1

STUDIUL LENTILELOR; DEFECTE DE VEDERE SI

CORECTAREA LOR


Lentilele

n optic, lentila este o pies realizat dintr-un material transparent (sticl, material plastic, etc.),
cu dou suprafee opuse n general curbe, folosit singur sau mpreun cu alte piese similare
pentru a concentra sau diverge lumina i a forma imagini ale obiectelor. Lentilele se bazeaz pe
fenomenul de refracie a luminii, adic schimbarea direciei de propagare a acesteia la trecerea
dintr-un mediu transparent n altul.
n limba romn cuvntul lentil provine din francez, unde lentille nsemna iniial linte (o
plant ale crei semine au o form plat uor bombat), iar apoi a fost folosit i pentru a
desemna piesa optic avnd aproximativ aceeai form.
Lentilele, ntr-o form sau alta, snt produse i folosite de om de cteva mii de ani, dar prima
meniune o gsim n Grecia Antic, n comedia Nephelai (Norii) a poetului Aristofan, care
vorbete despre o lentil convergent folosit la a da foc unui obiect concentrnd razele soarelui
pe acesta. Pliniu cel Btrn (23-79) scrie c mpratul roman Nero folosea o bucat de smarald cu
suprafeele concave pentru a urmri luptele de gladiatori, probabil pentru c suferea
de miopie. Matematicianul persan Alhazen (965-1038) a scris primul tratat semnificativ de
optic, n care discut despre rolul cristalinului ochiului n formarea imaginilor pe retin.
Lentilele au nceput s se rspndeasc abia dup inventarea ochelarilor, probabil n Italia, la
sfritul secolului al XIII-lea.
TIPURI DE LENTILE
Lentilele se pot clasifica dup modul n care acioneaz asupra razelor de lumin n
lentile convergente, care transform un fascicul paralel ntr-unul convergent;
lentile divergente, care transform un fascicul paralel ntr-unul divergent.

Dup forma lor, lentilele sunt:
plan-convexe - bombate spre exterior ntr-o parte, i plane pe cealalt parte;
biconvexe - bombate spre exterior pe ambele pri;
2

meniscuri convergente - bombate spre exterior ntr-o parte, i spre interior pe cealalt
parte;
meniscuri divergente - bombate spre exterior ntr-o parte, i spre interior pe cealalt
parte, diferena fiind c forma suprafaei bombate este aceeai n ambele pri;
plan-concave - bombate spre interior ntr-o parte, i plane pe cealalt parte;
biconcave - bombate spre interior pe ambele pri.
Cele mai multe lentile au suprafeele sferice pentru c aceast form se realizeaz cel mai uor,
dar pentru anumite aplicaii snt necesare suprafee asferice, de exemplu hiperbolice.
Pentru obinerea unor imagini de bun calitate adesea lentilele se folosesc n combinaii atent
calculate, numite lentile compuse.
Acestea se folosesc la obiectivele aparatelor fotografice i la alte instrumente optice
camicroscopul, telescopul, luneta, etc.
ELEMENTELE UNEI LENTILE
O lentil simpl se compune dintr-un material transparent mrginit de dou suprafee lefuite, n
general sferice. Forma lentilei i caracteristicile materialului determin proprietile optice ale
acesteia:
Axa optic este axa de simetrie a lentilei, care trece prin centrele de curbur ale
suprafeelor ei. Cnd una dintre suprafee este plan, axa optic este acea perpendicular pe
suprafaa plan care trece prin centrul de curbur al celeilalte suprafee.
Focarele lentilei snt acele puncte n care se concentreaz (sau din care diverg) razele de
lumin care vin ntr-un fascicul paralel orientat dup axa optic.
MRIMI CARACTERISTICE
Distana focal este distana dintre lentil i focar.
Puterea optic este inversul distanei focale exprimate n metri. Unitatea de msur a
puterii optice este dioptria, egal cu m
1
. Lentilele convergente au puterea optic pozitiv, iar
cele divergente negativ.
Razele de curbur
ABERAII OPTICE
Lentilele sferice simple prezint o serie de defecte care mpiedic folosirea lor ca atare n cele
mai multe aplicaii. Pentru corectarea lor se folosesc fie lentile asferice, fie, cel mai adesea,
lentile compuse al cror calcul este n general extrem de complex.
Aberaia sferic
Forma sferic a lentilelor, dei simplu de realizat practic, nu este forma ideal care s asigure
refracia precis a luminii. n special razele de lumin care intr n lentil la marginea acesteia
sufer o refracie mai mare dect este nevoie, ceea ce duce la o focalizare defectuoas i la
formarea unor imagini cu att mai neclare cu ct lentila are un diametru mai mare.
Coma
Aceast aberaie apare chiar la o lentil simpl asferic, deci calculat s focalizeze exact un
fascicul paralel venind pe direcia axei optice a lentilei. Atunci cnd fasciculul paralel de lumin
face un unghi nenul cu axa lentilei imaginea obinut nu mai este un punct luminos, ci o pat de
lumin de forma unei comete. Efectul este cu att mai puternic cu ct unghiul cu axa optic este
mai mare.
3

