Antiaritmicele

Utilizate in suprimarea aritmiilor si prevenirea recurentei acestora

Exista o multitudine de ag. antiaritmici, alegerea lor bazandu-se pe proprietatile lor electrofiziologice, dar si
pe actiunile lor secundare
Actiunea lor antiaritmica este modulata deseori de:
o substratul patologic al aritmiilor
o diselectrolitemie
o asocieri medicamentoase
Clasificarea cea mai cunoscuta a antiaritmicelor: clasificarea Vaughan Williams bazata pe actiunile
electrofiziologice ale antiaritmicelor.
CLASA I
I A: Chinidina, Procainamida, Disopiramida
I B: Xilin, Mexiletin, Fenitoin
I C: Propafenona, Flecainida, Encainida, Moricizina
CLASA II
Atenolol, Metoprol, Propranol, Esmolol
CLASA III
Amiodaron, Sotalol, Tosilat de Bretilin, Ibutilide, Dofetilide, Azimilide
CLASA IV
Diltiazem, Verapamil
Alte antiaritmice: Adenozina, Digoxin, Sulfat de Magneziu










Antiaritmicele actioneaza la nivelul:
o NSA
o miocardului A
o jonctiunii AV
o miocardului V
o cailor accesorii
NSA + miocardul A: clasa IA, Flecainida, Propafenona, BB, Amiodarona, Sotalol, Ibutilide, Azimilide,
Verapamil, Diltiazem
Jonctiunea AV: Procainamida, Disopiramida, Flecainamida, Propafenona, BB, Amiodarona, Sotalol,
Verapamil, Diltiazem, Adenozina, Digoxin
Miocardul V: clasa IA, IB, IC, III (Amiodarona, Sotalol) + n mai mica masura, BB
Caile accesorii: Propafenona, Amiodarona, Procainamida, Disopiramida
Chinidina
antiaritmic de clasa IA
dpdv farmacocinetic se leag de proteine plasmatice n proporie de 75%
se metabolizeaz hepatic
se elimina renal
timp de njumtire: ~ 8 h
Indicatii:
o Conversia FiA + profilaxia recidivelor acesteia
o Conversia FlA + profilaxia recidivelor
o tratamentul ExA + ExV
RA:
o Alergice (idiosincrazice) la 1,3 % dintre cazurile grave, la cteva ore dup prima doz; caracteristic: febr,
hTA, rash, purpur
o C-v prin alungirea QT ceea ce favorizeaz torsada vrfurilor n primele 3-4 zile, bradicardie, BSA, BAV; este de
menionat, de asemenea, un efect proaritmic + efectul vagolitic dup prima doz care poate det. FlA cu
conducere 1/1
o Neurologice: diplopie, fotofobie, cinconism manifestat prin acufene cefalee, tulb. vizuale, confuzie
o Auditive: hipoacuzie, fosfene
o Sanguine: purpur trombocitopenic, anemie hemolitic.
RA: potenate de hK.
Dozele de ncrcare utilizate pentru conversia FiA sunt de maximum 1,6 g/zi (8 tb/zi spaiate la 1-2 ore). Prima doz
trebuie administrat cu atenie datorit posibilelor reacii alergice. Nu se mai utilizeaz dect rar ca tratament de
ntreinere (600-800 mg/zi).
Xilina
antiaritmic de clasa IB
acioneaz doar pe etajul V
nu modific QT
efect inotrop (-) si proaritmogen slab
rapid metabolizat n ficat n comparaie cu alte medicamente
dup adm. i.v. nivelul plasmatic terapeutic este atins n 2-5
Indicaii:
o tratamentul ExV clasa III-V Lown
o TV
o FiV, n special cea de cauz ischemic
Se administreaz doar i.v., bolus 1-1,5mg/kgc, apoi PIV 2-4mg/minut
RA:
o fenomene neurologice ca dezorientare, confuzie, agitaie, halucinaii, convulsii
o disritmii n boala de nod sinusal i BAV de grad nalt, mai ales la cei cu insuficien hepatic, doza
trebuind s fie redus cu 50%.
Mexiletin
antiaritmic de clasa IB
analog structural al Lidocainei
este absorbit digestiv, atingnd concentraia plasmatic maxim la 2-4 ore
timp de njumtire: 7-9 ore
se metabolizeaz hepatic
se elimin renal
Indicaii:
o ExV
o TV
Dozele recomandate sunt:
1) oral: 600-800mg/zi, dup o ncrcare prealabil cu o prim doz de 400 mg
2) i.v.: 100-250 mg n 4-10 minute continuat cu o perfuzie de 0,5- mg/minut.
CI:
o hTA
o boala de nod sinusal sau binodal
o insuficiena hepatic i renal sever
RA:
