DE CE NE MINT SUSPECII ?

De ce neag orice implicare ori refuz s ofere informaii ce pot fi

importante pentru ancet ?
GABRIEL ION OLTEANU
Avocat, Conf. univ. dr. asociat la Universitatea Alexandru Ioan Cua! din Ia"i
!ncet penal" ascultarea persoanelor" aflarea a#e$rului" miciuni" suspect" ancetator%
Autorul, plecnd de la o ntrebare retoric, dezvolt consideraii pe care le consider utile n
vederea perfecionrii demersului profesional al anchetatorilor. Se ofer explicaii detaliate care
argumenteaz ideea c principalele cauze ale refuzului de a coopera n cadrul unei anchete penale ine, n
primul rnd, de comportamentul anchetatorului. n ceea ce l privete pe suspect, desigur c i acesta are
partea lui de vin! are i motive! exist i posibilitatea ca negrile lui s aib ca suport adevrul.
#entru ca s$ ne %ute& a%ro%ia de o %ersoan$ este nevoie ori de o rela'ie %ersonal$ ori de un anu&it
ti&% %entru ca cel ori cea de care ne a%ro%ie& s$ se o(i"nuiasc$ cu noi. )ac$ ne *r$(i&, +n via'a de i cu i,
risc$& ca s$ fi& refua'i +n tot ceea ce s%une& ori %ro%une&, +n anc,et$ vo& o('ine ne*$ri "i &inciuni. Ca&
la fel stau lucrurile dac$ st$& +n %icioare ori ne de%las$&, de colo %-n$ colo, %rin s%a'iul +n care are loc
conversa'ia ori %rin ca&era de ascultare. .n cadrul ascult$rilor /udiciare a%ro%ierea 0 de%$rtarea de %ersoana
ascultat$ %e fondul adres$rii de +ntre($ri %oate fi %erce%ut$, uneori, ca o %resiune sau a&enin'are fiic$ ce,
venit$ +ntr1un &o&ent %u'in %rielnic %oate fi caua si*ur$ a e"ecului ascult$rii sau, +n cel &ai (un ca, a
a%ari'iei unui lun* "ir de nu "tiu, nu1&i a&intesc "i alte ase&enea ne*$ri.
!ncetatorul 0 constituie, +n &od direct, cea &ai i&%ortant$ cau$ a ne*$rilor "i a refuului de a
oferi infor&a'ii utile anc,etei. Refuul de a oferi infor&a'ii utile devolt$rii anc,etei nu este suficient de (ine
analiat de c$tre anc,etatori "i se consider$, de cele &ai &ulte ori, c$ este doar o %ro(le&$ le*at$ de tea&a
ori frica de consecin'ele ce %ot a%are ca ur&are a desf$"ur$rii anc,etei "i a o('inerii de reultate. Nu se %oate
ne*a frica, ca senti&ent u&an firesc care se &anifest$ &ai evident ori &ai esto&%at, +ns$ se &anifest$, "i este
*reu de +nfr-nt ori de de%$"it. Totu"i, un rol i&%ortant +n ecua'ia desf$"ur$rii ascult$rilor /udiciare +l are
&odul +n care este %erce%ut anc,etatorul ca individ, natura "i &odul +n care strate*iile "i %rocedeele tactice
de ascultare sunt %use +n scen$ de c$tre acesta. )ac$ va fi %erce%ut ca odios!, dac$ ceea ce face va fi
%erce%ut ca fiind li%sit de &oralitate, dac$ va ins%ira tea&$, dac$ va crea sena'ia c$ este dis%us s$ a%elee la
violen'e fiice ori tortur$, va deveni evident fa%tul c$ %resta'ia celui ori celei ascultate va fi o ne*are ve"nic$,
transfor&at$ +n &$sura +n care va si&'i c$ este la ca%$tul %uterilor, c$ nu &ai reist$, +n recunoa"teri
con/uncturale +n a face orice %entru a +nceta c,inul.
Personalitatea anchetatorului 0 devine esen'ial$ ca i&%ortan'$ atunci c-nd se %une %ro(le&a de a1l
deter&ina %e cel ori cea ascultat$ s$ +"i de%$"easc$ tea&a de consecin'e. Anc,etatorii care sunt aro*an'i,
a*resivi, care nu reu"esc s$ e&%atiee cu %ersoana %e care o ascult$ nu fac, de cele &ai &ulte ori, dec-t s$
&$reasc$ s$ sti&ulee atitudinea "i &anifest$rile defensive ale celui ori cele ascultate, reultatul fiind
ne*area oric$rui as%ect i&%ortant %entru anc,et$. )e re*ul$, anc,etatorii sunt %erce%u'i ca adversari iar dac$
unul &ai ofer$ "i ar*u&ente care s$ +l transfor&$ din adversar +n du"&an cel ascultat se va transfor&a "i se
va &anifesta ca un du"&an.
)iscut-nd cu &ul'i %racticieni unii &i1au s%us c$ +n %ractic$ &u"tele vin la &iere nu la o'et!. )ac$
cel %e care +l ascu'i te detest$, devolt$ anti%atie fa'$ de tine nu ai cu& s$ co&unici eficient, totul se
transfor&$ +n ne+ncredere "i %unerea %e &as$ a ne*$rilor. Ele&ente i&%ortante +n evaluarea anc,etatorului de
c$tre %ersoana ascultat$ sunt sinceritatea "i nivelul de convin*ere +n vinov$'ia sus%ectului ori sus%ec'ilor.
#erce%erea oric$rei %ersoane, +n orice ti% de co&unicare, ca fiind li%sit$ de sinceritate *enerea$, a%roa%e
&ecanic, li%s$ de +ncredere "i %e cale de consecin'$ se %oate %une +ntre(area2 Cine ar fi &otivat s$ s%un$
adev$rul unei %ersoane +n care nu are +ncredere 3 R$s%unsul ar fi unul cert 0 Ni&eni. .n cadrul ascult$rilor
/udiciare, de ase&enea, ne %ute& a"te%ta ca %ersoana ascultat$ s$ se deta"ee, inclusiv %rin *esturi "i %oi'ia
%e care o are %e scaun, "i s$ s%un$, invaria(il, c$ nu "tie, nu crede, nu +"i a&inte"te, nu %oate, ".a.
