1. Structura CTA; functiile unitati terminale.

RCX = reteaua de conexiune. Este elementul principal al CTA, realizeaza conexiunile intre liniile de intrare si
liniile de iesire, sub coordonarea Unitatii de Comanda
Sunt 2 categorii de conexiuni realizate prin C!"
- conexiuni pentru informatia utilizator #$oce si date%
- conexiuni semipermanente & conexiuni de comanda
Unitati Terminale ' realizeaza functia de interfata intre mediile de transmisie; realizeaza functia de interfata intre
C! si unitatea de comanda.
(ediul de transmisie cuprinde liniile prin care se conecteaza abonatii locali si )onctiunile prin care se conecteaza
alte centrale.
Unitatile Terminale sunt de doua feluri"
- Unitati Terminale pt. liniile de abonat analogice sau digitale
- Unitati terminale pt. )onctiunile de legatura cu alte centrale
Unitati Terminale pt. liniile de abonat indeplinesc si functia de concentrare a traficului. Astfel, Unitatile Terminale se
pot plasa la distanta fata de CTA, in zone de concentrare a abonatilor. Conexiunea lor realizandu*se cu
ec+ipamente de transmisiuni, &, reducerea lungimii liniilor de abonat.
AUX & Auxiliare; sunt ec+ipamente care realizeaza sc+imbul de informatii sau semnalizarile centralei cu abonatii
proprii sau cu alte centrale.
Contin" * -eneratoare pt. diferite tonalitati si dispoziti$e pt. redarea unor mesa)e preinregistrate;
* eceptoare si generatoare pt. semnalele multifrec$enta #(.%, aflate sub controlul Unitatii de Comanda.
Unitatea de Comanda ' realizeaza super$izarea intregului sistem. .unctia principala este de a realiza pe baza
informatiilor primite de la Unitatile Terminale si AU!, pe baza unei logici proprii, comanda C! pt. asigurarea
conexiunilor solicitate de abonati.
Blocul de exploatere-Intretinere" realizeaza interfata operatorului cu centrala, pt. a putea inter$eni in functionarea
centralei" crearea de noi abonati, instalari de )onctiuni, obtinerea informatiilor de taxare, intretinere.
2. /efiniti unitatea de masura pt. traficul telefonic.
Unitatea de masura pt. traficul telefonic se exprima in E0A1- si reprezinta raportul dintre durata de ocupare a
unui circuit si durata de obser$are #pe ora%.
A & 2 3 4, unde 2 este rata medie de sosire a apelurilor iar 1 3 4 este durata medie a unui apel.
Exemplu" daca sunt efectuate 5 apeluri intr*o ora, fiecare apel cu duratele de 6, 7, 6, 8, 6 minute fiecare, &, A &
9: 3 6: & :,5 E0A1-
9. /iferenta dintre comutatorul temporal comandat la intrare si cel comandat la iesire.
Comutatorul Temporal comandat la iesire se caracterizeaza prin faptul ca inscrierea cailor din fluxul de intrare in
(T se face in mod ordonat, in ordinea sosirii, la adrese succesi$ crescatoare din (T, incepand cu adresa :. Citirea
din (T pt. constituirea fluxului de iesire se face comandat prin intermediul (C
Comutatorul Temporal comandat la intrare. 0a acest tip, inscrierea cailor din fluxul de intrare se face in (T in
mod comandat, in conformitate cu continutul (C, iar citirea din (C se face ordonat, in ordinea crescatoare a
adreselor, sub comanda numaratorului de adrese.
/iferenta intre cele doua tipuri de Comutatoare este"
- 0a CT comandat la iesire numaratorul de adrese genereaza adresele de scriere in (T
- 0a CT comandat la intrare adresele de scriere sunt date de (C iar adresele de citire sunt date de numaratorul
de adrese.
5. ;n ce cazuri se bloc+eaza o retea de comutatie de tip ST< Sc+ema bloc si explicatii.
eteaua ST asigura pt. orice perec+e de cai de intrare*iesire, o singura cale posibila pe fluxurile de legatura intre
cele doua eta)e, calea p de pe fluxul j. =locarea poate sa apara in cazul in care se solicita, simultan, conectarea a
doua cai cu aceeasi pozitie in timp #acelasi numar de ordine% de pe doua fluxuri diferite de intrare, pe doua pozitii
diferite de pe aceeasi cale de iesire.
>entru a comuta o cale oarecare p de pe intrarea i, in pozitia q pe iesirea j, comutatorul S comuta calea p de pe
intrarea i in aceeasi pozitie p pe iesirea dorita j; apoi comutatorul T de la iesitea j comuta calea p in pozitia dorita q.