o neurologice ca i pentru Xilin
o digestive (grea, icter, hepatit toxic)
o disritmice (agravarea bolii de nod sinusal, a BAV)
o trombocitopenie.
Propafenona
antiaritmic de clasa IC
acioneaz pe etajul A + V
are efect inotrop (-) semnificativ i potenial proaritmogen (ca i Flecainida i Encainida)
aciunea inotrop (-) se exercit i datorit efectului ei betablocant
metabolizat hepatic
eliminat digestiv + renal
Exista subieci care au un deficit genetic al citocromului CYP
2
D
6
care este implicat n metabolizarea
Propafenonei, la acetia drogul putnd avea efecte toxice chiar la doze mici
T 1/2: n medie de 2,5 ore pentru cei cu metabolizare normal; 17,2 ore la metabolizatorii leni
Indicaii:
o conversia i profilaxia FiA i FlA
o profilaxia i tratamentul aritmiilor V (ExV simptomatice)
Dozele pentru conversia FiA: 140 mg i.v. sau 600 mg p.o.; cele de ntreinere: 450-900 mg/zi (150 mg p.o. la 8 ore,
doza putndu-se crete la 300 mg la 8 ore)
ca i Chinidina, pn la dublu concentraia Digoxinului la adm. concomitent
Efectele secundare: ameeala, cefaleea, uscciunea gurii, gustul amar sau metalic, greaa, constipaia, diplopia,
parestezii, bronhospasm, agravarea IC, bradicardia, BAV
efecte proaritmice la cei cu afeciuni cardiace severe
CI:
o IC manifest o astmul bronic BPOC o boala de nod sinusal BAVo bradicardia sinusal sever
o hTA o sarcina
Betablocantele
antiaritmice de clasa II
efect antiaritmic prin blocarea jonciunii, blocarea acunii proaritmice a catecolaminelor, ischemiei,
deprimarea automatismului sinusal sau ectopic dependent de catecolamine, avnd i un efect stabilizator de
membran
Indicaii:
o aritmiile supraventriculare (Ex, tahicardii paroxistice supraventriculare-TPSV)
o controlul frecvenei V n FiA, FlA, hipertiroidieni
o aritmiile V (mai ales cele de cauz ischemic, post IM), dar i la cei cu prolaps de valv Mt i HTA
o sindromul de QT lung
RA:
o bradicardie
o BAV
o bronhospasm
o vasoconstricie periferic
o pot masca hipoglicemia
o pot agrava IC
Dozele uzuale:
o Metoprolol, betablocant selectiv cu adm. de 100-200 mg oral/zi sau 15-10 mg i.v.
o Atenolol, betablocant selectiv cu adm. oral de 100 mg/zi
o Propranolol, betablocant neselectiv cu adm. de 1-5 mg i.v., 80-120 mg/zi p.o., n medie, putndu-se ajunge
la 320-400 mg/zi, funcie de tolerabilitate i efect
o Esmolol, betablocant cardioselectiv, care se adm. doar i.v., avnd efect de scurt durat 10-30 de la
ncetarea adm.
Amiodarona
antiaritmic de clasa III
prelungeste intervalele QT i PR
are efect antianginos prin blocarea receptorilor + coronarieni
Indicaii:
o f. eficient pentru aritmiile SV + V (FiA, FlA, TV, Ex.V clasa IV-V Lown)
Proprietati:
timp de njumtire: pana la 100 zile
se leag de esuturi
se depoziteaz n esutul gras
are o eliminare total n 10 luni de la stoparea tratamentului
nu deprim funcia sistolic a VS, deprim focarele de automatism ectopic (A + V)
absorbia digestiv: lent i variabil
n circulaie, este n cea mai mare parte legat de proteinele plasmatice, realiznd concentraii mari n
miocard i foarte mari n ficat, pulmon i esut gras
metabolizat hepatic
nu se elimin pe cale renal i nu poate fi ndeprtat prin hemodializ
Dozele utilizate oral pentru ncrcare: 7-10 g n 7-10 zile (800-1000 mg/zi timp de 7-10 zile), continundu-se apoi cu
100-400mg/zi, zilnic sau 5 zile/sptmn, doza de ntreinere.
urmrirea tratamentului necesit efectuarea EKG repetate
QT > 0,50 sau alungit cu mai mult de 20% fa de QT iniial conduce la indicaia de a dozei sau de
ntrerupere a tratamentului
adm. i.v. se realizeaz n trei faze pentru primele 24 de ore:
150 mg n 10 minute, apoi ~300 mg n urmtoarele 5-6 ore (1 mg/minut), continund cu 0,5 mg/minut pn la
