Mdii de transmitere a datelor in retele (medii) ghidate Cablu coaxial

Cablulurile coaxiale au fost pt mult timp cea mai utilizata forma de constructie a unei retele. Sunt relativ ieftine si sunt rezistente la campuri electromagnetice de perturbare. Cablulcoaxial e folosit in topologiile bus. Rata maximala de transfer este de 10 Mbps. Constructia cablului se rezuma la: - Conductorul interior (cupru este incon!urat de un strat de izolatie (dielectric - "resa#ecranul din metal sau folie de aluminiu prote!eaza impotriva perturbarilor electrice sau magnetice - $nvelisul exterior prote!eaza cablul de influentele directe ale mediului precum tensiune sau caldura. Tipuri Cablurile coaxiale exista in mai multe forme pt fiecare domeniu de utilizare. %le se disting prin proprietatile electrice. &a realizarea retelelor de calculatoare actuale nu se mai prea folosesc. 't retele se folosesc cabluri cu rezistenta de (0 )* care corespund specificatiei R+ (, si care se folosesc in - variante ".ic/net si ".innet. Cablu R+-(,#0 R+-(, 3#0 R+-(4 R+-7R+-, 3#0 Impedanta (1.1) (0) 5() 41) (0) Descriere, domenii de utilizare Conductor interior din cupru masiv* ".innet* 102aseConductor interior sub forma de coarda* ".innet* 102ase"ransfer pe banda larga* cablu "6 3rc8et si S83 ( terminal $2M 1-50 ".ic/net* 102ase(

Cablurile coaxiale sunt impartite in diferite clase sau tipuri* in functie de materialul folosit pt invelis si pt stratul de izolatie. &a instalatie trebuie acordata o mare atentie claselor de protectie impotriva incendiilor. Cele mai ieftine cabluri de conexiune '6C elibereaza gaze otravitoare in caz de incendiu. &a nevoie ar trebui sa consultati pompierii despre regulile lagate de instalatiile de cabluri sau sa beneficiati de serviciile unei firma specializate. 't transferul fara intrerupei al datelor trebuiesc urmarite: - 't a evita o reflectare a semnalului electric la capatul cablului* trebuie ca ambale capete bus sa aiba un rezistor de marimea impedantei (de ex (0) la R+ (, - 0nul dintre rezistoare trebuie impamantat - 3cesta nu trebuie insa sa aiba in nici un caz contact cu conductorul intern Thicknet ".ic/net mai este cunoscut si ca 9elllo: Cable sau Cablu Standard %t.ernet. Culoarea invelisului este galbena iar la o distanta de -.( m se gasesc marcile (inele . ;iametrul are cam 1 cm* prin urmare cablul este destul de rigid si inflexibil. 'rin grosimea mai mare a conductorului intern se admite o lungime de circa (00 m a cablului. 0nul dintre cele - rezistoare (numai unul trebuie impamantat. Retelele cu aceasta conexiune sunt denumite 102ase(. Transceiver &egarea unei statii la un cablu t.ic/net sau legatura dintre un cablu t.innet si unul t.ic/net* se face printr-un asanumit transceiver (transmitter-receiver . &egatura la cablul t.ic/net se face printr-un conector (stec/er incisiv (clama vampir * care intra prin cablu in conductorul intern. 3cest tip de conexiune este predispusa la perturbari.

A I (Attachement nit Inter!ace) &egatura de la transceiver la placa retelei se face printr-un cablu de conexiune. 3cesta se numeste si stec/er ;2-1( sau ;$< (digital* intel* xerox . Thinnet Cablul t.innet se mai numeste si =C.eapernet>. Culoarea invelisului este gri sau neagra iar diametrul are 0.( cm. $ntr-o retea bus se recomanda o lungime de pana la 1,( m. Cablul e flexibil si destul de ieftin si usor de montat. Retele care se conecteaza prin astfel de cabluri se numesc 102ase-. "lemente de legatura %lementele de legatura la t.innet se numesc 28C( 2ritis. 8aval Connector - Rezistorul 28C este montat la ambele capete ale cablului bus. $mpedanta corecta ((0) trebuie respectata. %a este inscrisa pe rezistor. - Stec/erul 28C-" se foloseste la conectarea cablului la placa retelei. %l are gri!a ca 20S-ul sa ramana inc.is si atunci cand stec/er-ul " este inlaturat din placa. - Cupla 28C leaga - cabluri t.innet. - Stec/er-ul 28C se lipeste la capatul cablului. 0tilizarea elementelor prezentate mai sus este importanta deoarece greselile aparute din cauza conexiunii gresite sunt greu de descoperit. (de ex contactul ocazional intre conductorul intern si ecran . ? alternativa des folosita este stec/er-ul %3;. Cablul 28C este dus prin trunc.iul cablului de-a-lungul peretelui* iar pe partea din spate inc.ide contactul printr-o doza. $n partea frontala a dozei se gaseste conexiunea pt %3;-ul prin care se trage un cablu la placa retelei.

