoarele ]a ancheta ziarului nostru: ,,De ce cred in
bir u i nya M$cnrii Legionarel ":
Cred in destinul neamului romdnesc
-
de aceea cred in biruinp
Mi.scdrii Legionare.
(Jn
neam care a dovedit uriasre putei de creayie, in
toate niuelurile realitdgii, nu poate naufuagia Ia periferia istoriii' intro
democngie balcanizatd
fi
Intro catastrofd ciuile.
Pu$ne neamuri europene au fost inzestrate de Dumnezeu cu atetea
virtugi ca neamul romdnesc. Unitatea lingvisticd este aproape un miracol
(limba
romind este singura limbd romanici fera dialecte). Romdnii au
fost cei mai buni creatori de State din sud-estul Europei. Puterea de crealie
spirituald a neamului nostru ste merturie in folclor, in arta populari, in
sensibilitatea religioasd. Un neam hdrezit cu atitea virtuli
-
biologice,
civile, spiritr"rale -
poate el pieri feri sili fi implinit marea sa misiune
istorici? Poate neamul ron.rAnesc si-$i sfArgeascd viaga in cea mai trisd
descompunere pe care-ar cunoagt?o istoria, surpat de mizerie qi sifilis,
cotropit de evrei
qi sfdrtecat de strdini, demoralizat, trddat, vdndut pentru
l
citeva sute de milioane de leii Oricdt de mare at fi vina pdrinlilor noqtri,
pedeapsa ar fi prea neinduplecatd. Nu pot crede ci neamul romdnesc a
rezistat o mie de ani cu arma in mdnd, ca sd piard ca un las, astizi, imbitat
de vorbe
Ei
alcool, imbecilizat de mizerie si paralizat de trddare. Cine nu
se indoiegte de destinul neamului nostru, nu se poate indoi de biruinla
M iscirii Legiona re
Cred ir.r aceasti biruinli pentru cd, inainte de toats. cred in biruinga
.duhului
cregtin. O migcare izvoratd
Ei
alimentati de spiritualitatea cregtini,
o revolulie spirituald care lupti in primul rAnd impotriva pdcatului
Ei
nevredniciei -
nu este o migcare polittgii. Ea este o revoluie crestini.
Cuvantul Miniuitorului a fost in,teles
ti
triit in felurite chipuri, de cdtre
toate neamurile creftine, de-a lungul istoriei. Dar niciodatd un neam intreg
n-a treit o revolulie cre9tind cu toate fiinla sa; niciodatd cuvintul
MAntuitorului n-a fost in,teles ca o revolulie a forlelot sufletegti impotriva
picatelor gi sldbiciunilor cirnii; niciodatd un neam intreg nu gla ales ca
ideal de viald ailugdria gi ca mireasd moartea.
Astdzi lumea intrega std sub semnul revolufei. Dar in timp ce alte
popoare triiesc aceasti revolufe in numele luptei de clasi s,i al primatului
economic
(comunismul) sau al Staului
(fascismul) sau al rasei (hitlerismul),
Migcarea Legionari s-a niscut sub semnul Arhanghelului Mihail
9i
va
birui prin harul dumnezeiesc.
De aceea, in timp ce toate revolugiile contemporane sunt politice,
revolulia legionard este spirituald
9i
creqtini.
in timp ce toate revoluqiile contemporane au ca scop cucerirea puterii
de cdtre o clasd sociali sau de cltre un orn, revolu{a legionari are drept
tinte
supremd: mantuirea neamului, impecarea neamului romanesc cu
Dumnezeu, cum a spus Ci.pitanul. De aceea sensul Migcirii Legionare se
deosebegte de tot ceea ce s-a fecut pend astezi in istorie,
9i
biruinla legionard
va acluce dupd sine nu numai restaurarea virtugilor neamului nostru' o
RomAnie vrednici, demni gi puternici
- ci va
corespunzitor unui nou tip de viaqd europeand.
crea un om nou,
Omul nou nu s-a nescut niciodatd dintr-o miEcare
64
L
intotdeaunadintr.orevoluliespilituale,dintr,ovastdprefacerelduntrici'
;;;
";-";r.t,
omul nou ai Cregtinismului'
al Renagterii
etc
'
dintr-un
i"*"u.Un
primat al spiritului
impotriva
temporalului'
dintr'o bjruinle a
Iti"f"l *p."Lv" carnii' Omul nou se naqte
prinft-o adevdratd
traire
qi
i".Oi .^r.
"
ttt.r.alii
Cred in biruin!a Miqcerii Legionare
pentru ce cred
;;,il..,-it-.,
;ttterea
su{letulur impotrrva
determtnismulut
biologic 9i
economic.
Cei care vin in Legiune vi" pentruce
'e
simt-libsrl
lnstinciele
de conservare,
lagitilile care zac in sufletul
fieciruia' frica toate acestea
sunt infrante. Legionarul
nu mai e robul determinismului 9i
al instinctelor
biologice.
El;tie cn ,,n'are
nici un intetes"' ci
"n-are
nimic de cdqtigat"'
,",.rtd"at'r.r"
Legiune Dimpotrivi' Etie
cd va fi lovit in interesele
lui'
cd viata va fi mai grea, ca poate va intra in temnile' sau poate va da
piept
chiar cu moartea. Toate ,,interesele" 9i
instinctele
acestea' cate
"determinS"
ui"[ fi".arrri o*, sunt infrAnte
prin marele
gest de libertate al aderirii
la
Migcarea Legionari.
Se poate spune' fdre urmd de paradox' ci singurii
;;;;;i ."r;t""rc Ei
ndiesc libertatea
sunt astezi' in Romdnia'
legionarii'
Cei care nu cunosc Legiunea'
ca
9i
cei care luptd impotriva
ei' continue
,u uor-be^ro i.rpre ,,diitamra" 9i
se miri cd tinerii intelectuali
adel c1
atata spontaneitate
la o migcare in care
"personalitatea"
este strivite fi
libertatea suprimatd'
Am avut
prilejul si md ocup-altddatd
de subita
admiragie
a oamenilor
nogtri politici pentru
"personalitate"'
de teama lor
cdinRomdnianuseVormaiputearidica,,personalitd.lile',.liinnebam
"tu..l
.at. ,,personalite{"
a creat regimul
libertigii lor' Unde sunt? Care
,uJ
,St -;,'a.r"Uam
ce au {ecut politicienii noltri pentru oamenii cu
"a."a*ru,,personalitate",
care au iegit la lumini
prin munca'
geniul sau
,"i.",J it'
ut
au fost osandili la o viagS de mediocritate 9i
jertfi' Ce au
ia.,t, potio.i.rrli nogtri, din bate partidele'
pentru un Lucian Blaga sau
' Aron'Co*,-rq,
un Camil Petrescu'
un Perpessicius 9i
allii? Ce'au fecut
politicienii
pentru generalia tendrd de certurari'
artigti' tehnicieni Ei
*u"i,ati.l
C"*."e tandrul cu
,,personalitate"
pe care l'a descoperitvreun
o"r^Jo"f
n.
U,
l"
ous
la locul
pe care'l meritd' i-a dat putinla se-qi fructifice
i"r.f
*"p
sau t;lentul
pentru binele 6bgtesc? Eu gtiu ca au fost
politici
-
ci
65
,,descoperiqi" o sumd de at-aceristi precoci,
secretari
,,inteligenti,,si lichele
domestice,
cu care s-au
,,intinerir" cadrele partidelor.
Apolog.tii
"..gti" de ultimd ori ai
,,
persona litd[ii', sulrt tot atat.l. ,idi.rli p. cai sunt d.
ipocrigi. Le aminteam cu alt prilej ci in cele mai disciplinate gi mai severe
ordine cdlugiregti catolice s-au putut indl[a totugi destule personalititi.
Un Thomas din Aquino nu seamini cu un Francisc din Assisi, un
Bonaventllra
cu un Francois cle Salle.
personalitatea
ct-este si rodeste
pretutindeni,
si cu cdt e mai severd disciplina, cu atat
"personalitatea;'se
definegte mai precig. Disciplina nu e rotuna cu,,dictatura',, cum lasi a se
intelege ponegritorii
Legiunii. Discipiina creste
9i
promoveazd
personalitdgile
-
penftu
ci orice act de ascultare poate fi u n o.t du cu*"ndi
asupra ta insufi, asupra instinctelor sau anar hiei tale lduntrrice. Actul de
ascultare 1qi de tie comanda asupra bestiei din tine, asupra viegii biologice
care incearci si re menEind in evazi\,, in comoditate, in cdldicel. Disciplina
te intire$te pe tine, iti fAureste peronalitatea.
De aceea cavalerii medievali
;i
feudali au fost atdt de liberi
9i
de derji; pentrru cd juraserd
credintd
(Irdes,
lrust, lreve) unui sef...
_
Cred in biruinta Miqcdrii Legionare pentru ci cred in dragosre.
Dragostea singuri preface
bestia in om, inlocuind instinctele in libertate.
Dilige et quod vis,6q spunea Fericitul Augustin:
,,iubefte gi fi ce vreil,,.
Cel care iubegte cu adevdr4t e liber. Dar dragostea tranrfigu.""ri pe orn
9r
libertatea pe care glo dobendegte insul iubind nu va stdnjeni pe nimeni,
nu va face sd sufere pe nimeni. Legionarii nu sunt numai camarazi, sunt
fragi.
$i
este atat de puternic
valul de dragoste, incAt ilaci n-ar fi decdt el
singur, si tot ar trebui si nidajduim in invierea neamului romanesc, adicd
in biruinta Miqcirii Legionare.
Cred in destinul neamului nostt tt; cre</ in revoluyia crestind a omului
nou; crecl in libertate, in perconalitate
si in dragoste. De aceea cred in
biruinga Mi;cirii Legionare, intr,o Re.tntdnie ntdndrii si pltternjcd,
int Lrn
stil nou (le yiafd,
carc va transtbrnta in val<tri spiritua/c Lle univensald
iirculatie hogitirIe sufletulu i romdnesc....
IBuna Vestire, an l, 1937, decembrie 17, nr. 244, pp.l
_
Zl
66
LIBERTATE
Existi un aspect al mi;cirii legionare arupra cdruia nu s-a stiruit
indeajuns: libertatea omtlui- FiinJ in primul rdnd o migcard spirituald'
ar.,'itr.l ca scop cieaiea unui om nou;i cl nidejde nAntuitea neamului -
legionarismul nu se putea na5te qi nu putea cres'te decet-valorificend
liirertatea omului, aceasd libertate astlpra cireia s'au scris biblioteci innegi
fi
eau
linut
uenumeratb discursuri de nocratice, flie ca sa fie tniiti
9i
valorificati.
\icrbesc de ,.!iberate"
gi se deciare ga-ta de a rnuri in numele ei, oameni
care cred in rjogma materialisti, cred in fatalititi' clase sociale, lupte intre
clase, primatul economic etc. Este cel pu{in straniu se auzi r'"oci6rdnd in numele
,libertdtii"
un om care nu crecie in Dumnezeu' nu crede in prima lsPiritului'
nu crede intro viatd de dupi moarte. Un asemenea om, cdnd e de buni
credinli, confundi libertatea cu libertinajul
;i
anarhia' Nu poate fi vorba de
libcrtate decat in viaF spirituale. Cei care se refirzi primatului spiritului' cad
aut rmrt in deterrninismul mecanicist
(marxismul) sau rresponsabiliate'
Oamenii se leagi intre ei prin concupiscen(i,
fie printr-un destin
familial sau economic' Sunt tovardq cu x p entu cd s'a intdmplarse-mi fie
rude, iau pentru ca *a httAmplat s mi fie coleg de munci'
9i
deci de
salariu. Leglturile intre oameni, de cele mai multe ori, sunt involuntare'
sunt date. Nu-mi pot modifica destinul familial' Iar in ceea ce
Privefte
destinui economic, oricate eforturi ag face, pot cel mult se-mi schimb
tovariqii de cigtig - dar intotdeauna voi fi, firn voia mea, solidarizat cu
anumiti oameni pe care ntt'i cunosc qi de care mi leagi numli intAmplarea
de a fi bogat sau sdrac.
Sunt insi miqciri spirituale in care oame nii se leagi prin libertate Oamenii
sunt liberi sd adere la aceasti noui familie spirimali' Nici un determinism
6't
exter ior nu-i sileste si devini fra$. Bunioard, creitinismul a ftrst, in timpurile
sale de prozelitism pi ntartiraj, o asemenea mi$care splrituale la care aderau
oamenii prin libertate, manali numaide doringa de a4ivalorifica spiritualicqte
viata gi a birui moartea. Nineni nu silea pe un pdgen sd se cregtineze,
Dirnpotrivi,
starul pe de o parte, instinctele sale cle conservare pe de alti
parte, ridicau nenumirate obstacole conr.ertirii la creqtinism.
Dar cu toate acestea, setea de afi /iber, d.e a hotdri asupra clestinului
tau, de a infrAnge determinismele
biologice gi economice _
era ntai
puternici.
Oamenii aderau la cregdnism desi
$tiau
bine cd pot sdrdci pc6te
noapre, pot fi_rupti de familiile lor rimase pdg6ne, pot fi inehisi
in tenrni{e
pe viafi sau chiar cunoagte cea nai crdncentr moarte, moarrea de
martir,
Fiincl o migcare profund
*estini, av6ndu-qi justificarea
inainte
de lsato
ir.r plantrl
spiritual
- legionarismul incurajeazi
$i
se lnle meiaz| pe li&rtate.
Vi in legionarism penrru
cA eFti liber, pentru
cd te.ai hoGrat
ei depd;efd
cercurile de fier ale determinisn.rului
biologic (frica
de moarrc, de suferinti
etc.) qi ale determinismului
economic (frica
cle a rimane pe drurnuri). Cel
dintdi gest al legionarului este un gest de totald libertatg
el lntlr.irne$p ,A re
rupd de toate langurile robiei sale spirituale, biologiee gi
eeonomica, Nici un
deteminism exterior nu-l mai poate influen;a.
ln elipa canrJ Fa hotarer si
le
liber toate spaimele
9i
toare complexele rlp
inferioritate diepar ca prin
farmec. Cel care intri in kgiune, imbracd penhu gtdeauna
ca;aga morfii,
Asta inseamnd; legionarul se simte atdt de liber, incdt
nlci ntoattea nu_l mai
inspaimenti.
Dacd Legionarul cultivd cu atita paslunp
rpirirul de jertfd
9i
daci a dovedit cd gtie si facd atatea jertfe
- culminAnd cu
noartea lui lon
Moga si Vasile Marin
- asta sti mdrturie de nesfdrqita liberratg pe pnyp
g[,o
dobindegte legionarul,
,,Cel care gtie si moari nu va fi rob niciodati'r,
$i
nU
e vorba numai de robia etnicd sau politicd
- ci, in primul rend,
flc robia
sufleteascd. Dace etti gata si mori, nu te mai poate robi nici o
fileii niei o
slibiciune, r.rici o timiditate. impdcAndu-te
cu g6ndul morlii, q1i69l
Egg $ni
totali libertate care ii este ingAcluitl omului pe pdmdnt.
llconar
(Cerniuli),
an Ill, 193?,
nf,
g,
p. 2l
68
TFARATITLU]
ion M:rqi;L
;i
Vasile Mll in, rlc;i ile farnilie spirituald' deosebitd, au
cre.;ut iir n{iarte cu ac'i'er;i tirie 5i au c;utat-.'cu aceeagi arddare'
Ei' ..1rc"si inchirraseri tinercIe: I-egiunii - adicd inchisotilor
qi
'
!)rigoanei
- n-ilt! pfegetat se'si iertteasci 'riala
ca si gribeascd mantuirea
F+'amui',i il'\tres
.
Moatiti aceasla a ftuctifical A
FeL'etluit
sensul vielii si al creagiei
gilnetalre!' Iloastre. Prirn,'tul spiritualr'rlui, impotriva
primatului
Tefnporar.,lui, inirite au crezut generaqiile precedente'
$i
ne'au ai6tat ce
.l*inine
de ticur
!i
ceea ce 5e poate face cu aceastd trecitoare viale
orneneasc[: O R|VOLUT\E CRESTINA!
'
lBuna
Vestire, anll, rt' 262,14 ianuarie 1938' p 4l
in grupajul Prinos de lacrimi
9i
rugdciuni penlTu sfbnta
iertfd
de
69
STRIGOII...
,!....se apropie stipanirea srrigoilor, cumplid". /qa igi incheia /on
Mota prefa;a cdrtii sale, Cranii de lenn din Martie 1936.
f)e unde apare, in scrisul
Ei
in gdndul romanesc, gravitater acersta
sumbri, sentimentul acesta tragic al existenii, sentintent carc nu4i gisegte
model in nici una din normele mditerBneene? Pentru c[ nu e vorba aici
de tragicul grec
- izvordt din lipea de semnificagie a devcnirii irniversal
sau din silbdticia destinului,
$i, furigi, nu recunoaftem aici cxasperarea
pe care nu s.i-au putut-o stapeni cetevt genii
eermanice in ta[a ncputintei
omului de a se depifi. Sentimentul
tragic al lui Ion Mola, qi algcnerpgiei
sale, este izvordt gi alimentat de istorie: nu de orice istorie, ci de ceasul de
faq5. Cdndva, intr.un viitor mai mult sau mai puqin apropiat, inrr"o aLd
Romdnie, premeniti sufletepte - gravitatea sumbri giprezenfa pgrmanenti
a tragicului isi vor p{erde rostul. Nu vor mai fi. Vor pieri in rtrdlucirea
acelor zile de
,,22 Mai"
-
zi glorioasd, impdcati,
ar!
induiofase cind,,,a
sufletul zbuciumat al lui Ion Mo;a.
Ce hotirati intoarcre la normele rominetd! Ppporul nostru s.a refuzat
intotdeauna ftagicului gi sentimentului tragig al exirtengii. Moartea
ciobanului din M/o4ra, esre o moarte
,,impicata'. Melancolie, din belgug;
dar niciodatd deznidejdea cumpliti, niciodafi tragicul considerat ca o
categorie fundamentali a condigiei umane. Rorninul a lntdlnit ,,tragicul"
in istorie, nu in viatd. Mai precis, inn-o anumiti istorie, ir\ anumitF
episoade; in
'intemplSri.
Astizi bate crivdgul - miine va fi senin,
Nestatornicia soartei seamind mai mult cu nestatornicia primiyepgi
-
decit cu legea implacabili a
{estinului.
$i
dacn ar fi si ceutim adercnp
sufletului romAnesc la unrrl din anotimpuri, apoi feri indoiali cd acpste
ar fi: prinrdvara.
Sunt neamuri care nu cred in schimbarea istoriei: ceea ce a fost este
70
incd
- Si
va mai' fi.'Schimbarile suht posibile, dar nu aici, pe pimant'
Neamurile acestea se solidalizeazd cu anotimpurile statornice: cu Vara
9i
Iarna. Ele nu cred ci, pe pimint, se poate intdlni ,,o
gurd de rai"' Ele nu
cred cd on.rul
Poate,
candva, trii intr'un paraclis terestrut moclest, fireqte'
dar totu$i un paraclis
(aclicS: firi istorie). Romenii, care gtiu ci Raiul se
asamlni mult cu un plaiu, cred deasemenea ci pemantul acesta al lor nrt
e atAt de blestemat incat si nu se poatd cAndva realiza, chiar aici; o simpli
beatitudine paradisiaci- Nu se impiedicd prea mult de destin; cdci acesta,
pentru romani, nu e nici absolut nici definitiv...
.
,,Strigoii"
lui lon Moga r-or stipani o bucatl de weme' Pdnd cAnd se
va faca,i,o
tari
ca soarele mandru din Cer".
. ICuuinrul,
an XV, 1938r ianuarie 21, nr' 3120, p 2l
71
NOUA ARTSTOCRATTE LEGIONARA
Suntem contemporanii, norocofi, ai celei mai semnlficative prefaceri
pe c:rre a cunscut.o Rorpdnia moderni: fdurirea unei noi
aristocraii:fineretul legionar, odati cu alte miracole realizate prln jertfi,
elan
9i
voingd creatoare
- a pus temeliile unei elite romAnegti care
p
menitA
si schimbe sensul istoriei acestui neam, Vechea noastr{ aristocrfie, atflt
de mult legati de pimdnt
9i
de civilizaria rireneasci - a fost zdruncinafa
de o seami de domnii nefericite, ca si,6i giseasci sfhrgitul, lamentabil,
sub stipdnirea fanarioti. Cele cAeva neamuri inft.adevdr
"boicrepti",
gare
supraviefuiseri, n.au mai jucat
nici un rol de frunte dup6 restaurarea de la
inceputul secolului al XIX.lea. O alte aristocratie a luat locul elitelor
romine;ti din epocile glorioase. Cdt de dubioase ar fi fost originile acestei
aristocragii, ea a dar totugi Rominiei nroderne cigiva oameni gi cAteva
lozinci. Nu i-a putut da, insi, niciodati, o tradigie
9i
o educagie aristocrati,
Si privim acum ceea ce se intAmpli in
jurul
nostru. Suntem fag,p
fagi cu un tineret de curati oblrgie rurah. Dar au pierit toate complexg[g
de inferioritate care apAsau asupra clasei
farine{ti.
Avep in faga no3cg16
un fiu de
liran,
sau un
firan,
darz, cu fruntea sus, nep6setor de moarre,
iubitor de libertate. Un om nou care a descoperit odati cu ascultvrea gl
propria sa vroinqd, propriul siu destin. Disciplina gi ascultarea i-au diruir
o noui demnitate, o nesfdrqitd incredere in sine, in qef, qi
in dertinul
major al peamului
sdu.
Cel dintii semn al unei aristocragii este indifetenga ftgd de caloanie,
de atacuri, de c ricd pi de contplo4tri Privigi pe legionari; fie cd su41
muncitori in fabrici, studenqi sau
firani,
cirturari sau ,,analfabegi" -
legionarii au o superbi indiferenqi
faga de toate prostiile sau calomniile
scornite impotriva lor. Legionarii se simt atet de striini fata de lumea
7Z
l)
aceasta pu$edi si ridicLrla -
incat nici o imbecilitate
li
nici un venin,
pornit d. aicr, nu izbuteste si le atragi, rndcar pentru o clipa, atenfia' Ce
nr'rgnifici forriri i, Jisyrreqului! lndiferenqa aceastu aristocratici ucide nrai
rapiJ pi mai eficienr decit invectiva
9i
sarcasmul. Bielii imbecili deqtepli
se simt iritr.'adevdr zdrobiti de seninitatea aciasta berbeteasci, pe carc nici
,,
armd democratici lau marxiste nu o
iioate
tulbura. Descoperi uneori in
ochii legionarilor o inlristati mili faga de acetti adversari ncputincioqi'
.ar. op,,n eroismului gi sincerititii - lichelismul' calomnia. slordria
;i
complonrl.
Al doilea sernn caracteiistic al aristocraliei este increderea in birbilie,
in selectia fireascd pe cale o poate hce trumai lupta' Ldgionarismul a
introdus din nou in Rcimania bucuria qi pedagogia luptei cinstite,
fe
fap'
Cl iar dugmanii de nroarte ai Legiunii sunt siligi sd recunoasce schimLatea
:
atlusl de accasil mitcare revolu$onire iomaneasce: nolmalizarea luplei'
Conducrea migcirii legionare anunli mai dinainte cind, cu cine qi in ce
corrdilii wa da lupta. Au dispirut din viala politici romeneasci strategia
p<.rli1ist6, serviciul secret de informatiuni. lntocmai dupd cum Mahatma
Oandhi a silit si. qomeze cei o mie de agen$ secrefi ai lui Inteligence
Service in India, anun$nd ei insugi, cu o septim6ne mei inainte, toate
atacurile pe care intenlioneaze si le dea guvernului engl ez. Acest fair'pla1|
cale a cegtigat simpatia intregului popor englez, a schimbat in acelati timp
stilul acticei gi strategiei poli{iste in India. Pentru orice informagiuni ,se'
crete", agengii englezi erau invitagi si se adreseze direct conducerii M$cirii
insureclionale...
Promovarea bdrbnliei gi a spiritului o{ensiv - valori europene,
aristocratice -
a adus dupd sine o alti prefacere a sufletului tinerei generagii
romAnegti. A creat cons,tiinla unei misiuni istotice, sentimentul ce ne'am
nescut ca sd implinim o revolugie unici in istoria neamului. Legionarul
nu mai rdiegte la intArnPlare. Viata lui are un sens precis
!i
major: revolugia
cregtine, mantuirea neamului romanesc. Eroismul gi sfinlenia sunt valorile
superioare in care cred tinerii de astdzi' Am scris de mai multe ori despre
spiritul rwolugiei cregtine, aia cum incepe s5 fie realizati ea de migcarea
legionari -
fi
rniam
ingiduit, acunr, si mi opresc numai asupra valorilor
eroicg, agistocratice, pe care le cultivd legiunea, Conqtiinga unei misittni
istorice a fost intotdeauna caracefistica oricdrpi arisrocraqii.
Urmatii directi ai celor care aq f{uri1,
qg sPada
fi
c(t geniul, Europa
-
s4q simfit intotdeauna purtatorii unei misiuni.
Chiar atunci cind ace,sri
urmapi qu aiuns bicisnici, stdrpi, degenerati - rimisese in sufletul tor
obosit;i in trupul lor yliguii amintirea orgolioasi a udei demniteti p
care nici un viciu
Ei
nici o infirmitate nu o pr.lteau sdnge.
in locul aristocragiei de s{nge, Legiunea cree,rzd o noui aristocragier
q
spiritului. ln tocut elitelor care4i moqteneau drepturile - odati cu virrufilE
Ei
picatele strlmoEetti - se nagte o noue eliti care.Si cucere$te libertateg
irwilAnd si moari qi sn
lsel
jertfeascl
'
Dar in aceasti noui aristocragie legionari cafe se naqte, reinvie hul
Mediu rominesc; cons.tiin[a misiunii istorice, wednicla
$i
bltbitia, diqPKful
qi indiferenp fag de neputincioqi, canalii
fi
blielii de$tepli.
lVremea,
anXl
(19.18),
21 ianuarie, nr' 52lrp.?l
74
75
LTBERTATE
$l
CREA.TIE
iN ltrnR.rruR4
LEGiONARA
ioniuzia de planuii' care stl la tenrelia marxtsmului' ficca pe anumigi
scribi
9i
comisari ai poporului si compare
pe Maxim Corki cu un oarecare
lv:novici
penftu simplul nrr-'tiv cd amindoil,,au cunoscut 9i
s'au inspirat
din viaga prolearilcr". Critica literari marxistd valgrifica pe Goethe
pentru
"ufi,uiin"a
3a ir tilspitalisti" 9i
accepta, cu rezerve'
pe Flaubert in
i"nr"onul."*.i
numai pentru ci acesta eta ,,imPotriva
burgheziei"'
9a
p.tr.aut
-rlti
t r.me, ln toati lumea, pe seama acelei savante trolgevice
care inrcrpreta ?'rrs tan
{
Is<:hla ct pe oprefiguiare a dragostei antiburgheze'
Literatura critici gi istoria marxistd abunde in asernenea
delicioase confuzii'
Nu sprrnea un t{ndr rus - din aceia editali de N'R F - cd literatuta ptoletard
din U.R.SS.
a intrecut, in cdgiva ani, pe to{i titanii Rusiei
gariste in cap cu
Tolstoi, Dostoievski si Gogol?!
