Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cursul 13/2018-2019
Alte metode de realizare a
interconectărilor în electronică
• Cablaje cu fire
• Wire-wrapping
• Multiwire
• 3D-MID
2
Tehnologii de cablare cu fire
Inductor (bobină)
cilindric(ă) cu conductor
din cupru emailat
Înfăşurări ale unui transformator
cu conductor din cupru emailat
Tipuri de conductoare filare
Cablurile liţate, sunt formate din mai multe fire (3 ...15 fire, Φ 0,1 ...
0,5mm) strânse în mănunchi şi uşor torsadate. De regulă sunt izolate (în
trecut cu bumbac, dar în prezent numai în plastic) şi pot fi cu un
mănunchi sau mai multe, metalizate sau nu. Aceste conductoare au
flexibilitate mai bună şi sunt folosite pentru conectarea pieselor mobile.
Conform Wikipedia
http://en.wikipedia.org/wiki/Wire_wrap acest mod de a
realiza conexiunile, după impunerea SMT nu mai avea
aplicaţii industriale notabile. Metoda wire-wrap mai este
azi utilizată la realizarea prototipurilor, dar tinde să fie
înlocuită de plăcile „breadboard” (dar cu interconectări
relativ slabe si instabile) şi de circuitele imprimate
standard al căror preţ a scăzut semnificativ
Plăci pentru prototipuri prin wire-wrap (tip Augat)
PCB (PCI) multifilar (Multiwire PCB)
Exemple de structuri
Multiwire de la firma
Wirelaid
PCB multifilar (Multiwire PCB)
În cazul în care un fir se termină într-o gaură sau traversează o zonă cu
găuri, acesta va fi tăiat în timpul operaţiei de găurire, oferind o suprafaţă
de contact pentru interconectare prin viitoarea gaură metalizată. În acest
fel pot fi fabricate plăci cu înaltă densitate de interconectare, având o
flexibilitate mare în proiectare.
a) layout-ul firelor
b) foto circuit
3D MID (Molded Interconnection Devices)
Interconectarea se realizează prin
aplicarea cablajului pe suprafaţa Cablarea 3D poate înlocui câteva
dispozitivelor din material plastic.
componente mecanice, cum ar fi
• Metalizarea plasticului: butoane, întrerupătoare.
Depunere chimică de Cu
•Expunere:
scriere directă cu laser
aplicare a unei măști foto 3D
• Aplicare fotorezist: SMD
Suprafaţa
după
structurare
a cu laser
Detalii ale procesului 3D-MID
Echiparea cu componente
Multe materiale plastice care se pot activa cu laser (LCP, PA 6/6M sau
PBT/PET) rezistă la căldură şi pot fi utilizate într-un proces de lipire reflow
compatibil cu procesele SMT standard. Datorită structurii 3D, cu înălţimi şi
orientări diferite ale pastilelor, la aplicarea pastei de lipit, este însă dificil de
utilizat serigrafia, şi astfel trebuie utilizat procesul de dispensare din seringă.
În mod similar, plasarea componentelor trebuie realizată cu echipamente
dedicate, care să permită asamblarea tridimensională.
Variante ale
echipamentului
pentru plantarea
componentelor
la 3D-MID
a) cap mobil
translaţie şi
rotaţie pe toate
axele, substrat fix
b) substrat mobil,
cap cu o singură
axă de rotaţie
(a) (b)
Procesul de asamblare a modulelor
electronice (contactare/lipire manuală,
în val, pe suprafață, mixte, laser,
“wirebonding”)
26
Schema electronică Modulul electronic
CAD
CAE
CAM
Profil termic
“Lipitură” (electrică) = Solder joint
27
Cazuri posibile în asamblarea modulelor electronice
TIP 1 - cu montare pe o singură față a
componentelor electronice (Top - superioară)
A. Componente THD,
montare prin inserție
B. Componente SMD,
montare pe suprafață
C. Componente mixte
THD/SMD
28
Tip 2 - cu montare pe ambele fețe a componentelor
electronice (Top - superioară, Bottom - inferioară)
A. Componente THD, montare prin inserție pe ambele fețe
B. Componente SMD,
montare pe ambele suprafețe
C. Componente SMD cu
montare pe ambele
suprafețe și THD Top.