Atitudinea anchetatorului 0 are, "i ea, i&%ortan'a ei +n &odul +n care evoluea$ ascultarea. Un
anc,etator %erce%ut ca fiind *r$(it, cu *esturi stereoti%ate, nei&%licat "i neinteresat de &odul +n care
evoluea$ anc,eta "i de reultatele anc,etei %oate s$ +i descura/ee %e to'i cei de (un$ credin'$ care ar fi
4
dis%u"i s$ cola(oree "i s$ ofere infor&a'ii utile %entru anc,et$. Nici cei care vin s$ +"i %reinte &inciunile nu
s1ar si&'i %rea sti&ula'i +n a oferi s%ectacolul %re*$tit +ntruc-t s1ar si&'i de&otiva'i de deinteresul
anc,etatorului5 ca +n care &inciunile ar fi seci, f$r$ ar*u&ente "i f$r$ a fi +nso'ite de alte ele&ente su%ort
%entru a convin*e. 6i cei (uni! "i cei r$i! ar %utea a/un*e u"or la concluia c$ este +n interesul lor s$ nu
ofere %rea &ulte a&$nunte.
.n caul +n care anc,etatorul, indiferent c$ este ($r(at sau fe&eie, este %erce%ut ca fiind sla(, ca o
reac'ie fireasc$ r$&as$ de %e vre&ea existen'ei s$l(atice din trecutul s%eciei, %ersoana ascultat$, instinctual
+nce%e s$ ex%loatee +&%re/urarea iar, dac$ este vor(a des%re sus%ec'i, ne %ute& a"te%ta la diverse refuuri "i,
c,iar, la un co&%orta&ent a*resiv 0 fiind vor(a des%re un %uternic, EU! "i unul %erce%ut ca fiind sla(
ANC7ETATORUL!. .n fa%t, de fiecare dat$ c-nd se %erce%e o anu&it$ *ra($ a anc,etatorului +n a l$&uri
caua, +&%re/urarea este %erce%ut$ ca fiind o sl$(iciune ce tre(uie "i, de cele &ai &ulte ori, este ex%loatat$,
ca atare. #entru cei veni'i s$ &int$, asta se %oate traduce +ntr1o invita'ie la a s%era c$ %ot c-"ti*a lu%ta cu
anc,etatorul.
Reputaia anchetatorului 0 "i ea %oate favoria for&area unei atitudini distructive, li%site de dorin'a
de a coo%era la reolvarea cauei, de ne*are, din %artea %ersoanei ascultate. )ac$ anc,etatorul este cunoscut
ca fiind ne%$s$tor, dur, nedre%t, ca fiind unul c$ruia nu1i %as$ de ni&ic, care nu are &a&$, nu are tat$! orice
%ersoan$ ce vine +n ca&era de ascultare "i este a"eat$ +n fa'a lui se va te&e 0 va fi o tea&$ %ersonal$ fa'$ de
o&, fa'$ de &odul +n care decur*e anc,eta, fa'$ de reultatele anc,etei, fa'$ de orice consecin'$ de natur$
%ersonal$ ce %oate a%are. #e cale de consecin'$ ni&eni nu va fi dornic s$ e&%atiee cu un astfel de individ,
ni&eni nu va dori s$ s%un$ ceva, fiecare va dori doar s$ sca%e, s$ se ter&ine &ai re%ede, ceea ce %are &ai
de*ra($ un su%liciu. )ac$ convin*erea ne*ativ$ a %ersoanei ascultate &ai are la (a$ o ex%erien'$ ne%l$cut$
din trecut, devine evident c$ ascultarea nu va avea reultate satisf$c$toare, dec-t ca exce%'ie. )e ase&enea,
dac$ %ersoana ascultat$ a r$&as cu convin*erea c$ a c-"ti*at unul sau &ai &ulte &eciuri! +n trecut va avea
convin*erea c$ va c-"ti*a "i de data aceasta 0 va avea st$%-nire de sine, aro*an'$, i&a*ina'ie, va fi +n
for&$! "i va fi foarte *reu de st$%-nit "i de +nvins5 +n sensul o('inerii de infor&a'ii utile anc,etei. )ac$, +n
trecut, anc,eta nu a avut reultate se&nificative 0 sus%ectul nu a fost arestat, /udecat "i conda&nat 0 se va
considera aceasta ca fiind o re*ul$. 8ai &ult, dac$ a existat o ascultare "i sus%ectul vinovat nu a si&'it c$
anc,etatorul a avansat, nu s1a dis%us arestarea, eventual, nu s1a +nce%ut ur&$rirea %enal$ ori nu s1a %us +n
&i"care ac'iunea %enal$, va considera aceasta ca o victorie, va considera c$ a reistat asaltului anc,etatorului
"i c$ a c-"ti*at. Invitat la o nou$ audiere va intra +n scen$! ca un ca&%ion ce are certitudinea c$ va c-"ti*a
"i de data aceasta!.
Este de a"te%tat ca un sus%ect care reu"e"te s$ +"i &en'in$ o %oi'ie fer&$ +n cadrul %ri&ei ascult$ri,
s$ nu +"i recunoasc$ vinov$'ia, dec-t ca exce%'ie, %e %arcursul audierilor ulterioare. 9in*ura solu'ie,
confir&at$ "i +n %ractic$, o re%reint$ o('inerea de dovei concludente %rin alte &i/loace de %ro($ care s$
%oat$ fi folosite +n cadrul unui %rocedeu tactic consacrat 0 folosirea %ro(elor de vinov$'ie 0 %entru
s%ar*erea! sus%ectului "i, %e l-n*$ recunoa"terea vinov$'iei, ad$u*area la dosarul cauei a altor ele&ente
care s$ conduc$ la solu'ionarea cauei.
