1

Introducere.
Preturile
Preturile (si banii) sunt cuvinte intalnite pretutindeni, oriunde si oricand, cu o frecventa
pe care nu o au ceilalti termeni economici. Orice individ sau agent economic plateste sau/si
incaseaza zilnic nenumarate preturi. De nivelul si miscarea preturilor depind situatile prin care
poate trece individul sau agentul economic situatii cuprinse in extremele agoniei si extaz.
Preul a ocupat ntotdeauna un loc central n teoria i practica economic,unii autori
considernd c acesta reprezint noiunea fundamental a stiinei economice.
Esena preului a fost explicat de marii economiti ca fiind cantitatea de munc
ncorporat n bunuri,de teoria valorii de munc i prin raritatea i utilitatea bunurilor.n prezent
se consider c preul reprezint suma de bani primit de vnztor din partea cumprtorului,n
schimbul unei uniti dintr-un bun economic.n sens mai larg preul reprezint suma de bani
ncasat i respectiv pltit,pentru transferarea atribuiilor dreptului de proprietate.
Intr-o economie de piata preturile avand camp liber de manifestare au capacitatea de a
reflecta situatia din economie, raportul dintre cerere si oferta, iar prin mobilitatea lor pot
echilibra acest raport, indeplinind astfel un rol fundamental.

Preul se definete ca valoarea de schimb a bunurilor i aserviciilor pe pia . n
accepiunea general a cuvntului, preul se refer la suma de bani pe care o pltete sau o
primete cineva pentru a intra n posesia respectiv pentru a ceda posesia unui bun. Dac ne
referim la servicii, similarul preului este tariful: el reprezint suma pltit sau ncasat pentru
abeneficia sau pentru a oferi un serviciu. Preul este expresia bneasc a valorii bunurilor sau
serviciilor iar n ceea ce privete categoria economic, aceasta a aprut odat cu introducerea
banilor ca element de mijlocire a schimburilor i de tezaurizarea a valorilor. Ca mrime preul se
stabilete n strns corelaie cu etalonul n care se msoar respectiv cu moneda i deasemenea
2

cu valoarea mrfurilor la care se refer. Relaia dintre moned i pre este invers proporional:
cu ct valoarea monedei este mai mic (cursul de schimb n raport cualte monede este mai mic
sau acoperirea ei n metal preioseste mai mic) cu att preul este mai mare. Indiferent de
moneda n care se msoar, tendina general a preurilor este de cretere pe termen mediu i
lung iar ritmul de cretere este mai lent sau mai accelerat fiind n strns relaie cu inflaia
inregistrat pentru moneda respectiv.
Tarifele.
Tarifele reprezinta categoria de preturi care se practica intr-un domeniu specific de
activitate, in domeniul prestarilor de servicii, in functie de categoria beneficiarului.Tarifele au
caracterul de preturi cu ridicata (cand serviciile se presteaza de regula agentilor economici) sau
de pretul cu amanuntul. In anumite perioade din ultimii ani categoriile de preturi, elementele lor
componente si structura preturilor au prezentat unele particularitati. Astfel pana in noiembrie
1990 cand s-a trecut la liberalizarea preturilor, legislatia tarii noastre prevedea folosirea a patru
categorii de preturi si anume: preturile producatorilor, preturile de livrare, preturile cu amanuntul
si tarifele. Tarifele sunt reglementate prin legi corespunzatoare diferitelor sectoare in care sunt
aplicate. Acestea reprezinta impozite indirect datorate de personae fizice sau juridice, dupa caz.
Elementele componente si modul de formare al preturilor erau urmatoarele:
- Cost+beneficiu=pret de productie(Pp);
- Cost+beneficiu+ICM(dupa caz)=pret de livrare(PL);
sau
- Pret de productie+ICM(dupa caz)= PL;
- Pret de livrare+ados de alimentatie publica=pret de alimentative publica;
- Pret de livrare+rabat (adaos) commercial=pret cu amanuntul(PAM).
Politicile pretului
Politicile pretului au fost concepute ca un ansamblu de masuri care sa faciliteze
maximizarea profitului odata cu aparitia primelor forme de concentrare a capitalului. Evolutia
politicilor de preturi a fost diferita de la o tara la alta in funtie de mecanismele economice, de
amploarea interventiei statului, precum si de alti factori.
Politicile de preturi permit ca prin folosirea de catre stat a unor metode diverse de
influentare sau chiar de stabilirea nivelului, structurii si dinamicii preturilor sa se previna sau sa
se atenueze dificultatile economice si sociale, sa se asigure stabilitatea economiei si cresterea
competitivitatiilor sale.
Pretul nu reprezinta doar un indicator valoric, ci si o parghie economica de influentare a
dinamicii productiei. In functie de caracteristicile preturilor acestea pot fi grupate in trei mari
categorii:
3