terminarea primelor 24 de ore.
tratamentul asociat creste concentratia de Digoxin, Clonidin, Procainamid, Disopiramid, Mexiletin,
Propafenon i accentueaz efectul anticoagulant al cumarinicelor
Efectele secundare:
1) cardiace: prelungirea QT (torsad); favorizarea bradicardiei, BSA i BAV, a hTA pn la colaps
2) extracardiace: *distiroidii, hipo- i hipertiroidii, gu;
*oculare, depozite corneene, halouri colorate, dar nu scade acuitatea vizual;
*pulmonare, fibroz;
*cutanate, fotosensibilitate, coloraie cenuie a zonei expuse la soare;
*hepatice, hepatite acute sau subacute
CI:
o bradicardia sinusal sever
o BAV
o distiroidiile
o sarcina
o bolile pulmonare severe
o hepatitele cronice
o ciroza.
Blocantele de Ca
antiaritmic de clasa IV: Verapamil + Diltiazem
principala aciune antiaritmic blocarea NAV, favoriznd conducerea pe cile accesorii
produc, de asemenea, vasodilataie periferic
Indicaii:
o tahicardiile SV prin reintrare
o controlul AV n aritmiile SV fr indicaie de conversie
o aritmiile SV nsoite de AP sau HTA
Efectele secundare:
1) cardiace: efect inotrop (-), AV, producerea de BAV
2) extracardiace: cefalee, flush, vertij, edeme gambiere
CI:
o BAV
o bradicardiile sinusale severe
o IC manifest (clasa III-IV NYHA)
Doze:
o Verapamil 5-10 mg i.v. i 120-360 mg/zi oral
o Diltiazem 0,25 mg/kgc sau 20 mg i.v. n 2 i 180-360 mg/zi oral.
Adenozina (Fosfobion)
o subst hiperpolarizant, blocant puternic al jonciunii AV
o utilizat pentru conversia tahicardiei paroxistice SV prin reintrare
o adm. 1-2 f i.v. (1f = 10 mg)
o are aciune rapid i efect scurt
Digoxinul
o util ca antiaritmic prin efectul su blocant joncional
o se adm. pentru controlul AV n FiA, FlA (rar realizeaz conversie FiA la RS, uneori putnd sa apara trecerea
FlA n FiA)
o are un nivel toxic apropiat de doza terapeutic, favoriznd apariia n acest context a aritmiilor V
Sulfatul de magneziu
o tratamentul de elecie pentru torsada vrfurilor (n sindromul de QT lung)
o adm. 1-2 g i.v. n bolus, apoi n perfuzie lent (maximum 6 g/zi).
o Lipsa controlului tulb. de ritm printr-un singur antiaritmic face uneori necesar asocierea unor antiaritmice n
tratamentul sau prevenia aritmiilor
o Asocierile pot potenta RA importante
o Astfel, asocierea n tratament a unor medicamente din clasele IA i IC sau IA i III poate conduce la
prelungirea intervalului QT cu peste 20% fa de valoarea iniial, facilitnd apariia torsadei vrfurilor
o Este, de asemenea, de reinut c adm. concomitent a Digoxinului cu medicamente din clasa IA, IC, III sau IV
(Chinidin, Propafenon, Amiodaron, Verapamil) poate digoxinemia pn la un nivel toxic, necesitnd
reducerea dozelor de Digoxin cu pn la 50%
o Prin asocierea BB i a blocantelor de canale de Ca, n special Verapamil, sau a BB cu Propafenon se
poteneaz efectele inotrop (-) i poate aprea bradicardie importanta/BAV
Antiaritmicele in sindroamele de preexcitatie
Antiaritmicele din clasa IA, IC i III blocheaz calea accesorie, dar pot bloca i jonciunea AV
Indicate n aritmiile din WPW
- Meniune special pentru Chinidin care, din cauza ef. vagolitic poate determina FlA cu conducere 1:1 i FiA cu AV
f. rapid
Antiaritmicele din clasele II i IV blocheaz jonciunea fiind indicate n tahicardia paroxistic SV din WPW;
blocnd jonciunea pot lsa liber calea accesorie, deci pot facilita indirect conducerea rapid a FiA sau FlA,
cu risc de moarte subit
Digoxinul CI absoluta n aritmiile SV din sindromul WPW deoarece:
- blocheaza jonctiunea AV
- faciliteaz conducerea pe calea accesorie
Antiaritmicele din clasa IB nu sunt indicate n terapia aritmiilor din sindromul de preexcitaie
Aritmiile