Am amintit toate aceste orori, ca si ne dlm
9i
mai bine seama de
grava primejdie a confuziei plangrilor' Si invelem din monstruoasa
ii"rrlit"t" ,pi.itu"la a marxismului aplicat in arta cum nu nebur'esi
judecim
o operd de artd revolugionari.
Astazi, in plin6 ofensivd legionard
rsi
cu caliva scriitori legionari ajunii
la maturitate -
suntem datori sd facem cAteva ohservagii in legdturi cu o
eventuali confuzie de planuri' Spunearn altddati: nu orice poezie cu fagi
sau stejari este o poezie
,,specific
romdneasce'l' Astezi putem preciza: nu
orice
pagind scrisi cu verde,este o pagini legionari'
Talentul scriitoricesc, fird a fi cea mai de seami virtute pe care'o
poate avea omul, este totugi un talent anevoie de intdlnit
pe toate caririle'
Nu trebuie si ne indoim de sinceritatea celor care scriu versuri
9i
pr'')zi
literard,legionard". Dar simpla sinceritate qi buni intenlie r1u q
de ajun"..
Acesti tineri scriitori por.fi excelengi legionari, pot avea o via[d morali
9i
spirituali cxcepgionali; dar daci n-au talent, nu sunt scriitori.
Spun toate acestea lirnpede gi cinsrit. De alrfel oms/ nug pe care il
creeazd Legiunea, i;i deschide sieqi problenre atet de vagt! gi realizlri
spirituale atdt de hotdrdtoare
- incf,t a tj sau a nu fi un sgliitor
devine un
lucru de secundard importanfA. Urr om care are in
eentrul fiintei sale
problema m6ntuirii
- fireste ci va privi cu oarecdre deraqgp grealia artisticl.
Asta nu inseamni ci o va dispretui sau deprecia, insearqni in6a ce nu a va
mai socoti ca scopul final al existentei sale. Dar tocmai tR aeeaste deIagale
vdd eu cea mai bund perspective care se cuvine operei
de atti. Dota$arca
acordi o perfecti auto4omie operei de arfd. Egti trcum!
in
gfirpit,
libpr
po
contempli in planul siu original de existenqd, adic6
exclusiv in planrt!
artistic.
C6nd centrul de greutate al ontului nou cade p mentuir
si pe
desivdrgire spiritualE
-'omul
devine ,6er. Liber
t{ ssnternple
!i
5{
iudee
opera de arti dupicum se cuvine. Liber s{ practiee
o
ftlin$
Fau a tshnid!
si cerceteze o filosofie, se prruiasci o opertr
da Rft6 - f4ri rd{i Ehnti
fiinga sa angajati total in aceastd activitate.
Pe de alte parte, barbitia gi sincerirateal yiftufi
leCionarc, v.or schimba
cuiind fafa
Fdil
E ti asrizi aproape qbliCa6i
tp;i adevdrul in fa$ - a A
invegi oamenii,
9i
in primul rdn{ pe
eAmerau ii rdi cu aspla disciplini a
adevirului. Cdt ar fi de ngplipqg adevirul acesta, el nebuie spuqi
$i
el
pae
(i
spus astizi ln Rq$lenie,
Iaudole
reciproce, ipocrliia, min6iun6,
interesele de oterig
Fi
Bileteniil
flp
cafenea - care alimentau alt[datd
gloriile literare bucureqqene - ili piefd eficienta in
noua viali legionari.
Un legionar este destul
{q,
tare ca gfr primeasci adevarul in fati,
Spuneam mai sus gi uni!
{intre
scriitorii legionari aU ajUns la
maturitate
li
au realizat oggrg
ipgtr 4devir de seame. Sa nu ne faCen
ilUzii
irrsi asupra numdrului imeqq
d9 pgefi
9i
prozarori legionari. Ei eunf inei
departe de a fi numifi scriitori. Ateta timp cdt pana lor esre insnumpnt
d
76
77
luptd -
prin gazete si reviste -
nu le putem cere si scri capodopere Lupta
..r. ult. .^liiag dec6t cele necesare marilor crealii literare' in lupta ta se
cere sd dovedegti o inaltd viagi spirituali, curaj, informalie
9i
putere de
muncd.
Se schimbi insi lucrurile cind scrisul tdu nu mai e nescut din lupta
-
ci din contemplagie. Talentul qi geniul
(sau spunefi-le cum voifi) sunt'
aici, hotiratoare
ti
dacd nu ai nici una, nici alta -
poli evoca orica(i eroi
9i
voievozi,
poti chema togi codrii lui
$tefan
cel Mare in pagina ta' pogi
mdrturisi cele mai bune intenlii pahiotice qi legionare - nu eqti' totuqi'
un bun scriitor'
lSdnzana,an
I (1938), 29 ianuarie, nr' 16, p' l'l
PROVINCIA
$I
LEGIONARISMUL
Md intorceam, n.rai zilele trecute, cu cativa prieteni si camarazi din
cenuul oragului Cilir.asi spre gard. Bulevardul era slab luminat: doar cdteva
felinare obosite. Unezeald, ceale, noroi.
$i
sentimentul unei neldmurite
pustietd[i; parce ne aflam undeva la sf6rgitul lumii, ilolagi de ceilalgi oamenr,
departe de lumind qi de,,civilizagie".
Mi.am dat atunci seama de nesfdrgitele posibilitegi de crealie ale unui
artist provincial. Cum de nu le foloseEte nimenil Cum de nu inlelege
nimeni lectia aceasta de realism pe care provincia ne.o rine necontenit la
dipozitie? Unde po;i privi mai Iimpede, fapi in fa;d, rcalitatea
- decit pe
acest bulevard din Cdldra;i lntr.o noapte cetoasi gi umede de Februariej
Peisajul acesta te silegte si renunti la orice bovarism. Bulevardul acesta iti
vorbeste mai mult si mai precis despre singurdtatea omului
9i
despre
demnitatea lui decdt o biblioteci inneagd.
E de mirare cd scriitorul provincial n-a folosit incd lectia de realism a
peisajului sdu natal.Este mai adevdrariaceastd Romanie virild, aspd, sirace
si intunecatd
-
pe care provincia ne.o aratd in toatd silbatica ei frumusege
- decdt RomAnia romangelor invechite, a tristetelor crepusculare, a
amorurilor defuncte. Niciieri nu intelegi mai repede gi nu simli mai ca-
tegoric lipsa de semnificatie a unui,,amor defunct"
9i
a frunzelor ofilite
-
decdt intr.un orag de provincie. Aici, ca si poli supravietui, trebuie si
deschizi bine ochii, sd prive;ti realiratea fayd in fari.
A fost o vreme cdnd, in Rominia,
,,realitatea" insemna cariera
Er
oportunismul politic
- iar,,idealul" era identic cu melancolica abandonare
in voia destinului. Atunci, erai aproape dator
-
ala te invela literatura
moldoveneascd
- sd visezi si sd te predai.
Cred ci astizi incep si. se schimbe lucrurile. Astdzi
,,idealismul" te
78
79
silegte sd caugi gi se accepli realitatea. Asta nu inseamni oportunism gi
politicianism; ci, dimpotrivi, sd-qi dai seama de conc{itia romdneasci. Sd
inlelegi ci suntem <)
!are
siraci, cu oameni siraci, cu viali asprd. Sd inlelegi
cd din aceaste viald asprl si cu acegti oameni siraci se pot face totusi
lucruri dumnezeiegti. E destul si aibi curajul de a privi realitatea fafe-n
fald
-
pentru ca nici un peisaj gi nici o melancolie sd nu te mai poate
,,rata".
intr-adevir, unde se duce lupta in condifli optime, dacd nu pe aceste
bulevarde intunecate
9i
inecate sub ceatd? Aici rimai singur. Nu mai este
nimeni se te ajute, si te pdcdleasci. Nici un confort, nici o reverie. Singur
in rea/itate. O perfectd terapeutici sufleteascd.
$i
cea mai birbiteasce. iri
dai, aici, bine seama de for,tele tale. Poli rezista? Egti destul de tare? Nu gi.e
fticd de singurdtate, de ploaie, de noroi, de plictisealS, de tristetei Asta
inseamni o luptd in condilii optime: cAnd lupli singur, cu desdvdrgire
singur.
Dar tocmai aceastd izolare in mijlocul realitigii fiuctifice intrega ta
viagd. Prins de,,virtejul luminilor", cum se spune prin romane, md.cinat
de iluzia confortului, a luxului, a reclamelor colorate
Ei
a barurilor de
noapte
-
iti pierzi timpul intr-o agreabil5 imbecilizare colectivi. De multe
ori imi vine si rdd cdnd surprind invidia cu care provincialii vorbesc de
cutare cucoane frumoasd cd
,,s-a
mutat la Bircuregti", sau de cutare cirturar
cd
,,qi-a
vizutvisul cu ochii": stabilirea in metropold. Aproape toti oamenii
acegtia niiesc iluzia cd schimbarea peisajului aduce cu sine
,,salvarea"
viegii.
De fapt, imbecilizarea si ratarea in capitald se consumd gi mai rapid.
Problema centrald nu std in nediu, Salvarea sau ratarea vielii omene$ti
depinde foarte mult de puterile omului...
Sunt destule semne ci lucrurile se vor schimba. Legionarismul aduce
o schimbare radicald a mentalitd!ii provinciale. Cdnd educatia legionari
va da roade, se va vedea ci sensulvielii nu este parvenirea, cariera cu orice
pre!. Marea revoluqie legionari schimbd centrul de gravitate al fiinlei
romdnegti: din afard, inlduntru. Cand oamenii nostri i$i vor da seami cA
o viatd nu se ,,realizeazi"
pt in cuceriri de onoruri si ranguri sociale; cAnd
in locul parvenitisnului
cu orice pret, al egoismului gi al
,,luptei
pennu
existenti", vor naste in sufletele noastre alte
,,idealuri',, de
jertfi
anonimd,
cle muncd nqtiuti, de eroism nerispldtit
- toate acestea pornite dinlauntru,
pentru nutrirea fiir"rtei noastre, pentru
demnitatea noastrd
_
atunci peisajul,
confortul, mediul gi celelalte valon exterioare nu vor mal exerclra funesta
lor influentd, pe care o exercitau pane mai deundzi.
Una din afir magiile revoluqionare
ale crestinismului era aceasra; nu
existd om, oricdt de jos
ar Fi cizur el pe scara valorilor
morale qi religioasq
- care sd nu fie indreptdfir se-si nddejduiascd mdntuirea. O astfel de
afirnatie revolutionard face gi legionarismul:
nu exista loc in gara
romdneasci unde si nu.ti poti realiza, pdni la maxima ei
fructificare, vraga.
Legionarismul va pune capdt complexelor de inferioritpte ale provinciei.
lntr.adevdr, idealul legionar, idealulde asprd spiligualitate cregtind
_
poare
fi tri'it oriunde in mijlocul comunitdEii romAnefti. in ceasul cAnd se
destrami iluzia unei metropole,,salvatoare"
prin
,,mediul',ei, in ceasul
cdnd simplul fapt de a te gAsi in aceasta metropole nu implice un merit
deosebit sau un noroc personal
nu va mai exista nici obsesia
,,ratirii,, in
provincie.
Pentru ci
,,rararea,, aceasta nu va mai fi judecatd
dupd
criterii
exterioare: parvenire,
succese personale,
bogdtie etc. Ratalii vor fi acei
care nu s,iau putut gisi un sens existentii lor proprii, care n.au rodit nimic
$i
niciieri...
. As fi vrut si inchei aici observatiile asupra fenomenului provincial.
Primesc insd cAteva scrisori care deschid noi pargnteze gi pu., .roi in,r.beri.
Continudm deci.
lWentea, an Xl (1938),
februarie 13, nr. 525, p. 8l
80
81
ALTETEXTE
,,BLUZE
ALBASTRE"
Adeud ra tilor cont u n ip ti
O calte proasti e un caz facil gi reconfcltant; o injuri sau o ignori gi
!i-ai
fdcut datoria. Dar o revistd proastd, nu
ftiu
precis de ce, produce
intotdeauna o tristi gi deprimantd abanc{onare sufleteasci. O revistd proastd
e un atentat la psihologia normalZr a viefii asociate. Ea pune intrebdri
destul de grave gi angajeazl responsabilitali care nu pot fi solugionate
printr.o simpli ridicare din umeri sau o giumd rea. Mai ales cdnd in numele
revistei proaste vorbeqte ultima pronro[ie a ultimei generalii de tineri,
unii mai liberi gi mai emancipagi decet allii.
Sper c5. nu mai e nevoie sd prezint grupul de literap gi proletari din
jurul
revistei ,,Bluze
Albastre". Ei sunt cunoscugi prin delicioasa lor
impertinenli (9i asta ne bucuri, pentru ci aga am rdmas
!i
noi), prin
aventuroasa lor schimbare de patroni (li asta dovedegte ceutare, primenire,
emancipare), prin ignoranla lor orgolioasi gi admirabilul lor dispreq pentru
orice munci intelctuali organizati, pentru orice,,spiritualitate", orice
Iectvl
(FLri
in\primafurde la Moscova
fi
orice gratuitate artistice. Nu gtiu
ce cred al1ii, dar pe mine revolta aceasta impotriva eruditiei
!i
rafinamentului occidental, a gdndir ii abstr acte qi a scrisului valid - revolta
aceasta a celor mai tineri dintre tineri, md bucurd. O a;teptam, chiar, ca o
reacliune impotiva setei noastre de cLtnoagtere, de experienle gratuite gi
de lecturi neproletare.
.
Surpriza ,,Bluzelor Albastre" e deci, cu atat mai mare. Cici pornind
de la un grup de rineri atit de enancipati de canoane - si ajungAnd la o
reviste de incontestabild
mediocritate, de strict dogmarism si de elixiranti
limbi romdneasce, mdrturisesc, la aceasta nu mi a$teptam.
Cum, asta e litelatura proletariatului?
Acesta va fi rezultatul
magnificului experiment social ce se agteapti, numai aceastal Cici doard
nu e nevoie si fii comunist gi sd proclami
ci vrei si scrii literaturi pentru
proletariat
- ca sd reeditezi ura qi pamfletul,
ignoranla gi dogma,
mediocritatea si intoleranqa. Picatele acestea le cunoagtem noi de mult, in
rdbditoarea noastri patrie. Socoteam ignoranta, diltantismul, invidia,
mediocritatea, intoleranta qi dogmatismul
- viciile generagiilor
trecute. O
parte din ele le recunogteam chiar prinfte
noi. Dar in nici un caz nu le-am
crezut cununa Artei gi Vegii sociale ce ne agteaptd intr.un viitor mai mult
sau mai putin apropiat.
Mediocritatea gi intoleranta in scrisul tinerilor sunt simptome triste.
Cici pogi fi intolerant numai dintr-un unghi de vedere spiritual, de pe o
pozitie profeticd.
Dar nu pogi fi intolerant afirmAnd asurzitor primatul
economicului. in a..rt c", poli fi cel mult un s.omer cdutdnd stnpAn.
$i
atunci nu e nevoie sd scrii literaturd gi docftind pentru proletari.
Tinerii noqtri, in literaturi, vor o tehnici noui, adaptatd pentru un
public nou. Un punct de plecare admirabil. Dar dacd proza lor
_
reportagii
tendentioase, sentimentale
9i
politicale _
reprezintd literatura
proletariatului,
atunci nu e deloc o incumjare s,i nici o invitatie pentru
convertile la comunism.
Eu gtiam odati ci revolugia comunistd nu tinde numai la o reformi
economicd, ci la o primenire
in mase a intregei psihologii, la un nou
profetism, la o instaurare a viegii libere. Bune sau rele, realizabile sau
irealizabile
- criteriile acestea puteau fi, in orice caz, discutate. Dar,,Bluzele
Albastre" reediteazd problematici
invechite, polemici inutile r,i J.
-ult
depd;ite.
,,Artd
pentru artd" sau
,,arte cu tendinld',
- mi se pare cA aparfin
vitlir.rei caragealegti. Revolta impotriva
,,absrractulu i,' are o isrurie de cel
pu[in cincizeci de ani. Intoleranga contra oricdrei,,spirinralitdgi,,streine
trdieste pe acest continent de doud mii de ani.
$i
ea e cu atet mai vehementa
8Z
8l
cu cAt convertitea e mai improvizati; cu atdt mai dogmaticd, cu cdt ignonnla
e mai evidenti.
Tot ceea ce am admirat la aceqti tineri, tot
jemenfichismul
9i
con-
tinua lor frondi, goana lor dupd neconvenli(\nal,
viala lor bohemi'
disculiile lor [a Bar-Automat, alura lor de tribuni elegangi
9i
parfumali' in
sfdrgit curajul lor de a afirma una qi a face alta - toate acestea s'au ficut
nevdzute in ,,Bluze
AIbastre". Lisali de capul 1or, au dovedit ce pot realiza'
Sau poate, un ordin, un stdpan care vrea mercenari securi, iar nu bohemi?
Aceasta le-ar explica, intt'un anumit sens, mediocritatea scrisului lor ultim'
Bunii nogtri prieteni nu vid cdt de burghezi e munca lor' cit de
individualistd e metoda lor. Cdci o convertire la un nou sistem de vragd
asociati nu se face prin propagandd individuald - ci e un vdnt profetic' o
surprizi inspirati, o convertire in masd, la temelia cireia sti intotdeauna
o experienli spirituale
(iar nu, vai, o viziune economicd)
prodigioasa'
Mesagiul unei noi Vegi gi unei noi Arte nu poate fi dus, in nici un caz' de
tineri lipsigi dq asemenea experiente O revolu{e sau o reformd nu se
inva(e intr-un ceas de vorbdrie la ,,Automat", 9i
energia convertirii nu o
capdtd o duzind de gomeri enerva{. Aceftia ajung, cum au ajuns' mercenarii
unei idei streine.
l$teptAm, inci, literatura ,,adev6raflor
comunigti"' O aqteptAm penffu
ci, oricdt de discutabild ar fi doctrina lor, realizarea lor artistici va fi' sunt
sigur, un cdqtig al limbii
9i
literaturii romaneqti'
lCuv
ntul, an IX, 1932, iulie 4, nr. 2856, p' 1
l
CREATIE ETNICA SI GANDIRE POLITICA
L/n observator al crrlnrr"ii r.orr.rAne$ti
contemporane
- pus sd judece
evolutia gindirii politice nrtionaliste fati cle realizirile,,nationaliste,,in
artd si in literirturd at.consr^r,r lucruri intr-aclevir urmitoare. Delainceput
ar constata.o primeidioasa pripastie
infte grindirca politicd
nationalistd _
care de la Eminescu incoace se afli inrr-o continua ascensiune
_
si politica
nationalistd, care, cel puqin pAna in ceasui de fatd a decizut necontenit, a
cunoscut toate falimentele posibile;i
se afli intr-o descompunere decisivd.
E ciudat ce birle se gen.lefrc
in politica nafionalistd romAnd (amintigi-vd
continuitatea Eminescu
- Iorga
_ pirvan
_
generatia G;trndirii)9i ce prost
se 6ce aceasti politicd nationalistd.
poate
cauzele nu sunt asa de greu de
ghicit; lipsa unei elite de gdnditori politici la cdrma tdrii (ganditorii
au
fost intotdeauna exrerrbrr'politicii propriu.zise,
au fost gazetari, profesori,'
.
intelectuali), alterarea politicii prin politicianism,
empirismul gefilor de
partide etc.
Discrepan[a aceasta dintre gindire;i faptd politici nationalista mai
are si alti laturi: artificialitatea sau, in orice caz, insuficienta inftegii arte
nafionaliste. De cdte ori a bitut un vdnt de nationalism si s_a incercat a se
face o arti
,,nationali" realizirile acestea artistice au fost stdngace, grosolane,
factice. Amintiti-vd de Rodica, de literatura simdnitoristd, chiar de
literatura anilor de dupi rdzboi. Este o arti exterioari pdni la siluire,
artificiali si tendentioasd. Cel n.rai furtunos profet nationalist al veacului,
Nicolae Iorga, n.a izbutit si insufleEeasci decAt o astfel de+iterature, n_a
promovat decat o astfel cle ar ri. Faqi de forta si adincimea gdnciirii politice
a acelor ceasuri, literatura nationalisti care a intovirirjt o pare ridiculd.
Cred cd nu ne este gleu noud, celor care am venit in urmd, si intelegem
cauza acestor colttinue esecuri ale creatiei artistice nationale. S.a aplicat si
84
in arti punctul de redere po/r?rc adici ttn criteriu exterior' caduc' ineficace'
de a alig. temele creafiei
$i
tehnica
(verbald sau plastice) a realizirii ei' S-a
consrrufun fel de a vedea lumea
'romenesc",
adici s-a gAndit politic' nu
organic. 9a consrruto emofie artistici romineascd, in loc de a trece dincolo
cl" forn.rul" exrcrioar' sarbitoreiti, demonstrative,
pe care le imbraci la
ristimpuri, romenisrnul - 9i
a intui substanla irdlionald a ethnosului
nostru. Este o deosebire fundanrentali
intre coltstituirea unei arte na$onale
cu rnijloace exterioarc
(tenre folclorice, teme turale' vocabular' ctrloare
localij gi crearea unei arte cu miiloace fantasrice
(prczenq irafonalului'
rodul unei experienge de viagi asociatd milenari)' O deosebire tot atet de
mare ca
9i
aCeea dintre
o matini
qi un organism.
$i,
ceea ce e interesant de
griuq in anii cand s'a fdcut mai mult caz de ruralism' de spontaneitate' de
viagd simpld
9i
de glie
- tocmai in acei ani
',sim6nitoriqti"'
s-a procedat
*"i
"u.op.n.g,",
udicd s'a facut arte a9a cum sar fbce o maqind; bucatd cu
bucatd, extgrior, bmatic; nu va creat viu, a9a cum creea?d un organism'
De aceea a
9i
fost lipsitd intreaga artA
Ei
literaturd romaneascd
na(ionaliste tle viabilitate gi de universalitate' O operi universali nu se
poate face pe un criteriu politici o asemenea operd se creeazi pornind de
la o intuilie etnice, de la o experienii asociate' Universalitatea in artd
aparline fantasticului'
prezenlei aceleia iraqionale care st6 la baza oricSrei
crealii de geniu s,i nutreqte orice emogie estetice' Luciditatea, tendenliosul'
demonstrafia -
sunt mijloace
politice
9i
sunt criterii prin care se
justifici
o ac(iune sau o gandire politica. in artd, ins[, ele rateazi creafia' o fac
artificiale $i
locale.
Din cauza atitor es,ecuri de artd nafionald ea s'i crezut un rAstimp ca
o asemmenea artd este imposibile. DimpotdvS, numai o asemsnea arti
are
ganse de universalitate. Dar, si ne inqelegcm O arti nagionali care
iolosegte aceea ce poate da o nagiune, adicd un organism, o viale asociate;
Eare folosegte
prezen(a fantastice, r)afionale' transcendand formele
extctioare.
P6ni
acum s-a crezut ci daci foloseqti un mediu rural
;i
culori
campenelti -
realizezi o operi romeneascd. Dal toate acestea sunt ele insele
85
manifestdri
ale unei realititi romenesti _
$i
nu mai pot servi cle model
unor manifestiri
artistice, Ti.ebuie si treci peste
6rnrg sd ajungi acel izvor
care a creat in decursul veacurilo
este un proces
care nu putea
fi,,:"T'j:';ff
,:ffff'::::.*J.j:1
marilor miscirj naqionaliste.
Esre un proces
,1"'ge".lir.
;;;;;i.rnu. ,.
cdnd ei au gAndit poliric
chiar atdnci cAnd au .."rt *.ti.ti..
_^ .Este
foarte ciudat si constaqi ci aceeafi grindire politicd
din ultirnii
50 de ani
-
care a fdcut atdtea progrcse
tle la Erninescu incoace
- aceeasi
gandire politice
a ratat roate incercdrile
de artd nagionalir,u,
*.i
f" i
",""
Blaga, cel dintdi creator care a gAndit
ronrrrr.Orr,
iu., ,u
,u.,i.rr* *1n,..
Dar.si accst fapt iqi arc explicatia lui,9i poare
rr,n ,".1*, ,i.filr"r,_
cAndva.
[Cuv;4ntul, an IX, 1933, august 26, nr. 299.], p. l,.l
86
I't
RASISM
$I
CINEMATOGRAFIE
Mi-a fost dat sa Vid in aceeaqi sdptimani doud filme rasiste Nibelungii
(partea a II-a) g Casa misrerelor
(misterul doctorului Fu Man Chu). Nu
fac aici cronicd cir.rematograficd,
;i
e suficient sd spun cd Nrb elungii timdne
un film de epoci, in timp ce Cz.i" misterelor este unul dintre cele mai
inepte producgii ale anulul. Dar ceea ce le aseamdnd - spre ruginea
Nibelungi/or - este culoarea lor accentuat rasist6. Amdndoud sunt o
4pologie a rasei albe, in speld a arienilor. in Nibelungii, hunii lui Attila
parci ar{i niqte boginani. Oamenii acegtia careau vanturatEuropa intreagi,
care au ucis mii de arieni
Ei
in fap cdrora cordoanele germanice se spulbemu
- eroii acqtia pe care Istoria
(istoricii
europeni, mai degraba) i-a hulit qi i-a
batjocorit, triiesc in filmul nemgesc ca nigte larve, inainteazi pe burta gi
fug de sting pdmintul, cind arianul Tronje se arunce in mijlocul lor,
imbricat in zale
9i
cu un bici de languri in minn. E ridicul qi neverosimil
pind la ievoltd. Doui duzini de nem1i, asediagi in palatul lui Attila, rezisti
atacurilor cdtorva mii de huni, omoari pe capete gi nu pot fi biruigi decdt
tot de un german, vasalul lui Attila.
Se ex lt6in Nibelungiitoate virtulile ariene, dar apologia acedsta este
atat de prost trucatd, incet ajunge aproape o pedagogie rizboinicd.
in Casa Misterelor, lucrutile se.petrec cam in acelagi fel. Europenii
apar din film ca niqte adeviragi stdpdni, inzesnaqi cu toate virtulile; sunt
curajoqi, plini de ini(iative, rezistd pand la urmd oricdrei tentaqii
;i
oricdrei
suferinge, rad in faga morlii, spun cuvinte cu maiuscule in camera torturilor,
in sfdrqit, sunt nigte adevdragi eroi. Ceilalli, asiaticii, sunt totdeauna fricc4i,
lagi, viciogi
(banchetul din palatul lui Fu Man Chu, expresiile acelea alterate
cle libido gi descompunerea simgurilor), sunt cruzi, sdlbatici etc.
Nu qtiu ce profesor este torturat, moare de sete gi de foame, dar
reziste. O fati, in clipa cAnd e condusd la sacrificiu (va fi sacrificati noului
zeu asiatic, inventat de Fu Min Chu ca si realizeze u[itatea Asiei:... dacd
se poate inchipui o asemenea ineptie angloamericand), in ceasul cnnd
vestalele chineze o imbracd, sti dreaptd in fala cdliului gi spune, cu o
expresie extatici, de martiri:
,,Sunt gata!"
Este pur si simplu revoltdtor. Noi, care nu suntem coloniali, rAdeni
de asemenea caraghioslicuri civilizate, gi apoi le uitim. Dar ganditi-vi
ci
Misterul lui Fu Man Ciuse ruliazi in sute de oraqeasiatice, gandi{i-vd ce
sau cheltuit milioane pentru a se monrr un film de urd contra rasei galbene.
$i
oamenii aceia din Asia nu nec arat de ugor asupra unor lucruri care
pentru noi sunt de bun simt attistic, iar penftu ei reprezinti caritatea
crestind a cuceritorilor, umanitatea rasei albe, civilizatia ei.