- politici care limiteaza interventia puterii publice la un numar redus de produse;
- politici bazate pe coexistenta unui sector reglementat si a unuia liber sau doar
supravegheat;
- politici ce tind sa impuna o disciplina de ansamblu a preturilor pet imp indelungat.
-
Formarea preului

n general,stabilirea concret a preurilor se face pe baza reglementrii lor juridice privind
modul de negociere si consemnare a acordului,sanciunile prevzute pentru nerespectarea
nelegerii,piaa unde se va practica preul,cile de informare a prilor interesate etc. .
Procesul economic al formrii preurilor are un caracter complex,deoarece nivelul i
modificrile sale sunt determinate de o multitudine de factori.Astfel preurile reflect nivelul i
dinamica lor n condiiile de formare a ofertei i a cererii precum i puterea de cumprare a
banilor.Preul determin oferta,volumul i structura cererii,posibilitile de stocri a
bunurilor,evenimentele social politice i caracteristicile mediului.
n primul rnd avem n vedere faptul c legea cererii i a ofertei se refer la raportul
dintre cantitatea cerut dintr-o anumit marf la un anumit pre.Dac se consider faptul ca legea
cererii i a ofertei presupune confruntarea dintre opiuni i costuri,complexitatea pieei este mai
bine evideniat.n acest caz preul rezult din compararea costului marginal cu utilitatea
marginal unui bun pe pia,la o anumit dat.
Factorii care influeneaz nivelul i dinamica preurilor n economia de pia se grupeaz
n dou mari categorii ianume: factori interni i factori externi mecanismului pieei.a) Factorii
interni pieei acioneaz n trei direcii ianume:
dinspre cererea consumatorilor
ca de exemplu: preul de vnzare al fiecrui bun, structura cererii,veniturile
consumatorilor, preuirea acordat bunu-rilor oferite pe pia etc.;
dinspre oferta productorilor
:preul unitar, preul factorilor de producie, marja de profit proiectat de vnztor
.a.;
ali factori: raportul cerere-ofert, factori monetari,structura pieei etc..
Factorii externi care influeneaz preul sunt:legislaia economic i msurile adoptate de
stat privind achiziiile,subveniile sau investiiile.



4

Dinamica preurilor
Interesul deosebit pentru cunoaterea evoluiei preurilor se explic prin faptul c nivelul
lor este ntr-o continu modificare,care atrage cu sine consecine majore pentru activitatea
economic i de asemenea nflueneaz nivelul de trai al oamenilor.Pentru caracterizarea
dinamicii preului unui singur bun economic se folosete un indice simplu,care are forma
Ip=P1:P0 ,iar pentru msurarea dinamicii preurilor apartinnd mai multor bunuri economice se
utilizeaz un indice agregrat aa cum este indicele Laspeyres,recomandat de EUROSTAT.
Presiunea ofertei determin coborrea preului iar presiunea cererii nesatisfcute
determin urcarea preului,tinznd spre starea de echilibru.Preul de echilibru apara spontan,ca
rezultat al jocului liber,al forelor pieei,care egalizeaz cantitile oferite i cerute dintr-un
anumit bun.Pe perioade scurte de timp,cererea este factorul principal al formrii preului,iar pe
perioade lungi,oferta reprezint factorul principal al evoluiei preului.
Interesul deosebit pentru cunoaterea evoluiei preurilor se explic prin faptul c nivelul
lor este ntr-o continu modificare,care atrage cu sine consecine majore pentru activitatea
economic i de asemenea nflueneaz nivelul de trai al oamenilor.Pentru caracterizarea
dinamicii preului unui singur bun economic se folosete un indice simplu,care are forma
Ip=P
1
:P
0
,iar pentru msurarea dinamicii preurilor apartinnd mai multor bunuri economice se
utilizeaz un indice agregrat aa cum este indicele Laspeyres,recomandat de EUROSTAT.
Presiunea ofertei determin coborrea preului iar presiunea cererii nesatisfcute
determin urcarea preului,tinznd spre starea de echilibru.Preul de echilibru apara spontan,ca
rezultat al jocului liber,al forelor pieei,care egalizeaz cantitile oferite i cerute dintr-un
anumit bun.Pe perioade scurte de timp,cererea este factorul principal al formrii preului,iar pe
perioade lungi,oferta reprezint factorul principal al evoluiei preului.