Fr = forţa rezultantă a
forţelor în echilibru la
contactul dintre
picătura de aliaj în
stare lichidă și metalul
de bază;
Fam = forța de
adeziune metal de
bază - aliaj lichid
Faf = forța de
adeziune aliaj – mediu
Fc = forța de coeziune
a aliajului în stare
lichidă.
33
σl - tensiunea
superficială al aliajului
în stare lichidă;
σls- tensiunea
superficială datorată
adeziunii aliaj lichid -
metal de bază solid;
σlg - tensiunea
superficială datorată
adeziunii lichid-gaz.
La echilibru:
36
Mediul în care se realizează procesul de contactare și care
înfășoară suprafețele metalului de bază și a picăturii de aliaj în
stare topită este un amestec mixt lichid-gaz provenit din
topirea fluxului de lipire, gaze produse prin fierberea şi
arderea fluxului şi aer, respectiv azot, dacă contactarea se
realizează în atmosferă inertă – se caută eliminarea
oxigenului din aer, care provoacă oxidări.
37
Fenomenul de capilaritate
Tensiunile superficiale, mai ales ale aliajului în stare lichidă şi
dintre metalele de bază şi aliajul lichid determină
existenţa capilarităţii, fenomen deosebit de important la
lipirea pieselor electronice.
Datorită capilarităţii, aliajul topit pătrunde şi umple spaţiile
înguste dintre piese, asigurând lipirea numită adesea lipire
capilară.
Capilaritatea apare dacă interstiţiile sunt destul de mici (sub
0,25 mm) şi este favorizată de rugozităţile mici ale
suprafeţelor, mai ales dacă sunt sub formă de canale (rizuri);
Pe suprafeţe lustruite capilaritatea este redusă, întinderea
slabă, din care motiv se recomandă ca suprafeţele, mai ales
de cupru, să aibă aspect „satinat” - asperităţi mici.
38
Fenomenul de capilaritate
39
Modificări în structura straturilor de compuși intermetalici
(IMC) funcție de perioada de menținere la temperaturi ridicate
Se observă:
➢Creșterea grosimii straturilor IMC – Cu3Sn, Cu6Sn5;
➢Apariția de noi compuși IMC – Ag3Sn.
42
Procesul de contactare/lipire
Etape:
➢ încălzirea metalelor de bază şi de adaos până la temperatura
de topire a aliajului (tta), timp în care se produce topirea fluxului,
întinderea acestuia şi îndepărtarea impurităţilor;
➢ topirea aliajului;
➢ continuarea încălzirii până la temperatura de lipire (tl > tta)
care se menţine un timp, în care au loc umezirea, întinderea
aliajului, umplerea interstiţiilor, dizolvarea metalelor de bază în
aliaj şi difuzia reciprocă a moleculelor;
➢ îndepărtarea sursei de căldură, răcirea metalelor şi
solidificarea aliajului.
43
La temperatura de lipire au loc şi procese fizico-chimice nedorite
(reacţii, recristalizări etc.) care înrăutăţesc calitatea lipiturii. Este
necesar ca temperatura şi durata încălzirii (lipirii) să nu depă-
şească valorile necesare.
Procese în timpul
contactării/lipirii
44
Pistol de lipit
45
2. Cu funcţionare continuă (cu rezistenţă de încălzire).
2.1 Ciocanele de lipit cu rezistenţă de încălzire izolată în
ceramică sau folii de mica, alimentată direct de la reţea
(230V/50Hz). Nu sunt recomandabile pentru lucru în
electronică deoarece rezistenţa de izolaţie este redusă, mai
ales la temperatură mare. Ca urmare, carcasa şi vârful cioca-
nului, chiar legate la priza de pământ de protecţie, pot avea
tensiuni periculoase pentru multe componente electronice.
2.2 Staţia de lipire alimentată prin transformator
coborâtor sau numai de izolare compusă din transformator,
ansamblul ciocan de lipit prevăzut cu termoregulatoare (cu
magnet permanent sau cu senzor de temperatură),
subansamble de reglare / termostatare şi conductoarele
aferente. 46
2.2.1 Ciocanele de lipit termoreglate cu magnet permanent. Pentru
menținerea constantă (1 – 5ºC) a temperaturii, vârful este montat în
contact cu un magnet permanent având punctul Curie la temperatura de
lipire (tCurie = tl). Cât timp t < tl, magnetul atrage o tijă din fier moale
şi se închide contactul de alimentare a rezistenţei; la t ≥ tl = tCurie
pastila îşi pierde însuşirile magnetice şi un arc slab deschide contactul;
la scăderea temperaturii contactul se reînchide. Schimbarea temperaturii
de lipire necesită alt vârf cu magnet.