S.ar crede ci toate acestra nu ne pri\sc.
$i
totufi; datorini propalandei
acesteia stupide, populaliile
asiatice asimileazi spiriiul si culhrra europeani
cu politica anglo.saxoni. Cred ci aga sunt europenii, aga suntern tofi.
$i
ne urisc. Oate nu supiri pe nimeni ura aceasta, de care noi nu suntem
vinovaqi, dar pe care o incurajdm prin ticerea noasndl
:
lCuudna , an 1933, septembrie
?, nr. 3006, p. I ]
88 89
A NU
MAI FI ROMAN
A epirut, acum de curdntl, o noud nodi prinne tinerii intelectuali
qi
scriitorit a nu rnai fi
pomAni, a regreta cd sunt romAni' a pune la indoiali
existeR[a unui
specifie negional
gi chiar posibilitatea inteligenlei creatoare
a elementului ror.nipgqc, Si ne
intelegem bine: tinerii aceqtia nu dep4esc
na{ionalul
pentru
B simfi
9i
gdndi valorile universale' ei nu spun:
"nu
mai
sunt ronan peB$U cA Sun!
inainte cle toate om, s'i cuget numai prin acest
criteriu unlvcrsa!
9i
etern".
Tinerii acegtia nu dispreluiesc rominismul
pentru cA 6unf Cof.nulriqti,
sau anarhigti, sau mai gtiu eu ce secte social
universal4, Nu' Ei
puf
ii
simPlu' re$ete ci sunt romani'
9i
ar \'Tea se fie
(o
mlrturispsp)
pricg
allF na{ie de pe lume, chinezi' unguri' nemli' scandinavi'
rugi, spaniolii oricB, nurnri
romdni nu'
$au siturat
Pani
in g6t de
destinul acesta de a fi
9i
a rdmane romen'
$i
cauti prln sriee fcl dc argumentare
(istorice' filosofici' literari) sI
demonsnBze A roJrinii
sunt o rase incapabili de gdndire, incapabih de
eroitm, de
Problemo
filosofipe, de creagie artistici, gi aqa mai departe'
Unul dintteci se indoielte
at4f de mull de
realitatea
unui neam rominesc
rlzboinic, ineflt lii
propu,te si citeasci ktgria lrpperiului
Otoman alui
Hammer, a $E vefifie
daci i4n-adevir s'au luplat vreodati romenii cu
turcli,
ti
i'au
invinsl Altul
crede 9a
orice creier care contBaze in istoria
$i
cultura ,,tomflnspeirr nu
e de origine romeni: Cantemir, Kogdlniceanu'
Enrineseu, Hardcu, Cototu,
Maiorescu, Iorga' Parvan etc' eti' -
to1i' dar
absolut toqi sunt strcini.
Sunt sla,vi, pvrei
armeRi,
nemti, orice; dar nu pot fi romdni' ro'r.dnli
nu
pot prea,
ftu
pot judeca; romdnii sunt deqtepfi, sunt gmecheri' dar nu
sunt niei gandit0fi, nici creatori.
Daci le pronungi
vreun
nunte clespre care se.stie sigur cd e ronlanesc,
lu ;llte argunlente.
Este din Olteniai
Singe s6rhcsc.
Estc r{in l!,lolJoval
Moldova
intreagi
cste siavizatd.
Din Transilvanial
S;.,g" ungrr....
-u^...
.ui,J.'-.fa*".,
cilre sf,un
Cu n)indrie:
int Sall
-Singura ior sanse J" ;; ;^;:il
lffii1l,;l,T'jl:H:l
;:lJ::;
ior nu este curat romeneasci.
.
Nu cled ci se afrd
far;
europeani
in ca{e si exrsre ar.itia i.terectueli
carora si le fie rusine
dr neamul i,), si-i caure." ,rr,",r.;.1,",].r.*,",
s5-9i batd joc
de trecutul
lui
;i
sI inirturiseasci
r^n gura
nrare, ci ar prefcra
se rpartine, prin
nastere,
alt.-i rdri.
'loti
rinerii acestia au de ficut obiecgii nerrmului
romdnesc.
Mai intdi,
spun ei' romdnii
sunt degtepqi gi.asta
ii impiedica
sa aiba aru*,;r.r,uor",
sii cunoascd profunzimile
srrflerului
onerr.r.; ii i.npi.JiJ.
,, ,,i,
trlr"b,"-.
Ctne nu are probleme
sufiete;ti,
cine nu capiti inson_rnii
dr;;r;
meditagiilor
gi agoniiror,
cine nu e in p:.agur
nebuniei
si
^l
.,.;.n;,
cine nu ajunge pcntru
zecc ani nerrras,r"t"'",--
^.,
.,,.='
',,
' ""1'
Zaciern iciar',icine
J," ; ;;
;'jili:i:jil."T'*
:*:::
j;ff
l;
,,spiritualitatea"
si
,,viata in terioari,,
ac.l"
^u
pu"t
fi orn,;;;;:"r*U"
valorile vietii
9i-ale
culturii,
nu poate
crea ninic. Romdnii
sunt deqtep{i ..
ce oroarel Unde poate
duce der
p. gi
cunoa.;re, supe.n.i"r,",ri,"..:'lpJililff
;:ffi:,j:.;:"T::
",1,"*l
probleme,
igi lipseste
boala prin
care poti
inrrezdri
moartea gi existen,ta,
iti
lipsesc
insqi elementelc
dramei I
neamurromdnesc0..,J.;;;;"r:l"jX;Jil::.:TT
j:Hi::j::'
j;
se sinucid
din disperare
metafizici.
Tinerii au a...up..,,
-o'rno."*,
literaturi
europeand
de metafi:
clisperareaesteunsa,.rr,In.,.r,.,".u,"tt'9i
etici a dispeldrii.
$i
pentru
cd
atdtor erezii si curturalizir
i, ...rff:.1::,ffit1*ffiT::J
:::il
rntelecruali
au cledus stupiclitatea
iremecliabili
a acestui
neam. Tot ce nu
se giseste
in
pascal,
in Nietzsche,
in Dostoievski
qi Heide; _l
ao,.
90
9l
ar:este genii au elaborat o gdndire impenetrabilA structurii gdndirii
romenegti
*
tot ce nu se geselte in nebunia unui biet om Jin Germania,
in viziunile qnui rus qi in meditagiile unui catolic in veinicd indoiali nu
inseamni nirnic, nu are valoare filosoficd, nu are valoare umand.
Alimenta[i de lecturi ctuopene, mimAnd drame europene, voincl cu
orice pre! o spiritualitate care si se asemene chiar numai exterior cu
spiritualitalea occidentali sau rusd
- tinerii n-au inleles nimic din geniul
rcestui popor romAnesc, bAntuit de atAtea picate, avAnd nenumarate lipsuri,
dar strilucind totuqi cu o inteligenli qi o simlire proprii. Tinerii au
reaclienat impoftiva curentului de acum zece.doisprezece ani, pornit de
la
"GAndirea"
ii ,,ldeea
europeanh"
(PArvan, Lucian Blaga, Nae Ionescu,
Nichifor Crainic;
qriginile sunt tot in cursurile
9i
publicatiile [ui N. Iorga)
gare ploclamase
,,autohtonismul", ,,specificul
etnic", in arte s,i in gandire
li incercase cea dintdi filosofie ortodox[ prin createa tipologiei romanefti.
Cauzele acesti reac(iuni
(care a inceput prin a fi pur spirituali, pennu a
ajunge in dePlin nihilism, negafie a istoriei, relativism in culturd, disolugia
conceptefol qltice
61c,) sunt qult prea interesante gi prea aproape de noi
ca sd
49 iRcunetim
si [e discutim in acest articol. Dealtfel nici n-am
incFleat
azi s4 cgrpetim intreg fenomenul ,,a
nu mai fi romdn", ci numai
se
dgnun(im
cateva din aberagiile ultimei mode intelectuale.
Acei care {isppreaz!
de destinul de a se fi nrscut romdni, judeci
stramb
meritle
;i
defectele
poporului. Ei vor problematicd, indoiali,
eroism - iar poporplgi romiJr ii e cu totul striind indoiala
9i
despre eroi
are o conccplie cu totul
familiare.
Pentru un taner intelectual credinSa
9i
indoiala au valoare filosqfici, deschid cdile meditaliei prin
,,probleme";
pentru un
leran
roman,69 existd indoiald, el crede firesc
(,,aga cum curg
apele, sau cresc florile"),
fird ,,probleme"
(qiranul romdn este realist; vezi
colecgiile de proverbp,
ca sd intelegi cun) a reac(ionat el contra incercdrilor
de idealisnr, de criticism, gdpse de popoarele cu care a innat in legdturd).
lntelectu4lii au tlesppp p1.o,r'o concepgie nrorale sau magicii qi intr-un
caz,9i ip altul, ei judecd
individualist, iar la limiti, demoniac. An ardtat
altldatd ce cred romAnii despre eroii neamulur; ceea ce cred qt Jespre
personagiile
biblice
9i
apostolice, ci trdiesc inft-un rai ca un plai romanesc,
ci gandesc la nevoile lor, familiaie, ca qi in viali; coboard pe phmant in
ceasuri grele, stau de vorbd cu oamenii intr-un linrhaj familiar etc. Eroii,
aqa cum sunt inqeiesi de popor gi eroii ase cum sunt inchipuiti de
intelectualii tineri
,
r.ru au nimic - de-a face intre ei. Unii au un eroism pe
care li-l dd viata asociari; ceilalti conceF un erciism etic, de prohleme, de
drame si conflicre.
Apoi, tinerii intelectuali judecd
tctdeauna un popor prirl ce.creeazA,
nu-l judeci ptin ceea ce eife prin su pravielu irea" 1u i. A
,,crea',
este o
conceplie individualisti; a /1a9a cunr a lisat Dumnezeu, este ade\.qrata
axd a
,,spiritualitdlii"
poporului: in conceplia poporuiui, nirhic nu se
creeazi, nimic nu se face; lucrurile vin gi pleaci, Iucn_,riie se lnt npld.
Dar:rceasta este o problemd ptee complicati pentri|a o rezolva aici,
Este adevdrat ci poporul romdnesc suferd de multe picate. este
adevdrat cd ne lipsesc rr,ulte axe
-
dar aceasta e cbnditia noaslri unrend,
acestea sunt posibilirilile noastre de a adnge universalitatea. Putem
fjleca
de la ele, sau le putem ignora, pur gi siihplu. Dar nu e nicj cr.:aleresc, nici
eficace
-
si ne fie ru;ine cd ne.am n:rscut romdni, numai pentru sinmlul
motiv ci nu gdsim in valen;ele rom6neqti ceea ce \nea Chestcrv sall
Dostoievski.
fVremea, anYl, 1933, septenrbrie 10, nr. 304, p,.6.1
9Z 93
O CONVERTIRE LA ROMANISM
Hebdomadarul naqionaligtilor tineri reproduce* in ultimul siu numar
doui articole de ale subsennatului, anunlend ci ele cloveclesc ,,convertirea"
mea la romenisn, M-am intrebat, cu destule seriozitate, dacd am incetat
cdnclva de a fi romin. Oare faptul ce am militat, aldturi ,'le atatia allii,
pentru experien!5 gi pentru spiritualitate, penlru o culturi autentici
9i
o
crealie personale - a insemnat ci nu mai eram romAnl Oare ,,aventura"
inleleasd ca gest decisiv, cu riscuri, tlar gi cu imense posibilitdli (de adancire,
de creatrie, de organicitate)
*
suprimi condilia etnici
9i
sociald a celui care
o incearcd? Dimpotrivd am ctezut intotdeauna cd numai experiengele,
autenticitatea, cultura -
pot limpezi substanla etnice a unui ins, il pot
conduce la deplina in,telegere de sine, la deplina stdpdnire a tuturor fo4elor
etnice, ,
Exirieo condilie
(umand, cosmicd) a romAnilor, aqa cun existd pgntru
fiecare alt popor. Dacd cineva ii relevi greqelile, nu insenlrnd ci e un
,,rdu
romin'l; dup6 cum cineva care ii constati meritele nu inseamni cd s'a
,,convrtit"
la romdnism. O convertire e ceva factice, exterior, ineficace.
Oamenii sunt aga cum sunt, nu pot fi altfel.
Dupi cite imi amintesc, lucrurile acestea simple nu le-am uitat
niciodati. Erau implicate in orice am scris qi orice am gdndit. Este penibil
sd discut aici o chestiune personali, dar mi se pare ci se fac prea multe
coftrzii in publicistica noastri contemporand. De pildd, se crede ci fiecare
tenir cu gandire articulati, trebuie se aibd o
,,atitudine
politici"..A.sta e o
confuzie; existi o istorie care se face, gi altd istorie care se consumd. Numai
in privinta istoriei care se consumd e necesari o ,,atitudine
politicd". Dar
sunt ate(ia tineri care cred, ir.rsi, in primatul spiritualitdfii, care crecl ci e
mai necesarA gi mai fecundi activitatea pur spirituald -
decAt una politici.
Oamenii aceqtia au despre istorie o conceplie ma.i largi, mai umand. Ei
gtiu ci ideile si experientele
,,spirituale" au nevoie de decenii ca si se
poaie actualiza in contempotaneitate,
sA se poati consuma.
A crede in prinratul
spiritualitelii nu inseamni a fi un om absnact,
Lrn ins mor:. Din.rpotrivi,
singura viatd concrete, pliabili, ce se poate
necontenit depdgi
- este aceasti spiritualitate. Care nu lnseamni
absnactiune, sicitate, erudifie,lasitate, anarhie - ci singura posibilitate
de
a avea prizi asupra realuiui, singura posibilitatede
a trdi in concrer. Firegtc,
nu pretind cA toate lucrurile acestea se pot discuta intr-un articolag ile ziar
- dar e bine sd fie mentionare, cel
lrutin.
...In ceea ce priveste
,,romAnrsmul" rneu, nu l-am dezis niiiodati.
Este drept, arn suferit pentru el de clteva ori; cand studentii rorneni creqtini
au zidirnicii o conferingd de la
,,Funda$e" - Ei
cand am cedt cum au fost
expulzaf doi nrari savan{i: }vloses Gaster pi Lazdr
$iineanu.
{Cuvenrul, anl|X',22 septembrie, 1933, nr. 3021, p,ll
*
A-XA, arli 1933, nr. 18, p. 3. Cu nora rcdacqiei
uConvertira lui Mircea Eliade
la rominism"
M.H.)
94
95
CONTRA DREPTEI
9I
CONTRA STANGII
Acum vreo cetiva ani erau la modi criticile aduse stangii marxiste ql
a infiegii sale ideologii, pe un motiv foarte simplu
9i,
in fond, foarte
cuminte: stAnga marxisti qi comunismul in spefi, reprezinti o ideologie
imprumutati, calchiate dupA modele striine
(apusene sau rusefti). Ca
urmare este o maimuqdreali de copii bine intenlionali, care au citit pAni
la surmenare pe Marx
Ei
Lenin, aldturi de o propagandd subversiva a
Marelui Sanctuar de la Moscova, gi de o luptd de clasd de ridicold
importanle sociali., a unui grup de marxigti autohtoni semidocli gi fird
nici o inqelegere pentru realitilile de aici. 1qa se spunea acum caliva ani,
cdnd se incerca infiriparea unei ideologii stdine, marxiste, la noi in gari.
De vreun an incoace, se incearcd introducerea altei ideologii strdine,
poate mai primejdioasi ca cea dintdi{ideologia fascisto-hitleristi, bazati
pe lupta de rasd
Ei
de religiefl,rpe govinism fdri omenie
Ei
pe un patriotism
ridicol.
lstoria acestei ideologii de dreapta se cunoalte. Ce a incercat ea
fi
cum a raticit ea mingile cu maimulereala hitleristd, nu mai e nevoie se
repetdm; o gtie toate lumea,
9i
in gazeta acesta s-a vorbit adesea de ea.
Rominii au avut acest destin funest al imprumuturilor striine cu
orice pret. Nu e vorba de culturd, aict, pentru ci valorile culturale' oricit
ar fi ele cle etnice, au intotdeauna o esenli universald. Nu e vorba, de
asemenea, de imprumuturi materiale; pentru ce progresul nu poate incepe
fdrd bar-ri,
Ei
o
1ar5.
bogate nu este intotdeauna in lipsd de bani. Md gAndesc
inse la imprumuturile de doctrind politici, la copia ideologiei politice a
altor gdri. Doctrina noasnd politici trebuie sd iasi din chiar realitdtile
noastle romenegti,
Totusi, clupd cum se qtie, de ia originile statului nostru modern,
cloctrina politicd
a fost intotdeauna
imprumutad.
Ce si mai vorbim de
groaznicele
doctrine bigate cu de-a sila in mintea surtucarilor nostri, de
Ja bonjurism si liberalism pini la sinciicalism gi
,,Cultul
patriei,,l
Se ne
oprim numai la ultima dintre aceste belbaieli in stil mare; la,,dreapta,,si
la .,stinga" noasrrd.
Am vdzut ci exisrd
,,dreaptd,, si
,,stAngi', in Apus
_
am inventat sr noi
una. Sd avem si noi
,,dleapta,' rroastril Si avem gi noi,,stdnga,,noastrdl
in
fond, ce avem noi cle.a face, cu nevoile neamului nostru
_
cu asemenea
scheme apusene?l Pentru noi, pentru
istoria gi realitaqile noastre de azi,
existd numai doui drumuri, inainte
9i
inapoi, revolugie sau reacgiune. Si
nu se confunde,,stanga"
cu revoluiia
9i ,,dreapta,,cu reacliunea/sA
nu se
confunde rcaljtdtj ct forntule, fenomene organice cu ideologii absftacte.
Stdnga poate fi tot atar de reactionard ca
;i
dreapta _
si vice-Jersa.
.
Ce cdutdm noi la dreapta sau la stAnga, n.am inqeles niciodatd. Cum
putem noi imita hitlerismul
care persecuti
creftinitatea
sau comunismul
care incendiazd catedralele (vezi
telegramele de la
paris
de acum doui zile)
- imi su rnrnrea in loc. dar nu inreleg. Huliganigi barbari sunt si comunisrii
incendiatori de biserici
- ca
9i
fascigtii prigonitori
ai eweilor. Si unii sl
altii calci i. picioare omenia, credinta intimi pe care e lib.. r.o
"iia
fi"."."
individ.
$i
unii si alfii se rdscoali teluric contra sAmburelui dumnezeiesc
din fiecare om, contra credintei si omeniei lui,
Priviti dreapta: oameni decapitagi in Germania, ganditori prigonili
in Italia, preoqi cre$tini schingiui[i in Germania, ewei expulz"gi.
Priviti stdnga: preoti cregtini pugi la zi{ fn Rusia, liberiatea de
96ndire
pedepsite
cu moartea, huliganismul
comuniqtilor
de la
paris,
".Ji
b.".,ri
comuniiri francezi. care milireaze pentru
un inalt ideal umanitar si.sr
inaugureazi
Evul incendiind
catedralele. Frumos i..JeaI! Frtrmoase perspec-
.
tivel
_
Anrntrri-va cazul spaniei. Dupi odioasa dictaturi a imbecilului
primo
de Rivera
- autor al ateror crime politice,
care a expulzat pe Miguel cle
Unanuno
- vine revolutia,,de stanga", cu catedrale in.endiate,.ulp."oli
schingiuiti, cu cilugdrile violate.
parci
n.ar nai exista omenie.
parcd
o
96
97
mahala de bieli ovrei coplegigi de necazuri - sau o ministire de maici ar fi
capul tS.utiglor.
$i
totugi, oameni inteligengi se incepeteneaze se introducd aceasti
lard
blende in Codul Bunului Cnldu hitlerist sau Codul Bestiei Rosii
marxist. Nu, domnilor, nu vd li.sati pecalid cl vorbe Tot atata sange
nevinovat se va vdrsa pe strazi, fie cd ,,puterea"
va fi cuceriti de ,,stAnga",
fie de
,,dreapta".
Vom vedea betrani cu capetele sparte, oameni puqi la zid
qi femei necinstite -
qi intr-un caz
, 9i
in celalalt.
$i
ne vom trezi mai
picdtoEi, mai ingreunafi de viata aceasta triste
ii
ih dlmineafa steagului
rogu, ca gi in dimineala camd$ilorverzi. Este aceeagi barbarie in am6ndoud
pdrgile. AceeaEi dictaturi a brutei, a imbecilului,
$i
a incompetentultrr -
li
in Rusia, gi in Germania.
Cine simte inapoia lui lstoria, cine simte Dacii loiali
9i
modestla
voievozilor gi ddrzenia t5.ze9ilor, cine simte ci pe acest pdmdnt romanesc s'a
vdrsat atata sange numai pentru a pisffa neltirbite omehia - 9i
in care
cauzd am pierdut cultura qi civilizagia, in veacuri de luptd - acela nu-;i
poate uita mintea nici la stinga, nici la dreapta. Pentru acela, existe humai
un drum: inainte.
I7n
Credinta, an Il, 14 februarie 1934, nr.59, p.2l
IUDAISM
$I
ANTISEMITISM
- preliminarii
Ia o discutie -
Cartea d.lui Mihail Sebastian,
De cloui rttii cle ani, a izbutit pane
acum si faci pe andsemiti si urle de bucurie, pe
"*"r,a'rl
i^I.",.r.
u,
pe gazetarii
degtepgi sd scrie articore cu haz. sa vedem da.a .n po"r. r".. ,i
altceva; daci ne poate
face sd g6ndim.
Mdrturisesc
cd asteptam cartea aceasta ca pe o verificare
a tensiunii
si
a generozititii
opiniei publice
rom6negti.
Nu a opiniei publi..
d. p; r;;;;;
firegte. Dar cel pulin
a unor anumite elite, a oamenilor,
n^i rii'rpun..,
inteligenti qi de inimd.
pennu
cd romanul
aceasta semnat de un scriiror
evreu
ii
prefatat
de un profesor
universitar
crestin - aduce cu sine nu
numai o serie de caliteqi literare, nu numai o sumi de documente
sufletegti
contemporane
ti
o problematicd
tragici,
dar insigi aparigia lui, asa cum a
apirut, este un semnal gi igi are o profunda
,.^nifi."1i..
Ma..C.'f"
**f
de mare curaj al autorului;
de a scrie aceasti
carte. pe care nimeni nu i-a
cerut-o--
9i
a stirui si fie prefatati
de domnul profesor
Nae lorrescu,
Jandu.ri
foarte bine searna gi de riscurile, gi d. du...il.
,,
d. ,n"J;;ffi;.;
care se expune.
Lucrul acesta a trecut nebdgat in seantd.r-room
care scrie o carte vie,
an.r spune vidceraii,
o. carte care nu cuprinde
numai conf.siunea
iurerilo,
sale iudaice - cdci la urna urmelor
aceastd confesiune
a mai fost fdcuta si
cle altii, si poate
cu mai multi eficacitetp - ,-,
",,,.",^;^-r,-:
l ::'
ttet,unteririi
salecre om viu ,n fu;t"t't"t"
r ci cuprinde
drama gi jur
nalul
.
ei bine, omur,..r," i.,,ern.rr.
.:"t[:ill1il.rJt'ri,f:l';:'5'ri:;:
ca a apdrut cu plefap
ci-lLri proi
Nae Ionescu.
Toard reacqiunea,,opiniei
98
99
publice" i fost g6imulati - sau, ca
g
fim rnai p;ecigi, paralizam
.
de allturarea
acestcrr doui nune; Nae lonescu - Mjhail Q5:,bastain.
Va si zici, actul cel mai curajos, cel mai s\q,gr, cel mai igienic pe care
l.a ficut u n scriitor evreu cle astdzi - acela de a acceppa o prefali
,,antisemita"
(rrrn vetlea chci i se poate spune astfel) - actul4cesta a prorrocat cea mai
ridicoli rumoare. Mil.rail Sebastiar.r e morf
e$tezi ir-r
ochii coreligionarilor
sdi penrru cd a dat o n.rare dovadd de tolerangi. Prietenii mei evrei uitd ca
toati suferin{a lor pornegte din intoleranqa mediilor cregtine
(justificatd
sau nu, e alti poveste),
$i
lovesc astlzi inff-un evreu pentru ci acesta a fost
prea tolerapg...
TrebuiE si resgflosc ci reacliunea aceasta e dezgustitoare. Ci ea
dovedeqte medl6yppigtga opiniei publice romdnegti
(opinie
formatd, firegte,
din cregtini
Ci din.e.vrgi);
frica de a pune problema rispicat, frica de a
judeca,
de. a
eAndi, dp
3
sE revizui. Mihail Sebastian intra intr'o camera
inchisn, deschide larg
fpppqpele
qi spune:
,,nu
sim[ili ce aici putei Ci ceva
e litricat, ceva carg
9 ascunde cu grijd, ceva care nu se vindecil" Toati
lumea e jigniti
!e
cuv6ntul ,,pute".
Vai de mine, cum se poate se spui
asta? Cum si spul ce intre evrei
$i
creFtini existi disensiuni, ireductibiliteii,
plictiselil Nu suntem toli ,,oameni"l
Daci existi antisemitism, apoi acesta
r
Slatoles.te
huliganilor. Este suficient sd fim oameni de omenie, ca orice
Hrr]bri
de antisemitism sd dispard...
Mihail
Sebastian - ca gi d. Nae Ionescu - cred altfel. Fiecare pentru
IRptiVg diffite,
fireqte. Dar aga cred -
9i
asta o spun. in ceea ce mi privegte,
afn de
fdrcul
gbiectii s,i autorului pi profesorului meu, d. Nae lonescu. Dar
SpEi Sg ml
qime[g de la inceput este conspiralia
josnicd qi polemica ugoard
pp
fp d$pg in
jgFql
frcpstei
cdr[i. Pentru simplul motiv cd cei doi autori
;i-au
intrunit nUnsle
pe pPerti. Pentru cd Mihail Sebastian a avut curajul de
B
spHn
S
plPdp
li.esptrp
ewei
9i
despre antisemitisnr - 9i
a avut cavalerismul
Cc a epefe..u s pffati
ostile, sau' ala cum se spune,
,,antiserritd".
Asgpp
ip.cp.pppr
si ne ldmurinr. Actul de curaj, cle vorbire rispicati
;i
siFppfii - g.cel
S.el
nai higienic al publicisticei romane$ti de la rizboi - a
gr',qc,qr
nq()bgerva,t
pentru ci este amestecat acolo gi d. prof. Nae lonescu.
Vi rogsd md credeti, nu iau apirarea nici a arrtorului, nici a prsfatatorului.
Amindoi sc pot apira singuri.
$i
o vor face, th.i in.loial*, arunci .and u,,,
avea unde. l)ar sunt indignrt
de felul cum a tbst primiti aceasd carre. de
toatd cc'lrspiratia
i.Jionlii]6sjo1
ce
$iiu
sd injuie atunci cdn<l nrr li se
rispunde,
de tiicerea si larnentarea,
ascunsi ir confratilor euei. de
superficialitatea
sau indifererlta
corrfratilur
o.e;tini, de complca lipsi de
intelegere omeneasca
li
cregdne?scA
a acesrei drame.