1. Aritmii prin tulburari in formarea impulsului la nivelul NSA
Tahicardie sinusala
Bradicardie sinusala
Wandering pacemaker
2. Aritmii prin automatism crescut (focar ectopic) sau mecanism de reintrare:
Supraventriculare
ExA si jonctionale
TPSV
FiA
FlA
Ritmuri jonctionale (de scapare)
Disociatia A-V
Ventriculare
ExV
TV
FlV
FiV
Ritm idioventricular
3. Tulburari de conducere
Blocuri sinoatriale
BAV
Blocuri intraventriculare (BRD, BRS)
4. Sindroame particulare
Boala de nod sinusal
Sindrom de preexcitatie
Extrasistole supraventriculare
Sunt batai precoce cu origine in
A: ExA
Jonctiunea A-V: Ex jonctionale
Mecanism: focar ectopic in miocardul de lucru atrial/jonctional
Etiologie
Frecvent la cei fara boala cardiaca
Emotii, efort fizic intens
Alcool, cafea
Mese abundente
Medicamente:
Efedrina
Digoxin
Tiroxina
Tulburari hidroelectrolitice
Anemii
Boli cardiace:
Valvulopatii
Cardiopatie ischemica
Miocardite, pericardite
HTA, insuficienta cardiaca

clinica
Manifestari nespecifice:
Palpitatii
Vertij
Anxietate, astenie

Ekg
Unda P precoce (P) cu morfologie diferita de P sinusal
QRS inguste
Ritmul: decalat cu durata intervalului de cuplaj
Pauza postextrasistolica este necompensatorie: P
1
-P-P
2
< 2PP
Rareori, ExSV survin la mijlocul unui interval PP (Ex interpolata) si nu modifica ritmul de baza
In Ex:
Atriale: P precede QRS
Jonctionale P(-) in D
II, III,
aVF (depolarizare atriala retrograda)
1. Superioare (P precede QRS, PR0,12s)
2. Mijlocii (P suprapus peste QRS)
3. Inferioare (P urmeaza dupa QRS)
Tratament
Pe cord normal: NU se trateaza; eventual sedative sau indepartarea factorilor favorizanti. Rareori este
necesar tratament cu BB (cand sunt frecvente si simptomatice)
La bolnavii cu boala cardiaca organica se trateaza boala de baza
Cand sunt frecvente si simptomatice pe cord patologic necesita trat. antiaritmic:
BB
Blocante de Ca
2+