Comportamentul lipsit de credibilitate al anchetatorului %oate /uca un rol i&%ortant +n
deter&inarea %ersoanei ascultate s$ res%in*$ orice %osi(ilitate de a cola(ora "i a oferi infor&a'ii utile
devolt$rii anc,etei. Li%sa de coeren'$ a co&%orta&entului ver(al, %araver(al "i non ver(al afectea$
credi(ilitatea oric$rei %ersoane, anc,etatorul ne%ut-nd face exce%'ie. Reultatul %resu%une %ierderea oric$rei
considera'ii "i su*ru&area oric$rei %orniri fire"ti a celui ori celei ascultate de a se face util cauei %u(lice a
+nf$%tuirii /usti'iei. Un anc,etator %erce%ut ca fiind sla(, nesi*ur, &incinos, li%sit de consisten'$ "i coeren'$
+n ceea ce face "i s%une, +i va deter&ina %e &ul'i s$ &int$ s$ ne*e orice i&%licare sau cunoa"tere a vreunui
a&$nunt util, &ai de*ra($, %entru a testa reac'iile anc,etatorului dec-t %entru a se ascunde, %entru conduce
anc,eta %e %iste false ori %entru a evita orice consecin'$ ne*ativ$ ce ar %utea a%are ca ur&are a evolu'iei
anc,etei.
Totul %leac$ de la li%sa de convin*ere %e care anc,etatorul o %oate &anifesta atunci c-nd acesta
afir&$ c$ sunt suficiente %ro(e, c$ are situa'ia su( control "i , de fa%t, %une &ulte +ntre($ri de detaliu ce
viea$ tot felul de as%ecte, for&-nd convin*erea c$ nu exist$ %ro(e iar dac$ exist$ sunt neconcludente. .n
consecin'$, ni&eni nu vrea s$ ofere ceva cuiva care nu are ni&ic iar, +n caul sus%ectului vinovat, evident,
acesta se va +nc,ide "i va ne*a, +n continuare, orice i&%licare sau vin$ le*at$ de fa%ta cercetat$. Nesi*uran'a
anc,etatorului atunci c-nd s%une c$ ori face tri&itere la %ro(e care exist$ la dosar, li%sa de %re*$tire 0
&anifestat$, adesea, %rin c$ut$ri ner$(d$toare %rin dosarul cauei 0 contraicerea +n ceea ce s%une sau face
anc,etatorul +l va deter&ina %e cel ascultat s$ nu ofere ni&ic.
.n caul f$%tuitorilor, convin*erea c$ nu exist$ %ro(e concludente +&%otriva lor +i +nt$re"te, le
+nt$re"te i&a*ina'ia "i si*uran'a de sine5 *esturile %e care le folosesc "i cuvintele %e care le rostesc sunt
:
si*ure, sunt ale unuia care si&te c$ are situa'ia su( control "i &iroase %arfu&ul victoriei asu%ra
anc,etatorului. 9us%ectul se *$se"te +n %ostura de a /uca 0 ase&$n$tor %recu& +n caul /ocurilor de noroc 0
dac$ 'ine, 'ine! dac$ nu, va tre(ui s$ fie la dis%oi'ia anc,etatorului. Este destul de si&%lu s$ realiei c$ o
anc,et$ condus$ de un anc,etator sla( nu %oate s$ conduc$ la ni&ic (un. 8ai de*ra($ te %o'i a"te%ta s$ a%ar$
%ro(e "i %otriviri! li%site de su%ort real care s$ conduc$ la concluia voit$ de anc,etator dec-t la reultate
certe oferite de desf$"urarea cu %rofesionalis& a activit$'ilor de anc,et$.
Li%sa de credi(ilitate %entru un anc,etator, %e l-n*$ fa%tul c$ este descalificant$, scoate +n eviden'$
fa%tul c$ acesta nu s1a %re*$tit, nu +n'ele*e %ro(ele %e care le are de/a o('inute, nu +n'ele*e &odul de o%erare
folosit "i rela'iile dintre %ersoanele i&%licate5 toate acestea +i %ot deter&ina %e f$%tuitori s$ considere c$ sunt
+ntr1o %oi'ie c-"ti*$toare, c$ au +n &-n$ o carte norocoas$.
Cel +l fac %e anc,etator s$ fie li%sit de credi(ilitate 3 La fel ca +n via'a de toate ilele, o %ersoan$ +"i
%ierde credi(ilitatea +nce%-nd cu tonul vocii "i continu$ cu fiecare ele&ent de co&%orta&ent ver(al "i non
ver(al. Nesi*uran'a, nesinceritatea, li%sa de +ncredere +n %ro%riul de&ers %rofesional %oate crea convin*erea
sus%ectului c$ nu exist$ %ro(e +&%otriva lui "i c$ nu %oate fi acuat de ni&ic. .n &od firesc, sus%ectul
evaluea$ +n &od constant co&%orta&entul anc,etatorului %entru a verifica ecoul! r$s%unsurilor %e care le
ofer$. Un anc,etator care folose"te cuvinte ti&ide! ce induc +n co&unicare nuan'e de relativitate %recu&
%oate!, s1ar %utea!, ar %utea!, de o(icei!, ".a. atunci c-nd face vor(ire des%re &odul +n care a fost
desf$"urat$ activitatea ilicit$ %e care o cercetea$, des%re &odul +n care au ac'ionat %ersoanele i&%licate,
+ncura/ea$ sus%ectul s$ cread$ c$ %oate s$ sca%e. 9$ lu$& ca exe&%lu, diferen'a de ex%ri&are dintre2
& cu &etodele noastre de anc,et$ "i cu te,nica %e care o folosi&, de cele &ai &ulte ori, +i %rinde& %e cei
vinova'i5 +n caul de fa'$ cred "i este foarte %ro(a(il ca tu s$ fii cel care ...5
& nu a& nici o +ndoial$, din ceea ce ave& %-n$ acu& la dosarul cauei, reult$ c$ e"ti cel care ... .