Cablul T#isted$%air
Astazi cel mai utilizat ":isted @ pair in forma sa cea mai simpla are - fire izolate care sunt rasucite. Rasucirea prote!eaza pana la un punct impotriva undelor electromagnetice perturbatoare din exterior sau de la firele vecine. $ntr-un cablu pot exista mai multe perec.i de fire rasucite. ":isted-pair este in stransa legatura cu topologia fizica stea. Ratele de transfer sunt de 100Mbps si c.iar mai mult. ;istanta maxima intre un computer si componenta centrala (.ub este de regula de 100m. Tipuri $ T% ( nshielded t#isted$pair) 0ns.ielded insemna ca perec.ile singulare de fire rasucite nu au protectie proprie. Cablurile 0"' sunt destul de sensibile la pertubari. ;aca de exemplu in trunc.iul unui cablu sunt mai multe cabluri se poate a!unge la perturbarea transferului de date. $&T% (&hielded T#isted$pair) Conceptul inseamna ca fiecare perec.e de fire este prote!ata printr-un invelis. "ot cablul (toate perec.ile de fire au un invelis protector aditional. Cablurile S"' sunt de aceea mult mai putin sensibile la perturbari. ;atele pot fi tranfesrate cu rate mari si pe distante mari. &creened ("cranarea) 3tat 0"' cat si S"' exista si in versiunea S* care inseamna ca sunt prote!ate aditional toate perec.ile de fire printr-un ecran (screen din metal* atat din exterior cat si din interior. 8otatiile pt aceste cabluri sunt S#0"' si S#S"'. Categorii Cablurile 0"' sunt impartite pe diferite categorii* oferind informatii despre propeitatile cablurilor. &a cele mai multe categorii sunt folosite patru perec.i

de fire rasucite. $mpedanta are peste 100)* iar singular si 1(0). Conform standardizarii %$3#"$3 urmatoarele categorii sunt actuale: Categorie 'ata de Domeniu de utilizare trans!er 1 1Mbps "ransfer analogic* sisteme de alarma A Mbps Conexiuni $2M de tip1* %$3--11 10 Mbps 102ase-"* 1002ase-"A* A-Mbit-to/en ring* $S;8 ( 17 Mbps 17Mbit-semn-inel ( si (e 100 1002ase-"x* 3"M (1(( Mbps * S?8%"* S;B Mbps 7 si 5 1+* 10 10002ase-"* 10006+-3nC&an + 3lte categorii se afla inca in stadiul de normare* pt categoria 7 este planificata o specificatie de pana la -(0 MBz si pt categoria 5 una de pana la 700 MBz. 't retelele de computere mai nou sunt importante doar categoriile (* 7* 5* unde la cablare se foloseste cablu S#0"' din categoria D(. "lemente de legatura 't legarea cablurilor t:isted-pair la .ub* respectiv la placa retelei* sunt folosite stec/ere#cuple RE-A(. %le se aseamna cu cele de telefon (RE-11 * sunt insa ceva mai mari si contin opt pini de cabluri in loc de patru. %atch$panel (caseta de distributie) ;eoarece la o legare in forma de stea fiecare calculator este legat prin propriul cablu la .ub* exista diferite componente care usureaza munca cu cantitaile mari de cablu: - 'atc.-panel-urile folosesc la preluarea* legarea si impartirea cablurilor - %le ofera o posibilitate simpla* confortabila* structurata de a organiza centralizat un nr mare de conexiuni &istem de cablu I(M Sistemul de cablu $2M !oaca astazi un rol mai putin important in domeniul retelelor de computere. 3 fost introdus in 14,A in legatura speciala cu retelele $2M @ to/en ring de A si 17 Mbps. $2M defineste* prin standardul american 3F+* tipuri de cabluri de la 1 la 4. ;e amintit este insa ca* specificatia de tipul 1 din 14,( a dus la unificarea legaturilor cu cele 0"'. %lementele de legatura la cablurile de tip 1 si - sunt denumite cupla M$C (Media $nterface Connector . "ipul 1 foloseste RE-A( si RE-11.

)ibra optica
Fibra optica reprezinta mediul ideal pentru retelele de mare viteza si intindere medie si mica datorita unor avantaje certe date de caracteristicile sale de transmisie. Firmele pun la dispozitie o gama larga de produse in domeniul sistemelor bazate pe fibre optice: cabluri de fibra optica cu diferite performante, conectoare specifice, adaptoare, amplificatoare, elemente auxiliare, scule si truse de scule necesare realizarii si intretinerii sistemelor si nu in ultimul rand echipamente de testare specifice. %rincipiul transmisiei cu !ibra optica, cabluri optice Sistemele de comunicatie cu fibre optice au o importanta din ce in ce mai mare in transmisia si prelucrarea datelor deoarece ofera o serie de avanta!e suplimentare