Propafenona, clasa Ia, III
Tahicardia paroxistica supraventriculara
Este un ritm regulat A cu frecventa depolarizarilor A cuprinsa intre 160-220/min, regulat
Cel mai frecvent conducerea A:V = 1:1
Mai rar, BAV 2/1
Tipuri
TPSV prin reintrare:
In NAV= c. m. frecventa situatie (90%)
Prin fascicul accesor
Tahicardie atriala automatica cu / fara bloc
Tahicardie haotica atriala (wadering pace-maker)
ekg
AV=150-240/min, regulat
P: - Inainte (T atriale automatice)
- Dupa (TPSV prin reintrare)
QRS inguste cu exceptia:
Bloc de ramura preexistent
Conducere ventriculara aberanta
TPSV prin reintrare prin fascicul accesor A-V (TPSV antidromica)
etiologie
Cel mai frecvent pe cord normal:
Emotii, tutun, cofeina
Efort fizic
Patologie cardiaca:
Valvulopatii
RAA
TEP
Cardiopatie ischemica
Tireotoxicoza, toxicitate digitalica
Clinica
Palpitatii
Angor pectoris
hTA colaps
Sincopa
Agravarea unei C
Tahicardia haotica atriala (wandering pacemaker)
Ritm tahicardic (> 130/min) cu cel putin 3 morfologii diferite de P
RR, PP- diferitEste un ritm regulat A cu frecventa depolarizarilor
etiologie
Pe cord patologic:
ICC
BPOC
CPC
= stare prefibrilatorie
tratament
Tratamentul bolii de baza
Verapamil
Amiodarona
Rar, BB
Fibrilatia atriala
Aritmie atriala completa cu frecventa atriala 350-600/min, neregulat, urmata de contractii atriale anarhice,
ineficiente;
Consecinta: tromboza intraatriala cu posibile evenimente embolice ulterior;
Frecventa ventriculara neregulata:
< 60/min: FiA cu AV lenta
60-100/min: FiA cu AV medie
> 100/min: FiA cu AV rapida
A) - FiA paroxistica cu debut sau durata totala < 48h
- FiA persistenta cu durata sau debut de cateva saptamani
- FiA cronica, veche de luni-ani
B) - FiA recurenta
- FiA pe cord normal, episoade izolate = lone atrial
fibrillation
etiologie
Valvulopatii
Cardiopatie ischemica
IC
Pericardita, miocardita
TEP, CPC
Cardiomiopatii etc.
Hipertiroidie
Feocromocitom
Pe cord normal:
Exces de alcool, cafea
Pancreatita
Diselectrolitemii
ekg
Unde f cu frecventa 350-600/min, neregulate, cu amplitudini diferite
FiA cu unde mici: mai veche, mai greu de convertit
Undele f vizibile in special in: D
II, III,
aVF, V
1

QRS cu amplitudini diferite
clinica
Ritm cardiac neregulat
Semne de deteriorare hemodinamica (hTA, angor, IC, sincopa)
Zgomote cardiace inechidistante si inechipotente
FiA cu AV regulat semnifica:
FiA cu BAV grad III
Ritm jonctional toxic de origine digitalica
tratament
1. Curativ
Conversia FiA la RS
- Electric: SEES 200 (360) J, dupa sedarea prealabila
- Chimic:
Amiodarona,
Propafenona, Flecainida, Sotalol,
+/- Chinidina,
Digoxin se pare ca nu are eficienta in conversie > ca placebo
2. Profilactic
Profilaxia recidivelor
Amiodarona, 100-400mg/zi
Propafenona, 450-600 mg/zi
Sotalol, 80-320 mg/zi
Flecainida, 50-100 mg/zi,
Dronedarone (?) 400-800 mg/zi,
Chinidina, 200-600 mg/zi

conversia
Se poate face:
Imediat, fara anticoagulare prealabila la FiA paroxistica
Dupa 3-4 sapt. de anticoagulare ptr. FiA persistenta, anticoagularea continuand inca 4 sapt. dupa conversie
Rata de conversie:
dupa SEE ~ 90%
dupa conversia medicamentoasa 50-70%
rata c. m. inalta, Flecainida, grevata de ef. proaritmice pe termen lung)
Indicatie de conversie
FiA paroxistica
FiA prost tolerata hemodinamic
Contraindicatie de conversie
AS > 50 mm
Antecedente embolice
FiA mai veche de 1 an
Evidenta echografica de trombi intracavitari
Recidive ale FiA sub tratament antiaritmic
FiA din boala de nod sinusal
FiA cu ritm ventricular spontan rar
Flutterul atrial
Definitie: FlA este un ritm tahicardic regulat, cu o frecven atriala cuprinsa intre 250-350/minut, cu o
transmisie ventricular de 2:1 sau 3-4:1 printr-un bloc atrioventricular de diferite grade.
Etiologie:
o Valvulopatii
o Cardiopatie ischemica
o IC
o Pericardita, miocardita
o TEP, CPC
o Cardiomiopatii, etc.
o Hipertiroidie
o Feocromocitom
o Foarte rar pe cord normal:
- Exces de alcool, cafea
- Pancreatita
- Diselectrolitemii
Mecanism: - circuit de macroreintrare atriala
ECG: - unde F (depolarizari atriale) regulate, cu
morfologie identica si cu frecventa de 250-350/minut

- conducere 1/1: - sugari
- cardiopatii congenitale
- dupa Chinidina
- in feocromocitom, hipertiroidie