Mi rog, ce e
,,criminal', sau
,,supiritor,,in aceasrj carte? Firi indc;iaLi,
nu Faptul ci ea se ocupi de evrei. A,r mai apdrur cirfi desp;e evrei,,scri;e
de evrer, care au fost juciecrte
fdri enervare, b" .hia, iiudat . Arunci,
poate faptul ci, in aceasd carte, ev:eii suferi,
_
din pticina
,,destinului,,,
sau din cauze cont;ngentel
Nici asta. irr admirabilul
,on,urr'"iJ"tui
U.v
Benador, Ohetto rcac XX eweii sufe,i, ba suferd .1.,i". ."i t.,,rof -
Ei
totugi carrea a prir'it
laudeie ce i se cuvin. Aiunci, stdm gi ne in*ebinr:
care este,,crima"
acestei cArgi a lui lv{ihail Sebastianl
Llupd insegi
mirturisirile presei
de stdnga, crima e clari: prefaEa
d-lui N"e lonesc,r. Nu
prezenla
acestei prefete;
cici daci ea a'fi fost .,favorabili" tezei iudaice(ne
vom limuri indati dacd poate fi vorba cle,,favorabil"
sgu
,,ostil"), cartea
d-lui Mihail Sebastian
ar fi fost primitd
cu urale: Nu prezenr_a,
deci: ci
ienJu/acestei prefete,
sens
,,antisemit", care iii capdtd grave .nrrr""inr," i,,
momentul istoric in care ne afldm.
higiend;i de dragoste (da,
de dragoste) ar autorului,
9i
.olaborar.a
din'e
romancier
si prefagator
a fost interprehta josnic;
ca u. act de masoihism
spiritual, ca o autoinvitaqie
la suferin[i. lar tot ce profesorul
Nae lonescu
a scris in prefati
a fost inrcrprerar
cu o adevdratd stupiditate de biiei
degtepqi. Unul spune, e sofism. Altul: e o prostie.
Un al treilea: e o
gmecherie.
Si asa mai departe.
Dacd privin
lucrurile firi enervare, prefa,ta
d-lui prof.
Nae lonescu
era sortite de la ir.rcep,ul neinlelegerii.
pe
de o parte, p.nt.,
cA ea spl,^ne
lucruri neplictrte
despre evrei.
pe
de aitd parte, pentru ci es* ,.rOU
0,,
r.,
plan al filc'sofiei istoriei; lucreazi,
aclicri, cu impoi.ider"bil..
iJ.g f,,"n.
100
l0l
,-:::"
'*l
bine ca ea si fre atacati pentru ci ea spune lucruri neplicute clespre evrer.
Dar e penibil si vezi o sumi cle bdieti iiegtepti, o serie de gazetari cu haz,
prapedindu-se de rAs in fata,,ir,rlponderabilelot". Cite calambururi nu se
pot face pe seama acestui cuvent, cete jocuri
,,spirituale"
nu pot fi
improvizate cu prilejul inocentelor,,imponderabile". Parci-i aud pe delicatii
noqtri prieteni:
,,Cum
vine vorba, coane, cu imponderabilele asteal Pdi ce
fel de imponderabile sunt ele, cAncl se sparg in capul ovreilori Vezi, coane,
unde duce metafizical..." Repet, ntsfirgite vorbe de haz, amuzante,
scinteietoare, ,,inteligente",
se potspune clespre o prefald care are nenorr.rul
si fie scrisd din punctul de vedere al filosofiei istoriei. Dar ce vre$l l,ra se
scrie filosofia istoriei' firi vorbe dulci, firi lucruri de toate zilele, fdri
jocuri de cuvinre.
Toate cdr{le de filosofia istoriei - qi a lui G. B. Vco,
9i
a lui Hegel,
;i
a lui Gobineau, gi a lui Chamberlain, gi a lui Spengler - sunt clddite pe
,,imponderabile".
Ca sunt armate cu fapte, cu documente
-
fire indoiale.
Dar dl. Nae lonescu nu scria un tratat; scria o prefati. in care, fatal, nu
putea fi invocat aparatul cu fapte, care dealtfel, e ugor de gdsit in orice
rnonografie istorici asupra problemei. Cd aceastd prefagi e fanastici,
ermeticd, abstracte, pomenind de,,structuri", de,,desdne", despre,,luda"
9i ,,Mintuire",
cd ea aluneci pe un plan de dernonstrare greu de urmdritl
.
e foarte adevirat. Dar asta e filosofia istoriei, acestea sunt datele
problemelqr. Prefaga poate fi ingusti, poate fi gregiti; vom vedea. Dar, ca
si fie criticatd, criticul trebuie sl respecte planul in care a fost scrisd, planul
imponderabilelor. Altminteri, nu numai lucrdrile filosofilor istoriei mai
sus citali pot fi foarte ugor luate in rds
-
dar orice filoso( orice metafizician,
poate fi ridiculizat cu nesthrgit haz. Bunioari, Kant,
,,Cum e cu chestia
lucrului in sine, coaneJ Pei ce lucru in sine este aia, dom 'le, daci il simt
colo, mi'n1elegi...i"
$i
apa mai cieparte.
Ce s.a ir.rtAn.rplat cu prefala d-lui Nae Ionescul A inceput a fi
,,atacati"
din punct de vedere econonic, marxist, politic, gazetiresc etc. - a tbst
pr ivitd, cu alte cuvinte, printr.un unghi al contingentelor. D. Nae lonescu
spune cd eweul sufcri. Asta va indemna pe huligani si spargi gearnurile
sau capetele ovreie$ti, asigurati prin
,,argumente
metafizice". Deci, prefala
dlui Nae lonescu este primejdioasd, ba chiar este criminali, iar evreul
Mihail Sebastian este un trddAtor de neam" pentru ci a primit o in frunrea
cdrgii sale. Ca sd fim cinstiti, aceasta este aryumentul intim al presei
,,democratice".
(Cealaltd
presd,
,,nationalisti",
nu zice nimic. Se bucura
in tecere sau in urale).
Cd ceea ce spune d. Nae lonescu in prefaqd este nejustificat din puncr
de vedere economicJ O fi. Dar nu aceasta este problema pe care d-sa o
pune. Cici, daci e vorba aga, nici din punct de vedere botanic nu este
justificate.
Si nici din puncr de vedere astronomic. Deci toate obiectiile
care se aduc nu se
lin
in picioare. Toate igi au un singur suport real (qi e
pdcat cd, in fala unei cdrfl atit de sincere ca aeea a lui Mihail Sebastian,
lucrurile acestea nu se spun sincer, pe fa1i, fdri ocoluri). Anume; prefaga
apare intr-un moment istoric penibil, intr.o conjuncture politice in care
greutatea cuvAntului dlui Nae Ionescu poate apesa mai mult decat evreii
pot indura. Vorba noastrd: huliganii capiti argumente metafizice...
Lasim la o parte faptul ce un ganditor care scrie filosofie a istoriei
nu.gi poate pune problema conjuncturii politice in care se tipdreqte gdndul.
Cici atunci am acuza prea mult pe un Fichte, iar Croce nici nar mai
cuteza sd scoatA ochii in lume. Dar sd atacim problema direct, este prefala
d-lui Nae Ionescu antisemitdi Sn mi fie ingdduitd o parantezd personald:
ca sd vedegi ce inseamni
,,antisemitism" in presa noastri, de toate nuangele.
Acum un an am fost invitat de cercul studenlilor ewei din BArlad sd le tin
o conferinfi. Trei zile dupd aceea, nu gtiu ce foaie a L.A.N.C.-ului md
fdcea
,,jidinit", ,,vdndut
jidanilor",
9i
a9a mai departe. N,au rrecut cereva
luni,
9i
apdrea aici, la
,,Vremea", un articol de al meu intitulat,,A nu mai
fi romdn!". O revisti nafionalistd il reproduce gi il comenteazd, lisAnd a
ingelege cd m-anl
,,convertit la romanism"
(deci
9i
la oarecare antisemitism).
Din nefericire, in cadrul suplinirii mele la Facultatea de Litere, am vorbit
;i
despre iudaism, qi am vorbit aqa cum cred. in aceeaqi sS.ptimend auzeam
cd sunt
,,jidan"
(dupi
cum vede;i, lucrurile erau destul de inaintate; se
preciza chiar gi numele meu adevdrat: Elias). Dar
jocul
cu antisemitismul
t02
103
nu se opregte aici. in urma unui articol, publicat in
,,Vremea"
(articoi
teribil de masacrat de cenzuti' e drept; se numea ,,Compromiterea
rominismului"!), o foarte interesantl revisti saptdmanale introduce o notili
in care eram numit pe rdnd: ,,antisemit,
huligan qi gogoman"'
Toate aceste inLinrplalr plecute m'au inv;tat sb tru mai acurJ nici tr
valoare termenului de
,,antisemit".
Ce poate si insemne acest cuvintl
Dacd egti nalionalist, adice daca i1i iubesti
1ara,
crezi in destinul ei
9i
te
s.acrifici, in mdsura insu;irilor tale, mS.ririi qi intdririi ei - eqti antisemit?
Atunci toli bunii cetileni ai tuturor
ldrilor
sunt antisemili' Sau esti
antisemit dacd faci deosebire intre cetdlenii aceleiagi qiril Anrnci togi istoricii
timpurilor moderne gi toli sociologii sunt antisemili,
;i
toli etnografii,
roti antropologij, toti isroricii religiilor, care constati grupuri etni.;e
li
structuri spirituale semite. Sau eqti antisemit dacd faci deosebire intre
cetdleni, scriind: eweul Husserl, sau evreul Montefiore, sau eweul I-eon
Bluml Atunci
9i
redactorii unei gazete democrate de amiazd, Tesrea, sunt
antisemili; cdci au scris,,evreul Baier invinge pe Carnera", in loc si scrie
,,californianul
Baier"...
Dupi curn vedeli, termenul acesta gi'a cdpatat atatea inlelesuri
conjuncturale
9i
parazitare, incit a ajuns foarte vag, aproape impracticabil'
La fel cu expresia ,,filosemit"
sau
,,jidinit".
Cdci dacd te revolf atunct
c6.nd oameni nevinovagi sunt bituli silbatic de nigte lichele sau nilte
imbecili - atunci eqti ,,jidenit". $i
dacd ai curajul
(ce e drept cam rar) de a
te impotrivi unor oameni care cer excluderea total5 a eweilor din viaga
publicd gi comerciald a
terii
- atunci tot ,,jidinit"
se cheamd ci egti'
(Dupd
cum efti
,,huligan",
dacd observi cd numdrul strdinilor din anumite
intreprinderi particulare este covdrEitor.) Sau daci spui cd iudaismul este
o grandioasd revolu!ie spirituald, ce creltinismul este implinirea profegiilor
iudaice, cd semigii sunt oattenl, gi incd oameni care au colaborat cu {orge
magnifice la creagia acestei civilizalii europene, ci Sf'ul Pavel' Sprnoza,
Einstein, qi alqii, nenumiragi au fost evrei
9i
s-au mdndrit a fi evret -
atunci eqti ori ,,filosemit"
ori
,,jiddnit"..
Toate lucrurile acestea sunt triste, profund triste'
$i
ele iqi au o
explicalie sjmpld: laqitatea oamenilor, lipsa lol de curaj in judecarea
realitdgii, spaima de adeviruri neconfortabile,
jena
de a iegi din fbrmule
Ei
a gisi adevdrul
(care este intotdeauna, se
9tie,
la mijloc). Ce confortabil
este si fii antisemit! Nu qi se nai cere si
judeci, de la om la om, de la
lard
la
!ari.
Odatd ce te-ai hotir it se fi antisemit, totul se erplici, totul merge
ca pe roate;
jidanii sunt de vini, totdeauna,
jidanii
n-au creat nimic,
jidanii
su nt degenel ati etc.
,,Argunrente"
gdsegti cate vri, in literatura confol tabild
pe care algi oameni confortablli
1io
pun la indemAni' argumentL
antropologice, sociologice, teologice, economice etc.
$i
ce confortabil este
se fii democrat; elti un om linigtit gi sigur, pani Ia moarte. Antisemitismul?
O legendi, sau o prostie, sau o manevrd politici., sau,
9i
mai simplu, o
bandd de derbedei, de huligani. Totul se explicd atdt de simplu. Se sparg
geamuli in VicdrestiJ Huliganii. Germania este antisemitai Huliganii. A
existat antisemitism in Evul Mediu? Huligani. Roma Imperiald a cunoscut
pogromurii Huligani. Totul se explici prin huligani
-
dupd cum dincolo
se explici prin jidani...
Vedegi, este foarte simplu
9i
foarte confortabil sd neci de o parte sau
alta a baricadei, sd ai o convingere, cum se spune. Este mult mai greu,
mult mai dramatic, qi
-
de ce n-am mdrturisi-o?
-
mult mai ineficace,
practic vorbind, si incerci sd gAndegti singur, si examinezi realitegile di
rect, fara formule, sd rdmAi onr gi creftin, adica se-gi pesftezi intreage
9i
dragostea ta de oameni, de toti oamenii, gi judecata critice, purificati de
sentimentalisme. Asemenea atitudine a avut Mihail Sebastian in romanul
siu. Se intdlnesc huligani acolo; dar se int6.lnesc gi altfel de antisemiti,
oameni de care te miri cd sunt antisemili, oameni buni, caritabili,
inteligenli. lgadar antisemitismul nu se poate reduce la huliganism, crede
Sebastian. Este un destin, afirn.ri el. Vom vedea. Dar mai intAi si vedem
ce e cu prefaga d-lui profesor Nae lonescu, despre care - cdnd nu s'a spus
cd e o
,,absurditate",
pentru cd lucra cu
,,iurponderabile" - s-a spus cd e
antisemiti.
104
105
Domnul Nae lonescu a evitat soluliile comode' A refuzat, adice, se
spundr ,,Jidani"
satl
,,Huligani"
-
qi sd rezolve ptoblema, fie repetind
argumentele antisemite, fie argunentele umanitariste, democratice qi
celelalte. Domnul Nae lonescu, ca gi Mihail Sebastian, a observat cd Eweul
sufere.
$i
a incercat se arate cauzele pentru care sufere'
$i
pentru care va
suferi p6.nd la sfdtgitul lumii.
Lucrul acesta ar pdtea, la ptima vedere, foarte firesc' Daci dta evreu
constati in romahul d.tale ci eweii sufere - cum al putea eu, prefaqator, sl
spun altfel? I-.ogic. Numal cd rni se pare cd din punctul de vedere al filosofiel
cregtine pe care il plstreazi domnul Nae lonescu in a doua parte a prefelei
-
nu se putea sptlne un asemenea ltlcru. Mihail Sebastian' o poate spune'
in suferinla lui, in deznddejded lul, mai ales. Dat un crettin' un teolog
creEtin, nu poate cidea ifl
Pacatul
deznadejdii, hu poate afirma
universalitatea destinului de sufetln;e al lui Israel. Tot ce poate afirma'
cregtinefte qi ortodoxice$te, este cd Harul divin e liber si mentuie sau se
nu mantuie pe evrei. Atit. Dar vom ieveni asupra acestui punct'
Ceea ce observim, deocamdeti, este ce prefafatorul admite, qi chiar
justificd, destinul tragic al lui lstael, destin care, limitat la experien(e
individuale
(deci istorice, conJuncturale) este implicat qi in cuprinsul
romanului. Poate fi numita o asmenea atitudine huliganism? Nu' Pentru
ca a nci gi Eminescu, qi Vasile Conta,
9i
Hasdeu - ca sd menfionim
numai cdgiva dintre romini - at putea fi nlriniti huligani;9iei nu sunt Ei
sunt ,,antisemigi"
teoretici. Dar poate fl
9i
dl. Profesor Nae lonescu
antisemit? Aici sti toati. incurcetura, Sd lncetcem vo ldmurim'
Am vdzut cd toate obiectiile aduse de presa democtati
prefelei d'lui
prof. Nae Ionescu implici ar.rtisemitismul acestuia din urmi'
(S'a scris
chiar cuvdntul ,,huliganism";
dar atunci ne'am lovi de Eminescu, ceea ce
ar fi grav). Dace dl. Prof. Nae lonescu s'81 fi meniinut itr tot cuprinsul
prefelei pe planul filosofiei istoriei - arunci at fi putut fl antisemit Dupi
cum a fost Chamberlain, de pilda. Sau dupi cum e Rosenberg. Dar dl.
Nae lonescu, in a doua parte a prefelei, introduce cAteva elemente noi, de
soteriologie: Mhntuirea, Picatul, Mesia, nemirrtu'risirea lui Israel. Elenenre,
igadar,-cle ordin teologic. Care sunt supra-isrorice. Este drepr ca dl. Nae
Ionescu incearcd sd explice lsroza
Fi
prin elemente supra-istorice. Istoria
lui Israel, dupd pirerea sa, nu se poare explica
- in generalitatea destinului
sdu - nun.rai prin argumente de rasd, de economie, de politicd; nici chiar
prin argumente de religie, bdgagi bine de seamd. (cici
sunt qi alte religii
necregtine, ai ciror participanti nu vieguiesc sub destinul suGrintei ercrne.
Nu se poate explica, spune d. Nae lonescu, decAt daci ginem seama de
picatul lui luda (9i
al neamului iudeu): tdgdduirea Mesiei. Poporul a.les, a
fost ales pentru altceva; pentr! ca sd nasci pe Mesia. Ori, cAnd l.a nascut,
orgoliul l.a facut sd.l tdgaduiascd, sd nu.l recunoascd; de,aici destinul eternei
sale suferin,te. Convertirea nu e posibild, sputre dl. Nae Ionescu, cici
cregtinetatea este acum o formd de viatd gi de spiritualitatepe{ect inchisd,
adicd deveniti nu
,numai
organicd (aFa cum era din primele secole ale
creltinismului), dar glt structurald. Ori structurile nu se pot schimba. (De
fapt, se pot schimba gi structurile, dar numai printr-o intervengie a lui
D-zeu in istorie, printpo renagtere profetici gi misionari - ceea ce,,nu se
mai intimplil')
\a
cum e ccinstruiti argumentarea din prefala d.lui Nae lonescu,
observim o translafie; nejusrificati, din planul filosofiei istoriei pe cel al
teologiei cregtine. Si intr-o parte
ti
in alra, tot
,,imponderabile"
intAlnim;
dar de altordin.
,,Strubtura" aparline ordinului filosofiei istoriei; mantuirea
apartine ordinului reologiei. intre aceste doua ordine existe o deosebire
calitativ{
9t
este de mirare cd dl. prof. Nae Ionescu, atdt de luefd in dialecricd
nu a stdruit indeajuns asupra acestu i punct esential. Aret de esenqial, incdt
partea intii a argumentaliei exclude partea a doua, qi vice-versa.
Mai rnulr. in filosofia istoriei. dl. Nae lonescu ar fiputtr[i anrisemir.
Cdci existe o anumiti filosofie a istoriei, antisemitd. insi pe planul teologiei
106
107
cregtihe, dl. Nae Ionescu hu poate fi antisemit chiar daci ar vrea Cici
ce-ar putea insemna,,antisemitism"
pe planul teologiei creqtine?
lmpositiliiaiea nii ntrtitii, certitudlnea damndrii evreilor' Dar lucrul acesta
nu-lspune nicAieri Bisetica. Cel mult dacd l'a spus un eretic
(Marcion)'
$i
nu-l poate spune chiar daci evreii
(ca
9i
alte nafii necreltine) rup
comunitatea de dragoste a Bisericii. Pentru ci nimeni nu poate interveni
in ftbertateal\i f)umnezeu. Dumnezeu
poate mantui oricum'
pe oricine'
chiar dacd acel oricine este in afara comunitdgii de dragoste creqtine Dupd
cum poate refiria mAniuirea
9i
unor membri din cregtinitate Ce se poate
spuhe dtunci diil punci de veiere soteriologic,
despre creqtini gL despre
er,'tei? Ca cei dintii tri.iesc in nddeidea mtLntuirii
prin lsus
(nici micar in
cet titudiilea ei)i tarcei din urmi porfi mantuili' dace gralia lui Dumnezeu
voiegt aceastd. Ekisti iir anumite canoane cateva referiri la evrei; dar ele
nu implici iricidecu m sigurahlarremiLrrtuirii
evreilor'
(De altfel' dacd cineva
va avea vieo obieclie de fdcut, \r'om reveni cu texte)' Cum
gar putea spune
un asemenea lucrui Cuih eat
butea
nega
posibilitatea ttnei
"convertiri"
colective, ficutl de un noli fetveht inesianic' de o noui invazie profeticd
9i
misionari? Convertirea individr.iale este altceva,
pentru ci ea se lovegte de
,,structura"
spirltirale a ihstrlui; dar o convertire
9u
fe(ment mesiahlc' und
colectivi, poate sfarama stritchitile.
Vedegi, un Hasdeu, trh Eminescu, un Vasiie Conta
puteau avea o
doctrini. antisetnite. Pentru ce nici unul din ei nu era teologi
9i
niel unul
nu era creprrn adevirat. Hasdeu efa ttn ;,spiritualist"
cate a atdcat Biserica
pand in ultimii ani de viafn.
$i
totuqi cu cet se aplopia mai mult de spiti'
tunlir*,
"t
atat abandofla antisertritismul
Eminescu era
"filosof"
nu
cunogtea
Ei
nu iubea metafizica ctegdne' lar Vasile Conta era un materid'
list fervent. Toli trei, insd, puteau construi o filosofie a is1s1i6i nnd5emitl'
N.au fdcut o
(fragmentarl Hasdeu a incercat-o, dar fird nici o conceptie
de
adeviratl filosofie a istoriei). Dimpotrivd, antisemitismul
acestor trei maii
romAni este periferic; este economic
9i
moral' Atat de periferic' incAt poli
face foarte bine abstracgie de ele fari ca personalitatea celor nei sd fie
'
alteratd sau necompleti...
Cazul domnului profesor Nae lonescu este insd cu totul altul. Ca un
gdnditor ortodox, d-sa nu putea sub nici formd fi antisemit.
$i,
de fapt,
nici nu este. Aceasta pare pugin paradoxal, dupd cele ce a(i citit mai sus
despre destinul lui lsrael.
$i
totugi. este foarte simplu. Prefaqa domnului
Nae lonescu nu este antisemitd. Ea pare astfel pennu cd cuprinde pagini
amare asupra destinului iudeu. De fapt, insd, aceste pagini nu cuprind o
atitudine antisemitd
- ci numai o miqcare de trans[afie, nejustificati, din
planul filosofiei istoriei pe cel al teologiei cregtine. Ceea ce a fost grepit
interpretat ca
,,anrisemitism" este numai o gravi nebdgare de seami a
distinsului dialectician. Care suntobiec[iile pe care indriznim si le aducem
aici profesorului nostru, dl. Nae lonescu? Le putem rezuma in doud puncte;
1) trecerea de pe planul filosofiei istoriei pe cel al teologiei (adici
trecerea
de la shucturi la spirirualitate universald);2) afirmarea certitudinii cA
luda trebuie si sufere 1a infinit pennu ci a tigiduit pe Mesia
(adici
o
greqeal* contra nddeidei, complicatd cu greseala, mai gravI, cont n libertdlii
Gragiei). Dar amAndou5. aceste obieclii se referi la dialectica d.lui prof.
Nae Ionescu -
9i
nu la
,,antisemitismul" care nu o<isti in prefa!6. Giepala
d-lui prof. Nae Ionescu, daci poate fi numite asdel, este de naturd pur
filosoficd. Iar consecinlele ei privesc pur
fi
simplu admirabila consnucgie
a prefegei
- iar nu problema in sine.
Cdci a fi antisemit nu inseamnd a crede cd erreii suferi gi vor sdleri
pentru cd au tigeduit pe Mesia
- acesta este numai o problemd teologicd,
eronat rezolvatd -, ci a fi antisemit inseamne a lua atitudine decisivd con-
tra wreilor, a.i socoti inGriori, gnapani, primejdiofi etc. Din prefala dJui
prof. Nae Ionescu nu descifrdm aceaste atitudine intransigentd fagd de
eweime. Daci domnia sa va lua cAndva o asemenea atitudine, va nebui sd
scri,e altceua. Prefata aceasta cuprinde, clar numai doue lucrurir filcisofie a
istoriei gi problematica
mdntuirii
-
si numai in cadrul acestora i se pot
108 109
aduce r-rbiecgii; Obieclii care, dupd cum am vdzut, conduc la cu totul alte
concluzii decat la acelea ale antisemitismulu i. Pentru cd, incd o datd, ceea
ce am obiectat noi d-lui prol Nae lonescu n'au fost aduse antisemitismului
.{-sale
(cale
nu existd gi nici n.ar ptttea exista), ci metodei d'sale aplicate'in
prefati.
Von.r vedea in numirul viirol ce limurir i ne poate aduce romanul lui
Mihail Sebastian.
lin
Wentea ZZ iulie 1934, Ttt' 347 ,
p. 5l
cRESTTNATATEA rerA or ruoerspt
Prietenul si camaradul meu de redacgie, d. G. Racoveanu, licengiat in
teologie gi bun cunoscdtor al problemelor ortodoxe, imi aduce o serie de
obiecgii in ziarul
,,Credinla"
de sambdtd 28 iulie (nr. 195) [19341 in legeturi
cu articolul meu luc{aisnt pi antisentitigt. Aceste obieciii se referd ll
afirmaqia mea ci: nici textele evanghelice, nici Biserica ortodoxd, nu spun
precis cd togi eweii sunt damnali in vecii vecilor, pehru faptul ci sunt qi
au rimas ertei. Eu
justificasem
afirmalia aceasta prin doud argumenter 1)
posibilitatea unui nou val profetic, care sd converteasce ir? masd pe evrei.
Ce rezulta de aici? Cd despre evreii de acunt nrs gtiu nimic - cici Harul
existi., s,i numai Dumnezeu
$tie
ce se va intdmpla cu ei.
$r,
in al doilea
rdnd, cd nici despre evreli care wr venl nu
ftim
nimic, cici oric6nd poate
interveni in lume un nou val profetic; cu alte cuvinte ci. teoiogic vorbind,
nu existe specrlr'absolute de oameni care vor fi damnali. Cum vom vedea
indati, cregtindtatea intreagi qi Biserica ortodoxi cunoaqte anunite fipturi
care sunt damnate in vecii vecilor; de pildn, Iuda, Satana, ingeri! Sitanei
ii
oamenii care au cizut pradi lor. Dar despre evrei nu se spune nimic.
Dacd intr-adevir Bisetica ar fi crezut ci toli eweii, penrr u cd 6unr
fi
rem;n
eyrer, vor fi damnagi
*
ar fi spus,o.
$i
ar fi spus-o nu o dati, ci de o suti de
ori - a9a cum o spune despre draci gi despre acei dintre oameni care le
sunt robigi.
Preopinentul gi prietenul meu d. G. Racoveanu nu atacd problema
din acela;i punct de vedere ca gi mine. Domnia sa, ca un bun ortodox ce
este, lasd la o patte foarte primejdioasa problemi a harului
- 9i
se referi
numai la inviqiturile Bisericii. Citeazd.in total gapte texte variate, dintre
care numai doud se referd la subiect.
$i
conclude cam agar ,,D.
Mircea
Eliade, fecdnd teologie, std... pe deasupra Bisericii". Si vedem.
Eu nu sunt teolog, gi pulina teologie pe care indrdznesc si cred ci o
lt0
111
cunosc, am invdfat o de Ia profesorul meu Nae Ionescu. Dar d Nae lonescu
m-a indreptat la izvoatele certe; la Macarie, la Confesiunea ortodoxi a lui
Petru Movild, la patristica orientali, la solidele exegeze catolice' M-ar
minuna, deci, si fiu atat de gregit - pe cAnd gtiu autoritatea izvoarelor
mele. De aceea, si.mi fie ingdduit sd examinez incd o dati problema, aju tat
de d. Racoveanu.
