Ministerul educatiei al Republicii Moldova

Colegiu politehnic,municipiul balti .

REFERAT
Bobine

Grupa:DR-117

A elaborat:Cibotari Catalin

A verificat:Iuzu Corneliu

Balti 2017
 Bobina

Cuprins
introducere..................................................................................................................................................2
Bobinajul.....................................................................................................................................................2
Carcasa........................................................................................................................................................5
Miezul..........................................................................................................................................................5
Concluzie.....................................................................................................................................................6

~1~
 Bobina

introducere
Bobinele sunt componente de circuit care permit înmagazina de energie electrică. Energia este
înmagazinată în câmpul magnetic care se stabileşte în vecinătatea circuitului bobinei. Mărimea
caracteristică a unei bobine este inductanta sau inductivitatea. O bobină este constituită dintr-un
sistem de spire în serie, care înlăntuie acelaşi circuit magnetic şi care este utilizată pentru:
• a produce o anumită tensiune magnetomotoare când spirele sunt parcurse de curent electric;
• a fi sediul unei tensiuni electromotoare induse, când circuitul magnetic este străbătut de flux
magnetic variabil în timp.
Tensiunea magnetomotoare produsă de bobină la curent electric dat, cât şi tensiunea
electromotoare indusă în bobină, sunt proportionale cu numărul de spire ale bobinei. [7]. Prin
dispunerea conductorului sub formă de spire se intensifică câmpul magnetic propriu, atunci când
este străbătut de un curent electric. Creşterea fluxului magnetic propriu se obtine şi prin
introducerea unei piese din material magnetic în interiorul bobinei (miezul magnetic).
Constructia bobinelor Constructia bobinelor depinde de o serie de factori cum ar fi: destinatia
bobinei, valoarea inductantei, factorul de calitate, mod de asamblare şi ecranare, etc. Bobinele de
valori mici se realizează fără miez magnetic sau cu miez cilindric, iar bobinele cu inductante
mari se realizează cu miezuri magnetice (feromagnetice sau ferite) de diferite forme (cilindrice,
toroidale, oale sau forme închise U+I, E+I, E+E, U+U sau X). Părtile componente ale unei
bobine sunt: înfăşurarea (bobinajul), carcasa, miezul magnetic şi ecranul. În functie de varianta
constructivă unele părti componente pot lipsi.
Bobinajul se realizează, de obicei, cu conductoare de cupru izolate (email - CuEm,
email+bumbac, email+mătase), cupru neizolat sau argintat (pentru bobine de înaltă frecventă) şi
mai rar din aluminiu sau argint. Se caracterizează prin: diametrul (sectiunea) conductorului,
număr de spire, pas, număr de straturi şi de sectiuni. După modul în care sunt dispuse spirele
bobinajului pe carcasă acesta poate fi: într-un singur strat sau cu mai multe straturi (multistrat).
Bobinajul într-un singur strat se realizează printr-o tehnologie simplă de înfăşurare spiră lână
spiră sau cu spaii între spire (bobinaj cu pas). Bobinajul cu pas se foloseşte, în general, la
realizarea bobinelor cu valoare mică a inductivitătii. La bobinarea cu pas (constant sau variabil)
se folosesc, de obicei, conductoare neizolate, rezultând valori mici ale capacitătii parazite Cp.
Bobinajul multistrat permite obtinerea unei inductante proprii mai mari la acelaşi volum. Pentru
acest tip de bobinaj rezultă o capacitate parazită mai mare şi apare pericolul străpungerii electrice
prin alăturarea de spire cu diferente mari de potential. Diminuarea acestor inconveniente se poate
obtine prin diferite modalităti de dispunere a spirelor în cadrul bobinei. Astfel, creşterea tensiunii
de străpungere se poate obtine prin distantarea spirelor şi prin izolarea între straturi. Creşterea
distantei dintre spire şi dintre straturi permite de asemenea şi o micşorare a capacitătii parazite.
În figura 1.1. se indică unele variante de bobinare: cu o singură sectiune (1.1.a), piramidal
bobinat normal (1.1.b), piramidal bobinat alternat (1.1.c), sectionat în galeti (fig. 1.1.d).

~2~
Bobina

~3~
 Bobina

Bobinajul în fagure (universal – fig 1.1.e-sus şi încrucişat - fig. 1.1.e-jos) asigură şi o reducere a
capacitătii parazite, deoarece spirele cu diferente mari de tensiune nu sunt paralele. Conductorul
de bobinaj cel mai frecvent utilizat este din cupru de sectiune circulară şi diametre normalizate.
Pentru curenti foarte mari se folosesc conductoare cu sectiune dreptunghiulară sau pătrată
(uneori tubulară pentru răcire cu apă), din cupru sau aluminiu. La bobinajele de joasă frecventă
(JF) conductoarele sunt izolate cu email (CuEm), cu email şi fibre textile sau cu fibre anorganice
(sticlă). Caracteristicile conductoarelor de bobinaj din cupru folosite uzual la bobinajele de mică
putere sunt indicate în tabelul 1.1

Tabelul 1.1. Carcteristicele conductoarelor de bobinaj din cupru.