9e %oate s%une c$ exist$ %osi(ilitatea ca a&(ele ex%ri&$ri s$ ai($ ca ur&are o ne*are a i&%lic$rii +n
activitatea ilicit$. Nuan'a, foarte i&%ortant$, de altfel, este dat$ de "ansa %e care sus%ectul "i1o d$ +n
continuare. Ceea ce va face sus%ectul, va de%inde de +ncrederea %e care o are, "i1o %$strea$, %oate s$ +l
sus'in$, +n le*$tur$ cu viitorul "i soarta sa +n anc,et$.
Modul n care persoana ascultat l percepe pe anchetator 0 c-nt$rirea! anc,etatorului de c$tre
%ersoana ascultat$, %roces firesc %e care +l %arcur*e oricine +nt-lne"te o %ersoan$ nou$, "i asta indiferent de
+&%re/urare, care are ca reultat +ntr1un ti&% scurt ;cel &ult eci de secunde< a%licarea unei "ta&%ile cu
(un!, r$u!, de"te%t!, %rost!, ".a., %oate avea ca reultat convin*erea c$ anc,etatorul %oate fi &in'it, dus
cu vor(a!, %li&(at %e %iste false. 9us%ec'ii, la fel ca "i alte %ersoane de rea credin'$, vor fi tenta'i s$ ne*e
orice i&%licare +n activitatea ilicit$ cercetat$ fiind convin"i c$ anc,etatorul nu va fi +n stare s$ sesiee li%sa
lor de onestitate, &odul %ervers +n care "i1au construit "i +"i ex%un &inciunile care s$ le serveasc$ interesele.
.ntr1un serial a&erican, cele(ru "i +n Ro&-nia, ins%ectorul Colo&(o a %ro&ovat la ran* de strate*ie
de anc,et$ rolul de anc,etator inco&%etent. 9us%ectul este invitat s$ constate dis%oni(ilitatea anc,etatorului
la a fi %rostit! "i este +ncura/at s$ &int$. #recu& +n fil& "i +n realitate, or(it! de succesul at-t de facil,
&incinosul &inte %rea &ult, face *re"eli +n sus'inerea &inciunilor, exa*erea$ "i devine at-t de li%sit de
credi(ilitate +nc-t %oate s$ constate "i sin*ur aceasta. Antrena&entul +n a &in'i a +nce%ut &ai de&ult odat$ cu
&inciunile de succes %ro&ovate +n fa'a %$rin'ilor, %rofesorilor ori %rietenilor care nu au insistat +n a
desco%eri &inciunile din li%s$ de interes ori din &otive ce 'in de %$strarea rela'iei, de un sc,i&( tacit de
&inciuni ;tu e"ti fru&oas$, eu sunt (un< ".a. Nu ar tre(ui ne*li/at$, aici, nici +&%re/urarea %otrivit cu care este
%osi(il ca %ersoana %e care o ascult$& s$ fi avut unele succese +n a duce de nas! %oli'i"ti +n diferite situa'ii
+n care s1a %us %ro(le&a accesului +ntr1un %eri&etru te&%orar restric'ionat cu ocaia unei cercet$ri la fa'a
locului, unei %arc$ri +ntr1o on$ +n care %arcarea era %er&is$ doar anu&itor autove,icule, cu ocaia unor
tul(ur$ri ale lini"tii %u(lice de &ic$ a&%loare, etc. Cu& succesul *enerea$ si*uran'$, s%eran'$ "i +ncredere,
devine %osi(il ca "i cu ocaia unei anc,ete adev$rate! s$ a%ar$ tenta'ia de a s%era c$ lucrurile %ot fi aran/ate5
iar dac$ anc,etatorul nefiind nici +n unifor&$, nefiind nici de *a(aritul unora din cei %e care i1a& f$cut! +n
trecut, ne%$r-nd nici a fi cu o inteli*en'$ scli%itoare, devine, a%roa%e i&%osi(il de reistat tenta'iei de a &in'i.
Utilizarea de raionamente greite de ctre anchetator 0 ra'iona&entele de lo*ic$ /udiciar$,
ra'iona&entele %rin care se ofer$ sus%ectului o /ustificare %entru fa%ta s$v-r"it$, %rin care r$ul ca%$t$ o fa'$
u&an$ iar devin$ nu &ai este individul ci situa'ia, siste&ul ori necuratul, %ot fi folosite de c$tre anc,etator
%entru a de%$"i reisten'a sus%ectului, %entru a1l deter&ina s$ &$rturiseasc$. .n &od evident, ca diferen'$
o%era'ional$, un sus%ect care are la dis%oi'ie un &otiv sau &ai &ulte, %e care le %erce%e ca ra'ionale "i
reona(ile %entru a1i /ustifica fa%ta, va &$rturisi &ult &ai re%ede "i &ai u"or, dec-t unul care nu %erce%e
=
astfel de &otive ori %erce%e efortul anc,etatorului care se str$duie"te s$ ofere ceva +n aceast$ on$ ca fiind
fals, li%sit de eficien$ ori inutil.