Aberaia cromatic
Materialul transparent al lentilei (sticl, materiale plastice, lichide, etc.) nu refract lumina de
toate culorile n acelai fel. Fenomenul se numete dispersie i nseamn dependenaindicelui de
refracie de lungimea de und; el se manifest n cazul lentilelor prin formarea de imagini la
distane diferite i de mrimi diferite n funcie de culoare. Imaginile obinute cu o astfel de
lentil vor prezenta irizri colorate ale prilor din imagine care ar trebui s prezinte o trecere
brusc de la o zon luminoas la una ntunecat.
Distorsiuni
Adesea, un obiect cu muchii drepte va da prin lentil o imagine n care aceste muchii snt
curbate, fie toate spre axa optic, fie toate spre marginea cadrului. Acest fenomen se datoreaz
faptului c relaia dintre unghiul de intrare n lentil (unghiul dintre raza venit de la un punct i
axa optic) i unghiul de ieire (dintre axa optic i imaginea punctului respectiv) nu este liniar.
n funcie de sensul abaterii de la neliniaritate, imaginea unui dreptunghi va deveni fie n form
de butoia fie de perni.
Curbura cmpului
Imaginea unui obiect plan aezat perpendicular pe axa optic este n mod ideal tot plan. n
realitate, lentilele simple dau o imagine curbat, astfel nct surprinderea acestei imagini pe un
sensor plan film fotografic (pelicula cinematografic, sensor CCD, etc.) sufer de o neclaritate
din ce n ce mai pronunat spre marginea cadrului.
Astigmatism
n mod ideal imaginea unui punct luminos trebuie s fie tot un punct. n practic, lentilele reale
(inclusiv lentila ochiului, cristalinul) nu au o form perfect, i deci imaginea unui punct este o
pat luminoas cu att mai mare cu ct efectul e mai puternic. Astigmatismul ochiului se poate
corecta folosind lentile cilindrice.

Defecte de vedere


Cataracta
Cataracta este o afectiune oculara care consta in opacifierea progresiva a cristalinului, blocand
trecerea fascicului luminos catre retina. Cataracta se manifesta prin scaderea progresiva a
acuitatii vizuale, disconfort la lumina puternica, vedere neclara si contururi duble.
Anumiti factori predispun la aparitia bolii si anume:

4

- varsta inaintata, imbatranirea
- expunerea excesiva la raze ultraviolete naturale sau artificiale
- diabetul zaharat, in special diabetul decompensat
- alte boli oftalmologice
- tratamentul cronic cu corticosteroizi
- expunerea frecventa sau tratamentul cu raze X
- factori genetici
- vitrectomia (indepartarea lichidului din interiorul globului ocular)
- leziunile oculare, o cauza mai rara de cataracta, intalnita mai ales in randul copiilor

In cele mai multe cazuri cataracta cauzeaza anumite tulburari vizuale, dintre care amintim:
- vedere incetosata, greoaie si neclara
- sensibilitatea la lumina naturala sau artificiala.
- necesitatea schimbarii relativ frecventa a lentilelor de la ochelari
- vedere dubla
- dificultati in desfasurarea activitatilor zilnice, datorate tulburarilor vizuale

Este important ca parintii sa observe diferitele tulburari vizuale la copii pentru identificarea
precoce a cataractei juvenile sau a altei patologii oftalmologice.
Interventia chirurgicala este singura metoda folosita in mod curent pentru a trata simptomele
cauzate de cataracta. Aceasta consta in indepartarea cristalinului (lentila naturala a globului
ocular), deteriorat de cataracta.