comparativ cu sistemele bazate pe transmisia informatiei pe cale electronica. &a sistemele optice semnalele sunt transmise sub forma de lumina (fotoni * fara sarcina electrica* si de aceea nu sunt afectate de campuri electrice cum sunt cele ce apar in ec.ipamentele de tensiune inalta sau in timpul descarcarilor electrice. Similar* campurile magnetice* cum sunt cele produse de motoare si transformatoare* nu au efect asupra transmisiei optice. 8u exista probleme de interactiune intre canale invecinate de comunicatie* deoarece fluxul luminos foarte redus ce s-ar pierde din fibra optica este retinut in invelisul opac din !urul fibrei* asigurand ca semnalele optice nu interfera c.iar daca fibrele sunt foarte apropiate una de cealalta. &ipsa oricarei pierderi de semnal din fibra spre exterior asigura si o securitate perfecta a transmisiei* fiind imposibila masurarea semnalului din exteriorul fibrei. 8atura fibrei optice asigura ca aceasta poate functiona in orice conditii atmosferice si poate fi imersata in ma!oritatea fluidelor. Masa* dimensiunile reduse si rezistenta mecanica ridicata sunt utile in ma!oritatea aplicatiilor. $zolarea electrica perfecta este un avanta! evident* oferind o libertate mai mare in proiectarea emitatorului* a liniei de transmisie si a receptorului* eliminand si necesitatea buclelor de impamantare. 3vanta!ul cel mai important este insa banda de frecvente mai ridicata si pierderile de transmisie mai reduse. La orice cablu coaxial sau paralel banda de frecvente variaza invers proportional cu patratul lungimii, in timp ce la fibra optica aceasta variaza doar invers proportional cu lungimea. Rezulta posibilitatea unor lungimi mari de tronson de fibra optica. Se remarca o capacitate mare de transmisie si viteze mari de transfer. ? sc.ema de principiu a unei linii de transmisie a informatiei folosind fibra optica este indicata in figura 1. %'I*CI%I + C,M *ICATI"I C )I('A ,%TICA Cablul cu fibra optica este format dintr-un fir de material sticlos numit miez* acoperit cu un invelis numit manta. 'roprietatile de difractie ale celor doua medii de sticla sunt diferite. &a exterior ele sunt prote!ate de un invelis de protectie. %nergia luminoasa se propaga in interiorul fibrei optice intr-un numar finit de configuratii. Giecare astfel de configuratie* numita mod* are propriile proprietati de propagare. Gibra optica ce permite folosirea mai multor moduri de propagare poarta denumirea de fibra multimodala. 'entru intelegerea corecta a modului de utilizare si a parametrilor caracteristici ai fibrelor optice este necesara o intelegere corecta a modului de functionare. Gibra optica transmite lumina pe principiul reflexiei interne totale. Razele de lumina ce a!ung la suprafata de separatie dintre doua medii optic transparente cu densitati diferite sufera o refractie* sc.imbandu-si directia conform legii lui Snell: n1 sin(H1 I nsin(H- unde n1 si n- sunt indicii de refractie pentru cele doua medii. &a o anumita valoare a ung.iului H1* va apare o refractie cu ung.i H-I40J* deci razele de lumina raman in mediul initial de propagare. 3cest unghi limita (critic este egal cu:
sin (1 lim ) = nn1

Apertura numerica &a o fibra optica razele ce intra sub un ung.i fata de suprafata fibrei* mai mare decat un ung.i limita dependent de ung.iul limita de reflexie absoluta sunt reflectate intern integral de mai multe ori si ies doar prin celalalt capat al fibrei. Razele de lumina ce intra sub un ung.i mai mare decat acest ung.i limita pierd o parte din energie la fiecare reflexie si se atenueaza pe traseu.

0ng.iul limita fata de suprafata fibrei la care poate intra o raza de lumina pentru a iesi prin celalalt capat al fibrei* denumit si unghi de acceptare* este dat de relatia:
sin (a ) =
n1 n-