- bloc AV 2/1, 3/1, 4/1 etc. cel mai frecvent

Compresia de sinus carotidian utila pt. diagnostic: creste brusc gradul de bloc (rarirea brusca AV), urmata
de revenirea brusca la frecventa initiala dupa incetarea compresiei.
- palpitatii
- angor
- hTA, sincopa
- insuficienta cardiaca
Curativ: - SEE (de electie): 50-200 J
- chimic: Amiodaron, Propafenona, Flecainida,
Chinidina,

Profilactic: - Amiodaron, Propafenona, Flecainida,
Dronedarone +/-Chinidina

In flutterul atrial nu se pierde complet sistola atriala,
Desi cu un risc de tromboza intraatriala mai mic decat in FiA, ghidurile actuale recomanda acelasi protocol de
anticoagulare profilactica, inainte si dupa conversie.
Extrasistole ventriculare
Sunt depolarizari ectopice premature cu punct de plecare ventricular
EKG:
QRS largi, neprecedate de unda P
Aspect de:
BRS focar ectopic in VD
BRD focar ectopic in VS
Opozitie de faza terminala
Pauza compensatorie: R
1
R+RR
2
=2RR
Mecanism: focar ectopic ventricular (VD, VS)
etiologie
Cardiopatia ischemica
Valvulopatii
HTA, CMD, CMH
Prolaps de valva mitrala
Displazie aritmogena de VD
Iatrogenii:
Digitala
Simpatomimetice
Teofilina
Pe cord sanatos:
Exces de tutun, cafea
Stress, efort fizic
Tulburari hidroelectrolitice
tratament
ExV pe cord normal + subclasa III NU se trateaza
ExV:
Simptomatice, > cls. III se trateaza cu antiaritmice IB, II, III
Din intoxicatia digitalica:
Oprirea digitalei
Fenitoina
Din cardiopatia ischemica, IMA betablocant
Tahicardii ventriculare
mecanisme
Automatism ectopic
Reintrare
Postdepolarizare precoce
Postdepolarizare tardiva
AV = 120-250/minut
QRS largi (aspect de bloc de ramura)
Disociatie A-V - unde P regulate cu ritm propriu, vizibile inainte/pe/dupa QRS, complex QRS regulat cu un
ritm independent, mult mai rapid
Complexe de captura (= capturarea V a unui impuls A)
Complexe de fuziune (= fuziunea dintre un complex QRS fin de origine SV si un QRS larg originar din V
morfologie intermediara)
tipuri
TV monomorfa (cea mai frecventa)
TV polimorfa (toxicitate digitalica)
TV bidirectionala (toxicitate digitalica)
Torsada varfurilor (QT lung congenital sau dobandit)
clinica
Decompensare cardiaca severa:
- hTA, colaps
- angor
- agravare IC.
- sincopa
Stop cardiac
tratament
SEE 200 (360) J sau pumn in stern in caz de TV fara puls (stop cardiac)
Xilina iv., Amiodaron iv., Bretilium tossilat iv. pentru TV relativ bine tolerate hemodinamic
Flutterul ventriculara
Aritmie ventriculara maligna
ECG: - Ritm ventricular regulat
- AV > 300/minut
- Nu se distinge limita intre
depolarizare si repolarizare
Frecvent trece (in secunde) in fibrilatie ventriculara
Clinica: sincopa/stop cardiac
Tratament: SEE
Fibrilatia ventriculara
Aritmie ventriculara completa
Complexe ventriculara anarhice, neregulate, cu frecventa foarte mare si morfologie diferita, fara legatura cu
morfologia obisnuita QRS
Se pierde functia de pompa ventriculara
In IMA: - FiV primara primele 24 de ore,
raspunde deseori la resuscitare
- FiV secundara dupa 2-3 zile (disfunctie severa
VS), raspunde rar la resuscitare
Clinica: stop cardiac
Tratament: - SEE, Adrenalina, pumn in stern, masaj cardiac.
Blocuri atrioventriculare
etiologie
a. IMA:
o Bloc nodal in IMA inferior, mecanism vagal raspuns bun la Atropina
o Bloc infranodal in IMA anterior necesita pacemaker (temporar/permanent), nu raspunde la
Atropina
b. Infectii:
o EI pe valva Ao (abces septal indicatie chirurgicala)
o RAA