Unii anc,etatori s%un c$ utiliarea de ra'iona&ente /ustificative nu este dec-t o %rostie "i c$, dac$ un
sus%ect &$rturise"te, &otivul care +l deter&in$ s$ o fac$ 'ine, +n %rinci%al, de %uterea, nu&$rul, calitatea "i
cantitatea doveilor care +l co%le"esc "i fac ca reisten'a lui s$ devin$ li%sit$ de sens. .n %ractic$, anc,etatorii
a(ili au de&onstrat c$ &$rturisirea a%are &ult &ai u"or dac$ vina %entru fa%t$ este transferat$ unor caue
care s$1l de%$"easc$ %e individ, dac$ *ravitatea fa%tei este redus$, devenind o c,estiune de nuan'$ 0 oricine
ar fi %utut %roceda la fel. I&%ortant este, +n o%inia &ea, ca anc,etatorul s$ se str$duiasc$ s$ convin*$
sus%ectul sau orice alt$ %ersoan$ %e care o ascult$ +ntr1o cau$ c$ a fost sta(ilit$ res%onsa(ilitatea %entru
fa%ta cercetat$, c$ se cunoa"te cine "i ce a f$cut fiecare %ersoan$ i&%licat$. A devolta convin*erea
sus%ectului c$ a fost %rins, c$ nu &ai are sc$%are nu este nu&ai art$! ci "i o necesitate, dac$ ne dori& a
o('ine o &$rturisire co&%let$ care s$ ne ofere noi %ro(e "i s$ ne consolidee dosarul %e care +l construi& +n
cau$. )ac$ nu vo& fi +n stare, de aceasta, ca anc,etatori, nu vo& avea %arte dec-t de reisten'$ "i de ne*area
oric$rui ele&ent de i&%licare care nu este suficient de clar %ro(at.
Ca de fiecare dat$ +n via'$, atunci c-nd ne dori& ca %artenerul de co&unicare s$ acce%te c$ a *re"it "i
s$ ne dea detalii %entru a re%ara cu sau f$r$ el ceea ce se &ai %oate re%ara, este necesar s$ oferi& "i s$
acce%t$& un &otiv %entru a salva a%aren'ele!, %entru a1i %er&ite, %e viitor, s$ r$&-n$ o %ersoan$
res%ecta(il$!. Anc,etatorul ar tre(ui s$ %rocedee identic5 este ra'ional s$ +n'ele*e& c$ ni&eni nu %oate
acce%ta, ca %rinci%iu, s$1"i recunoasc$ vinov$'ia, s$ recunoasc$ fa%tul c$ este autorul unei fa%te considerate,
de c$tre cei &ai &ul'i, ca fiind ori(il$, c$, +n fa%t el ori ea este o %ersoan$ ori(il$. >ine de i&%osi(ilitatea de
a acce%ta, +n %lan e&o'ional, i&a*inea ne*ativ$ %e care o ofer$, ca %ers%ectiv$, anc,etatorul, anc,eta "i
reultatele %revii(ile ale acesteia. ?a%tul c$ nu %o'i /ustifica ceea ce ai f$cut *enerea$ o %ro(le&$ +n %lan
e&o'ional "i, cel %u'in, %-n$ *$se"ti ex%lica'iile! care +'i convin ori taci refu-nd s$ dai vreun detaliu, ori
ne*i, instinctual, orice i&%licare.
#e o astfel de i%ote$ vine solu'ia, a/utorul, %e care +l %oate oferi anc,etatorul oferind el solu'ia
c$utat$ de c$tre cel ascultat. O %ro(le&$ a%are 0 "i a%are cu certitudine 0 atunci c-nd solu'ia oferit$ ori,
nu&ai su*erat$, nu satisface, nu este acce%tat$ de c$tre cel ori cea ascultat$.
Ce se %oate face 3
Nu este ceva care 'ine doar de ca%acitatea, ex%erien'a %rofesional$ ori flerul anc,etatorului. Este
nevoie de ceva &unc$, %restat$ cu un sco% clar 0 identificarea nevoilor e&o'ionale ale %ersoanei ascultate.
Nu este (ine s$ oferi cuiva ceva de care nu are nevoie %entru c$ darul t$u va fi ori res%ins ori aruncat la co"ul
de *unoi. .n aceste condi'ii, dac$ nu sunte& +n stare s$ identific$& nevoile e&o'ionale ale %ersoanei %e care
o ave& +n fa'$, &ai (ine nu oferi& ni&ic dec-t s$ oferi& ceva inadecvat, ce va fi res%ins, %entru c$ reultatul
va fi acela"i 0 va cre"te reisten'a "i vo& avea %arte nu&ai de ne*$ri "i alte &inciuni.
8otivele, ra'iunea care %oate /ustifica r$ul ce s1a f$cut, cel %u'in ca %rinci%iu, tre(uie individualiat$.
9e&$n$& +ntre noi, +ns$, la nivel inti&, la nivel de suflet, sunte& unici. 9e %oate acce%ta c$ %entru cele &ai
&ulte %ersoane care au o situa'ie econo&ic$ dificil$, a /ustifica fa%ta %rin nevoia de (ani, de %roduse
ali&entare, de alte %roduse necesare %entru traiul ilnic %oate fi reona(il. Totu"i, sunt &ul'i care au o
de&nitate, a(solut, res%ecta(il$ "i nu acce%t$ orice &otiva'ie ieftin$!. Realitatea %oate fi r$sturnat$, +n
sensul c$ anc,etatorul ar %utea, &ai de*ra($ s$ +nd-r/easc$ un astfel de individ, dec-t s$1l +n&oaie. Nu este
u"or s$ acce%'i c$ e"ti tratat ca un s$r$ntoc, ca unul de dou$ %arale!, care din caua nevoilor ar face orice
fa%t$ rea. .n astfel de condi'ii, reisten'a celui ascultat va cre"te, va deveni +nd$r$tnic "i c,iar va %rivi
du"&$nos %e anc,etator.
Altfel stau lucrurile dac$ nevoia financiar$, &otivul econo&ic, este %lantat$! %e o situa'ie deose(it,
cu un caracter s%ecial, extraordinar. 91a +&(oln$vit un co%il "i a fost nevoie de (ani %entru &edici, a &urit
cineva "i c,eltuielile cu +n&or&-ntarea au fost nea"te%tat de &ari, so'ia a tre(uit s$ su%orte o interven'ie
c,irur*ical$, s1a d$r-&at un %erete de la cas$, s1a stricat aco%eri"ul, %ro%rietarul a &$rit c,iria "i ne1a
a&enin'at cu datul afar$!, a& r$&as f$r$ servici "i nu a& su%ortat ca de s$r($tori s$ ..., etc., %ot fi solu'ii de
succes. #ersoana se %oate sc,i&(a ne($nuit de re%ede, %oate deveni dis%oni(il$ +ntruc-t a fost +n'eleas$!.