considerand propagarea prin aer inainte de intrarea in fibra si n1 indicele de refractie al materialului fibrei* iar n- indicele de refractie al invelisului exterior al fibrei. 3pertura numerica se defineste ca sin(-a). Modurile de propagare Razele de lumina ce se propaga prin fibrele optice pot fi clasificate ca meridionale si de rotatie. Razele meridionale sunt acelea care intersecteaza axa fibrei in timpul propagarii* dupa fiecare reflexie interna* in timp ce razele de rotatie nu intersecteaza niciodata axa fibrei. %xista de asemenea si raze paralele cu axa fibrei* care se propaga prin fibra fara a fi reflectate. ;e interes pentru propagarea semnalelor prin fibrele optice sunt razele meridionale. Si acestea se pot grupa in doua categorii: cu mod de ordin redus si cu mod de ordin ridicat. Modurile de ordin redus includ acele raze care intra sub ung.i redus in interiorul ung.iului de acceptare in timp ce modurile de ordin inalt includ razele ce intra sub ung.i mare. Fibrele monomodale sunt acelea la care zona centrala si apertura numerica sunt atat de mici incat prin fibra se poate propaga un singur mod. %xista si alte moduri dar aceastea se atenueaza rapid. Constructia !ibrelor %xista doua tipuri constructive utilizate cel mai des: fibrele cu index variabil in trepte si fibre cu index gradat. Gibrele cu index variabil in trepte sunt formate dintr-un miez cilindric de sticla* silica sau plastic cu indicele de refractie n 1* acoperite cu un invelis subtire cu indice de refractie mai redus n -. Gibrele cu indice gradat au indicele de refractie variabil de la o valoare ridicata in centru pana la o valoare redusa la margine. 3ceasta face ca razele sa se propage ca in figura A. Dispersia $n fibrele optice exista doua tipuri de dispersie* ce limiteaza latimea de banda a semnalului: dispersia de material si dispersia modala. -;ispersia de material este datorata propagarii undelor de diferite lungimi de unda cu viteze diferite* c.iar in acelasi mediu de propagare. $n consecinta unde cu lungimi de unda diferite emise de sursa nu vor a!unge la receptor simultan si vor avea o dispersie in timp datorita propagarii in durate de timp diferite. 3cesta fenomen este redus folosind un emitator cu spectru ingust de emisie* de genul unui laser. -;ispersia modala este produsa de diferenta de drum de propagare dintre modurile de ordin redus si cele de ordin inalt. ;upa cum se poate observa si din figurile 1 si A* modurile de ordin inalt au o durata de propagare mai ridicata decat cele de ordin redus si simultan razele de lumina sufera o dispersie la receptie. &a fibrele cu index variabil in trepte dispersia modala poate fi redusa prin scaderea aperturii numerice pentru a permite numai modurilor de ordin redus sa se propage. &a fibrele cu index gradat efectul este redus deoarece modurile de ordin inalt se propaga cu viteza mai mare prin regiunile de index mai redus* astfel ca diferenta de timp dintre modurile de ordin inalt si cele de ordin redus nu este atat de mare ca la fibrele cu index variabil in trepte. ;ispersia este in general o problema numai la distante mari de comunicatie si in consecinta pentru aceste aplicatii se folosesc fibre cu index gradat impreuna cu emitatoare laser* desi pretul acestor fibre este mai mare decat al celor cu index variabil in trepte. &a distante scurte (K (00m sunt preferate fibrele cu index variabil

in trepte* cu banda mai redusa* datorita costului sensibil mai redus si a metodelor de cuplare mai simple. %ierderi de transmisie %xista patru cauze principale de pierderi in fibrele optice: absorbtia in materialL imprastierea in materialL neregularitati la interfata miez#invelisL curbura. Absorbtia in material 3bsorbtia in material este datorata impuritatilor moleculare din miezul fibrei* care absorb anumite lungimi de unda. 'rocesele de purificare avansata aplicate in faza de elaborare a materialului reduc semnificativ aceste fenomene dar sunt costisitoare. ? alta solutie este utilizarea unui emitator care sa aiba varfurile spectrului de emisie in domeniul spectral cu transmisie maxima a materialului. Spre exemplu* fibrele din plastic au absorbtie minima intre 710 si 750 nm si sunt* de aceea* recomandate a fi utilizate cu emitatori in lumina rosie* vizibila. Imprastierea in material $mprastierea in material este produsa de impuritati sub forma de particule si de fluctuatii in temperatura si compozitie (imprastierea RaCleig. care intrerup traiectoria razelor de lumina. ? comportare similara poate fi produsa si neregularitatilor la interfata miez#invelis ce conduc la transmisie in invelis si la piedere de energie datorita reflexiei partiale. Curbura Curbura fibrei poate fi deasemenea o cauza de pierderi. ;aca curbura este prea mare unele raze vor atinge suprafata de separare miez#invelis la ung.iuri mai mici decat ung.iul limita de reflexie si vor fi absorbite in invelis* conducand la o pierdere de reflexie. Cauzele de pierderi mentionate contribuie la atenuarea globala* evaluata in d2#/m. %ierderi de cuplare &a proiectarea unui sistem de transmisie cu fibra optica* suplimentar fata de pierderile inerente din fibre* trebuiesc luate in considerare si pierderile din elementele de cuplare. %xista trei mecanisme de pierderi: fibra-la-fibra (individual * fibra-la-fibra (global - in pac.et si fibra la emitator#receptor. 'ierderile sunt datorate unui numar mare de cauze* in particular reflexiei pe suprafetele frontale* nealinieri usoare datorita tolerantelor de fabricatie si a distantei de separatie dintre suprafetele frontale ale fibrelor. 3ceasta distanta este realizata din constructia elementelor de cuplare pentru a se evita zgarierea suprafetelor datorita contactului. Atenuarea totala 3tenuarea totala se calculeaza cu relatia:
Atenuareatotala = 10 lg # = # + C1 + n C!" +

unde M"* MR sunt puterile NmFO transmisa si respectiv receptionata* iar: P " - pierderea la cupla!ul dintre fibra si emitatorL PC1 - pierderea in cablul 1L nQPC?M - pierderile totale de cuplare datorate celor n conectori de pe traseuL P C- - pierderea in cablul -L PR pierderea la cupla!ul dintre fibra si receptor. Tipuri de cabluri cu !ibre optice Gibrele optice pot fi folosite doar pentru realizarea de conexiuni punct la punct. 'entru realizarea acestor conexiuni sunt necesare dispozitive opto-electronice: emitatoare si receptoare. 3tenuarea semnalului luminos depinde de lungimea de unda a acestuia.