Nu mi voi referi, deci, decAt la textele Bisericii. Domnul Racoveanu
scrie cd eu gregesc cdnd spun ci nu gtim nimic despre mdntuirea sau
damnarea evreilor. Cd dimpotrivn, Biserica afirmd sigur, in aceastd privinfe,
ci eweii vor fi damnati
pe veci. Ciudat; a{irmatia aceasta a ntai frcut'o
cineva, Marcion, pi a fost declarat eretic. A dorsa oard a {dcut<t tot un
ererlc, Baius. Baius a fost acela care a contestat posibilitatea de mantuire a
necredincioqilor
(pdgdni, evrei, mahomedani)
9i
Biserica romano'catolicd
i-a raspuns astfel;
,,Dumnezeu
conferi tuturor necredinciogilor,
;i
prin
urmare gi celor negativi, graFa, cel pugin de departe suficienti, ca ei sa se
mdntuiasci".
(E vorba de Biserica catolici. in cea rdsiriteani, nici nu s-a
pus problema. A9a cd am fost nevoit si citez autoritatea Bisericii intr'un
caz antecedent, apusean. Cici la noi, rasiritenii, nu prea au existat eretici)'
Va sd zicd, iati-ne in plini erezie. Nu in greEeali. teologice - ci in
erezie curate. Domnul Racoveanu scrie despre mine care sunt un,'foarte
amator"
ti,,ignor
aproape total doctrina Bisericii ortodoxe" - ci m'am
,,aqezat
pe pozifia Providen,tei". De ce? Pentru ci a m
linut
seama
ti
deHat
in aceastd problemd a mantuirii sau damndrii eweilor. Ce spune d.
Racoveanui Ci nu trebuie si
linem
seama de Har, cd asta e chestie gravi;
cici unii oameni
(in
speld, eweii) sunt pe veci condamnafi. Foarte ciudat.
Dar exact acelaqi lucru i-a mai spus un mare eretic' tot apusean
Ei
dsta,
Jansenius.
Anume: ce sunt unii oameni
(rop'necrediciogii
- evrei, pigdni,
musulmani - 9i
anunrrp cregtini) care sunt condamnali pe veci.
$i
acestei
afirn.ratii, eretice, ii rispunde bula Papei Inocenliu alXI'Ieat divinae pietatl
derogantent. Vedeli cdt e de grav: picatul contra rn ilei divine, mild care e
nesfArgiti,
9i
care nu
line
seama de specii umane. Cdci
,,Dumnezeu
voiefte
cu voin(A antecedenti, condifionate
9i
cu dinadinsul mantuirea nu numai
a predestinadlor, ci
9i
a credincioqilor, ha nu numai a credincioqilor, c./,r/
a necreclinciofilor,si a pdcdtopibi' . Asta spune Biserica romani contra lui
Jansenius. $i
il spune gi tradigiar
"Hristoase,
cea lumina adeviratd, carea
lumineazd
Si
sfingegte pe tot ontul ce vine in lume..." (Onttoger,
Bl^i,
1890, p. 18, dupi dr. Vasile Suciu, Dogmatica Fundanencall).
Deci, chestia cu Providen(a nu sti chiar aEa cum lasi a se lnplege
prietenul si preopinentul meu d, C. Racoveanu. Eu nanr cizut in pdcatu/
tle a nega posibilitatea Harului asupn necredinciogilor
(in
spegd, wreii).
Picat, si ne fie ingeduit a o spune inci o dati, foarte grav. Dar si vedem
mai departe.
in privinga mintuirii eweilor
- domnul G" Racoveanu amintegte un
singur txt evanghelic, Ioan, Ylll,24 (nu
VIIL 46, cum a cules gfit
tipograful). Probabil ci mai sunt gi alte texte, dar d. Racorcanu nu le
menfioneazl. Deti ar fi fost de doriq cdci dupi cum se gtie, in orice discutie
teologici textele evangheliilor sinoptice au mai multl autoritat canonici.
Dar si r.cdem ce spune /oan, VIll, 242
,Vegi muri In pdcatele wasae, Cici
dad nu credeSi cine sunt, in pdcatele wasne veli muri'.
(Am
reprodus
traducerea folositi de d. Racoveanu. Textul grec spune numai:
odaci
nu
credeli cd sunt etc. CL Luzzi, La Biblia, vol.Xl, p. 319, nr. 3; Biblia, ed,
Sf. Sinod, p. 1453; Loisy, I-a livrcs du Nouveau Te,stament, p.650).
$i
d.
Racoveanu comenteazi:
,,Prin urmarer wgi muri daLci nu veii crede cA
sunt Mesia. Hotirit, d, Eliade crede ci existi mlntuire pi in afari de
Biserici.
$i
crede ci afirmagia dceasta est foarte ottodo:<e!',
Se lesnm la o parte ce cred eu . Sd vedem ce spune Sf. Ioan, in con
text. Prietenul meu, d, G. Racoveanu a scdpat dinwdere lntreg conginutul
acestui magnific capitol al VIIl.lea din Evanghelia Sf. Ioan. Daci lar fi
recitit in intregime, ar fi observat ci lisus nu se referi aici la ewei. ci la
aceia care au lncetarrle a f ewer. Nu e aqa ci lucrurile par pu;in paradoxalel
Totuqi, textul e clar. Caci ce spu nelisus!
"De,agi
fi fost fii ai lui Avtzan,
lucrurile lui Avraam afi li fecul' (v.
39). Dar acetti evrei au incetat de a fi
fiii lui Avraam, deci au incetat de a mai fi evrei.
,,Voi
din tatdl diawlului
sunefi,
ti
poftele aa4lui vostru voigi sd licet.i
(v.
44) va sl zici, picatul
112
113
pomenit in versetul 24 nu se reieri la voinra de a rdnfine eweu, <le a
pistra legea veche, a seminqiei lui Avraam - ci e pdcatul celor care au
renuntatl^ Avraam, la evreitate', qi au ajuns ,,fiii Diavolului".
Cu alte cuvinte: veti oturi, nu pentru ce sterlrli in evreitale - ci vetl
muri pentru cd sunte[i fiii Diavolului. Dar sunt fof] evreii fiii Diavolului?
Dupi
5tiinga
mea, nici un text evanghelic nu o spune, nicdieti. Anumigi
evrei, adicd aceia care au renuntat la Avraam gi la evreitate
-
sau, mai
precis, cei care traiesc in picat ei sunt fiii Diavolului,
9i
ei nu-gi vor gdsr
mAntuirea, in veci. Ne reintoarcem, deci, la
,,pdcatul"
individual. Ne
reintoarcem la acea participare la riu prin Satana, de care vorbesc toli
apologegii cregtini,
9i
de care au vorbit la inceput Evangheliile. Dar aceasta
inseamni cu totul altceva. Una este si fii robit Satanei gi ingerilor ei
(sau
cu privire la pdgdni, se {ii apistoi, anomoi, amartoloi, ,,fdri
credinqd",
,,fira
lege",
,,picitoqi") - 9i
alta este si rdmai eweu, si. pdstrezi Legea veche.
Despre
,,fiii
Diavolului" noi gtim cu siguranli ci vor fi nemantui(i. Despre
ewei, insi, nu qtim nimic. Ceci nu ne spune nimic Biserica.
Ce inseamnd a fi evreu? A pistravechiul legdment; a stdrui in Avraam.
Spune undeva Biserica ortodoxd ci cei ce stiruie in Awaam vor fi damnagil
Spune undeva Biserica noasfte ci. evreii intrucet sunt etae4 nu-gi pot gi.si
mAntuirea? Nu. Tot ce spune Biserica este lucrul urmdtorr cd fiii Satanei gi
cei ce au cdzut pradi ingerilor ei - vor fi damnagi.
$i
acei dintre ewei vor fi
damnali care au cdzut pradd Satanei; care nu mai sunt er.Te1 - ci {iii dracilor.
Preopinentul meu, d. Racorzeanu a introdus in discuqie doud elemente
noi, 1) pe Iuda
9i
2) pe Sitana cu ingerii lui. Aceasta, ca sd-mi arate cd sunt
unele fdpturi pe veci condarnnate. Despre Satana
9i
ingerii lui, dracii, n-a
fost deloc vorba in articolul meu. Dar foarte bine a fecut d. Racoveanu ca
i.a pomenit, cici astfel am cagtigat un punct esenlial in discugie. Anume:
afldm certitudinea intregll Biserici crestine, de la Evanghelii pdna Ia
ultintele Sinoade, cd sunt at:r.ttnite frpturi pe veci nemintLtite: dracil. Dacir
a;i gti ce formidabil numir de texte existi in aceasti privingi, ce clare gi
decisive sunt elel Domnul G. Racuveanu a citat vreo doud-rrei. in orice
manual de teologie creltini vegi gasi cateva sute. Va si zici, Biserica ortodoxi
cltnoafte {dptuti cirora mantuirea 1e e decisiv refuzati. Sunt dracii. Va sd
zici, Biserica gtie si afirme solemn sr categoric lucrui acesta., ce anumite
fdptuti nu se pot tndntui. De ce nu-l spune, atunci, si despre eweil Daci
Biserica ar avea certitu(/lnea cd fot evreii sunt damnali, pentru ci sunt
evrei
-
atuncj probabil cd s-ar gldbi sd-l spuni. Aga cum il spune despre
draci; in toate cirlile sfinte, in toate polemicile si apologiile, in toate
tratatele si in toate Sinoadele. Dar nuJ spune niciieri. Textele evanghelice
la cdre se referd d. Racoveanu pomen esc de acei evrei care au renunlat de
'a {i {li| lui Avraant si au <{evenit fiii Satanel. At?'.ta tot.
.. Va sd zici, nu e vorba nici de rasi, nici de neam, nici de semintie; nu
e vorba nici de eweu, nici de pigdn, nici de ateu
-
este pur gi simplu vorba
de fiii lui Satan
9i
de ingerii lui. Cine urmeazi calea riului, cine participd
Ia rdu si colaboreazd. la victoria riului in lume
,
acela e pierdut. Nu pentru
cd e evreu sau pdgAn, ci pentru ci a acceptat valorile intunerecului, pentru
ci s-a robit Satanei.
Chiar d. Racoveanu citeaza acest frumos pasaj din loan, Y, 29:
,,Si
vor iesi cei ce au fdcut cele bune penru invierea vietii, iar cei ce au fdcut
cele rele, intru invierea osAndirii' . Foarte clar. E vorba despre fapte 6uae
gi fapte re1e. Si s5. nu ne grdbim sd spunem cd
,,fapte bune" fac numai
crestinii. in primul rdnd penftu ce Sf. Ioan Guri de Aur (^l1omlXVI
la
Epistola Romani) ne contrazice
-
gi in al doilea rdnd pentu cd aceasta
este erezia lui Baius: Omnia opera infidelium sunt peccata, et
phi/osophorum virtute sunt vitia. Si Biserica cregtind.
(catolici)
a osindit
afirmalia aceasta sub nr. 25 din bula Papei Pius V in 1565. Iar Biserica
ortodoxd spune cd omul cu puterile sale poate cunoagte unele adeviruri
religioase naturale. Poate face unele fapte bune naturale
9i
poate invinge
ispitele nai mici. A;adar, nu toate faptele necredinciogilor sunt pecate
(vezi
orice manual Jc reologie).
Dar si ne intoarcem la celilalt element inhodus de d. Racoveanu in
cliscugie, lalucla.Caregielestepevecicondamnat.,,luda,slugapivicleanul,
ucenicul gi plzntdregul, prieten
9i
diavol'
-
sptne Triodionu.l citat de d.
Racoveanu. Are acest Iuda ceva de a face cu evreii? Nu. Este fdptura cea
114
115
mai nefericitd de pe acest pemant Cici era scris ca el si-l vdndi pe lisus;
fdri tle care nu s.ar fi implinit Scripturile E un'da rnat Dar picatul lui
luda este qi rdmane pdcatul lui luda - nu al lui Israel,
9i
nici al iudeilor'
Deci, suntem lngeleEi gi lrr aceasti privinld'
De altfel; am putea cita texte la nesfdrgit Si ne n.rulgumim, totuqi' cu
cateva spiauiii din Con{esiunea Ortodoxd a lui Petru Moviln
(dupn
traducerea lui Barbu Constantinescu, BucureEti, 1872)' Socotim ci
*r.,u"iui acesta de teologie risdriteani este hoterator' lata de pildd ce se
spune despre ewei fafd de cre;tini: ,;Acest
peicept (<<Eu sunt Domnul
Dumnezeul tdu)) etc.) sunt datori 3d'i
lie
mai mult cregtinii decat iudeii'
fiindcd cregtinLlor s'a dat cle la Domnul
9i
DumnezeuI nostru mai mare
libertare decdt iudeilor..
" (inrebarea 50, p l44) Va si zrcd, evreii nu
sunt damnati, nu sunt definitiv pielduli - de vreme ce poate exista
deosebire cantitatiid illne cregtini
9i
eviei: Dacd. evreii ar fi fost definitiv
pierduli, n-alfi fosr posibild nici o con faptele lor bune
;i
faptele deqtinilor, intre libertatea ldr qi libertatea creltinilor' N'ar fi fost
posibild nici o comparafie, aga cum nu e posibild cu dracii, sau cu Iuda'
Mai departe. ,,in
contra acesiui percept
(<<Eu sunt Domnul
Dumnezeul tau>> etc.) picituiesc de moarte mai intai toli aceia care nu
recunosc pre nici un Dumnezeu, dupd Psalmistul care zice:
((A
zis cel
nebun in inima sar Nu este Dumnezdu>>
(Ps' 52, 1) Al doilea pncdtuiesc"'
cei care-gi fac sie.gi mai mulli zei... Al treilea... care se dau pe sine diavolului;
ca fermecitorii... Al patrulea... care sunt dali superstifilor"' Al cincilea"'
care cred in auguriile tuturor lucrurilor... etc'"
(intrebarea 51, pp' 144'
145). Nicaieri, deci, nu este vorba despre ewei ca fiind damnafi pentru cd
au stdruit in eweitate.
Am putea aminti d'lui G. Racoveanu tr aarul Adversus
Judeotum
alht:'
Tertulian, in care suferinlele eweilor pe acest pimAnt sunt luate ca pildi de
*ferin;ele eterne ale acelora dlntre cregtini care vol picetui, devenind fiii
Satanei. Am putea aminti invildtura care spune ci:
,,De
sufletul Bisericii se
lin
qi acei necnrytht, cinstigi, care implinesc poruncile legii naturale, sidite in
inirna lot". Am putea aminti... Dar cdte nam putea anintil Si citeasci prietenul
meu cartea lui M. Caperanr Le ptr>blinte clu salLrt tles infi<Jiles (Paris,
I9I2),
9i
va gisi acolo toate textele, toate canoanele gi toate comentariile care il vor
ldmuri. Este o carte catolicd, e adevirat, Da1 cum am mai spus, asemenea
probleme nu ni vau pus in Biserica rdsdriteani;
$i
nu avem bibliografie critici
asupra lor: Dar, dacd preopinentul nreu nu vrea sA o accepte penftu ce e
catolicA
-
il rog sd.mi arate textul rdsdritean precis care o condamni,
9i
care
rezolva aldel problema mdntuirii necredinciosilor. Asta, ca si nu ne mai
pierdem timpul in discugii zadarnice. Cici,
,,ceea ce gtim cu siguranld este ci
nimeni nu va fi osandit decat pentru faptele sale rele."
Ca si inchei, nebuie sd spun cd problema mdntuirii e'"reilor este
Ei
foarte
delicati gi foarte grave. Biserica a alut tot timpul o atitudine foarte discreti. Si.
ldsim pe evrci in roia Domnului si sI ne ocupdm de mdntuirea noastre, sd
pizim calea binelui, si rezisdm ispitei Satanei. Cam asta lasd a intelege Biserica.
De necredincioqi va avea griji Dumnezeu. Dar noi nu putem spune c6 anumir.i
necredincioqi nu se rror mAntui
-
cdci atunci ne facem vincnrali de etezia lui
Bdius gi a lui
Janse
nius: divinae pietati derogenem.
Prietenul meu citeazd, la incheierea articolului, canonul 1l al
Sinodului al Vl-lea Ecumenic, care nu dd voie creqtinului sd aibe relatii cu
eweii.
(Degi,
canonul nu spune cd eweii vor tri damnag). E drept, fald de
acest canon, si eu, ca gi profesorul meu d. Nae lonescu, suntern vinovaF.
Dar, va sd zice, acesta este crettinismul pe care il invocd d. Racoveanul
SfAntul Pavel, Sfinqii pirinti, martirii, misticii, Sf. Francisc, toati acda
magnifice oaste de iubitori gi slujitori ai lui l-lristos
- unde sunt? {cesta
este oare spiriall Bisericii? Oare nu cddem in pdcatul pe care il constata d.
Nae Ionescu in Sinagoga, adice inlocuirea Scripturii cu Comentariul, a
cuvAntului lui Dumnezeu, cu glossa rabinilorl Simple intrebdri al unuia
care se simte picdtos fati de canonul al lllea al Sinodului al Vl.lea
Ecumenic. Oare este atit de puternicd litera legii incet se ne faci sd uirim
cuvintele $tului Pavel: ,,Nu leapdd harul lui Dumnezeu; cd de este prin
lege dreptatea, Hristos dar in zadar au mvit" (Galateeni,ll,2l)!
Iin Vreneai, an VIl, 5 august 1934, nr. 349; p. 3l
irc
CRIZAROMAMSMULUI?...
De la o weme, de cdnd se discutd tot, a inceput sd se discute qi
,,romAnismul".
Lucrul acesta e destul de ciudat. Romdnismul nu se discut6;
el se afirmd -
pe toate planurile viegii. Nu-gi poli discuta destinul biologic;
poli cel mult sd emigrezi sau si te sinucizi. Suntem romani prin simplul
fapt cd suntem vii. A afirma evidenla aceasta nu inseamni nici mdcar a fi
,,nalionalist";
inseamni a constata realitatea, a vedea lucrurile aga cum
sunt. Ce unii nu vot sd le vade, asta e treaba lor. Unui om cu bun simg,
insd, hebuie si i se pard cel puqin exageratd aceastd dorinle nepotolite de
a discuta ln
jurul noliunii de,,roman"
9i ,,romAnism".
Altceva ni se poate
cere: sd addncim ingelesurile romdnismului, se'i gdsim valorile sale
universale, si credm in cadrele rominitdlii -
adicd, intr-un cuvant, sa nu
incetdm de a rimdne vii
9i
de a crea.
A renunga la ,,romdnism",
inseamnd, pentru noi, romenii a renunla
la viald, a te refugia in moarte. Sunt oameni care au ficut asta. Dumnezeu
se-i ierte! Dar de cdnd suntem datori noi, majoritatea oamenilor vii din
aceasti
!are,
se
,,discutim"
cazul catorva sute de mii de nefericigi care
9i'au
ales, din prostie sau din lipsn de berbelie, singuri moartea? Rom5.nitatea,
adicd organismul acesta viu la care participim cu tofii, ii elimind de la
sine, Toati inergia lor de celule moarte este zadarnici; mai curind sau mai
tarziu se vor desprinde firesc gi vor cddea'
Lucrurile acestea le credeam la mintea omului
9i
cunoscute - cdt de
obscur - oricdrui creer matur. Descopir, insi, cu mirare, cd, dimpotrive,
ele sunt senzafonal de noi. Descopir ceva mai mult: ci ele sunt crealiile
lui Mussolini gi Hitler. Dacd nu mi'aq cunoagte ,,clasicii",
cum se spune'
poate ag fi fost dispus sd cred cd a afirma' ,,sunt
ron.rAn" inseamni a afirmd
,,sunt
fascist" sau ,,hitlerist".
Din intdmplare, inse, am ince proaspete in
117
minte lecturile lui Eminescu, Hasdeu, Iorga si Parvan. Nu.l vrid deloc pe
Eminescu hitlerist. Nu-l vdd nici pe Pdrvan fascist. Oamenii acestia au
fost oameni vii si, ca atare, au gandit gi au creat romaneste.
poate
fird
gtirea lorj dar au creat valorile noastre spirituale, au ini.llat romdnismul la
valoare universali. Orice romdn care vrea sd participe congtient la viala
spirituald sau sociali a Romdniei, trebuie si-9i asimileze valorile acestea,
trebuie si-si asimileze traditia Eminescu
-
Iorga
- Pdrvan. Ar fi necomplet,
altmin reri. Ar fi anorganic.
Lucrurile stAnd astfel, mi minuneazi pe de o parte acei oameni care
te socot fascist fire voia ta pentru cd ai pomenit de
,,romdnism" -
pe de
alte parte cei care te acuzd de trddare sau indiGrenti dacd nu strigi de 12
ori pe zi
,,rominismul sd prospere". Multd vreme n.am qtiut cd a vorbi
despre romdnism inseamnd a fi mercenar hitlerist
- dupi cum n-am gtiut
ce a vorbi numai o datd pe zi despre acelaqi lucru inseamnl a fi subversiv
9i
primejdios sigurantei starului. imi inchipuiam ci toati lumea e de acord
asupra destinului noshu de a fi romini si de a rdmAne romdni, oricum ar
bate vAnturile. imi inchipuiam, ce nimeni nu poate renunla la Eminescu
decdt cu riscul de a muri spiritualicegte, de a ajunge nefertil gi mizer. Iatd
ci astizi, cel pufin pentru o anumiti parte din oameni, lucrurilc s.au
schimbat. A te mirturisi
,,romdn"
poate insemna, pentru acegti oameni,
foarte multe ofense grave: te transformi imediat in hitlerist, in fascist, in
burghez sau mercenar, daci nu chiar mai riu. Si nnddjduim cd lucrurile
aceste nu le crede nimeni, ci nu le cred nici mdcar cei ce le scriu. Altminteri
ar fi intr.adevdr grav. Cdci asupra lui Karl Marx un romen poate si spune
,,da"
sau
,,nu" -
qi nu se supdri nimeni. Dar asupra tradi[iei Eminescu
-
Iorga
- Pdrvan nu se poate spune decdt,,da". Peste aceste valori nu poate
trece nineni dintre noi. Le poate critica, le poate completa, le poate duce
mai departe
- 9i
fiecare dintre noi este obligat s.o facd
-
dar nu le poate
renega. Asta, incd o dati, nu inseamni a face
,,nationalism",
pe stradd sau
in artd. inseamni pur
Ei
simplu a-ti vedea cle treabe, in coltisorul tdu,
impdcat cu pimentul romAnesc,
9i
cu cerul de deasupra.
118
Dar sunt
$i
oamni - tofi acegtia ,,buni
romAni" - care te acuzd ca
nu-ti strigi destul de des sau clestul de tare dragostea de neam
9i
dorinqa de
a-qi face datoria citre
{artr
Trebuie sa merturisesc ce am fost pulin stanjenit
ascultand astfelde lucruri Mi se pare cd nu e dece'rt - 9i
nu e deloc necesar
- sA strigi in gura mare cd'fi iube9ti neamul. Dar cum nu e decent si strlgi in
gura mare ci4i iubelti pdrinfii, cd'Ii adori mama, cd ai fi gata si-li dai viafa
pentru ea. Poate cd acum s'a schimbat
pufin mentalitatea' Poate cd acum
oamenii se-ntAlnesc intre ei gi'qi spun unul altuiar ,'Tu
cdt de mult iti iubeqti
mama? Ai fi gata in oJice moment sd'!i tai mana pentru eaJ"
Lucrurile acestea se simt, se gtiu, dar nu se spun' Fiecare dintre noi e
dispus sd-gi dea s6.ngele ca sd'gi apere sdnetatea mamei' Fiecare e tot atat
de prompt si-9i dea s6.ngele pentru
!ari.
Dar nu in fiecare zi, la cafenea
9i
la intrunire, in tren gi pe cdmp. E oarecum indecent se vorbe;ti de sdngele
pe care elti gata sf,l verEi pentru
!ard,
de sacrificiul vielii tale pentru
,,prosperitatea
neamului".
Jara 9i
neamul au nevoie de tine
9i
in imprejuriri
mai pulin solemne. Deocamdatd
9i
se cere se te cobori din tlamvai prin
scara din fa!i, si nu scuipi pe stradd, sa nu primeqti bacqig, si nu te vinzi
partidelor, si nu-!i treci copiii in
;coali
prin proptele, se aduci cinstea
intii in familia ta gi apoi la tribuha
publicd, sd-;i faci o culturd solidd ca sa
nu ne ia inainte bulgarii
9i
australienii, si nu mai spui ,,las-o
incurcati" de
cate ori e vorba de un act in care
ti
se cere munci
9i
perseverenfd'
9i
alte
lucruri mici de felul acesta. Firi indoiali ca nu cu asernenea
',lucruri
mici" se clddeqte o (ari
Fi
o cultura bdrbiteasci' E nevoie, pentru aceasta
de mesianism, de nebunie, de munci ucigitoare - ca si nu mai spunem
c6. e nevoie de geniu
9i
de sfin;enie. Dar nu oricirui cetelean i se pot cere
asemenea eforturi. in schimb, se cere mai pulin lichelism, mai putrn
jemenfischism, mai multd cinste, mai mult nerv. Dacd toli oamenii ar fi
dispugi sd realizeze in viala lor de fiecare zi aceste
,,lucruri
mici" - se vor
gdsi destui oan.reni n.rati cate si creeze
9i
si organizeze Romdnia pe care o
meriti utmagii nogtri.
lVrenea,
an Vlll, nr. 3?5, 10 februarie 1935' p.3l
119
RASA$IRELIGIE
,,Gandirea" a inclrinat un numir intreg (cel pe februarie) discutiilor
in jurul
Rasei, Religiei
5i
Naqiunii. Dupi cum vedegi, numai zone
dinanitate. Cici niciieri nu intervin mai multe nervozitdti clecet in
asemenea controverse despre rasi si religie. Mirturisesc ci am luat revista
in mdnd cu oarecare sfiald.
prea
era frumoasi
,,GAndirea,, in amintirea
mea, prea era purd linia ei
-
qi prea mirosea in aer a prafde puscd. Tiebuie
sd recunosc ci sfiala nu mi-era intemeiatd. D. Nichifor Crainic ia o atitudine
hotirate in fala teoriilor
,,
cre$tin ismu lu i arian", adici mai precis a
,,cregtinismului nordic"
- antisemir qi antiroman _
desfdqurate cu ateta
amploare de d. Rosenberg. Iar dl. Lucian Blaga scrie un admirabil eseu
Despre rasd ca stil, in care-si mdrturisegte neincrederea fatd de incercdrile
gtiinlifice de a rezolva problema
rasei, dar recunoaste existenp fenomenului
rasd ca stil de viaqd..D. Lucian Blaga nu concepe rasa ca specie biologici
_
rigidh gi intolerantd
- ci ca stil de viale qi sufletesc
,,alcituit din larcnte,
din posibiliteli
sau din fragmente pe cale de a se schila,'. Acealta nu e
numai o pozi(ie de estet. Este singura pozitie fireascd si fertili care se
poate lua in faga fenomenului rasd.
,,O sensibilitate stilisticd elasticd incearci
in prezenfa raselor, ca stiluri vitale gi sufleteqti, steri intoverdsite de o
anumiti evlavie, ca in fata unor fenomene originare ale firei. O sensibilitate
stilisticd elasticd se va transpune cu ugurinld gi cel mai adesea cu simpatie
in ansamblul de valori fizice gi spirituale ale dnei alte rase. Nu acesra e
insd cazul sensibilititii srilistice de dp rrgr.cl O sensibilita te stilistic|, rigidd
va manifesta o aversiune fatd de ansamblul de valori fizice
9i
spiritr,rale ale
unei alte rase. O sensibilitate stilistici rigidi va avea tendin;a si vadd in
valorile fizice si spirituale ale altor rase
- non-valorl'.
iubitor al stilurilor, al acestor fenomene originare care dau sens
120
121
existentei gi justifici
orice fel de creatie, d. Lucian Blaga aiirmd necesitatea
unei
,,puritdti" etnice. Dar cAt de frumos justifici
d-sa aceasti
,,puritate"
pe care au
tantajat-o
cu atAta brio gefii politici
si spirituali ai Gernaniei
moderne.