Esen'ial, %entru anc,etator, ca s$ nu %iard$ ti&%ul "i s$ salvee activitatea cu s%eran'a reona(il$ c$
va %utea s$1l +ntoarc$ %e cel ori %e cea ascultat$, este s$ ai($ dis%oni(ilitatea de a fi suficient de flexi(il "i de
ec,ili(rat %entru a analia reac'iile %ersoanei %e care o ascult$ "i, +n &$sura +n care reac'iile +nce% s$ fie
ne*ative, s$ %oat$ %une +n scen$ varianta de reerv$!, un &otiv care s$ fie acce%tat de %ersoana ascultat$.
Prezentarea de motive justiicatoare prea devreme 0 %oate fi o cau$ %entru e"ecul ascult$rii. Nu
este o solu'ie fericit$ s$ te adresei +nc$ de la +nce%utul ascult$rii cu tu! "i te!5 nu %o'i s$ te consideri
a%ro%iat dac$ nu te1ai a%ro%iat. #entru a %utea fi folosite &otivele care s$ /ustifice fa%ta ilicit$ sau refuul de
a oferi infor&a'ii este nevoie ca %ersoana ascultat$ s$ %arcur*$ un anu&it dru&!, s$ devin$ dis%oni(il$
@
%entru a %ri&i astfel de /ustific$ri. 8ai %otrivit ar fi ca, la +nce%ut, c-nd anc,etatorul, +nc$, nu l1a acuat %e
sus%ect c$ este res%onsa(il %entru fa%ta cercetat$, nu a acuat &artorul ori %ersoana v$t$&at$ c$ ascund
infor&a'ii ori &int, s$ se foloseasc$ for&ul$ri i&%ersonale 0 el, ei, ele, unii, unele, uneori oa&enii ..., etc.
#ersoana ascultat$, cel %u'in ca %rinci%iu, dac$ nu este %rovocat$, dac$ nu se si&te atacat$, nu va da curs
unui co&%orta&ent de a%$rare5 %ro(a(il va &in'i, +ns$ va oferi infor&a'ii care s$ %oat$ fi ex%loatate ulterior
0 este &ai &ult dec-t nu "tiu! sau si&%la t$cere. Atacul va tre(ui s$ vin$ la &o&entul %otrivit, la fel %recu&
&otiva'ia /ustificativ$. #entru aceasta este nevoie de un &otiv declan"ator 0 s$ existe dovada %al%a(il$, care
s$ %oat$ fi %us$ %e &as$!, c$ %ersoana ascultat$ ascunde infor&a'ii ori &inte, c$ nu este sincer$.
!ublinierea" supralicitarea" consecinelor care pot apare ca urmare a comportamentului
persoanei ascultate 0 datorit$ *ravit$'ii "i %ericolului %e care +l %ot %reenta %entru cel ori cea ascultat$ at-t
+n %lan fiic c-t "i +n %lan %si,ic %ot (loca, %ot %aralia5 tea&a %oate in,i(a orice ele&ent co&%orta&ental 0
%ractic %ersoana ascultat$ nu &ai "tie nici ce s$ s%un$, nici +ncotro s$ o ia, nu &ai %oate avea reac'ie la ceea
ce se +nt-&%l$ +n /urul ei. ?olosirea unor cuvinte +n ex%ri&area direct$ %recu&2 o&or, uci*a", ,o', t-l,ar,
viol, violator, traficant, etc., ac'ionea$ ca ni"te %al&e! %e care i le d$& %ersoanei ascultate %entru a
+n'ele*e *ravitatea situa'iei "i a consecin'elor.
8ai sus a& f$cut referire la utilitatea folosirii de ra'iona&ente /ustificatoare %entru a &ini&ia
*ravitatea fa%tei cercetate ori a conduitei %ersoanei ascultate5 %rin su(linierea consecin'elor ne*ative nu vo&
face dec-t s$ o('ine& un efect invers. Ao& reactualia "i, c,iar, exacer(a, frica de a fi %rins, de a fi acuat de
r$u. 9unt anc,etatori care, +n %ractic$, utiliea$ for&ul$ri care con'in *ravitatea consecin'elor %revii(ile
consider-nd c$ astfel sti&ulea$ e&otivitatea celor %e care +i ascult$ "i cu o s%erietur$! %e &$sur$ vor reu"i
s$1i deter&ine s$ &$rturiseasc$. )in c-te &1a& docu&entat eu, reultatele %oitive a%ar rar cu o astfel de
strate*ie5 de cele &ai &ulte ori reultatul %resu%une fric$ "i refuul de a co&unica, de a &ai oferi infor&a'ii
0 nici &$car &incinoase.
#cerea anchetatorului 0 %aua lun*$, t$cerea %relun*it$ a anc,etatorului este de natur$ a irita, a
sfida, a ar$ta cine este %uternic "i controlea$ situa'ia. 9i*ur %oate fi folosit$ %entru a %une lucrurile la %unct,
+ns$, direct, +n o%inia &ea, nu %oate *enera o &$rturisire. )e re*ul$, %rin aceasta se atra*e aten'ia cu %rivire
la *ravitatea situa'iei, la i&%ortan'a "i *reutatea! a ceea ce se +nt-&%l$ iar efectul va fi ase&$n$tor cu cel
o('inut %rin su%ralicitarea consecin'elor. #entru %ersoanele care au un autocontrol exersat o ase&enea t$cere
%oate fi o o%ortunitate %entru a *-ndi "i evalua orice %osi(ilitate %entru a convin*e anc,etatorul c$ lucrurile
stau exact a"a cu& sus'in.