'entru comunicatiile optice se folosesc lungimi de unda din afara spectrului vizibil* si anume in gama 5(0-1700 nm. 'entru retelele locale sunt folosite urmatoarele categorii de cabluri cu fibra optica: - cablul Rtig.t> - utilizat pentru cablarea interioara a cladirilorL miezurile sunt prote!ate de mantale rezistente la foc si cu dega!are redusa de gaze toxiceL in centrul cablului se afla un material dielectricL - - cablul Rloose> - folosit pentru cablari in exteriorul cladirilorL trebuie prote!at impotriva umiditatiiL - - cablul Rslotted core> - folosit tot pentru cablari in exteriorul cladirilor* rezistent la umiditate. &a realizarea conectarii fibrei optice se folosesc doua tipuri de interfete: - interfata pasiva este realizata cu a!utorul a doua conectoare baioneta* infipte in conductorL unul contine un &%; pentru transmiterea datelor* iar celalalt contine o fotodioda pentru receptionarea acestoraL - interfata activa (sau repetor activ cuprinde trei asa-numite eta!e: 1 eta!ul care receptioneaza semnalul optic si il transforma in semnal electricL - eta!ul care amplifica semnalul electricL 1 eta!ul care transforma semnalul electric amplificat in semnal optic si il transmite pe fibra. $n cazul interfetelor active* caderea unei componente nu va afecta transmiterea datelor pe tronson* ci doar va intrerupe conectarea acesteia la tronson. ;atorita caracteristicilor enumerate* transmisiile prin fibra optica cunosc aplicatii din cele mai variate* cum ar fi: transmisii de date in retele de comunicatie de medie si mica intindere* aplicatii medicale - dispozitive de investigare in lumina vizibila* iluminare microscoape* aplicatii industriale - dispozitive de investigare* e.t.c. Girmele pun la dispozitie o gama larga de produse in domeniu* incepand de la cabluri de fibra optica cu diferite performante* conectoare specifice* adaptoare* amplificatoare* elemente auxiliare* scule si truse de scule necesare realizarii si intretinerii sistemelor bazate pe fibra optica si nu in ultimul rand ec.ipamente de testare specifice. $ncercam o scurta trecere in revista a catorva tipuri de cabluri pentru sisteme pe fibra optica. Cablu optic +&) &implex 3cestea sunt cabluri optice multimodale* de inalta calitate* utilizabile pentru aplicatii de &38. Suporta o serie intreaga de protocoale de comunicatie precum %t.ernet si "o/en Ring* precum si servicii de transmisie imagine si sunet. &SG Simplex are o singura fibra optica* este de tip Rtig.t> &SG#0B (&o: Smo/e and Gume* Sero Balogen S.eat. - prote!ata de manta rezistenta la foc si cu dega!are redusa de gaze toxice Se recomanda utilizarea pentru cablarea interioara a cladirilor. Gibra este incon!urata cu fire de Tevlar pentru sporirea protectiei si rezistentei. Cablu optic +&) Duplex este similar cu cel anterior* numai ca este vorba de doua fibre optice pentru conexiune duplex. Cablu optic Intern."xtern +&) %ste un cablu cu , fibre optice (7-*(#1-(mm * nemetalic* prote!eaza fibrele impotriva umiditatii* si este realizat din material cu emisie redusa de fum. 3ceste caracteristici il fac util si pentru cablare in mediul exterior. Cablu optic +&) +ight Dut/ Si acesta este tot un cablu de inalta calitate potrivit pentru aplicatii de tip &38. Contine A fibre si este realizat cu scopul de a oferi flexibilitate* rezistenta si diametrul exterior mic. 3cestea permit cablurilor sa fie instalate in tuburi foarte

subtiri sau canale de cablu din '6C* montate aparent pe perete. Gibrele din interiorul cablului sunt prote!ate individual de mantale colorate de 400mm incon!urate cu fire de aramid. Cablurile sunt de emisie slaba de fum (&o: Smo/e and Gume#Sero Balogen . Gibrele sunt deasemenea prote!ate cu fire de Tevlar pentru a adauga protectie si rezistenta. Cablu optic universal +&01 'entru aplicatii de &38. Cele A fibre optice sunt prote!ate de mantale primare colorate (-(0mm * prote!ate la randul lor de un material de tip gel polCester aflat intr-un tub central. 3cesta este incon!urat de fire de 3ramid ce ofera rezistenta* invelite intr-o manta neagra &SG#?B. Rezistenta la apa si la 06. "abel comparativ
'arametrii # "ip Cablu &SG Simplex (0#1-(m &SG Simplex 7-.(#1-(m 7-.( m 1-( m -(0 m 1.( db#/m 1.( db#/m 170 MBz # /m (00 MBz # /m 5., mm 2R38; R%< $ntern#%xtern &SG (0#1-(m (0 m 1-( m -(0 m 1 db#/m 1.1 db#/m A00 MBz # /m 700 MBz # /m 11.- mm 2R38; R%< $ntern#%xtern &SG 7-.(#1-(m 7-.( m 1-( m -(0 m 1.( db#/m 1.( db#/m 170 MBz # /m (00 MBz # /m 11.- mm 2R38; R%< &SG &ig.t ;utC (0 m 1-( m -(0 m 1 db#/m 1.1 db#/m A00 MBz # /m 700 MBz # /m 7.1 mm 2R38; R%< ?ptic 0niversal &SSB (0#1-(m (0 m 1-( m -(0 m 1 db#/m 1.1 db#/m A00 MBz # /m 700 MBz # /m 7., mm 2R38; R%< ?ptic 0niversal &SSB 7-.(#1-(m (0 m 1-( m -(0 m 1.( db#/m 1.( db#/m 170 MBz # /m (00 MBz # /m 7., mm 2R38; R%<