,,Mi voi declara cu alte cuvinte impotriva amestecului, dar nu
din considerente biologice cle puritate a plasmei
ereditare, ci fiindce mi se
pare ci amestecul duce in cele mai multe cazuri la lipsd de stil si intr.un
anun.re sens la lipsd de caracter. E in joc
un elementar simt al stilului qi un
respect quaslreligios fali de formele substantei vitale, simtiminte pe care
nu pot
9i
nu inleleg sd le inving... Si nu sfticim, s6 nu nivelim, si nu
spdldcim, noi, oamenii, ceea ce a rdserit in s6.nul naturii si al sorgii cu
irezistibila qi convingitoarea putere a unor forme originare plastic delimi-
tare prin graqie de sus.
Nu mai pugin condamnabil ar fi insd si drumul celdlalt, al exaltdrii
rasiste. Atitudinea... mesianismului rasist... nu e prin nimic justificabili.',
Am transcris acest frurnos pasagiu pennu ci el exprimd aproape tot
ce se poate spune, coerent s,i justificat,
asupra rasei. Este incontestabil un
mare merit al d.lui Lucian Blaga ci a venit si de aste datd la timp cu o
limurire deplind, filosoficd
!i
cregtineascd. Cei care.si dau osteneala sd
cerceteze perioadele de cregtere
9i
inltaurare a istoriei, vor putea singuri
verifica acest adevdr.
fin Vremea, an Vlll, 24 Gbruarie 1935, m. 377, p. 8)
,,
TNTELECTUALII E FASCI9TII"
Un domn de la,,CuvAntul liber", pe nume Miron R. Paraschivescu,
md intreabd ce inleleg prin
,,autonomia
spiritualltagi",
9i
dacd nu cumva
aceasta nu inseamnd pur qi simplu ,,{ascism".
Am citit articolul diui Miron
Paraschivescu cu stupoare. Mi se pirea cd limurisem lucrurile destul de
clar, in repetate rinduri. Autonomia spiritului inseamnd a nu explica viala
spirituald prin altceva dec6.t legile spiritului. Adice, a nu confunda
,,spiritpl"
cu sdngele
(cum fac rasi$tii), nici cu sexul
(cum face Freud), nici cu
fenomenele economice
(cum fac marxigtii).
$tiam
cn atitudinea aceasta se
numegte ,,spiritualism";
d. Paraschivescu afirmi
cd adeviratul siu nume e
,,fascism"
sau
,,escrocherie".
Treaba d-sale sd creadd astfel. Reaua'credingi'
in rAndurile marxigtilor nogtri, nu cunoagte margini. Si este cu atat mai
deprirnanti aceastd rea-credinle, cu c5.t d. Paraschivescu se mdrturisegte
dornic de disculie cin*ite.
,,Noi
am iubit disculia", scrie d'sa.
$i
noi o
iubim. Dar ca si poli sta de vorbd cu cineva, e indispensabil un mioimum
de bund-credinli,
ii
oarecare informagie prealabiln asupra subiectului
discutat. Cand cineva vine gi igi spune cd afirmarea autonomiei spirigglui
inseamnd ,,fascism"
gi
,,escrocherie"
(gi aceasta numai pentru ci o asemenea
atitudine este antimarxisti), as, vrea sd gtiu cum am mai putea
,,discuta".
Asta implicd ori o extraordinard rea-credingd, ori o ignoranfa fdd margini.
Sd fi fost toti filosofii lumii
,,fascigti"
sau
,,eseroci"?
Si fi fost un Croce, un
Bergson, un Russel, un Husserl -
escroci gi lichelei Si fie oare intreaga
psihologie contemporand care verificd autonomia vielii sufletegqi - o
creatie fasciste? Si fie fizicianul Heisenberg, el insugi, un fascist sau escroc?
Del Mai gtii? Nu l-au scos mauigtii noqtri pe Eminescu hitlerist qi pe
Pdrvan un huligan rasist? intr-o discugie cu asemenea ,,revolugionari"
te
poli agtepta la orice...
127
123
D. Paraschivescu are curajul si mi,,someze". D.l Paraschivescu mi
face atent cd trebuie sd-i rdspund ,,cinstit".
Dacd lucrul acesta n'ar fi
semnificativ pentru intreaga presi marxisti romAneascd, aq zambi
9i
l-aq
ignora. Dar se trideazd aici toate reaua-credinqi, toatd ipocrizia, toate
ignoran[a, tot semidoctismul
$i
toati suficienla acestei prese. Cdci
,,rdspunsul"
pe care mi-l cere D. Paraschivescu, eu l'am dat demult; in
vreao zece articole, nu in unul
(Viitorul inte/igenyei/, Noul Barbar, Criza
rominisntului!, Poitndine etc., erc/.
$i
arunci, ori d. Paraschivescu nu le'a
citit,
9i
a criticat in vAnt; ori le.a citit, dar nu le'a ingeles,
9i
atunci vina nu
o port eu, ci ignoranp d-sale.
Eu nu sunt obligat si gin aici un curs de fizica,
,
altul de psihologie gi
altul de
,,filosofie",
ca sd completez cultura oricirui marxist care'mi iese
in drum. Lucrurile acestea se i
'a!e
acasr.; gi se presupun gtiute inft-o
discugie asupra ,,reabilitirii
spiritualitelii". Nu pogi discuta muzica lui
Beethoven cu unul care n.a auzit in viaga lui decdt Titanic vals! Dupd cum
nu poli explica unui analfabet -
care te intreabd cum merg tramvaiele -
legile curentului electric. O discufie e ca un joc de
Eah'
Poli ieqi infrint
sau biruitor; dar ca sd incepi, trebuie sd cunogti
jq1:ul de qah. Sunt oameni
care se aqazi inaintea ta, te provoaci la
joc, qi apoi trantesc cu un pumn
toate piesele gahului.
,,L-am
fdcut marti de la inceput!", adaugi ei, victoriogi.
Cam aqa se ,,discutd"
la noi in gari...
D.le Paraschivescu, dacd egti cel pulin atdt de
,,cinstit"
cat imi ceri
mie sd fiu fati de d-ta, du.te intAi la bibliotecd, informeazi'te pe indelete,
afld ce inseamni
,,spiritualitate" - 9i
apoi vino si stim de vorbi. Cici la
strigetul d-strd de revolulionari marxigti - ,,intelectualii
e fascis,til" - eu
nu pot, deocamdata, decat ridica din umeri.
lWemea
anYlll, m. 381,24 martie 1935, p. 6l
ELOGIUTRANSILVANIEI
Simplul fapt cn Tiansilvania a rezistat aproape o mie de ani
_
este pq
miracol. Dar eu nu cred ci este vorba numai de o simpla rezisten[e pasivi.
Transilvania nu a supravietuit numai tuturor fremdntdqlor istorice dip
jurul
si dinldunnul ei. Tiansilvania a conrinuat sd creasca, sd rodeascs. si-si
justifice
drepturile istorice qi geografice printr.un
anumit stil de viatd
spirituald gi culturali.
Mdrturisesc din capul locului cd am o nesfergitd admiralie ppntru
transilvdneni,
9i
in general pentru toli romdnii de dincolo de munli.
ii
admir mai ales pentru adincimea viegii lor morale, pentru demnitatea lor
romdneascd, pentru berbitia lor d6.rzd si dreaptd. Sunt atet de ex4sperar
de degteptdciunea
bucureqrenilor, de
Emecheria munteneascd si de
melancolia moldoveneasci
- incdt ador naivitatea, cuminlenia
!i
pulltatea
romdnilor,,de dincolo". Cred cd stilul lor de viald sufleteascd salveazd in
buni parte superficialitatea gi scepticismul de doi bani al regilenilor.
Tiansilvania a fost secole de-a rdndul centrul idealului romd.nisfnului.
Acum, dupd Unire, ar fi putut ajunge centrul de regenerare gi
fli4amiz4re
al unei Romdnii intregi gi responsabile. Niciodati nu vom uita sgqpiditatea
politicianismului
romdn dintre 1919
_
1930, care a fiimis in prtvinciile
alipite toate zgura mahalalei gi toate liturile partidelor. Nici p
pedeapsd
nu va fi prea crudi pentru acei criminali inconstienli
ai politicii romanegti,
care au ingiduit si treaci 18 ani de la Unire, fdrd ca s6 cimenteze
definitiv
apropierea sufleteascd de acesti frati mai curali gi mai in,telepti. ,{g
fi
qebpil
sd timitem in provinciile
alipite toate elitele culturri gi administraliei
romdnegti. Ar fi trebuit ca astezi, in 1936, sn nu existe liceu
ardelenesc
tird pru{es.-,ri
.xcelentr din Regar, si sd nu existe sal de granir; fird cazarrqa
ti
bilrlioteci. Dacd, imediat dupd Unire, politica romdneascd. ar fi fosr
124
125
condusi de fanatici nationaligti - astdzi tansilvania ar fi fost un paradis
inarmat.
Noi ne.am mulqumit cu declaralii platonice
$i
manifestalii politice.
Nu gtiu cAgi sefi politici din Romania Mare au inteles capacitatea de
rezistenld si de creatie a Transilvaniei; citi dintre ei au pitruns addnca
semnificalie a unei culturi romAnesti evoludnd alituri cu doui culturi net
superioare si totugi intrecindu.le. Simplul fapt ai muzicii romane$ti din
Transilvania
- care igi pistreazd originalitatea, degi e inconjuratd qi
lnrenintatd de atitea influente - este un fenomen spirirual care trebuie sd
dea de gAndit unui om de stat.
Existi in tansilvania o extraordinard cantitate de energie pe care
politica romineasci de astizi n-a dezldnguit-o gi n-a canalizat o. Sunt acolo
oameni care au in sdngele lor secole de prigonire
9i
primejdie; oameni
care sunt obi;nui1i din mogi strimoqi si spune adevdrul cu orice risc.
Oameni a cdror viafd are un singur sens, lupta.
$i
in celilalte provincii
romaneqti lupta a fost gi a rimas un instrument favorit
,,elitelor". Dar in
Transilvania lupa a wut intotdeauna un caracter istoriq se apira fiinga
unui neam
- nu se cucereau privilegiile unei clase sau voturile unui partid.
O lupta politici in vechea Tiansilvanie
-
insemna o revolulie, cu
riscurile ei: temni(a, moartea. Oamenii care veneau la intrunirile politice,
irnbricau cirmaqa morrii. Cea dintai revolugie sociali din Europa au ficut o
trei romini de dincolo: Horia, Clogca si Crigan. Cel mai mare mit politic
al Rominiei moderne l-a creatAr,ram lancu. Politica insemna
[mult],
pennu
Transilvania, dar de aici gi pdni la primejduirea
,,rornAnismului", mai e
cale lungd. Cum am putea noi crede ci un neam ofensiv qi creator ca
neamul romdnesc poate fi primejduit de cineva? Numai gdndul acesta e
umilitor. Numai icleea ci uebuie si ludm
,,misuri de pazd". Nu-qi dd nimeni
seama ci tdria romAnismului sti tocmai in dispretuirea oriciror mdsuri de
paza:
Sd incercdm si privim lucrurile istoric, nu politic.
$i
istoric, nu ne
poate fi teami de nimic. AtAt timp cdt energiile creatoare romane$ri n-au
secat, nu ne pasd. Evreii au dreptul si se agite, pentru ci destinul lor e si.si
demonstreze exis(en(a prin
cele
mai tragice eforturi omenegti. Ei se pot
'1
considera perseculali, pentru ca asta ii ajutd si supravie;uiasci Noi nu
avem nevoie de intranqigenqd s,i intoleranld, vicii streine sfructudi noastre.
,,RomAnismul"
n-are nici un rost creator in politicd. El existn in istorie, si
asta e deajuns.
lin
Vtentea, an WIl, 5 mai 1935, nr. 386, p. 3l
126
127
ROMANISMUL
$I
COMPLEXELE DE
INFERIORITATE
Cineva a spus ci problema evreiasci nu va putea fi solugionatd {avorabil
pentru evrei decdt de un stat nafional.
Afirmalia aceasta e mai pugin paradoxali decdt pare la prima vedere.
Un stat nalional nu suferd de nici un complex de inferioritate. Un stat
nagional ar trebui sd reprezinte un popor consolidat, o naliune bine
crescuti, Complexele de inferioritate prinrre care se numdrd gi anumire
aspecte ale problemei eweieqti
-
sunt provocate mai ales de,,crizele de
creEtere". O nagiune ftece ptin asemenea crize de cregtere, aga cum trece gi
un individ. Complexele de inferioritate, insi, ar putea rdmdne aga cum
rim6n gi individului, dupi anumite crize de cregtere. Am putea, adici, si
ne trezim o datd cu aceastd gravd obsesie, cd noi, romdnii, suntem un
popor slab, inferior, care trebuie ajutat, suslinut de fel de fel de legi etc.
Asemenea obsesii, numite complexe de inferioritate, se cunosc destule in
istorie; bundoard, indienii sau evreii. Acegtia din urmd, pe bund dreptate,
suferi cele mai tragice complexe de inferioritate, Fiecare cunoaqte din
propria-i experienfd cdt de sensibili sunt eweii adevdragi, cit de orgoliogi,
de intransigenti (intransigenla aceasta iudaici, atdt de frumoasd in
realizdrile spirituale, este in via-qa de toate zilele o manifestare a complexelor
de inferioritate; un om cu adevarar puternic gi sigur pe sine nu e intransi-
gent).
$ti!i
cat e de greu sd {ii obiectiv fagd de un evreu inteligent. Omul
suferi la orice aluzie, la orice binuiald; i se pare mereu ci se afl5 in fala
unui antisemit,
ti
se arati intL-,tdeauna pregitit penftu o noui persecutie.
Astfel e ficutd istoria neamului lui lsrail, si asa functioneazi;i spiritul
de6nsiv iudaic. Ti'ebuie si privim lucrurile asa cum sunt. Complexele de
inferioritate iudaice au fost provocate mai ales de istoria lumii cregtine.
Nu ir.rteleg, insA, de ce trebuie sd ne gribim si avem gi noi complexele
noastre di: inferioritate. Nu ne sileEte nimeni la asta. Statul romanesc e
un stat teni.r, si increderea in el insugi a fost pdni acum nezdruncinatd.
Atdt de nezdruncinatd incet am fdcut ri.zboiul convingi ci romAnul are
gapte inimi in pieptu.i de aramd. S-au gisit destepri care au glumit cu haz
pe aceastd incredere oarbd in destinul nostru- Dar nu e lucru de glumi.
Rominul crede in elinsuqi; RomAnia crede in misiunea ei istoricd. Asta e
o tirie pe care nimeni nu ne-o poate lua. Via;a politic5, ororile politicii
noastre se tes pe deasupra rosturilor autentic romanesti. Romania politice
e o tari slabe gi sldbite. RomAnia adevdratd, istoricr., n-are nimic de-a face
cu aceste sldbiciuni. Ea esrq inainte de toate esre. Nici un dusman, nici o
infrdngere, nu va putea suprima certitudinea aceasta in propria noastri.
existenfe
Ei
misiune istoricd.
Nu suntem intransigen!i, pentru cd nu ne simgim inferiori. Toleranla
noastrd.
,,proverbiald"
este o tirie, nu o sldbiciune. Toleranta se numea pe
wemuri, pe timpul barbarilor si al descdlecitoriloq putere si asimilare.
Nici o
lard
din Europa nu a asimilat cu mai multi frenezie elemente
etnice eterogene, cum am asimilat noi, de la 600 dupd Christos pdni la
sfArgitul secolului XlX. intr.alte pra, amestecul acesta de rase qi neanruri
ar fi creat un popor cenugiu, La noi, rezultarul a fost poporul romAnesc.
Aceasta e o mAndrie pe care nu stiu daci o pot avea multe tiri. Energia
latenti a rominismului
-
de a asimila, de a configura, de a crea {orme
specifice - a fost pus5. la incercare 13 veacuri. Nu ingeleg de ce ne-am
indoi de ea tocmai acum. Nu am obosit incd. Dimporrivi, toate semnele
aratd spre noi,
Cine vrea sd se asimileze, e bine venit. Cine nu, e liber sd.si pdstreze
nevoile gi neamul. Nu infeleg de ce
lipdm:
primejdie! Unde este primejdia?
Ce sunt minoritari prea mulgi la posturile de comandd? ii,ro- r.o"t.
prin concuren[d, prin propriile noastre forte, prin legi administrative la
128
129
ne\roi - dar de aici qi pini la primeiduirea
,romanismului"
mai e cale
lungi. Cum am putea noi crede ce un neam ofensiv gi cteator ca neamul
romenesc poate fi primejduit de cineva? Numai gindul acesta e umilitor.
Numai ideea cd trebuie se luem
nmesuri
de pazd". Nu.9i dl nimeni seama
ce tdria romanismului std tocmai ln dispreluirea oricdror mdsuri de paz6?
Si incercdm sd privim lucrurile istoric, nu politic.
$i
istoric, nu ne
poate fi teami de nimic. Atet timp cAt energiile creatoare rominegti n au
secat, nu ne pase. Evreii au dreptul sd se agite, penftu ci destinul lor este
se demonstreze sdstenla prin cele mai tragice eforturi omeneqti. Ei se pot
considera peniecutati, pentru ce asta ii ajuta se supravie+uiasce. Noi nu
a\rem nevoie de stimulente ca se supraviefuim. Noi .nu avem nevoie de
intransigenli
fi
intolemnte, vicii strdine structurii noastre,
,Rominismul'
nare nici un rost crealor ln politici. El existi in istorie,
Ei
asta e de aiuns.
lVremea,
anYlll, nr. 386, 5 mai 1935, p. 7l
ROUMAIN, RUMENIAN, RUMANE, RUMENO...
Toamna ftecut5, intr-un vagon din trecere prin Polonia, se vorbea
despre Romdnia ca:
,,Tara
lui bacgig-bac9i9". Expresia, cdt ar fi fost ea de
umilitoare, nu mi s,a pdrut prea asprd, Acela care o folosise era bine
informat, din presa polonezd si germand. Ar fi putut vorbi mai categoric,
mai umilitor
- cici numele minigtrilor gi panamalelor pe care le cunogtea
erau dincolo de orice apdrare. Ceea ce se gopteqte la noi in
lari
prin
cafenele sau prin redactii
- e scris cu litere groase
Ei
cu multe semne de
exclamare in presa strdini. Suntem, in cel mai bun caz,
,,Iara
lui bacEig.
bacgig". Nu ne respecte nimeni, qi onorurile care ni le fac reprezinta
interesele
ldrilor
striine in Romdnia, iar nu recunoagterea meritelor noastre,
Suntem un popor optimist, gi credem cd sutele de mii de morli pe
care i.am oferitAntantei in rdzboiul cel rnare au izbutit sd intunece legenda
incapacititii conducAtorilor noEtri gi ai dezasrruoasei noastre vie[i politice.
Ne inchipuim ci
,,sufletul rom6.nului" - cinstea lui, eroismul gi loialitatea
lui
- sunt de ajuns ca si ni se ierte celelalte greseli ficute in numele
Romdniei. Dar acest,,suflet" al romanului nu e cunoscut gi de fapt nici
nu intereseazi peste granite. Striinii nu ne judecd
dupd,,sufletul" nostru,
dupi cele
,,iapte
inimi din pieptul de arami"; nu ne
judecd
nici dupd
costumul nafional, nici dupi doina noastrd. Tot ce ni se spune despre
,,notre
grand pays", despre
,,notre
grand Eminescu" etc.
-
sunt simple
politeli sau entuziasme trecdtoare. Striinii ne
judecd
dupd oamenii care
ne reprezinti peste granige, d.upd, acei care ne conduc tara, dupd ieftindtatea
cons,tiinlelor oamenilor nostri politici. O anchetd ironicd din Daily News
de astdvard ordona astfel scara preturilor congtiinlelorr
,,Paraguay,
Romdnia,
Albania, Afganistan etc.
,,None
grand pays" ocupa cu cinste locul al doilea.
$i
cine
Etie
dacd - in ochii celor care organizaserd ancheta - nu ni se
130
131
ficuse o favoare... Una din sursele noastre permanente de optimism este
eroismul ,,soldatului
romdn". Aproape cd ne mirem ci strainitatea nu
gine seama de el, de acest,,goldat romAn" viteaz
9i
ribddtor ca un mucenic'
Adevdrul este cd nimeni nu este dator si
lind
seama clecAt de valorile care
se pot contLlnica, de valorile care le utilizeazd sau le distribuie elitele politice
9i
spirituale ale unui neam.
,,soldatul
roman" ca
9i,,ldranul
romdn" -
cu
tqate magnificele lui insugiri - nu pot spila ruiinea acelor oameni care ne
conduc, gi ale cdror acte sunt singurele comunicabile strdinetelii' Sacrificiul
ogtilor noasffe n a servit prea mult pentru mingile reci care ne
judeci de
peste granife. S-a remarcat insi cu stdruinle incapacitatea conducetorilor
no$tri. Ei sunt respunzetori. Citili o istorie calme a rezboiului european,
cum e de pilde aceea a lui Liddell Hart,
li
veli constata ce pulin inseamnd
pentru un strateg englez curajul qi eroismul soldalilor no$fti - 9i
ce greu
aterni in balanle imensele greqeli ale politicienilor care au avut rhisiunea
de a
'ne
pregdti pentru rizboi.
Este stupid sA
lipAm
ce
,,nu
suntem cunosculi decdt prin greqelile
noastre". Suntem cunosculi prin ceea ce ardtdm.
$i
noi n'am aretat pane
acum decdt incongtienli
politicd, giganie electorald
9i
conqtiinle care se
cumpdrd ieftin. Firegte,
,tara
romineascd nu se rezume la aceste lichele
9i
epave. Dar streinii nu sunt datori si vini ln
!ar5.,
se viziteze Bucegii
9i
Delta,. se invege romanelte ca si aprecieze sufletul ,,poetic"
al gdtanului
romen
Fi
teria moralA a ciobanului din mungi. Lucrurile acestea le pot
face cdqiva reporteri. Striinii ne cunosc prin studengii noEtri, prin acliunile
'noastre
politice,
9i
prin arta
9i
literatura noastri. Cine strici dacd
majoritatea studenqilor romAni din straindtate ne'au compromis? Cine
stricd daci am avut Skoda mare qi Skoda mici, dacd avem minigtri cu
nume s,i acte bine cunoscute peste granigdl Cine strici dacd arta
9i
literatura
noastrd e pAsftate cu gelozie in Bucureqti s,i in celelalte zece orage culturale
din Romdnia Mare. in nici un caz nu strice striinii'
VizutA de departe, politica noastri culturala s,i propaganda noastrd
in strdinitate se dovedeite o creatie de inconqtiengi sau de demenli' Nici
nu vom qti pe cine sd tragem la rispundere. Se fac greEeli atdt de grave
9i
infieaga noastri
,,propagandd"
esre atat de ridicold -
incit generaqiile
viitoare ne vor taxa, p toti, drept incon;tiengi, tdlliari sau demengi. lncercaqi
sd r,e imaginali ce ar fi gara romAneascd dupe ce Liviu Rebreanu qi Papadat-
Bengescu ar fi tradqgi qi lansagi in toati lumea; dupi ce universitigile
noastte ar fi incepute ln mdini tinere; dupd ce atagatii de presd din
sftdinatate ar fi inlocui(i cu oameni harnici s,i priceputi
-
imaginati,ve
toate acestea gi vefi intelege ce vor ctede generaliile urmibare despre noi.
Ar fi atdt de sirnplu ca roun\aih, rurt\eniah tumdnegi tutreno sl nu se
mai lege - in memotia europenilor - numai de Skoda, de,,bacqig-bacai9",
de incapacitate politice gi de conqtiingd ieftin de cumplrat - ci gi de opera
unui Rebreanu, Blaga, Brdncugi sau Enescu. At fi atdt de simplu... Un
ministru inteligent ar infelege ce, in starea de lucrrr de asteri singura
ofensivi ieftini gi eficace impotriva insultelor legate automat de numele
neamului nostru - ar fi ofensiva valorilor maxime gi specifice. Dar nimeni
nu lnlelege.
$i
pe fiecare zi noroiul ne stopeste mai dircct
Ei
numele de
romAn e mai compromis.
$tiu
cd aceastd compromitere nu ne privette,
li
cA toti oahenii care
Fi-au
betut joc de noi vor trebui intr-o zi sl pliteasci, cu varf
ti
Indesat.
Dar pdnl atunci? PAna atunci ar fi posibil sa punem capat acestei
incongtienge? Nu putem opune geniul cteatotilor romani ln fala
lichelismului politicienilor romdni? Lucturile acestea nici n-ar costa prea
mult. Se ne amintim ci propaganda prin presi a imprumurului intern a
costat 40 de milioane" Sd ne amintim ci Tbatrul Marioata Cinski a costat
statul 6 milioane. Si ne amintim sumele enorme care se plitesc gazetarilor
strdini ca si scrie un articol sec despre
,hotre
gtdnd pays". Un sfert din
aceste sume ar fi de ajuns ca Pddurca spditzurapilot gi Druntul ascuns si
fie traduse in cateva limbi europene pi lansate cu succes. l9i di cineva
seama ce-am caqtiga noi
-
ca
fard,
nu ca literaturi - dupd asemenea operel
incep si cred cd nimeni din cei cale ne conduc, nu-gi p<.rare da seama.
incep si cred ce suntem conduqi -
qi ln politice,
9i
ln culturi - de
incongtiengi, tdlhari sau demenf. Cdci altminteri nu s.ar pliti zilnic, de la
fiecare minister gi fiecare institutie mai mult sau mai pufin culturali
132 l3l
milioane pentru gantaje - fdrd si se geseasci acel milion menit si sparge
noroiul din jurul
numelui RomAniei,
,,1ara lui bacgig.bacgig". Este crimi-
nal sd plategti 6 milioane unui teatru Cinski - $i
sd te tocmefti pentru
10000 lei cind e vorba de lansarea peste hotare a unui geniu national.
$i
atunci nu mai avem nici un drept si ne pl6ngem cd nu suntem
cunosculi
ii
aprecia$, cI
,,leranul rotndn" n-a fost inci descoperit de cine
judecata
europeani.
"Notre
grand pays"
-
cu atagali de presi incapabili
sau sdraci, cu gazetari milionari
9i
cinici, cu artisti gi scriitori muritori de
foame - igi mriti soarta intre Paraguay qi Albania.