.ntr1o conversa'ie nor&al$ t$cerea unui interlocutor +l invit$ %e cel$lalt s$ se &anifeste5 la fel ar
tre(ui s$ stea lucrurile "i +n cadrul ascult$rilor /udiciare 0 cu o condi'ie2 t$cerea s$ nu fie %rea lun*$. T$cerea
%relun*it$ are ata"at$ o nuan'$ de a&enin'are "i una de dis%re' "i, c,iar, una de ur$. .n s%ecial la +nce%utul
ascult$rii, c-nd %ersoana ascultat$ se afl$ su( i&%eriul e&o'iei ce 'ine de contactul cu ca&era de ascultare "i
cu anc,etatorul, a %une %e &as$! +n calitate de anc,etator o t$cere %relun*it$ re%reint$ re'eta si*ur$ %entru
un refu care s$ ai($ ca o(iect orice cola(orare 0 este un fel de +nt$r-tare! la nivel inti&, ceva care %oate s$
ai($ efect doar la o %ersoan$ dresat$!. .n do&eniul %araver(alului, %auele oricui, i&%licit "i ale
anc,etatorului, au rolul de a eviden'ia, de a su(linia un cuv-nt, o ex%resie sau un %unct de vedere. Ceea
de%$"e"te nevoia aceasta invit$ la o reac'ie de adversitate.
.n unele cauri, t$cerea %oate fi, uneori, un &i/loc eficient %entru a %ondera un de(it ver(al care se
&anifest$ +n exces. #ersoanele v$t$&ate "i &ul'i dintre &artorii %e care +i ascult$&, consider$ firesc s$ ne
s%un$ &ult "i re%ede din ceea ce "i1au %re*$tit "i a%recia$ necesar s$ %ro&ovee ca &esa/ care s$ +i
re%reinte. Ca efect, aici, tre(uie f$cut$ o diferen'iere +ntre %ersoanele de (un$ credin'$ "i cele venite s$
&int$, s$ induc$ +n eroare anc,eta. #ersoanele care nu se si&t a&enin'ate au tendin'a de a u&%le t$cerea, de
&ulte ori, cu infor&a'ii su%li&entare care nu %ar a avea o le*$tur$ direct$ cu o(iectul anc,etei5 totu"i aceste
infor&a'ii %ot fi utile unui anc,etator dis%us la efort "i dis%oni(il %entru a se i&%lica +n ascultare dincolo de
%artea for&al$ ce 'ine de facerea &eseriei!. #rin contrast, %ersoanele care au ceva de ascuns vor +ncerca, +n
&od deli(erat, s$ %li&(e! anc,etatorul, s$1l r$t$ceasc$ +n one de conversa'ie cu caracter contradictoriu, nu
de %u'ine ori, a%$r-nd, +n ex%unerea lor, dile&e "i te&e filosofice, lucruri "i as%ecte care nu %ot fi elucidate +n
cadrul ascult$rii.
!trategia anchetatorului 0 inadecvat$ ori %ro&ovat$ ar(itrar %oate fi o i&%ortant$ cau$ care s$
*eneree co&%orta&ente de res%in*ere din %artea %ersoanelor ascultate. Confruntarea i&ediat$ %e fondul
irit$rii inten'ionate a %ersoanei ascultate 0 f$r$ s$ se sta(ileasc$ %oi'ia acesteia cu %rivire la fa%t$, cu %rivire
la %ersoanele i&%licate, cu %rivire la res%onsa(ilitatea %entru consecin'ele devoltate, f$r$ s$ se analiee
credi(ilitatea acesteia 0 *enerea$ o reac'ie de a%$rare instinctual$ ca %rotec'ie +&%otriva asaltului deran/ant
al anc,etatorului. Ce %oate fi &ai facil %entru aceasta 3 Evident, a &in'i, a%are ca solu'ie i&ediat$5 %-n$ la
ur&$ a refua orice i&%licare +n activitatea ilicit$ cercetat$ nu este deloc co&%licat.
B
A &$rturisi, a recunoa"te i&%licarea "i rela'iile cu celelalte %ersoane care, +ntr1un fel sau altul, au
avut le*$tur$ cu fa%ta devine, acu&, &ult &ai *reu de acce%tat. ?$%tuitorul nu nu&ai c$ a f$cut ce a f$cut
+ns$, acu&, a &ai "i ne*at orice i&%licare. #ractic, %rin *ra(a sa, anc,etatorul l1a deter&inat %e cel %e care +l
ascult$ s$ &int$, iar aceasta nu %oate *enera dec-t noi &inciuni "i ne*area oric$rei i&%lic$ri, +n continuare5
sco%ul resi&'it de cel care o face fiind acela de a %rote/a! ceea ce a s%us de/a.
O solu'ie controversat$ este "i aceea ca anc,etatorul s$ se concentree, de la +nce%ut, %e %unctele tari
ale a%$r$rii, %e a%$r$rile clasice, consacrate +n %ractica avoca'ilor %e ti%ul de activitate ilicit$ ce constituie
o(iectul anc,etei. Odat$ ce de&ersul anc,etatorului %are concentrat %e un ele&ent, situa'ie, incident s%ecific
sau &o&ent, %ersoana ascultat$, a%roa%e c$, se si&te &otivat$ s$ *eneree!, s$ &ontee! o a%$rare. ?iind
vor(a des%re doar at-t!, sus%ec'ii %ot considera c$ ex%unerea este &ini&$ iar a ne*a, a &in'i %oate fi u"or
de acce%tat ca &odalitate de a construi a%$rarea. Este o c,estiune u"or de verificat "i +n via'a de i cu i 0
dac$ ne d$& sea&a de ceea ce ur&$re"te cel ori cea cu care co&unic$&, i&ediat, ne redirec'ion$& atitudinea
"i de&ersul +n func'ie de sco%urile %ersonale %e care le ur&$ri&. .n caul sus%ec'ilor, i&ediat ce au constatat
direc'ia atacului, se re*ru%ea$ "i +nce% s$ se a%ere eficient. Concentrarea %e un sin*ur su(iect, c,iar dac$
%are a fi un ele&ent al unei conduite %rofesionale ordonate! li&itea$ ex%unerea sus%ectului care, +n loc s$
fie vi*ilent! %e o on$ extins$ a frontului! se %oate concentra u"or %e ceea ce i se %ro%une. 8ai &ult, dac$
anc,etatorul nu este un ti% %uternic, se afl$ +ntr1o i %roast$, sau are o %ro(le&$ de concentrare %e aceast$
%or'iune a ascult$rii "i nu va %utea convin*e c$ are dovei "i este convins c$ sus%ectul %e care +l ascult$ este
cel care ..., o ase&enea +&%re/urare va da satisfac'ie celui ori celei ascultate care va continua s$ ne*e5 (a
exist$, +n %lus, "i %osi(ilitatea ca ne*$rile s$ creasc$ +n intensitate, %ersoana ascultat$ s$ devin$ ve,e&ent$
fiind convins$ c$ %rin asta va %utea s$1l do&ine %e anc,etator. 6i cu&, ceea ce %are o &ic$ victorie, &erit$ a
fi valorificat, odat$ desco%erit$ dificultatea anc,etatorului vor a%are refuuri "i &inciuni su%li&entare, cel
ascultat devenind convins c$ se %oate!.