;iametrul exterior (0 m al miezului ;iametrul exterior 1-( m al UnveliVului ;iametrul exterior al protecWiei -(0 m primare X ,(0nm 1 db#/m 3tenuare X 1.1 db#/m 1100nm X ,(0nm &YWime bandY X 1100nm A00 MBz # /m 700 MBz # /m 5., mm 2R38; R%<

;iametrul cablului 'roducYtor

Cablu optic simplu.dublu din polimer 3cest cablu* produs de Gibre ;ata* reprezinta o fibra din polimer simpla sau dubla (pentru aplicatii duplex . 3tenuarea este tipic -00 d2#/m la 77( nm (atenuarea creste peste aceasta valoare* la ,-0 nm* a!ungand la 1(00 d2#/m . Caracteristicile de transmisie pentru acest cablu optic sunt astfel gandite incat cel mai bine se lucreaza in lumina vizibila. 3pertura este de (83 0ZA5. Gibra este invelita in polietilena neagra pentru protectie. "emperatura de lucru este: -10[C la \,([C. Cu a!utorul acestor cabluri optice se pot dezvolta sisteme in lumina vizibila rosie* ieftine* pentru legaturi de date de lungime mica* sisteme de laborator pentru mediul educational* sisteme de iluminare la microscoape* iluminare zone greu accesibile e.t.c. $n cazul transmisiilor de date se pot realiza viteze de 10 Mbits#s la distante de pana la -0 m. Cabluri cu conectori Gireste ca utilizarea cablurilor optice se va face impreuna cu conectorii meniti a realiza legaturile fie intre un sistem optic si altul* fie pentru cuplare la circuitul receptor sau emitor. Girma 3urocon C?M'%C ofera si cabluri de fibra optica cu conectori montati. 3ceastea aduc un mare avanta!* deoarece se elimina munca destul de dificila a montarii conectorilor* lucru ce necesita scule speciale* si

deasemenea se garanteaza calitatea conexiunii* diminuand la maxim pierderile la conectare. 3stfel performantele legaturilor prin cablu optic pe distante mici pot fi maximizate* cablurile cu conectori de!a montati avand caracteristici garantate. 8u vor putea fi prezentate in acest articol toate tipurile de cabluri cu conectori montati* deoarece sunt foarte multe posibilitati* acoperind practic necesarul oricaror aplicatii. 3legerea va depinde de tipul de cablu dorit* lungimea sa (exista lungimi diferite posibil a fi selectate* intre - si 100 m * perec.ea de conectori ce se doreste la capetele cablului* pe scurt dicteaza aplicatia.

,bs. Ceea ce urmeaza in continuare nu se cere la examen* dar este util ca

informatie tecnica] "chipamente pentru transmisie prin !ibra optica Conectori, adaptoare si alte elemente necesare in configurarea unei retele de transmisie cu fibra optica Scopul acestei parti este evidentierea* alaturi de fibrele optice* a principalelor elemente necesare in configurarea unui retele de transmisie prin fibra optica. Conectori (vezi cum arata pe Fi/ipedia: ?ptical^fiber^connector Gireste ca utilizarea cablurilor optice se va face impreuna cu conectori meniti a realiza legaturile fie intre un sistem optic si altul* fie pentru cuplare la circuitul receptor sau emitor. $n cele ce urmeaza este prezentat la modul foarte general* procedeul de montare a conectorilor pe fibre optice. %tapele prezentate sunt generale* tipul de conector determinand particularizari specifice. 3stfel: 1 'regatirea invelisului fibrei - cablul optic trebuie pregatit prin indepartarea la capat a invelisului exterior* a fibrelor de Tevlar si a invelisului de protectie a fibrei pe diferite lungimi in functie de tipul de conector utilizat - sunt necesare scule speciale. 0rmeaza apoi curatirea zonei cu o solutie speciala* urmarindu-se ca pe zona prelucrata sa nu se gaseasca praf sau urme de deteriorare. ;aca se constata acest lucru operatia se repeta. - Controlarea conectorilor inainte de montare - trebuie verificat daca gaura de trecere a fibrei optice este curata sau daca prezinta urme de praf ce o obtureaza. ;aca da* conectorul trebuie curatat cu o scula speciala. 1 6erificare - se va testa fara aplicarea unui adeziv* daca fibra poate fi introdusa in conector. ;aca nu* si exista siguranta ca nu este vorba de incompatibilitate dimensionala* se va relua operatia de curatire. A 3plicarea substantei de lipire speciale pe conector si pe cablu conform instructiunilor specifice. ( $ntroducerea fibrei in conector* asezarea corecta* cu a!utorul unui dispozitiv* dupa care se lasa sa se lipeasca. 7 ?peratiune de polisare fina a suprafetei frontale a fibrei* apoi curatare. 5 Control si curatare finala. Scopul trecerii in revista a acestor etape este acela de a evidentia necesitatea executarii ingri!ite a operatiei de montare de conectori* deoarece performantele transmisiei depind intr-o mare masura de aceasta. %ste obligatorie folosirea de scule speciale pentru aceste operatiuni* si este indicata utilizarea unor ec.ipamente de