Sd nu dea Dumnezdu pi mai rduJ,..
lVremea, anYIII, nr. 390, 2 iunie 1935, p, 3l
RESTAURAREA DEMMTANI ROMANESTI
Suntsemne ci
,,romAnismul" nu mai e o rusine pentru
nimenl, Acum
doi ani inci, existau oameni care se pldr.rgeau de soarta de a se fi niscut in
Romdnia. Am scris atunci un ardcol
(A
nu mai fi rom;inj publicat in
,Vremea"), care astezi nu mai are nici o actualirate. Astdzi roard Iumea
acceptd aceasta condirie de viald romaneascdi o acceptd gi o exaltd,
Qeeq ce
profesorul Nae Ionescu numea,,spiritul ofensiv al romanitetii", incepe sa
se precizeze in fapte. Istoria singurd va dovedi cat de departe poaqe ajunge
acest
,,spirit ofensiv romAnesc",
Nu e vorba de revendiciri, firegte. E vorba de o restaurare completf, a
demnitigii romdnegti. O restaurare de con$tiinte, deocamdatd, pAnd se va
implini gi in viata civili romdneasci. Este simptomatic faptul cd aceastd
restaurare a demnitdlii
9i
a valorllor romAnegti coincide cu un
,,moment
Eminescu". Am ardtat in alti parte cit de numeroase gi eficie4te sunt
eforturile de editare, critici gi teconstituirc a gendirii qi a poeziei lui Mihai
Eminescu. Verificim inci o dati un adevir uitat de prea multe lumel
puterea creatoare a geniului, interventia inteligenlei gi a poeziei in istorie,
Generatii intregi qi-au cdlit ideologia dupi articolele politice ale lui
Eminescu. Mii de oameni au fdptuit dupd indemnurile, viziunea gi logica
lui Eminescu, Astdzi, toate forma$ile de dreapta din Romdnia revendici
ideologia eminesciani.
$i
cu roate acestea, mi se pare cd marea lecgie pe
eate n-o dir
9i
viaia;i opera lui Mihai Eminescu
- nu a fost incd bine
lngeleasd. Astdzi, mai mult ca altd dard, inteligenta, ralentul, geniul, cultura
*
sunt dispretuite si umilite. Printr-o stupidd confuzie
(a
cdrei origine am
ardtat o de mult, in
,,CuvAntul", dar asupra cireia voi mai reveni), toate
aceste insugiri intelectuale sunt considerate resturi de mentalitate
,,inclividualistir" gi
,,burghezi".
Evident, nici
Eiranul,
nici cdrturarul sau
134
135
creatorul adevirat nu judeci astfel. Disprelul {a!i de
,,intelectual"
il trideazd
numai inrelectualii mijlocii, rataqi rrn semidocli, care sunt prea conErienli
de mediocritatea resurselor lor spirituale,
9i
speri sd creeze o noue ierarhie
a valorilor impotriva
,,primatului
spiritual". Agi observat cine criticd gi
neagi
,,intelectualismul"?
N-am vdzut nici un creator, nici un om de vasti
culture sau de autenticd inteligenli printre ei. E firesc, deci, ca lec{a lui
Mihai Eminescu si nu fie in,teleasd de acegti oameni mijlocii, care nu
inqelig nici valorile spiritului nici valorile romdneqti.
Am mai spus
;i
altd datd, c[ singurele grupuri creatoare din societatea
romAneascd moderni sunt
leranii
gi intelectualii. Grupuri creatoare,
9i
grupuri care verifici puterea de rezistenle a neamului romanesc. Vtalitatea
9i
eroismul
ldrdnimii -
care apdri de o mie de ani l.ibertatea gi 6rma
pdmdntului gi vielii romanegti -
nu o pune nimeni la indoialS. Un neam
care a asimilat atdtea elemente etnice sftiine, ferd ca se'giraltereze structura
sa specificd, si fira si-si epuizeze puterea sa de creaqie
- nu are de ce sd .e
teami. Cea maisigurd verificare a misiunii istorice romenegti, este tocmai
prezen[a atet de ddrzd gi de creatoate a neamului acesta, remas intact qi
fertil dupd o mie de ani de cotropiri, de rdzbbaie gi de calamitdfi. Apdrarea
pimintului
9i
a libertntii - este cel mai nobil instinct al unui neamj este
insrincrul lui isroric. Au fost neamuri care n-au avut acest instinct
fi
au
pierit; semintiile din nordul Africii, slavii de la Marea Balticd, iranienii de
la Marea Caspicd, locuitorii begtinagi ai Birmaniei, vechile neamuri
amerindiene gi altele-
Noi nu avem de ce si ne plengem. Demnitatea romineascd
-
cel
pulin atat cat este ea reprezentatd prin clasa agriiold
-
s-a pistrat intactd
de-a lungul veacurilor. Puterea de asimilare a celulei romAne-sti a fost
prodigioasd. Oricare alti nafie, dacd ar fi avut destinul nostru - de a
absorbi atdgia barbari
9i
atAlia nivdlitori, atefia europeni gi atafia asiatici -
ar fi iegit cenugie
Ei
stearpd, cum sunt astizi conglomeratele elveliene,
anglo-indiene qi indo<hineze..Tot ce-a asimilat pdtura rurali romAneasci
- nu se mai cunoaqte astdzi. Neamul nostru are fdrd indoialh puterea gi
geniul formelon
Acelaqi instinct, de creaqie qi,,formulare" structural romAneascd, il
are celalalt grup social,
,,intelectualii".
(Am
definit de mai multe ori ce
trebuie sd se inleleagi prin acest termen). Un Eminescu, Hasdeu, Pdrvan,
Iorga, Nae Ionescu, Lucian Blaga, BrincuEi, Liviu Rebreanu s,i a\ii
-
deqi
aparlin unor clase sociale deosebite
(1drani, burghezi, boieri) - au un geniu
egal de creagie
9i ,,formulare" romaneascd. Dacd e vorba se ciutdm
continuitatea spiritului autentic rom6nesc
-
o gdsim in aceste doud clasel
leranii
gi intelectualii. Pe de o parte crealia folclorici, a unei vieli colective
organice
-
pe de alti parte geniul personal, care ajunge singur la congtiinga
realitdgilor romdnegti,
Instinctele acestor doui grupuri sunt identice. Insfinctului de apirare
gi libertate a tiranului (apirarea pdmdntului, libertatea nationale qi soclala)
-
ii corespunde instinctul de apdrare qi de creafie al intelectualului. Cici
ce inseamni asimilarea culturilor universale, lupta cu influenlele strdine,
aventurile in toate geografiile spiritului
9i
in toate etapele istoriei
-
decAt
lupta pentru apltatea spiritualitdlli romenefti lmpotriva ispitelor gi
formelor stri.ine? Puterea de asimilare biologicn a pdturilor rurale -
corespunde puterii de asimilare spirituala
(de
absorbfe qi
,,formulare")
a
intelectualilor. Un Mihai Eminescu verificd rezistenga celulei romineqti
tot atat de sigur ca o lupte istoricd impotriva unei cotropiri striine, Oare
s-a temut Eminescu de weo cultur[, de weo filosofie sau poezie strAind?
Oare n-a fost el romAnul care a pltruns pretutindeni in cultura universalS,
ferd si-i pese de primejdii, fdrA sd se teamd de influenle
fi
de sterilitate?
Volumele recente ale lui G. Cilinescu aduc un enorm material inedit, in
care descoperim marea foarne spirituald a lui Eminescu, gi descoperim
toate
,,influenfele"
veacului. De la budhism qi Schopenhauer, pdnl la
romanticii ftancezi gi poezia clasici
- a remas ceva pe care si nu-l fi gustat
Eminescu, a rimas vreu n teritoriu spiritual pe care sd nu fi pdrru ns, mdcar
provizoriu gi ln pripS?
$i
acelaqi lucru se verifici pretutindeni. Dante,
Shakespeare, Cervantes, Rabelais, Goethe - toti au fost oameni ddrji,
136
t37
neinfricati de influenge, oaneni cu pofte intacte, care au cutreierat toate
cuiturile
9i
nu s-au temut de nici o influenid striind. Oameni care au
asimilat materiale universale, le-au dat forma specificd geniultri sau nagiunii
lor. Se poate spune, firi nici o exagerare, ci operele acestor barbaqi
echivaleazd cu marile lupte de apirrare ale neamurilor lor.
$i
mai existi astdzi oameni care dispreluiesc intelectualii qi se tem de
influenle?l Numai un ratat poate disprelui clasa intelectualilor, singura
clasd in afari de cea
lirdneasci
unde instinctul de libertate;i puterea de
formulare au rdmas intacte. Demnttatea romdneasce pe care o vedem
restauratd astezi, nu poate fi completd decAt prin creaqia spiriruald. Crearie
care inseamnd inainte de toater libertate spirituali, Este adevirat cd existi
un numir considerabil de pseudointelectuali, oameni fdra structuri, sterpi,
amorfi, bolnavi. Dar de cdnd mal.ralaua romdneascd reprezinti neamul
nostru romAnesc? De cdnd oamenii amestecagi, mediocri, fdra radilie gi
firi geniu, namenii care maimugiresc centrul oragului gi
,,luxul
stdpdnilor"
-
de cdnd au ajuns acegtia reprezentativi? Dupd cum periferia urbani n'a
putut asimila perfect elementele eterogene nou venite
$i
n-a putut ince
crea o structurl care si corespundi structurii spiritualitalii rurale - tot aqa
pseudointelectualii maimugiresc gi amesteca stilurile. Mahalaua a creat
pdnd acum un stil grotesc, care se amuzd cand il intalnim in Caragiale, dar
care e tragic, cand il privim istoric. Acest stil de cafenea, acest geniu verbal
de secituri scepticS, acest proverb mixt gi impur
-
care reprezinte o
ingelepciune de slugd gi o enciclopedie de gazetar
-
nu ne reprezintd. Ea
nu are nimic de-a face cu demnitatea romaneascd -
pentru cA nu are
nimic de-a face cu nici o demnitate umand. Confuzia intre mahala gi
romanism, a inceput si dispard. E datoria noastrd sd risipim cdt mai curdnd
gi confuzia intre intelectualul creator,
9i
parvenitul papagal, intre Mihai
Eminescu qi Cagavencu.
lVrentea,
an Vlll, nr. 403, 1 septembrie 1935, p. 3l
RoMANIA
iN rrpnxtr,lrs
Nationalismul
nu e nunai marea iubire pentru
mortii gi pdmdntul
nostru, ci este mai ales setea de eternitate a Rominiei. Nu iubestr numai
tot ce a fost al strimogiror
tdi gi ce este incd al tiu
- ci vrei ca acest tot se fie
in eternitare, si remAni peste qi dincolo de istorie. i1i iubegti qara
9i
neamul
pentru
cd stii cA numai asa vei putea rimdne gi tu, aici, in istorie, legat gi
pdstrat
de pdmenr.
Eternitatea pe care insul g!o inchipuie, o au..r.Ur. r",
o cergegte singur _
este o cu totul alti problemd
decdt aceastd eternitate
colectivd, a neamului intreg. Aici rdzbate setea omului de concret, setea de
a
tti
pdsftate
vesnic locurile gi experienlele pe care le.a cunoscut si le_a
apirat cAteva zeci de ani, ceteva clipe.
Cred ci in orice fel de nalionalism
rriieste,
mai mult sau mar pugin
manifest, aceastd iubire pentru
eternitatea neamului. Si mi se pare
ed nu
existd decit un singur fel de a-gi sluji neamul ,,i;"r",
j.
a lupta, pe orice
cale, pentru
eternitatea lor. Lupti pe care fiecare o ingelege iuia firau
9i
iubirea lui. Dar numai setea eternitdtii poate transfigura i."r,
r"nr,...r,
ti
aceaste lupti. Numai prezenra
eternitdrii poate depigi politica.
Toate
acqiunile noastre pe acest pimant
ar deveni meschine gi d.g"rtu Jacd ,,.",
fi intuitia eternitdlii care sd le dea o alti valoare gi o
"lta
,a.i..
Sensul exisrenqei si darorir fiecirui om este creatia. Creatia de orice
formd: echilibru interior, familie vie, operd, gdnd. Nae Ion.i.u rpur,.u
cdndva cd singura datorie a statului esre dc a ingddui ri .ir* ori.a o^ ri
creeze. Orice formd de viaqi organizate ,
de la formele biologice pdni la
cele statale
- are aceeagi menire gi acelagi scop: ca fiecare dint]re m'embrii
sii si creeze, si continue a rimdne vii gi fertili. Dar ce este altc.u"
".."rtl creatie, decatsetea
de eternitate, cel maicerrsi mai valid instincr omenesci
Nalionalismul
nu poate face nici el exceptie; creara
!i , deci, eternitatea
sunt axele gi premisele
sale.
138 I t9
Cei mai gloriosi
,,nagionaligti" nu sunt eroii, nici qefii politici; care
nu fac decdt sd conducd destinele istorice ale neamului lor. Cei rnai gloriogi
,,nadonaliqti" sunt creatorii care cuceresc de-a dreptul eternitatea. Existe
o sete de eternitate in fiecare om, sete pentru neamul
9i
tara lui. Dar
existd si o altfel de eternitate: un salt dincolo de istorie, prin care o
fare Ei
un neam intrd gi rimane in eternitate. Un salt pe care l.a ficut vechea
Crecie, Italia, Franta, Anglia, Germania, Rusia.
Orice se poate intAmpla cu ltalia, acum; poate sa fie inftanti, robitd,
gtearsd de pe faga pdmdntului.
Dar nici o forgd istoricd nu va putea scoate
Italia din eternitate. Nici o revolutie, nici un micel, nici un cataclism nu
va putea ucide pe Dante Alighieri, pe Michelangelo, pe Lionardo. Chiar
daci toate muzeele ar fi distruse, chiar dacd toate bibliotecile ar fi incendiate
- acegti mari italieni, aldturi de atdgia al1ii, vor continua sa domine si sd
fertilizeze lumea. Oricdt de mare ar fi saltul care ear intampla in istorie
-
salt inainte sau salt inapoi
- lumea va avea vegnie nevoie de Eschil,
plaron,
Cervantes sau Shakespeare.
Md gdndesc cd sunt
liri
care au iegit din istorie qi au intrat in eternitate
printr-un singur creator, printr.un singur geniu. Bunioari, Rusia, prin
Dostoevski; sau Danemarca prin S6ren Kierkegaard.
poate
fi o mai vastd
9i
mai legitimA
mandrie a unul neam decat saltul acesta dincolo de istorie,
intrarea aceaqla in eternitate printr.o mare crealie spirituale, care poarti
cu ea toate virtqtile
rAsCil Ceea ce isroria pdsrreazd in milioane de exemplare
cenu$ii gi impur, etFrnitalea pfifne$te in cdteva exemplare perfecte, care
oglindesc geniul si
fgrpefe eleglaarg 4le
natiunii intregi. Milioanele se
transformi, sau se alpreazi (Grocia
clasie.a)
_
dar acele cdteva exemplare
perfecte nu se vor putea niciodati
tJapsforna in altceva decit ceea ce
sunt. De aceea mi se paJe ci o natiqne pg{e izburegte se aleagd din sdnul ei
cdteva genii in cinci
vacuri d,e istorie - este o natiune care nu are de ce sd
se teami. Orice i S-ar intdnlpfa i.n viitor si.a cucerit de pe acum
eteInit4tFa...
l',le gflnjssc cu groazd cd si pe noi, romdnii ne asteaptd o
,,eternitate,,:
ploverbgl. Ipprim in proverbele
celorlalte natiuni, a$a cun'l a intrat
scofianul, irlandezul, ovreiul
- si, irr
peninsula
Balcatricd, gigairul.
Am
.
ajuns de potnini;
si, pdnd ce vonr fi cunoscuti peste hotare pentru
capodoperele noastre sau plin romanirmul nostru, suntem cunoscuti prin
politica
si dezrnitul nostru inrern. Nu stiu dacd fiecare dintre
dumneavoastri
isi cld seama cAt cle grav suntem compromisi. Numai cdliva
pasi,
;i
intrirn in iremedjabil
de unde nimeni nu ne va mai scoate.
Proverbulva ajur.rge stipanul nosrru; si asa rlupd cum, cu sau firi dreptate,
se spune despre bulgari cd sunt prosri,
jespre
polonezi ci sunt ingAmfali,
9i
despre spanioli cd sunt grozavi in dragoste
_
tot aEa se rr" ,pun.
Ei
d"rpr"
romani cd sunt,Aot: A gi inceput si se spunl: nu numai prin gazetele gi
cercurile p6litice europene, ci si prin proverbe.
Ascultali unui din ele,
cules din Knickerbocker:
,,euand quelqu'un vole, c'est Ia cleptontanie.
Quancl
plusieurs volent, c'est Ltne nlarie-
euand tout un pcuple vole,
c'est /a Roumanie!" r.vu vi plesneste obrazul de rusine? Aceasta este
eternitatea care ni se pregdteqte. Aceasta este tot ce_a fdcut pentru noi, de
la victorie incoace, politica,
administratia si cultura noastri oficiald.
Un gazetar italian, al cdrui nume nul mai citez, de rugine, povesregte
ci un mare demnitar bulgar ii spunea:
,,in caz de rdzboi, armata noastra
pornelte
spre
Jugoslavia, iar in Romdnia ftimitem un milion de lei.
Jumitate
pentru presd, jumdtate
pentru restul td,rii." Glumi idioatdl
poate
ci da. in orice caz, o glumd pe care nimeni nu are curajul so facd asupra
Jugoslaviei, asupra Germaniei sau ltaliei. O glumi care rrece de la om la
om, peste granigele
noastre.
$i
care ne pregates,te
cel mai nedrept proverb
care ni se poate potrivi.
Trebuie sd iubesti RomAnia cu frenezie, s-o iubegti
;i
sd crezi in ea
impotriva tururor evidenrelor
- ca si poti uira gradul de descompunere in
care am ajuns.
[Venea an VIll, nr. 409, 13 octombrie 1935, p. 3.1
140
141
MAI MULTE FELURI DE NATIONALISTI...
Nimic nu ne indrepteteste sd creclem ci, daci Eminescu ar fi treit
astizi, ar fi intempinat mai pufine greutili in zonele oficiale si ar fi izbutit
si-gi impunA marca sa spiritualitate elitelor Romeniei intregite. Dimpotrive,
totul ne face si credem ci
- daci mi se ingicluie termenul
,
,,cariera" lui
Eminescu ar fi fost gi mai spinoasi. Asprul siu fanatism nationalist i-ar fi
inchis multe porli. Intransigenla sa politicd ar fi atas asupra-i renumele
de
,,huligan". Mihai Eminescu ar fi fost considerat astizi
,,hitlerist"
gi
,,fascist". impotriva oriciruia dintre articolele sale politice, D. Tuclor
Teodorescrr-Branigte ar fi scris savuroase replici la
,,A,Jevirul' sau
,,Cuvdntul
liber" -
9i
Mihai Eminescu ar fi fost scos in slujba nemtilor sau
in simbria burgl.reziei romane. De altfel, nici mitul lui Eminescu n-ar fi
fost posibil astdzi. Antisemitismul si nationalismul sdu feroce ar fi stArnit
impotriva-i o cohortd de critici si de moralisti, care, in cel mai bun caz, i-ar
fi vorbit despre obliga$ile Rominiei fa$ de minoritigi, despre umanitarism
gi alianga noasre cu Franga etc. Acest mare
,,huligan", acest poet care a
folosit o singurd dati blestemul
-
impotriva celor care
,,au indrigit strdinii,,
-
ar fi fost astlzi coplegit de injurii, de calor.r.rnii, de intrigi. Marele noroc
al lui Mihai Eminescu a fost ci s-a niscut incd destul de deweme; s.a
ndscut intr.un timp cAnd mi era o crimi impotriva statului sd predici cel
mai inddrjit romanism; intr.un timp c5.nd nu se fi.ceau reciarnagii la Paris.
Nici unul, dar absolut r.rcT.mu./dintre marii creatori spit-ituali ai neanrului
nostru, nu ar fi scdpat, astdzi, de cele mai violente injurii. Ce.ar fi fost
oare altceva Mihail Kogilniceanu decAt un barbar? Ce-ar fi fost Vasile
Conta decat un ,,hitlerist" inconEtient, care surpi temeliile statului nostru?
Ce-ar,fi fost Bogdan Petriceicu Hasdeu daci nu cel mai de pe urmi
,,huligan"ll...
Lucrurile sunt mai triste decAt phi lia pnifiit vddie. Cici, dacd scrisul
lu i Mihail Eminescu ar fi fost astdzi cehiurat; daef gAzeta
la care ar colabora
el ar fi fost suspendatd - asta nu insea'mrli tA ,iirationalismu l" nu ar fi
reprezenrat in presa cotidiani. S.ar gisl ttfidititi it duzind de gazetari
mecliocri care si spuni, mediocru, aJevi rufilc
fe
care [e.ar fi scrls sudlucit
Mihai Eminescu. Sunt sigur cd un TocileSbiJ Sdtt un i.P Rddtrlescu ar fi
putur scrie astdzi in timp ce un Bogdan Peffitgieu Hasdeu ar avea ziarul
"iu
suspendat. Nu vi se pare semnrficarir! faptul cdr dstizr, cAnd o duzihd
de pene
,,nalionaliste"
sunt lisate libere
.
siti$ijftil om care n-are dreptul
si scrie in
Jara
RomAneasci este profesdi#i fiec ionescu? Nu vi se pare
ciudat cd foarte multd lume face,,revoluiie hiifidhdla", iar singurul ziar
revolulionar
Ei
nafionalist pe care l-li e}rlt Rtitiiinia de dupd rizboi,
,,Cuvdntul"
este suspendat de aproape dtel rifti!!,,.
Lucrurile sunt grave nu numai p'edii0 dd iralionalismul este dsltti
calomniat
-
ci mai ales pentru ca adevitegii cugetdtori
9i
luptetori
nalionalifti sunt pu$i in imposibiiiiatea de a aeliona, in timp ce
,,nafionaligtii"
de mdna a doua gi de mdria d dotiaSpte;etea sunt lesali
liberi. Nu cred cd acesta e destinul na!ionalismuiui romdhesc:.sd triumfe
prin oameni de duzini. Nu cred cd neamul nostfu dte feva de cettigat
dupi urma unei asemenea victorii, datorate uiio'f dsemenea nalionaligti.
Este drept cd doctrina pe care o propagd orice fialiondlist este tot atat de
bineveniti
-
pentru ci, cel pugin, pestreazd viu riti eiei nesdii o dogme.
I)ar, un asemenea crez este o problemd personali sati
lioliticd,
istoria nu
se face cu asemenea oameni. lstoria nu se face cu Gtigore Tocilescu -
nationalist bine intenlionat, dar mediocru - ci cu un Bogdan Petriceicu
Hasdeu. Din punct de vedere politic, poate fi egal dacd uh articol e semnat
Tocilescu sau Hasdeu. Din punct de vedere istoric - difetehfa este enorme.
De o parte, n'redioctitatea sterile s,i vociferantd. De cealaltd parte, geniul
clcatur, vizrunea profeticd a destinelor neanrului romanesc...
Ceea ce intereseaze acum nu mai e politicul
- ci rirrozc'rl Nu ne
intereseazi victoria unei grupdri politice
*
ci reintegrarea Romdniei pe
liniile sale istorice. Este cu atAt mai tristd, aEaclar, abaterea unui fapt istoric
142
143
$i
fdmmitarca lui in incidente politice. in asemenea incidente se amestece,
intotdeauna, tot felul de oameni. Lupta politicd este, astdzi, un lucru lipsit
de semnificatie. Nu mai au semnificagie decit luptele istorice. in acegti
,,ani
hotdr6tori" singurele probleme care trebuie se ne preocupe sunt
protrlenrele istorice: o Romdnie uniti gi puternicd, exaltarea spiritului
ofensiq crearea unui on nou, a unui om cu destin. LJn asemenea om nou
nu are nimic de invigat de la nagionalismul politic. El nu poate invdfa
clecdt de la un nalionalism istoric, de la sufletul
9i
voinla de putere a
cAtorva inspiragi. Proza politice a unui T. P Rddulescu poate fi buni pentru
exaltarea cAtorva oameni cumsecade. Proza unui Eminescu gi a unui Hasdeu
poate preglti omul nou, un roman liber, fdrd complexe de inferioritate.
E timpul si ne intrebdm daci ne gade bine sd alegem intotdeauna
porlile din dos ale istoriei. Dacd e frumos si amestecim gi aici politica.
Dacd, oare, destinul Romdniei moderne este sd cenzureze pe Hasdeu
9i
sd
lasam sa vocltereze Lrngore locrlescu..,
lVremea, an W, m. 444,5 iulie 1936[
DOCTORULGASTER
Bitrenul
9i
de mult ilustrul savanr, Dr. Moses Gester., si_a dlruir
Bibliotecii Academiei Romdne colecqia sa de manuscrise si cirti vechi
romdnegti. Sunt pieste doui sute de raritdli bibliograflce,
multe din ele
adunate de Mihai Erqinescu gi cumpdrate apoi de savantul docror Gaster.
Pe temeiul acestor manuscrise
9i
cdrgi vechi, a publicat
M. Gaster lucrarea
sa din tinerefe, Literatura popLrlard
roprfprd (Bucureqti,
lgg2), care,
lmpreuni cu al doilea tom din Cuuente den bdtr6nr'al lui Hasdeu, alcdruia
pdnd mai deundzi singura monografie criticd qi completd asupra litercturii
romenesti scrise; pdni mai deundzi, adicd pand in 1929, c6,nd, profesorul
Cartojan a dat la lumind primulvolum
din luerarea sa de sintezn,
Ci4rlite
populare
in literatura romineascd. Aceeagi bogatd colecfle personald
a
folosit-o pi la alcdtuirea Crestor4qgiei rom;en6 (2
vol., Leipzig, 1g9l),
Doctorul Gaster a plecat din
;ari
in 1gg5. S_a stabilif de_atunci la
Londra, unde a ajuns rabinul Comunitilii Israelite. in anul acesta a implinit
80 de ani, cici s-a niscut in 1856. A fost contemporan
fi
a cunascur
indeaproape generatia
de scriitori si savanti romani ai Independenfei.
A
cunoscut pe Eminescu, de la care a cumpdrat o bund parte din
manusrisele
gi cdrlile vechi care se vor intoarce zilele acestea in
Eard 9i
vor
f1 depuse in
Biblioteca Academiei RomAne. A cunoscut pe Odobescu, a cuno6cut mai
ales pe Hasdeu, la revista cdruia (
Co./un ma lui 7?aia4,1g26 _.
lg??) colabora
incd din timpul cdnd igi pregitea
doctorarul la Breslau. De aqolo trimire
Castet Citeua rectlficdri /a etintologiile grece, turce
Si
ntaghiare
ale lui
Rds./er (,,Colunrra",
18?6, pp. 521 - 524); Bafkert - Bucurefti!, fdntdne
arabe pentnt istoria rornfn.i (,,Columna',,
1g7?, pp. 244
.24?);
o recenzie
la Dictionnair e tufc.arabe,persan
al lui Zettcker(pp. 29g.
3eO); un comentar
la un stucliu comparativ al Iui Ispirescu (pp.447 .449).
TAndrul savant
14+
145
dovedea de pe arunci o prodigioasd eruditie lingvistica si folclorici. De la
Hasdeu invilase sd aprecieze importanga limbilor slave si orientale pentru
intelegerea istoriei romanesri gi balcanice. Pregitirea sa lingvisticd i.a fost
de un mare folos dupa ce ne-a pdrdsit. Gaster a uluit lumea
ftiinlifici
din
Apus prin mulfmea si vaderatea limbilor pe care le stdpdnea. Cdci, desi s-a
specializat apoi in limbile semite, putea folosi in cercetirile sale de folklor
comparar toate limbile slave si romanice, limbile clasice, limba turci,
persand, arabd, limbile germanice...