47
2.2.2 Ciocanele de lipit termoreglate cu senzor de temperatură
(termistor, termorezistenţă, termocuplu) montat în vârf, asigură atât un
histerezis mai mic (sub 1ºC) cât şi posibilitatea reglării temperaturii
(circuitele de reglaj sunt în aceeaşi carcasă cu transformatorul) în plaje
largi.
Sunt mai scumpe şi mai pretenţioase (cordonul ciocanului are 4 – 6 fire).
49
4. Stație de lipit portabilă cu gaz - încălzirea vârfului se
realizează indirect, de la o flacără alimentată cu gaz.
Se utilizează și varianta cu flacără deschisă.
50
5. Stație de lipit portabilă cu baterii (acumulatoare) - cu
funcţionare continuă, încălzirea fiind realizată printr-o
rezistenţă de încălzire pentru putere sub 10W.
51
Vârful = componenta principală a ciocanului de lipit. Forma este aleasă
în funcție posibilitatea de a transfera optim căldura la lipire.
Zona de lucru = extremitatea care în timpul lipirii este în contact cu
piesele şi cu aliajul.
Vârfurile cu durată de viaţă lungă (long life tips) = zona de lucru
acoperită cu o peliculă micronică din fier pur, apoi de alte metale (Ni,Cr).
52
Alte instrumente necesare lipirii
•penseta, cuţitul, cleştele lat, cleştele rotund, cleştele de tăiat,
pompa de extras aliajul topit, tresa metalica, lupa.
Pompa de aliaj: este folosită pentru extragerea aliajului în stare
lichidă din găurile și de pe pad-urile componentelor THD și de pe
suprafețele pad-urilor SMD. Declanșarea mișcării explozive a
pistonului, asigurată de tensiunea acumulată în arcul comprimat,
provoacă realizarea vidului care determină extragerea aliajului în
stare lichidă.
53
Echipament de lipire manuală cu aer cald a
componentelor SMD (în dotarea UPB –CETTI)
54
Echipament de lipire manuală componente
SMD complexe din dotarea UPB –CETTI
55
CONTACTARE/LIPIRE AUTOMATĂ LA VAL
➢Tehnologie de contactare/lipire cu transfer de căldură
57
CONTACTARE/LIPIRE AUTOMATĂ PE SUPRAFAȚĂ
➢Tehnologie de contactare/lipire cu transfer de căldură
Cuptor SMT:
Plantare componente: Rework
Pick & place
Profilul termic comparativ pentru procesul de
contactare prin retopire cu și fară plumb
- Caz profil cu platou, recomandat pentru favorizarea activării fluxului
63
64
Banda admisa pentru profilul termic
65
Echipament SMT de lipire automată tehnologie
infrared-convecție
66
Procesul de contactare prin retopire în fază de
vapori
VAPORI + GAZE NECONDENSABILE
transferul vaporilor prin
volumul fazei gazoase
condensarea propriu-zisă
70
71
Lipirea cu laser este o tehnica prin care un laser de mica putere
este utilizat pentru a topi si lipi un punct de conexiune electrica.
Lipirea selectiva permite eliberarea unei cantitati precise de
energie unei anumite locatii, chiar celor greu accesibile, fara a
cauza prejudicii din punct de vedere termic ariilor si
componentelor inconjuratoare.
In acest scop, echipamentul de lipire cu laser de mare precizie
este dotat cu brat robotic si sistem de pozitionare x-y automat.
Sunt folosite sistemele cu dioda laser bazate pe tehnologia AAA
(aluminum-free active area), care le confera durata de
functionare mai indelungata (deoarece principalul mecanism de
defectare intr-un material semiconductor conventionel AlGaAs,
oxidarea jonctiunii, este absent).
Lipirea selectiva cu laser necesita mai putin de 10W si o densitate de
putere relativ mica (W/cm2) pentru producerea unei contactari.
72
Parametrii lipirii cu laser
➢Puterea medie a laserului (masurata in W): puterea medie
controleaza cantitatea de caldura eliberata lipiturii. Puteri mai
mari sunt preferabile pentru a minimiza durata procesului, dar un
exces de putere poate cauza evaporarea si reducerea calitatii
lipiturii.