testare a legaturii prin fibra optica. Ceva mai !os vor fi prezentate sculele si ec.ipamentele de testare utilizate. $n ceea ce priveste insa conectorii* este pusa la dispozitie o gama larga de conectori* cu diferite caracteristici* performante si producatori. ;e exemplu sunt prezentati o serie de conectori multimod 1M* compatibili S" (Straig.t "ip ce ofera un cost de instalare mic si performante mari. Conectorii furnizeaza un bun contact fizic* terminat cu un manson ceramic cu caracteristici bune de reflexie. 3stfel pierderile de conectare sunt de 0*1 d2* la o functionare in pla!a de temperaturi de -A0[C la \,0[C. (Gig.7 0n alt exemplu sunt conectorii RS"- S" produsi de Radiall (Gig.5 * conceputi dintr-o singura bucata in scopul unei conectari cat mai rapide. $n varianta multimod accepta fibre standard de 1-( _m cu cablu de pana la 1 mm diametru. 3cest tip de conector poate fi ac.izitionat atat ca o singura piesa* cat si ca un /it ce contine 100 bucati. Se ofera deasemenea si adaptor multimod de tip S". Conectorii Molex <press ofera o metoda de calitate* rapida si de pret scazut pentru aplicatii &38. Conectorii de tip S" sau SC se gasesc in /it-uri de 1- bucati* ce contin instructiuni de conectare* adeziv pentru lipire rapida. 'ierderile de conectare sunt de 0*1A d2* la o functionare in pla!a de temperaturi de -10[C la \70[C. Conectorii 3M' S" ` SC (Gig., ofera o metoda rapida de conectare* care nu necesita polisare dupa montarea conectorului. 3ccepta fibre de 7-*(#1-( si (0#1-( _m. "ipul de conector SC se poate gasi in varianta Simplex sau ;uplex. 'ierderile de conectare sunt de 0*1 d2* in pla!a de temperaturi de la -10[C la \70[C. Conectori pentru cabluri din polimer (Gig.4 un conector special* sau conectori Rdnp>. Rdnp> I RdrC non-polis.> (Gig.10 reprezinta un concept revolutionar in conectarea fibrelor optice* cu avanta!ele: nu necesita scule speciale de conectare* nu necesita adeziv - RdrC>* nu necesita prelucrarea fibrei* timp si cost de conectare foarte scazut* ideal pentru fibre din polimer. Cu a!utorul acestor cabluri optice se pot dezvolta sisteme in lumina vizibila rosie* ieftine* pentru legaturi de date de lungime mica* sisteme de laborator pentru mediul educational* sisteme de iluminarea la microscoape* iluminare zone greu accesibile e.t.c. $n cazul transmisiilor de date se pot realiza viteze de 10 Mbits#s la distante de pana la -0 m. ADA%T,A'" 0n rol foarte important il !oaca adaptoarele pentru legarea a doua cabluri cu conectori de acelasi tip sau de tipuri diferite* pentru legarea unui cablu optic cu conector* la un panou de legaturi* sau la emitor* receptor e.t.c. $ata cateva exemple: 3daptorul produs de G$2R%C? &td. (Gig.11 pentru conectarea dintre un conector S" (sau compatibil S" si un conector SM3. Caracteristici te.nice 'ierderi in adaptor: K1d2 "emperatura de lucru: --0[C la \70[C Material: Manson ceramic in corp de otel 0n alt exemplu de adaptor produs de G$2R%C? &td. (Gig.1- special pentru conector de tip S" si conectare la un panou de cuplare. $n aceste cazuri se pot utiliza si inele special colorate pentru identificare. Caracteristici te.nice 'ierderi in adaptor: 0.- d2 "emperatura de lucru: -A0[C la \,0[C Material: Manson ceramic in corp de otel 'entru cazul testelor este foarte utila posibilitatea conectarii si deconectarii rapide a fibrelor optice in circuitele de testare. 'entru aceasta au fost dezvoltate adaptoare