5

Formarea preului pe piaa cu concuren perfect
Cunoaterea modelului teoretic de pia cu concuren perfect,este important pentru
explicarea dependenei preului de aciunea legii cererii i a ofertei.Totodat trebuie s se aib n
vedere c sistemul real de pia este unul mixt unde se regsesc toate formele de concuren.
Liberalizarea preurilor n perioada de tranziie la economia de pia a determinat
creterea galopant a preurilor n ara noastr,cu consecine grave pentru nivelul de trai al
oamenilor.Indicii preurilor de consum sunt calculai pe baza unui eantion care cuprinde 229 de
sortimente pentru mrfurile alimentare i 754 pentru cele nealimentare i de asemenea mai
cuprinde 381 sortimente pentru servicii.Institul naional pentru Statistic i Studii Economice
calculeaz un indice al preurilor de consum(IPC) i un indice al preurilor produciei
industriale(IPPI),folosind clasificrile,nomenclatoarele,medotele de eantionare i calcul
recomandate de EUROSTAT,pentru a asigura comparabilitatea indicilor la nivel european.
Monopolul.
Monopolul proprietatii de stat in industrie si impiedicarea falimentului unitatilor
neproductive a dus la subventionarea non productiei si la agravarea retelei fiscale pentru a face
fata acestor subventionari.
Cresterea preturilor a constituit si constituie o agresiune cotidiana la adresa cetateanului
caruia i-a scazut drastic puterea de cumparare. Este vorba de cetateanul obisnuit cu venituri fixe
din salarii si pensii si chiar de micul agricultor.
J.M. Keynes vedea in somaj inamicul numarul unu al unei economii nationale, iar Milton
Friedman vedea acelas inamic in inflatie. Si unul si altul au fost validati de desfasurarea vietii
economice in sensul ca acestea sunt relele esentiale ale unei economii, mai ales a economiilor
slabe. Virgil Madgearu atragea mereu atentia in disputele cu economistii din tarile dezvoltate,
asupra specificului national de care trebuie tinut seama in orice judecata economica.
Legat de pre se mai ntlnesc i alte noiuni:
Preul relativ - reprezint valoarea de schimb a unei mrfi A n raport cu marfa B sau,
invers, cantitatea de marf B care se schimb contra unei uniti din marfa A. n economiile de
pia, bunurile sunt vndute sau cumprate pe bani. n acest caz, preul apare ca expresia
monetar a valorii de schimb a bunurilor iar cnd obiectul schimbului l formeaz un serviciu,
valoarea de schimb aacestuia este tariful
.
Preul real - se calculeaz prin raportarea preuluinominal de la un moment dat la preul
unui bun, al unui serviciu sau al unui venit ales ca etalon. Cel mai frecvent etalon este salariul
6