Miopia

Miopia reprezinta situatia in care imaginea se formeaza inaintea retinei, fie din cauza faptului ca
globul ocular este alungit, fie pentru ca razele de curbura ale corneei sunt prea mici, facand ca
indicele de refractie sa fie crescut. Desi se caracterizeaza printr-un plus de dioptrii, miopia se
noteaza cu semnul "".
5

Persoanele care sufera de aceasta afectiune pot prezenta dificultati in a distinge obiectele aflate la
distanta. Vederea incetosata poate fi insotita de dureri de cap si, unori, de ameteli. De asemenea,
pacientul se poate incrunta sau poate privi cu ochii intredeschisi pentru a vedea clar la distanta.
Evolutia miopiilor in general este lenta. Unele forme se opresc din evolutie la o anumita valoare
in timp ce altele progreseaza pana la dioptrii foarte mari. Desi miopia nu poate fi vindecata,
purtarea ochelarilor sau a lentilelor de contact poate reda, prin compensare, vederea normala sau
aproape normala, in functie de gravitatea afectiunii.


Hipermetropia

Hipermetropia apare atunci cand razele luminoase ce patrund in ochi se focalizeaza in spatele
retinei, desi in mod normal ele trebuie sa se focalizeze pe retina. Hipermetropia este cauzata de
lungimea mica a globului ocular sau de curbura mica a corneei. Persoanele care sufera de
hipermetropie au probleme in a focaliza atat imaginile apropiate, cat si pe cele aflate la distanta.
Desi se caracterizeaza printr-un minus de dioptrii, hipermetropia se noteaza cu semnul "+".
Principalul simptom care apare in cazul hipermetropiei este vederea neclara, mai ales in cazul
obiectelor aflate in apropiere. De asemenea, pot aparea frecvent dureri de cap, durere oculara,
dificultate in a mentine randul la citit sau tendinta de a citi acelasi rand de mai multe ori.
In cazul hipermetropiei, compensarea vederii se face cu ajutorul ochelarilor sau al lentilelor de
contact. Folosirea ochelarilor va compensa viciul de refractive si va atenua simptomele.


Astigmatism

6

Reprezint o anormalitate a sfericitatii corneei. In cazul acestei afectiuni, corneea nu are aceeasi
raza de curbura pe toata suprafata sa. Asta inseamna ca lumina nu se va focaliza in acelasi punct,
ci in puncte diferite. Nu exista simptome specifice astigamtismului. In general, pacientii acuza
dureri de cap, vedere neclara, oboseala oculara si acuitate vizuala scazuta in special pentru
obiectele apropiate. Dupa cum am spus, aceste simptome sunt nespecifice si nu sugereaza
imediat un astigmatism, de aceea pacientii sunt sfatuiti sa mearga la consultatie in vederea
stabilirii unui diagnostic concret. Astigmatismul poate fi compensat cu ajutorul ochelarilor sau al
lentilelor de contact. Ochelarii prescrisi in cazul acestei afectiuni au lentile cilindrice, menite sa
compenseze forma corneei si sunt utilizati atat pentru vederea la distanta, cat si pentru vederea la
aproape. Astigmatismul poate fi corectat si prin interventie chirurgicala cu laser, care presupune
remodelarea corneei. Se considera ca acest tip de tratament poate sa corecteze efectiv cauza de
aparitie a acestui viciu de refractie.


Presbiopia

Aceasta afectiune apare n jurul varstei de 40 de ani, fiind legata de scaderea elasticitatii
cristalinului. Presbiopia ingreuneaza activitati in zona de aproape, precum cititul, scrisul, lucrul
la calculator. Cu aceasta problema se confrunta fiecare persoana in parte, chiar si cei care n-au
avut niciodata probleme vizuale. Presbiopia se caracterizeaza prin vedere neclara la aproape si
tendinta de a indeparta lucrurile pentru a putea obtine o imagine cat mai clara. Totodata apare
oboseala la citit, dureri de cap sau somnolenta. Pentru compensarea presbiopiei se recomanda
ochelari, purtati numai pentru vederea de aproape.