Sc+ema bloc a comutatorului ST"
6. Sc+ema bloc pt. semnalizare pe canal asociat si canal comun ? explicatii.
Semnalizarea pe canal asociat"
>entru fiecare apel, se folosesc pt. transmiterea informatiilor de semnalizare aceeasi cale fizica pe care se $a
transmite con$orbirea. Ec+ipamentul AU! asigura semnalizarea.
Sistemul de semnalizare pe canal asociat folosit in retelele telefonice actuale, este cunoscut sub denumirea de
sistem de semnalizare 2.
Semnalizarea tip 2 presupune doua aspecte"
- semnalizarea de linie, ce cuprinde semnalizari referitoare la starea )onctiunilor intre centrale si solicitari de
anga)are sau eliberare a acestor )onctiuni;
- semnalizarea de registru, ce cuprinde semnalizari referitoare la operatiuni de selectie a abonatului c+emat si
finalizarea legaturii.
Semnalizarea pe canal comun"
Se mai numeste semnalizare pe canal semafor.
;nformatia de semnalizare pt. toate )onctiunile dintre cele doua CTA este transmisa pe canalul comun de
semnalizare prin intermediul punctelor semafor, cu rol de prelucrare a mesa)elor de semnalizare. .iecare >S este
conectat la cel putin un punct de transfer semafor >TS #pt. siguranta, la doua%. 0a un >TS se pot conecta mai
multe >S apartinand unor CTA diferite. >TS sunt conectate intre ele formand reteaua semafor. >TC si >S pot fi
independente sau pot face parte din CTA.
Sistemul de semnalizare pe canal comun folosit in retelele telefonice actuale, este cunoscut sub denumirea de
sistem de semnalizare ;TU*T nr. @.
@. Tipuri de cadre semafor in sistemul de semnalizare ;TU.
Sunt utilizate Unitati de Semnal de trei tipuri"
a% (SU #unitati de semnal de mesa)%, ce transporta mesa)ele de semnalizare folosite de ni$elele de utilizator.
b% 0SSU #unitati de semnal de stare% ' se transmit intre doua >S, pt. alinierea initiala a celor doua >S si pt.
indicarea starii de congestie
c% .;SU #unitati de semnal de umplere% ' nu transporta nici un mesa); au rolul de a mentine in stare de
functionare legatura semafor;
8. Sc+ema bloc CTA/ Alcatel 1:::E1:= ' statii multiprocesor ? explicatii

=locul Colectare Abonati asigura racordarea liniilor de abonati #analogici si digitali%;
=locul Conexiune si Comanda asigura conexiunile si tratarea apelurilor;
=locul Exploatare*;ntretinere asigura toate functiile necesare exploatarii retelei;
CTA/ Alcatel are urmatoarele performante"
- capacitate maxima de prelucrare de 28: apeluri 3 secunda;
- capacitatea matricii centrale de conexiune de 2:78 fluxuri >C(
trafic de 25.::: Erlang
2::.::: abonati locali
6:.::: de circuite #)onctiuni%
CTA/ Alcatel este constituita din statii multiprocesor"
- S(T ' statia multiprocesor de terminale >C( #dublata% implementeaza functia U( si asigura interfata intre
centrul de comutatie si fluxurile >C( pro$enite de la un alt centru de comutatie;
- S(! ' statia multiprocesor de comexiune #dublata% asigura functia CA(;
* receptioneaza comenzile $enite de la statiile de comanda
* citeste sau scrie memoriile de comanda
* emite raspunsuri catre statiile de comanda
* interfata cu baza de timp generala
- S(C ' statia multiprocesor de comanda #dublata%, asigura"
* tratarea apelurilor
* baza de date
* taxarea apelurilor
* distribuirea mesa)elor
* gestiunea conexiunilor
* gestiunea retelei semafor
* STS ' statia baza de timp si sincronizare #este triplata%
* S(A ' statia multiprocesor pentru auxiliare, asigura"
* gestionarea ec+ipamentelor de tonalitati si auxiliare
* tratarea semnalizarii ;TU*T nr.@
* S(( ' statia multiprocesor de mentenanta, asigura functia de intretinere"
* super$izare si gestiune a sistemului
* ar+i$area datelor
* protectia statiilor multiprocesor
* super$izarea multiplexului de comutatie
* tratarea relatiei om*masina
* initializarea si reinitializarea
* CS1 ' Centru Satelit 1umeric ' are rol de unitate terminala si poate fi local #CS10, in aceeasi incapere% sau
distant #CS1/, aflat in zone de concentrare a abonatilor%.
B. Care sunt magistralele folosite la punctul 8<
* (agistrala statiei multiprocesor #magistrala comuna% =S( prin care sunt conectate procesoarele si cuploarele;
* (agistrala locala #magistrala interna% =0 prin care se conecteaza procesorul principal si memoria comuna.