oral sau salariul zilnic. De exemplu, preul real al unui televizor este de 5.000.000 UM i pentru
un salariu mediu zilnic de 100.000 UM, preul real este de 5.000.000 /100.000 = 50 zile salariu.
n funcie de momentul de manifestare preurile pot fi:
- Preul nominal sau preul curent reprezint preul monetar nscris, observat (nregistrat) la
un loc i la o dat anume. Imediat ce se dorete compararea preurilor la date diferite se
pune problema deprecierii unitii monetare datorat inflaiei: un leu 2002 nu mai are
aceeai valoareca un leu 1998. Pentru a depi aceast problem, se folosesc tehnici de
actualizare a valorilor care trebuiesc comparate. Astfel, prin actualizare, valoarea actual
Va se multiplic dac valoarea iniial Vi s-a manifestat n trecut fa de momentul de
referin:
Va= Vi(1 +i)t
unde: i = rata de actualizare pe perioad; t = numrul de perioade pentru care se face
actualizarea; Atunci cnd valoarea iniial se va manifesta nviitor fa de momentul de
referin, valoare a actual sedemultiplic:
Va= Vi/ (1 +i)t
Preul constant reprezint preul exprimat n moned constant, de exemplu, preul
dereferin al unui an sau al unei perioade de baz. Preurile constante servesc la calcularea
indicatorilor valorici privind dezvoltarea economiei unei ri pe o perioad mai lung (5-10 ani)
i de asemenea, cu ajutorul preurilor constante se fac comparaiile n timp.
Preul la termen este preul stabilit n avans pentru livrarea mrfii la o dat ulterioar.
Preul la termen se stabilete n cadrul tranzaciilor la termen, pe aa-numitele piee futures sau
piee la termen.
Implicarea statului romn n formarea preurilor
Iniial s-a crezut c statul nu trebuie s intervin n formarea preurilor,deoarece pe o
pia cu o concuren liber cum este Romnia o mn invizibil scria Adam Smith realizeaz
echilibrul necesar i progresul general mai bine dect oricare alt intervenie. Ca urmare a
schimbrilor produse n economie,la nceputul secolului XX statul a ajuns la concluzia c trebuie
s intervin n economie i implicit n domeniul preurilor. Cauzele creterii rolului economic al
statului sunt:lipsa de interes public,complexitatea problemelor care apar n istoria unei
ri,necesitatea elaborrii politicii economice.
Statul intervine n economie pentru a ndrepta neajunsurile economiei de pia,pentru
desfurarea normal a vieii economico-social i n vederea realizrii obiectivelor fundamentale
ale naiunii.
7

Dintre economiti celebri care au fost adepii interveniei statului n
economie,amintim pe:John Maynard Keynes,lucrrile lor au stat la baza formrii economiei unor
ri occidentale.
n Romnia,profesorul Virgil Madgeru a dedicate un capitol ntreg rolului statului
n Cursul de economie politic,scris nainte de al doilea rzboi mondial.
Astefel,se considera ca intervenia statului este necesar cnd se constat un exces
de putere al forei patronatului i dac apar deficiene n mecanismul de funcionare al preurilor.
n prezent intervenia statului n economie difer de la o ar la alta,n funcie de
programele i doctrinele partidelor aflate la putere.Pentru a exemplifica n Romnia ,menionm
stabilirea unor preuri avantajoase la materii prime,la transporturi i oferirea unor tehnologii
pentru stimularea dezvoltrii unor domenii ale economiei private.
n Romnia statul achiziioneaz materii prime,tehnologii la un pre minim pentru
a menine preurile la un anumit nivel,mai ales n aceast perioad de criz.De asemenea se
implic n programe sponsorizate de Uniunea European pentru a ajuta dezvoltarea economiei.
Intervenia temporar a statului i limitat nu trebuie s mpiedice formarea liber
a preurilor,condiie fundamental a funcionrii economiei de pia.Statul intervine pentru
armonizarea intereselor productorilor i consumatorilor,pentru stoparea tendielor de
monopolizare,pentru realizarea unor echilibre i pentru orientarea dezvoltrii social-economice.
n concluzie,procesul formrii preurilor are un caracter complex,determinat de aciunea
factorilor interni i externi de pia.