➢Durata/lungimea impulsului laser (masurata in sec): determina,
ca si parametrul putere medie cantitatea de caldura cedata
lipiturii.
➢Factorul de deschidere (pulse/duty cycle) (exprimat in %
on/off): factorul modifica frecventa cu care este eliberata caldura
lipiturii oferind procesului un control mai mare. Un factor mai
mare este preferabil deoarece asigura timpi de lipire mai mici.
73
CONTACTARE/LIPIRE WIREBONDING:
CHIP ON BOARD (COB)
Tehnologie de contactare prin sudură ultasonică cu/fără transfer
de căldură
74
Contacarea prin fir (wire-bonding) este procesul prin
care se realizeaza conexiunea electrica intre cipul de
siliciu si terminalele externe ale dispozitivului
semiconductor prin utilizarea unor fire de legatura
foarte fine.
Firele utilizate sunt de obicei din aur sau aluminiu, dar
cuprul incepe sa castige si el teren in domeniu.
Diametrul firului incepe de la 15µm si poate ajunge la
cateva sute de µm.
Exista doua procese de contactare prin fir:
contactarea prin bile de aur si contactarea prin fir de
aluminiu
75
Contactarea prin bile de aur
In timpul contactarii cu fir de aur, o bila de aur se formeaza mai
intai prin topirea capatului firului (care e tinut de o unealta
denumita capilar). Bila are un diametru cuprins inte 1.5 pana la
2.5 ori diametrul firului.
Ea este apoi adusa in contact cu padul pe care trebuie realizata
legatura. Se aplica bilei o presiune, temperatura si forta
ultrasonica adecvate un timp specificat ca sa se formeze sudura
metalurgica initiala intre bila si pad pana la deformarea bilei.
Firul este dus apoi la terminalul corespunzator formandu-se un
arc sau bucla inte padul conexiunii si cupa terminalului. Se
aplica din nou presiune si forte ultrasonice firului pentru a se
forma cea de a doua conexiune.
Dupa terminarea operatiei se taie masina taie firul pentru
pregatirea urmatoarei contactari.
76
Contactarea cu fir de aluminiu
In timpul contactarii cu fir de aluminiu, firul este adus in contact
cu padul de aluminiu.
Se aplica o energie ultrasonica un timp determinat firului in timp
ce el este presat formandu-se astfel prima contactare.
Apoi se deruleaza operatiile ca si mai sus.
77
78
Echipamente wire bonding din dotarea UPB-CETTI
79
Montarea dispozitivelor SMD pe PCB
Conexiune/lipitura = structură complexă
multistrat în continuă restructurare funcție de
condițiile mecano-climatice de funcționare.
82
Echipamentul de inspectie vizuala
Inspectie optică prin microscop
Calitatea în asamblare
ELIMINAREA DEFECTELOR DE LIPIRE
A. Conexiuni/lipituri defecte la nivel macro
➢Vizibile optic: pot fi identificate cu echipamente de inspecție optică manuale
sau automate OFF/IN Line;
➢Care realizează un contact parțial ce va ceda la solicitările mecano-climatice
specifice mediului de utilizare. Dificil de identificat optic.
Exemplu: Deplasarea componentelor pe verticală (CHIP) sau pe orizontală pe
durata procesului de lipire (Chip Movement / Tombstoning / Draw bridging).
Se datoreaza dezechilibru al fortelor de tensiune superficială.
85
B. Conexiuni/lipituri defecte la nivel microstructural
➢Defecte apărute în microstructura conexiunii. Se prezintă sub forma
unor incluziuni gazoase sau solide (VOIDS), fisuri, grosimi mari
pentru compușii IMC casanți Cu3Sn și Ag3Sn.
Ex: Discontinuitati / incluziuni in structura lipiturilor (voids). Pot fi
identificate prin inspecție cu raze X (X-Ray Inspection)
86
Echipament pentru inspecție optică din dotarea
UPB-CETTI
Permite identificarea defectelor la nivel macro
87
Echipament testarea modulelor electronice la
vibrații mecanice
Permite evaluarea nivelului de calitate al asamblării prin
identificarea lipiturilor slabe-contacte parțiale, lipituri reci.
88
Echipament complex de testare
Permite inspecție optică, testarea la solicitări mecanice a conexiunilor
wirebonding și a conexiunilor pe placa electronică.
89
Mulţumesc
pentru atenţie !