La alegerea diametrului (a sectiunii) conductorului de bobinaj se tine seama, în special la

bobinele de putere, de densitatea de curent admisibil J=1,5-5[A/mm2 ]. Valorile uzuale ale
densitătii de curent depinde de constructia bobinei şi de condiŃiile de răcire ale bobinajului.
Pentru obtinerea unui factor de calitate Q ridicat este necesar ca rezistenŃa de pierderi R, deci şi
rezistenta conductorului înfăşurării Rc să aibă o valoare cât mai mică. În acest caz, densitatea de
curent admisibil este mult mai mică

La bobinajele de înaltă frecventă (ÎF) se folosesc conductoare multifilare formate din 7-15
conductoare cu diametru foarte redus şi izolate individual, ansamblul lor fiind izolat cu bumbac
sau mătase (lita de radiofrecventă - lita de RF). LiŃa de RF se poate folosi până la frecvente de
ordinul 1-3 MHz, însă numai în cazurile în care este necesară obtinerea unui factor de calitate
ridicat. . Acest conductor litat are rezistentă scăzută în curent alternativ datorită unui efect
pelicular mai scăzut în comparatie cu conductoarele masive

~4~
 Bobina

Pentru bobinajele folosite la ultraînaltă frecventă (Ultra High Frequency-UIF), datorită efectului
pelicular, se folosesc conductoare din cupru argintat izolate cu email-mătase sau chiar neizolate.

Principalele tipuri de bobine cilindrice şi bobinaje utilizate la frecvente medii şi mari (ordin
MHz) cu caracteristicile (formă, factor de calitate Q, capacitate proprie Cp) şi utilizările
corespunzătoare sunt prezentate în tabelul 1.2.

Tabelul 1.1. Bobinaje utilizate pentru diferite domenii de frecvente

~5~
 Bobina

Carcasa constituie suportul izolant pe care se realizează bobinajul. Acesta are în general o
formă tubulară de diferite sectiuni (circulară, pătrată, dreptunghiulară sau în functie de forma
miezului magnetic) cu sau fără flanşe. Pentru bobinele fără miez sau cu miez cilindric din ferită,
se folosesc carcase de formă cilindrică (fig .1.2). Pentru bobinele cu înfăşurări într-un singur strat
se utilizează carcase cu nervură elicoidală pentru fixarea conductorului (fig.1.2.c). Pentru
bobinajele multistrat carcasele sunt prevăzute, de obicei, cu flanşe (fig.1.2.d). Acestea se prevăd
cu orificii prin care se scot capetele înfăşurărilor şi cu piese pentru fixare pe şasiu sau pe placa de
circuit imprimat (fig.1.2.b).

Fig.1.2. Carcase pentru bobine de înaltă frecventă.

Materialele electroizolante care se utilizează la realizarea carcaselor pentru bobine trebuie să

îndeplinească conditii mecanice: rezistentă, stabilitate termică şi la actiunea umiditătii, stabilitate
în timp şi electrice: rigiditate dielectrică mare, permitivitate relativă εr mică. În ordinea
crescătoare a performantelor, cele mai utilizate materiale pentru carcase sunt: carton
electroizolant, pertinax, textolit, materialele termorigide, bachelită, materiale termoplaste
(polietilenă, policlorvinil, polistiren, teflon), materiale ceramice.

Miezul constituie circuitul magnetic care intră în componenta unor bobine pentru asigurarea
concentrării liniilor câmpului magnetic. Prezenta miezului magnetic în interiorul bobinei
permite, prin concentrarea liniilor de flux magnetic, obtinerea unei inductivităti şi a unui factor
de calitate de valoare mai mari decât în lipsa acestuia. În unele cazuri prin modificarea pozitiei
relative a miezului în raport cu bobinajul se asigură şi posibilitate de reglaj a inductivitătii între
anumite limite. La elaborarea materialelor magnetice utilizate la miezurile bobinelor de înaltă
frecventă se urmăreşte reducerea pierderilor prin curenti turbionari. Pentru aceasta se actionează
asupra reducerii sectiunii materialului magnetic prin care se închid curentii turbionari şi asupra
creşterii rezistivităŃii acestuia. S-au impus urmatoarele solutii:

- folii subtiri din materiale feromagnetice - tole sau benzi;

-ferite şi magnetodielectricii (pulberi presate din materiale feromagnetice)

Fiecare dintre aceste materiale au domenii specifice de utilizare. La bobinele care functionează în
regim de semnal mare este necesar ca inductia magnetică din miez B să nu atingă inductia de
saturatie a materialului ( B<BS).

~6~
 Bobina

Pentru bobinele de joasă frecventa se folosesc miezuri din materiale feromagnetice (tabelul 1.3),
sub formă de tole sau benzi izolate între ele. Pentru bobinele de înaltă frecvenŃă se utilizează, de
obicei, miezuri din materiale feritice magnetic moi - ferite de înaltă frecvenŃt. Miezurile din
ferită se folosesc uzual pentru domeniul de frecventă 10 kHz…200 MHz. În domeniul 10 kHz…
1 MHz se folosesc ferite Mn-Zn, în domeniul radiofrecventei, respectiv 1MkHz…100 MHz se
utilizează feritele Ni-Zn , iar pentru frecvente mai mari, ferite Li-Zn.

Tabelul 1.3. Parametrii unor materiale feromagnetice folosite pentru miezuri:

Concluzie:concluzia mea este ca bobinele sunt pracic cele mai importante din punct de
vedere electric fiind prezente in toate dispozitivele la care se foloseste ca susa de energie
curentul electric.

~7~