o Difterie
o Miocardite virale
c. Valvulopatii degenerative:
o StAo calcificata cu pierdere de vecinatate a SIV
d. Traumatisme/postoperator:
o Chirurgie pe valva Ao
o Canal A-V
o DSV
o In general, blocuri infranodale, regresie in cateva saptamani sau inflamatie definitiva (lezare
Hiss)
e. Degenerescenta tesut de conducere (boala Lev-Lenegre)
f. Iradiere toracica cu fibroza tesutului de conducere
g. Boli infiltrative (sarcoidoza, colagenoze)
h. Iatrogene:
o Bloc nodal: digitala, betablocante, verapamil, amiodarona
o Bloc infranodal: IA, IC, imipramine
i. Congenitale in special la tineri
1. BAV grad I
o Alungire PR > 0,20 s (dg. EKG)
o BAV nodal (QRS inguste)
2. BAV grad II
2.1. Mobitz I (perioada Luciani-Wenckebach)
o Alungirea progresiva a PR pana la aparitia undei P neurmat de QRS (P blocat), apoi procesul
se reia
o Intervalele PR si RR = inconstante
o BAV nodal (QRS ingust)
2.2. Mobitz II
o Unde P blocate din cand in cand, fara alungirea prealabila a PR
o Blocare 4/3, 5/4, etc.
o Intervalele PR si RR = constante
o BAV infranodal in general (QRS largi de obicei)
2.3. BAV inalt
o Cand sunt blocate mai multe batai decat cele transmise: BAV 2/1, 3/1, 4/1, etc.
o Clasificat ca BAV grad II Mobitz II de gravitate superioara sau ca o forma intermediara intre BAV grad
II si grad III
3. BAV gradul III = BAV total
o Disociatie AV totala
P regulate cu ritm propriu
QRS regulate, independente de P cu ritm propriu mai lent
In general, QRS largi
AV este data de ritmul de scapare
Jonctional: 40-60/min (QRS ingust)
Ventricular: 25-40/min (QRS largi)
BRS ritm din VD
BRD ritm din VS
tipuri
Dupa aparitie:
- acute/ cronice
Dupa localizare:
- jonctionale(nodale): QRS ingust
- infranodale
- hissiene: QRS ingust
- infrahissiene: QRS larg
clinica
BAV grad I si grad II Mobitz 1 (blocuri benigne) in general sunt asimptomatice
BAV grad II Mobitz 2 si BAV grad III (maligne) pot produce:
- Sincopa Adams Stokes
- HTA (cu diferentiala mare)
- Decompensare hemodinamica:
- angor
- IC
- vertij etc.
tratament
BAV grad I si grad II Mobitz 1 in general nu necesita tratament (blocuri benigne)
BAV grad II Mobitz 2 si BAV grad III (maligne) necesita tratament:
BAV acute:
- Atropina iv., Norepinefrina iv., Dopamina iv
- Pacemaker temporar pt. BAV prost tolerate
BAV cronice:
- Pacemaker definitiv.
BAV din IMA inferior prognostic bun, raspund la Atropina, des reversibile
BAV din IMA anterior prognostic sever, nu raspund la Atropina, necesita pacemaker definitiv deseori,
mortalitate mare.

Sindroame de preexcitatie
clasificare
1. S. WOLF-PARKINSON-WHITE (WPW)
o Cu fascicul Kent ce realizeaza sunt A-V
o EKG:
PR < 0,12 s
Unda
QRS larg
Modificare ST-T
2. S. LOWN-GANONG-LEVINE (LGL)
o Cu fascicul James ce realizeaza sunturi A-hissian
o EKG:
PR < 0,12 s
Fara unda
QRS ingust
Fara modificare ST-T
o Poate genera tahicardii paroxistice SV dar nu mai putin periculoase ca in S.WPW pentru ca
nu degenereaza in FlV sau FiV cu moarte subita succesiva
o Tratament cu orice antiaritmic valabil pe etajul SV
3. S. MAHAIM
1. Cu fascicul Mahaim ce leaga NAV cu miocardul ventricular apare preexcitatie intraventriculara
2. EKG:
1. PR = normal
2. Unda
3. QRS larg
4. Modificari ST-T
5. Genereaza tahicardii ventriculare
tratament
Medicamente care blocheaza conducerea pe calea accesorie: Amiodaron, Propafenona
NU Digoxin (accelereaza conducerea pe calea acesorie !)
Ablatia fasciculului accesor dupa maping endocavitar