pentru conectare direct la fibra - G$2%RC? 2are Gibre. 3cestea permit conectarea si deconectarea rapida dintre fibra optica (fara conector si ec.ipamentul optic (cu conector . 'relucrarea si lipirea fibrei nu este necesara. ;isponibil cu conectare catre S"* SC si GC#'C. 6ersiunea S" (Gig.11 este valabila atat pentru mod unic cat si pentru multimod. Caracteristici te.nice "ip fibra Multimod 0nimod ;iametrul mansonului 1-5 _m 1-7 _m pentru fibra "emperatura de lucru --0 la \70[C --0 la \70[C 'ierderi in adaptor variabil in functie variabil in functie de prindere de prindere 3daptoare G$2R%C? de tip SC Simplex sau ;uplex cu prindere cu arc (snap-in si cu surub pe un panou de gestionare a legaturilor. 3daptoarele dispun de niste dopuri cu rol de prevenire a intrarii prafului pe perioada cat sunt nefolosite. T"'MI*AT,A'" %"*T' )I('A ,%TICA 3mp.enol (Gig.1A Z "erminatoare cu conector GC sau SC pentru conectare pe porturi nefolositeL Z ;estinate pentru a opri semnalul &aser transmis* eliminand riscul de producere a accidentelor oculareL Z Minimizarea reflexiilor. AT"* AT,A'" %"*T' )I('A ,%TICA 0n alt element de importanta sunt atenuatoare cu valoare constanta a atenuarii* cu interfete SC si GC. 3mbele tipuri (Gig.1( sunt destinate a lucra in aplicatii cu un singur mod. (B$R?S% %&%C"R$C Caracteristici te.nice SC GC 3tenuarea reflexieia --d2 A0d2 "olaranta atenuarea b1.(d2 b1d2 'utere alocata 10mF 10mF "emperatura de lucru --( la \50[C --( la \50[C a 110nm C TII 'roducator: 1M Splice#'atc. 0n alt element important in cazul configurarii unei retele pe fibra optica il constituie cutiile pentru cuplarea si gestionarea traseelor de fibra optica.Ca exemplu cutiile 1M sunt executate din plastic rezistent si sunt concepute a fi prinse pe perete cu suruburi. %A*, D" +"2AT 'I 'roducator 3M' Standard S"#SC 'entru buna gestionare a legaturilor prin fibra optica pot fi utilizate panouri speciale de conectare. 3cestea sunt usor de utilizat* avand de!a montati conectori S" si SC* de la , la -A de porturi. 'entru tipul SC sunt pana la -A de porturi (1- duplex * pe panou fiind montate adaptoare SC in afara si S" in interior. ;ispozitivul are de!a montate suporturi de prindere si doua mansoane de g.idare cablu. 3ceste mansoane permit un numar de fibre de la A la 1A in orice combinatie pana la un diametru maxim de 1A mm. 'orturile nefolosite au elemente de acoperire si protectie. M +TI%+"3,' Multiplexor ("Cco (Gig.17 pentru fibra optica destinat pentru a combina

(multiplexa sau separa (demultiplexa doua semnale optice pe lungimi de unda diferite. Cele doua lungimi de unda* ,(0nm si 1110nm* sunt cele mai des utilizate in comunicatiile prin fibra optica. 3vanta!e imediate: dublarea capacitatii retelei in conditiile neafectarii cablarii de!a existente. Structura monolitica face ca dispozitivul de multiplexare sa fie rezistent la vibratii si socuri. Conectorii sunt de tip S"* pentru doua dimensiuni de fibre multimod (0#1-( si 7-*(#1-( _m. "MITAT,' . '"C"%T,' 'entru ca transmisia sa aiba loc este nevoie de un dispozitiv de transmitere - emitator (conversie electro-optica * si un dispozitiv de receptare - receptor (conversie optoelectrica . %xista dispozitive dedicate pentru comunicare prin fibra optica ce contin elementele de emisie si receptie* gata configurate* cu conector pentru fibra optica* si tot ce este necesar este conectarea la retea. $nsa* este posibil sa se doreasca particularizarea unei legaturi* testare-dezvoltare de ec.ipamente de transmisie optica e.t.c* caz in care se poate opta pentru ac.izitionarea unui emitator si a unui receptor simplu* ce indeplineste doar functia de conversie. Dispozitiv de emitere 4M(d, 1)('5657 DI% $ 1e#lett %ackard 3cest dispozitiv consta dintr-un emitator cu conector S" continand un &%; de ,-0nm capabil de a transmite in cabluri de fibra optica 'CS (0#1-(mm* 7Z-(#1-(mm* 100#1A0mm si -00mm 'CS. "ransmitatorul BG2R1A1- permite comanda in nivele !oase de curent* rezultand un consum mic de energie. ;ispozitivul este ideal pentru fibre de dimensiuni mari 100#1A0mm* cu putere optica de 11Z(d2m la 70m3. Transmitatorul 4M(d 1)('5657 este destinat sa functioneze impreuna cu receptorul BG2R-A1-. Caracteristici te.nice (selectie &ungimea de unda (tipic ,-0nm 'uterea de varf la iesire pentru curent alim . $G I 70m3a Cablu (0#1-(mm * 83I0Z--1.,d2m(min Cablu 7-*(#1-(mm* 83I0Z-5( -14d2m(min Cablu 100#1A0mm* 83I0Z1 -1(d2m(min Cablu -00mm 'CS* 83I0ZA -10d2m(min a masurat la capatul unui metru de cablu de fibra optica 'eceptorul 4M(d 1)('7657 'revazut tot cu conector S"* dispozitivul este prevazut cu un circuit integrat ce contine un fotodetector si un amplificator - un tranzistor Sc.ott/C. ;estinat pentru o interfata cu circuitele logice uzuale.