Este semnificariv faprul ci Mose" Gaster debuteazd in revi5ta
antisemitului Hasdeu. Tot ater de semnificariq ca gi faptul cd singurul
asistent conferentiar pe care qi l.a ales Hasdeu, a fost Lazir Sdineanu, un
erudit eweu. Esre drept ci, dupa ce a publicat Lireratura popu/ari rontdnd
unde afirma ci unele basme gi legende populare romAnegti igi au izvorul
in legendele biblice
- Gaster s-a ricit de Hasdeu. in scrierile lui Hasdeu
de dupa 1882, se intdlnesc multe intepituri impotriva lui Gaster. Dar nu
gtim dacd marele anrisemit s.a bucurat inh-adevir de expulzarea rivalului
sdu. Prietenia lui Hasdeu pentru elerul si asistentul siu Siineanu
,
cel
putin pani la penibilul episod din 1900
-
alcltuiegte una din paginile
cele mai frumoase din viaga marelui enciclopedist si antisemit. Dealtfel,
fie spus in treacdt, nu gtiu dacd weun bancher sau arendag evreu a fost
expulzat in epoca dintre 1870-1916. Au fost insi silili si plece ftei mari
savanli ewei: Gaster, Sdineanu
9i
Tiktin. Tof trei
;i.au
cucerit un renume
european. in anii cdnd noi primeam fel de fel de negustori galileni
- am
izgonit trei capacitdfi de mare clasi europeani...
Lazir Siineanu a abandonat studiile sale de folklor romdnesc,
dedicandu-se
- cu cat succes, o stie astezi toati lumea
*
dialectologiei
franceze si lingvisticii generale. Doctorul Gaster nu si.a pdrdsit insA
niciodati cercetdrile incepute in tinerege. Este adevdrit cd s.a preocupar
mai mult de sectele iudaice gi de literaturile apocrife. A editat qi a tladus
texte ebraice.
in cele trei mari volume de Texrc anJ Studies
\l9jl\ sr-a adunar
aproape tot ce rdmisese ingropat in vechj reviste de folklor gi lrngvistica.
Un volum intreg e ocupat numai de texte ebraice. Cartea despre Samariteni
(!ondon,
7925), Asatin sau Cartea sanarjteand tlespre tainele lui Moise
(Lonclon,
1927), precum
;i
traducerea maiveche a Ctonicilor luiJerahnzeel
(London,
1899)
- au fdcut din doctorul Gaster o autoritate in tot ce pr.ivesre
literatura ereticd si apocrifd iudaici. Dar iubirea sa pennu inceputurile
scrisului romAnesc si folklorul romanesc
- n.a incetat niciodatd. A
continuat,;i dupd plecarea din rare, si dea seama despre publicatiile
ronAnegti in
,,Kritischer Jahresbericht iiber die Fortschritte der
Romanischen Philologie". in 1901, colaboreazi la Grundrrseul lui Grober
cu o Runtdnisclte Literatur. in 1915 publicd frumoasa carte: Roumanian
Binl and Beast,,grozes (London).
in sfArgir, zilele acestea apare in colectia
ingrijite de profesorul Cartojan gi editatd de
,,Scrisul Romdnesc',
- o
culegere din scrierile lui Anton Pann.
imi aduc aminte de un articol scris de mult de dr Em- Bucuta, in care
povestea o viziti la Dr. Gaster, la Londra. Trecuserd numai cAgiva ani de la
rizboi. Domnul Bucuta admita bogata colectie de manuscrise qi cirgi vechi
romenegti; se gdndea, cu melancolie, cd ochii obosi;i ai bdtrAnului savant
nu se vor mai opri asupra rdndurilor migilos qi evlavios scrise cu sute de
ani in urme; se intreba daci aceastd comoard se va intoarce candva in tari,
gi dacd doctorul Gaster va putea vreodate uita jignirea
de acum cinzeci de
ani... Iatd ci astdzi colectia de manuscrise gi tipirituri vechi se intoarce in
1arn. $i
doctorul Gaster a uitatjignirea, cdci si-a inchinat o parte din ultimele
sale puteri editdrii unui clasic romdn: Anton Pann. Evenimentul e prea
imporrant, ca se nu fie subliniat si comentar.
Mai rdmAn insd o sumd de lucruri de fdcut.
$i
pentru mAngdierea
doctorului Gaster, si pentu folosul nostru. Am putea cunoaqte de la Dr.
Gaster foarte multe aminunte care privesc deaproape generaria
Ir.rdependentei. Numai el ne-ar putea spune lucruri interesante despre un
Oclobescu, un Hasdeu
9i
poate cl.riar Mihail Emir.rescu. La vArsta patriarl-Lald.
pe care o poartl atdt de glorios
- opt zeci de ani
-
poate ar fi greu penftu
doctorul Gaster sd mai vind pdnd la noi. Dar ar trebui delegat un tdnir
146
t47
istef de la, Lgalia noastrd de la Londra, sd adunede la el toate ir.rft.:rmatiile
despre generaqia lhdependenlei.
imi ingedui o indiscrcqie . imi ingidui si citez dint o scrisoare a lui
M. Gaster, trirnisd de la Londra in 12 mai 1936, cdteva ra11duri.
,,Mi se
pare ca era ceva firesc ca biblioteca mea sd se intoarci in tari printr-un
nepot al meu. 9a potrivit foarte bine.
$i
acuma, si le fie norocul acolo
unde suntl".-.
Iin
Vo-rr,21 iunie 1936, nr.442, p.9)
,,sA\ENTTI ODATA iN unneuuREs..."
Gtreorghe Chindrig, plugar romdn din com. Ieud, in Maramures, nu
este un necunosctit. TAr.rdrul acesta indrdgostir pdnd la patimi de cartea
romaneasci, a avut, in felul lui, o bogate coresponden$ cu rnai mulgi
scriitori din Bucure;ti. Plugar sdrac, cAnd nu.fi mai putea cumpdra o carte
noud, o cerea cuviincios autorului. Astfel gi.a cheltuit toati munca: pe
cirf. Din pricir.ra lecturilor de noapte qi din pricina
sirdciei, s.a imbolnivit
greu. Dupd ce
9i-a
vAndut pdmdntul din sat, s.a retras la munte: bolnav.
Nu nai are astizi decdt cirtile, care i-au mdcinat tinerelea.
pe
ele nu le,a
vdndut. Nici micar o singuri carte.
Despre Gheorghe ChindriE
,,intelectualul" au scris, dacd mi.aduc bihe
aminte, d. Eugen Lovinescu si d. Adrian Maniu. Nu qtiu insd daca toti
corespondengii sii din capitald au aflat ceva, prin scrisorile cdrtdiartlltit
din Ieud, despre jalea
Maramuregului.
Plugarul Chindrig, care n-a fdcut niciodatd politicd, se mulgumea si
le scrie despre singuritilile lui, despre tristegea satului, despre dorul lUl
de carte gi de duh romAnesc. Sfios qi cuviincios, Gheorghe Chlndib hu
aducea vorba, in frumoasele sale scrisori, despre nimic care ar fi piitrit
turbura tihna noastrd, a certura{ilor de la Bucureqti.
S-a ir.rtimplat insi ca boala
ti
serdcia tot mai aspri a plugarirlul
indrigostit de carte, sd topeasci timiditatea. Gheorghe Chindriq acuml
cdncl e pironit in pat din vard, i9i ia inima in dingi gi ne destdinuiegte jalea
mdndrei sale provincii, Maramureg. Articolul meu Pil<tgii orbi, publicat
aici in Vente4 !a clat curajul mdrturisirilor. Nu
;tiu
ce vor crede prietenii
sii dirr marile democratii bucurestene. Eu, ca huligan, md mulgumesc si
transcriu ceteva pagini din lunga si indurerata sa scrisoare.
,,Si
si gti1i, Domuia Voastri, cd in Maramureg romdnii nu mai au nici
un petec de pimant. Pdmantul gi l.au vdndut striinilor care
yau
ficut
148
149
boga!. lr,laramuiegul meu nu va f,i nicibdati.romdnesc.
Nici nu poate fi.
Fiindci, vorba Domniei Vrastre,
pilogii
orbi nu lasi. Acei,,piloti,,sunt in
toate partidele
9i
suut contra noasttd a celor slabi si a celor sdraci, care in
fiecare dimineaqi mAncdm piine de oviz, neagri ca pementul.
Eu nu mai sper in nimic. Si <iaci prin o mlnune Dumnezeiascf, se va
intAmpla si mi vindec
- vd asigur ci nu voi face politice niciodata. Si
venigi oclatd in MaramureE. Sd vedegi jalea
ce este. Cred cd ati pldrrge, asa
cum ati scris in articolul
,,Piloqii orbi", a doua oard. Eu, credeli-mi, ca aq
vrea si mor gi maine, ca si nu vddjalea si necazuldin judetul
meu instriinat.
Maramuregul qi toate
!inuturiie
nu vor fi desrobite niciodatd. Eu asa cred.
... Acuma iardsi sunt alegeri. Eu vd rog si mi eredef ci in judegul
meu
poporul
nu va vota dupd congtiinfe, rra vota cu acei care vor da mai multi
piine de grdu
;i
guicd, cdci aga a votat totdeauna. La noi voturile se cu mpar.d cu
bani de cdtre cinewea. Oamenii siracl nu gtiu ce fac. Ei nu cred in bine, sunr
sigur, cdci pentru ei niciodati nu ra fi bine. Dupd cum cred
9i
eu. Mafritatea
voturilor vor avea Liberalii gi Nagonalfdrdnigtii,
cici ei au banii... "
Ce se mai poate adiuga acestor rdnduril Ce rnai poti
scrieJ
pe
cine
mai pot atinge biestemele noasrrel! Aproape .d n, *ri ,r. n,.i ur.., r.n,
revolta. Din toate colturile ne ajung aceleasi gemete, acelagi zvon al mo4ii.
Niciodati n-a fost neamul nosrru romAnesc atet de aproape de pieire.
Nicioditn incongtien{ii gi trddetorii, orbii
!i
imbecilii, ,.,-ru fo.,
"ra,
d.
stip6ni pe frenele idrii.
Ce curte martiali va putea judeca
atatea mii de rrAddrori si cere
pdduri vor rrebui ptefdcute in spdnzuidtori, pelitru toti nemernicii si
imbecilii acestor douizeci de ani de,,politici romdneascd?,'...
Nu avem decdt o singurl nidejde gi cea din urmi; cd mAntuirea
neamului e aproape. Ti'ebuie sd fie foarte aproape de noi.
prea
am atins un
nirel de totald descompunere
morald si de haos civil. Si, asta o gtim de la
Tirdor Madimirescu,
cu catciderea a atins adincimi mai primejdioase pentru
neam
- cu atet inaltarea neamului va fi mai mireafd gi mai uluitoare...,,
Gheorghe Chindris, nu pierde nidejdeal Asteaptdl
'
lin Vremea, an X, 5 clecembrie 1937, nt. 516, p.2.1
MOARTEA
DOCTORULUI
GASTER
Cu Dr. Gaster, lnort in primdvara aceasta' cdnd aiunsese la mijlocul
celuide.al83leaandeviagi,sestingeunuldintreceinrailnv5lagioameni
ai veacului nostru Ficea parte din clasa aceea de savanli' astezi atit de
restrdnsi, care nu'qi ingridesc curiozitatea la ceteva sectoare ale gtiintei pe
careocultive.Eraunenciclopedistinsensulconcretalcwintului'intocmai
.a s-i c.lalalt fiu adoptiv al culturii anglo-saxone, Dr' B' Lanzer' morr;i el
cu pugini ani in urmi, la Chicago' Pulini invalali vor mai putea cdmpurile
r"*.0.."r.
le'a desgelenit
9i
fructificat Dr' Gaster in 60 de ani de
,.r.intr.r,,pte activitate qtiintifice specia aceasta de enciclopedi$ti'istoiici
,. u^.ting., cu timpul. Gaster a avut norocul si'9i inceape studiile ihtf'd
epocd in Jare filologia gi istoria atinseserd apogeul
9i
multe din disciplinele
"u*ili^r"
-
.".., arJri, i.,ghit ele singure o viagd de om - nu'gi chpitaseid
inca autonomia'
rnetur
Niscut intr'o familie cu buni-stare 9i
tradigie certurereascAt te
Gaster a invdgat de timpuriu' in afard de limbile ftanceze
Fi
getrndnet
J.,r,..,* de li.rrba.br"ica. De altfel, printre dascilii lui de ebraici a fost
9i
faimosul cSlitor evreu
Joseph
Halry, stabilit provizoiiri in Bucurgiii
dupd cildtoria pe care o ficuse in Abisinia
(M' Schwartz ftld' A biogaphi'
,ri ,k"rch of Dr. Gasmb early years, in
,,Gaster
Anniversary
Volunie"
London, 1936, p.i sq). Termindndu'9i
studiile la Liceul Matei Basarab'
Gaster pleacd, indati dupi bacalaureat, la Breslau' unde funcgiona un
celebru seminar rabinic. Acolo lucieazi sub conducerea cdtorva renunriqi
savanli, printre care trebuie mentiona(i Graetz' Zuckermann 9i Joel' si
cawa timp secon.ieazi
pe Zuckermann in Biblioteca Seminarului' ln acelagi
timp, urmeazl cursurile lui Groeber, faimosul romanist' la Universitatc'
Totia Breslau, in anii studenliei sale, a inceput se cunoasca
9i
si se pasioneze
150
l5'l
de fblklor, pornind ,.ie ia literatura orala qi populari ebraica,
9i
descoperind
treptat comorile populare romanegti, si apoi ale popearelor slave
li
ronanice. in 1877, la 25 de ani, r:btine doctoratul in {ilosofie la Breslar,r
r:u o tezi privind o problemi filologici. ZLtr Runtdnische Lautgescltichrc.
Die Cutturale 7?rnri'(publicati in Zeirscltrift {iir Rctntanische Philologie,
1879, pp.355 - 388). Despre importanta acestei lucriri a lui Gaster, a scris
recent d. prof. Cartojan in articolul siu Dr. M. Gasterb activity in rhe
Ficld of Romanian Language, Lirerature and Folklore
(,,Gaster
Anniver.
sary Volume", pp.15 - 20), citdnd cAteva opinii competente ale specialigtikrr
timpului. Gaster gi,a dea,oltat ideea fundamentali din teza de doctorat in
studil.l Srratitticarea elencntului latin ht linba rondnd,publicat in revrsta
lui Tocilescu
(Revisra pentru istorie, arlteologie gi filologie, 1883, pp. 17
.
.rZ,345
.356).
Tanarul savant ipi continua apoi studiile sale ebraice la
Breslau, obginAnd in 1881 diploma rabinicd
,,magna
cum laude".
Studiile acestea clin Grmania orienteazd inheaga activitate viitoare a
lui Gaster, Savantul poliglot
9i
polihistor va cerceta in lunga si laborioasa
sa viaqi domenii variate, dar liniile de orientare sunt bine fundamentate
cle pe acum. Dr, Gaster va rimane un romanist, un folklorist gi un
semitolog. Asta, in ceea ce priveqte activitatea sa gtiintifici. Dar, Dr. Gaster
nu a fost numai un cdrturar. inci din primii ani ai tineregii sale s,!a cdlit o
puternici qi limpede conijtiinld nalionale. A simlit
9i
a treitin conformitate
cu destinul poporulul sdu, Iudaeo fidei si ngLlaris, remarc6, incizia lui Bruno
Schindler din fruntea volumului omagial. intr-adevir, ca si colegul siu
intru cdrturarie, ilustrul orientalist Sylvain Levy, profesorul de la Colldge
de France, Dr. Gaster n-a uitat niciodati cd e evreu. Sylvain Lrry si-a
inchinat viaga studiilor indiene, tibetane gi chineze, dar a pistrat perma.
nent legdtura vie cu poporul siu gi a fost ales spre sfdr;itulvielii pregedintele
Alianqei Israelite. in aceastir caiitate, eruditul
9i
umanistul Sylvain Ldrry a
slujit cauza conagionalilor sii clin toate
ldrile,
cu o eneryie gi un devotanlent
care poate sluji de exemplu oricdmi cirturar constient de destinul neamului
sdu. Dr. Gaster gi prin pregttirea
itiintificd,
si prin funclia sa sacerdotald
- era haham al comunititii evreiesti de rit spaniol din Londra - a fost un
mare animator al nddejdilor nationale ale tuturot evreilot. in timpul
Congresului cle la Berlin, a depus sforgdri uriate pentru soarta poporului
siu
(cl Corespondenla publicatd ln
,,Gaster
Anniversary Volume", pp.
545
- 548). Dar inci de la vdrsta de 16 ani, tdnirul savant avea conqtiinla
limpede a misiunii poporului sdu gi a funcfiei unificatoare a limbii ebraice
intr-o cuvdntare
linutt
eu prilejul matriculagiei sale gi publicati in Ha'
shahar
(1873)
spune, ,,Die
Nationalitet und die Sprache des Landes, in
dem wir leben, riumen wir ihre Rechte ein, ohne gleichzeitig unsere
Nationalitet als
Juden,
als Volk Gottes, aufzugeben... Die hebraische
Sprache,.. ist das einzige band, welsche alle lsraeliten in ihrer polyglotten
Nationaiitet auf der ganzen Erde verbindet und in ihnen eine zweite
Nationalitit... nehrt und belebt"
(Oaster Annivenary Volumq p. XV' nota
1).
lqa a simlit Gaster de copil,
9i
aga a treit pane la vdrsta venerabili a
patriarhului: ca un eweu conformist, ca un rabin, ca un sionist. Cdci,
alituri de Herzl, Gaster a
jucat rolul cel mai important in sionism,
9i
cuva.ntarea sa la al ll-lea Congres - cand a fost purtat pe umeri prin toati
sala -
a rEmas memorabild in istoria nagionalismului erteiesc. Dr. Gaster
a luat parte activi la fondarea celor dintdi colonii eweiefti in Palestina,
Qi
pentru poporul siu a luptat darz, pdnd ce
9i.a
dat ultima suflare. Este
emofionantd lectura ,,Prefeqei"
la volumul siu omagial, pe care o scrie tot
un cirturar de seamd -
sinologul Bruno Schindler - certurar, dar in acelagi
timp un nalionalist de o admirabild intransigenle.
Cum spuneam, anii de pregitire de la Breslau au fost ani decisivi. in
periodicile savante striine, ca gi in cele romdnegti, Dr. Gaster incepe de
atunci copioasa lui colaborare. Una din primele tiperituri ale sale in
Rominia a fost tratatul talmudtc Mishna.Abori
(BucureEti, 1881)' prin
care eruditul semitolog inaugureazd seria de edi$i qi traduceri de texte
ebraice. Sd notim, in aceasti rubticd, volumele principale: The Chtonocles'
ofJerakneecl
(London, 192?), The Exempla ofthe Rabbis
(Letpzie, 1924)'
The Asatir
(London, 1927), The Tirtled Bible
(London, 1929), Ma'aseh
Bc'ol
(Philadelphia, 1934) etc. in strAnsi legEturi cu aceasti activitate de
152
153
editor gi traducitor de texte semite, trebuie notate lucrdrile de vulgarizare
ale lui Gasterf The Kerubah (London,
1924), The Spread ofJudaism
rhrough rhe ages (New-York,
1926), The Story ctf Chanucai (Londor.r,
1928\, The Story o(Passoverll,r:ndun, l9Z9), The Srory ofshavaorh(Lon,
don, 1930), The SmryolPurim (London,
l9]rOl, The Story ot'rhe Higlt
Festivals and the Feasts of Tabernacles (London,
1931). Am nen[ionar
numai o parte din vt'lumele
!i
hroQurile lur Casrer in legiturd cu eweirarea,
lasdn({ la o parre ner)umirarele studii, conferinfe
$i
articole risipite in
toate revistele savanre sau iudaice, ldsdnd la o parte textele minore (al
treilea volum din .9ru<1r'es anrl lextr cuprinde exclusiv texte inedite ebraice)
qi nementiondnd cele cinci mari volume de rirual, publicate
la Londra
intre anii 5661 - 5666 (l9Ol .
1909), cuprinzdnd toate oficiile qi rugiciunile
pe care Gaster, ca mare preot, le cunoaste in toatd intinderea gi addncimea
lor.
Am stiruit ceva mai mult asupra acesror aspecte ale activitdtii lui
Gaster, pentru cd ele sunt mai,putin cunoscute la noi
_
degi ele nu sunt
ignorate in Occiden!, unde numele doctorului Gaster nu e ilustru numar
ca savant, ci mai ales ca luminitor al credinqei izraelite
Ei
mentor al
nalionalismului iudaic. Dr. Gaster a fost.un om profund onest qi sincer
in tot ce a fecut. Pentru el, istoria poporului
eweiesc nu eta numai un
subiect, de studiu, cum este pentru
unii clintre coreligionarii sdi. Cinstit
sufleteste, nu i.a fost ruqine de poporul lui,
9i
nici n-a cochetat cu credintele
sribunilor sii, rationalizandu.le gi imbldnzindu.le. in religie, Dr. Gaster
n-a.fost,,un modernist". A crezut in spiritul, dar gi in litera Legii.
N-a fost un rabin de nevoie. A arut voca(ia sacerdotald
,i
nalionaliste.
Atat de mult l.a preocupat
unitatea neamului
;i
religiei lui Izrael incdt s.a
silit si aduci la aceeagi unitate gi pe
,,eretici".
poate
ci in aceastd iuhire a
lui Caster pentru toate senrinpiile lui lzrael,
9i
in aceastd dorinld secretl a
lui de a vedea
,,unificatd" spiritualitatea iudaici, trebuie ceutatd explicalia
interesului siu atet de viu pentru Samariteni, cea mai veclre secta iudaici
in existenti. Dr- Gaster a contribuit ca nimeni altrrl la descifrarea misterului
care inconjura, pAnd la el, istoriir acestei secre. Cel dindi studiu impor-
tantal siu, A Santaritean Scroll ofrhe Hebreu Pentarcuch,a fosr publicat
in
,,Proceedungs of tl,e Society of Biblical Archeology"
(1900, pp. 240 -
2691. io 1917 apar mai multe articole despre filacteriile samaritene
(republicate io Saulies ancl Ti:rrc, vol. l, pp. 387
.
461), iar in 1925 igi
tipirqte cele trei Schweich f.ectures: The Samaritans, Their Historlt,
Doctrines an<J Literarrre (Oxford,
University Press). Este cea clintdisintezd
profunde asupra acestei misterioase secte iudaice, pe care Dr. Gaster o
cunoagte in cele mai mici aminunte, si pentru explicarea cireia bitrdnul
savant a cheltuit 30 de ani din viald. De altfel, doi ani mai tdrziu, publicd
traducerea cdrgii ,4 satir(The Samaritean Book ofthe
,,Sacrets
o{Moses",
London, 1927), iar in 1932 apare cel dinlai tom din .tar?a ritean Eschatology
(London), inchinat studiului legii orale samaritene gi traditiilor arhaice.
Din iubirea profunde a lui Gaster penrru istoria
$i
tradiliile poporului
sdu, izvoregte pasiunea sa certurareascd pentru literaturile populare semite,
pentru acele te<te apocrife gi legende eretice care eau pistrat mii de ani,
nealterate, in comunitatea samariteane, bundoari, sau s-au transmis in
lumea intreagi prin textele apocrife gi literaturile populare. Cdnd a inceput
sd cerceteze literatura populari romdneasci, Dr, Gaster a fost atras.in
specialcdne legendele biblice gi apocrifele Vechiului Testament. Dar, firegte,
savantul;i poliglotul a descoperit un camp mult mai vast, lnda6 ce a
inceput si lucreze ln acest domeniu al literaturii populare. Din izvor in
izvor qi din variantd in variantd, Dr. Gaster a fost silit sd petrunde pane in
literaturile indiene, unde a descoperit uneori obirgia anumitor legende
hagiografice creqtine
(d.
ex. Nigrodha-miga
Jataka
and the life of St.
Eusrachius Placidus,1894, republicat in Studies and Texr,ll, pp. 1065 -
10?0). Curiozitatea lui pentru tradiga orale a tuturor popoarelor era
nemirginitd. A fost atras gi de misterul care acopere istoria
liganilor,
gi a
contribuit cu studii importante la/o. rnal ofthe Gipsy Lore Society. Dupd
exilul siu la Londra, unde gi.a petrecut cea mai lungd parte a vielii sale' a
continuat se se intereseze de folklorul
9i
literatura populari romdneasci.
in 1900 apare Geschichre der runtdnischen Literattir, in 1915 Rumanian
t54 155
Bird anJ Beast Stories, iar in 1936, editia lui Anton Pann, Pr.,uestea Vorbii,
ldsend la o parte stucliile gi articolele mai mirunte.
Dr. Gaster a fost, de la inceputul carierei sale gtiintifice, pasionat de
rexre. Acest savant a mers intotdeauna la izvoare, chiar cAnd o ase[lenea
nuncd implicd eforturi considerabile. De aceea, o bunl parte din producgia
sa
Etiintifici
si lircrare consti in ediarea gi traducerea de texte. Dupi cum
remarcd pe buni dreptate in prefaF prirnului volum din culegerea sa S-rud-
ies and texts in folklora ntagic, nedieval rontance, hebrew apoc-rypha
and samaritean archeology (3 vol., London, 1925
.
1928), textele iqi
pistreaze permanent valoarea, oricare ar fi soarta ipotezelor construite
asuprl.le. Dar, in aceasti pasiune pentru texte, se poate descifra mai mult
dec6t nevoia omului de gtiingi de a-gi cunoagte izvoarele. Dr. Gaster gisea
in lectura neodihnite a acestor te(te populare, putinga de comuniune cu
sufletul celor mulgi qi al celor umili, calea cdtre inima neamului siu si
citre a celorlalte neamuri. Cici asemenea oricerui mare patriot, savantul
acesta ajunsese sA iubeascd foarte multe neamuri, tocmai pentru ce invefase
de tdndr si-gi iubeascd neamul sdu. N.a fost un cosmopolit, degi a fosr un
om universal-
lin Revisra Funday'ilor Regale, mai 1939, nr. 5, pp. 395
.3991
'
ln text ebrer?are - n.ed.
CUPRINS
NOTAASUPRA EDIT]EI
CUVANT INAINTE
ARTICOLE ,,LEGIONARE"
lon Moga gi Vasile Marin ................... 36
Meditalie asupra arderii catedralelor .....'............ 39
Comentarii la un
jurdmAnt
De unde incepe misiunea RomAnieiJ
Revolu$e crettini .........
44
...........50
Pilo;ii orbi
Mitul Generalului
ANCHETELE BI.INEI VESTIRI
,,De
ce cred in biruinga Mi$cirii l-egionare?"
lFnre titlu1..........
Strigoii....................
Noua aristocraf ie legionari
Libertate gi crealie in literatura legionari
Provincia gi legionarismul
AXTETEXTE
,,Bluze
Albastre"
Crealie etnici gi gAndire politici .................,.......
Rasism gi cinematografie ....
A nu mai fi roman.........
O convertire la romAnism
Contra dreptei gi contra stangii....
Iudaism si antisemitism ..........,
Cres,tinitatea fagi de iudaism
Criza romdnismului?... ..................
........................ 57
..... 60
67
69
70
72
75
78
110
117
L)t
Rasi
9i
religie
,,Intelectualii
e fascis.til"
Elogiu Transilvaniei
Rominismul
9i
complexele de inferioritate
"""'
lZ7
Roumain, Rumenian, Rumiine, Rumeno...
Restaurarea demnitilii romines,ti
Mai multe feluri de nafionaligti...
141
Doctorul Gaster
....-...---...... 144
,,Si
venili odati in Maramureg..."
Moartea Doctorului Gaster
tzo
tzz
t24
Bibliotecg,,ASiRA
*stBtu
-
158
i
:
I