Tarife de autorizare
Tarifele de autorizare pot fi pentru:
- acordarea licentelor si autorizatiilor;
- autorizarea/verificarea agentilor economici care desfasoara activitati de proiectare,
exectie si exploatare;
- autorizarea ca auditor energetic;
- agrearea/autorizarea laboratoarelor de psihologie rutiera;
- autorizarea laboratoarelor de examinare psihologica;
- autorizarea agentilor economici care comercializeaza bunuri cultural mobile;
- autorizarea si omologares ingrasamintelor folosite in Romania (autorizarea-100
dolari/ingrasamant; omologarea-150 dolari/ingrasamant);
- eliberarea de avize si autorizatii sanitare (farmacii-3 milioane lei; drogherii-2
milioane lei);
8

In sectorul energiei electrice si termice se aplica O.U.G. nr. 33/1998 si Legea nr. 34/1999
pentru aprobarea Regulamentului de constatare respective pentru aprobarea Standardului de
performanta.
Fondul constituit pe baza tarifelor este gestionat de Autoritatea Nationala de
Reglementare in domeniul Energiei. Nivelul tarifelor pentru acordarea licentelor si autorizatiilor
in domeniul energiei electrice si termice este actualizat annual in functie de rata inflatiei. Acesta
se achita in momentul depunerii documentatiilor necesare autorizarii/licentierii.
Valoarea tarifului de acordare a autorizatiei provizorii este cea prevazuta pentru
acordarea de autorizatii si licente in sectorul energiei e;lectrice si termice de catre autoritatea
competent. Tarifele de autorizare sunt stabilite in anexa la ordin si se actualizeaza periodic prin
ordinal A.N.R.G.N.
Tarife privind comertul
Acestea cuprind urmatoarele :
- Tarife de inregistrare in sistemul electronic( reglementate de O.G. nr 20/2002,
aprobata prin Legea nr. 468/2002 si modificata de O.G. 23/2003;orice furnizor,
executants sau prestator trebuie sa plateasca un tariff la inregistrare, stabilit de
operatorul sistemului electronic);
- Tarife de participare la licitatie in sistemul electronic (reglementata de O.G. nr
20/2002, aprobata prin Legea nr. 468/2002 si modificata prin O.G. 23/2003;
cuantumul tarifului de participare se stabileste prin hotarare a Guvernului, la
propunerea M.C.T.I. si a M.F.P.;
- Tarife de utilizare a sistemului electronic (sunt determinate procentual la valoarea
contractului si nu poate depasi 0,5% din va;loarea contractului);
- Tarife pentru acordarea etichetei ecologice;
Tarife de acreditare si inregistrare
Acestea cuprind urmatoarele:
- Tarife pentru acrediatrea laboratoarelor si supravegherii oficiale a activitatii de testare
a semintelor (se stabilesc de autoritatea oficiala);
- Tarife de inregistrare pentru activitati de prosucere, prelucrare si comercializare a
semintelor (se stabilesc de I.N.C.S.
- Tarife de inscriere ca membru al Camerei Auditorilor din Romania (tariful este de 5
milioane lei).


9

Tarife privind transporturile
Acestea cuprind urmatoarele:
- Tarife de utilizare a retelei de drumuri nationale (sunt structurate in functie de durata
de parcurs si de stationarea pe reteaua rutiera din Romania, astfel: o zi, sapte zile,
treizeci de zile, sase luni si doisprezece luni; se introduce etapizat si diferentiat pe
categorii de autovehicule, incepand cu data de 01.07.2002);
- Tarife pentru efectuarea transporturiloe agabaritice (in functie de masa totala, de
dimensiuni de gabarit ale autovehiculelor si de distant parcursa);
- Tarife de securitate aeroportuara (se percep de la operatorii aeronavelor care
efectueaza zboruri cu character commercial, pentru fiecare pasager care se imbarca pe
aeroporturile civile de pe teritoriul Romaniei).
Tarife pentru atestare
Acestea cuprind urmatoarele:
- Tarife de inscriere si atestare a agentilor economici in activitatea de exploatare
forestiera;
- Tarife pentru acreditarea sondatorilor.