Boian Monica Alexandra

Cuprins:
1. Introducere
2. Literatura de specialitate
3. Ipoteze
4. Date i metodologie
5. Rezultate
6. Concluzii

1. Introducere
Acest studiu este realizat de catre Giray Gozgor si a
fost publicat in 2013.
Scopul acestei lucrri este de a analizeaza factorii
determinani ai creditului intern din 24 de tarii
emergente n perioada 2000-2011 .
De asemenea se urmaresc efectele pe termen
scurt i pe termen lung a cererii interne i a factorilor
externi .
Acesta este primul studiu de analiza a persistenei
creditului intern




2 .Literatura de specialitate
Un punct de distincie a acestui studiu de la altele este
determinarea unor coeficientii att pe termen scurt cat i
pe termen lung.
Fondului Monetar Internaional (FMI ) ( 2011) au
investigheaz 19 de ri dezvoltate i 28 de in curs de
dezvoltare pentru perioada 1960-2010 , concluzionnd c
intrrile de capital a prezis semnificativ explozia creditului
interne .
Aisn i Franken ( 2010) utilizeaz date din 80 de
ri pentru a investiga principalii factori determinani ai
expansiunii creditului intern n timpul marelui recesiunii
globale;
Guo i Stepanyan ( 2011) examineza factorii
determinani ai creditului intern n Emes pe parcursul
ultimului deceniu care acoper att perioada de pre- criz
i post- criz;


3. Ipoteze:
Folosind raportul creditului intern oferit de sectorul
bancar si PIB, scopul nostru este:

de a determina dac persistena variabilei dependente este
semnificativa;
de a obine coeficienii att termen scurt i pe termen lung;
4. Date i metodologie
Unitatile statistice uitilizate in acest stiudiu sunt 24 de
tari in curs de dezvoltare : Brazilia, Bulgaria, Chile, China,
Estonia, Ungaria, India, Indonezia, Letonia, Lituania, Malaezia, Mexic,
Pakistan, Peru, Filipine, Polonia, Romnia, Federaia Rus, Africa de
Sud, Thailanda, Turcia, Ucraina i Venezuela;

Esantionarea tarilor s-a realizat pe baza pe clasificarilor
Fondului Monetar Internaional (FMI)
1) Variabile:
Variabilele utilizate in acest studiu sunt :

Variabila dependenta: creditul intern
Variabile explicative: rata inflaiei, PIB-ul pe cap de locuitor , rata de
depozit, rata de schimb,
Variabile de control: rata de imprumut a dobnzii , rata real a
dobnzii ,fluxurilor de capital privat, creditele neperformante, masa
monetara staina si interna de bani , balanta de bunuri si servici, soldul
contului curent, msurile nominale i reale de deschidere a comertului ;

Datele au fost preluate de pe World Development Indicators si Global
Financial Development Bank .

2) Regression model

Dc it= DCi,t1 +IN Fi,t1 + lnGPC i,t NER i,tDR i,t1 + ,
CONTROL i,t + CONTROL i,t1
o Dc i, t i DC i ,t - 1 : rapoartele creditului intern
o IN Fi,t1 : rata inflaiei
o lnGPC i,t : logaritm natural din PIB-ului real pe cap de locuitor
o NER i,t : rata nominala de schimb n moned local USD
o DR i,t1 : rata de depozit
o CONTROL i,t: - masa monetara interna, masa monetara staina, creditele
neperformante, rata de imprumut a dobnzii , rata real a dobnzii , fluxurilor
de capital privat , finatarea interna/ externa.
o CONTROLi ,t - 1 : - soldul contului curent ,msurile nominale i reale de
deschidere a comertului ;balana externe de bunuri i servicii

5. Rezultat
In urma utilizari metodei Arellano i Bond (1991), am
obtinut patru factori determinani si semnificativi ai
creditului intern, acestia sunt :

masa monetara interna ,
exporturile si importurile reale,
balanta externa de bunuri si servici
rata de imprumt a dobanzi .
5. Rezultat
Coeficientul mediu al creditului intern este de 0.464,
acest rezultat indica nivelul mediu de persistenta a
creditului intern n Emes.

Pe de alt parte, media coeficienilor pe termen scurt a
masei monetare interne si a ratei de imprumut a
dobanzi sunt 0.693 i 0.295 respectiv 1.292 si 0.5503 pe
termen lung

6. Concluzii
Aceast lucrare a investigat empiric factorii determinati
ai creditului intern ntr-o gam larg de 24 de tari in curs de
dezvoltare n perioada 2000-2011.
Rezultatele obtinute ne arata ca :
soldurile externe contribuie negativ la expansiunea creditului
intern.
riscul perceput de micrile negative de pe pieele financiare
suprima credit intern.
diferenele de curs ntre pieele interne i externe, influenteaza
n mod sistematic i pozitiv creditului intern.