$olosirea unor probe incomplete" indirecte sau lipsite de relevan 0 %oate avea un efect, cu
adev$rat, distructiv %entru +ntrea*a ascultare a unei %ersoane, indiferent de rolul ori calitatea %e care o are
aceasta +n cadrul anc,etei. Tre(uie recunoscut c$, de foarte &ulte ori, anc,etatorii %leac$ la atac f$r$
suficient$ &uni'ie!. Nu au %ro(e ori dac$ au aceasta nu sunt suficient de relevante %entru a de&onstra
i&%licarea ori vinov$'ia unui individ. Unii consider$ necesar, +n astfel de condi'ii, s$ &int$, s$ falsifice ori s$
construiasc$ %ro(e %entru a de&onstra anu&ite ele&ente %e care le consider$ a fi de interes %entru anc,eta
%e care o conduc. I&ediat ce %ersoana ascultat$ 0 sus%ect, &artor ori, c,iar, %ersoan$ v$t$&at$ 0 se va
%rinde! de &-r"$via! anc,etatorului, va deveni convins$ de fa%tul c$ anc,etatorul nu are %ro(e
concludente %entru a l$&uri caua, c$ este +n cri$ de idei "i c$ este dis%us la a folosi ar(itrariul %entru a
reolva caua ca o nor&$ %rofesional$ de natur$ cantitativ$. Ca reultat, ,ot$r-rea de a refua orice
cola(orare se va consolida 0 ni&eni nu acce%t$ cu u"urin'$ cola(orarea cu o %ersoan$ dis%us$ la orice fel de
co&%ro&isuri %entru a1"i reolva interesul.
#entru anc,etatorii care sunt dis%oni(ili %entru su(tilitate, %entru fine'ea! de&ersului %rofesional,
exist$ %osi(ilitatea folosirii unei %ro(e inco&%lete %e %ost de &o&eal$ fals$!. Cel ascultat, la fel %recu& un
%e"te, +nce%e s$ se a*ite, s$ devin$ iritat %entru fa%tul c$, vinova'i fiind, se si&t +n"ela'i. Exist$ %osi(ilitatea
ca instinctul adev$rului!, fascina'ia dre%t$'ii! s$ +nvin*$ instinctul de a%$rare du(lat de for'a ra'iunii iar
sus%ectul s$ &u"te &o&eala 0 Nu l1a& ucis cu cu'itul, nu a& avut "i nu avea& de ce s$ a& un cu'it %re*$tit
%entru asta5 a& +nce%ut s$ ne cert$& "i c-nd a +nce%ut s$ &$ loveasc$ cu %u&nii "i %icioarele a& reu"it s$
%un &-na %e o "uru(elni'$ cu care l1a& lovit +n %ie%t.! ori Nu a& luat :B de televioare, %atronul $la este un
+&%u'it "i un nenorocit, a& luat 445 &ai &ulte nici nu +nc$%eau +n &a"ina &ea.! sau Ce viol do&nule 3 I1a&
dat o %al&$ de i1a (u"nit s-n*ele din nas "i i s1a s%art o (u$ %entru c$ nu vroia s$ +&i dea (anii %e care &i1i
datora, de"i, luase salariul. )u%$ aceea, ea &1a ru*at s$ o iert, s$ o +n'ele* c$ i s1a &$rit c,iria, c$ i s1a
+&(oln$vit co%ilul "i altele. A& acce%tat, ce era s$ fac, de unde s$ scot (anii dac$ nu +i &ai avea5 +&i
tre(uiau "i &ie5 %-n$ la ur&$ eu era& de vin$ c$ acce%tase& s$ o +&%ru&ut "tiind c$ este o fe&eie cu
%ro(le&e. Ea a +nce%ut s$ %l-n*$, &i1a &ul'u&it, &1a luat +n (ra'e "i a +nce%ut s$ &$ s$rute. Nu sunt de fier,
a& de(r$cat1o "i a& f$cut dra*oste cu ea &ai &ult de dou$ ore ... .!
Anc,etatorul a reu"it ... cel ascultat nu &ai nea*$ i&%licarea +n activitatea ilicit$ cercetat$ ci doar
nuan'ele!, +&%re/ur$rile, ce l1a deter&inat, ce a ur&$rit ori a o('inut de %e ur&a fa%tei sale.
Perceperea aptului c anchetatorul nu are probe" c nu sunt %probe la dosar& 0 constituie
*aran'ia t$cerii, li%sei de cola(orare "i ne*$rii oric$rei i&%lic$ri. )ac$ %ersoana ascultat$ devine convins$ c$
anc,etatorul nu %oate s$1"i sus'in$ afir&a'iile, nu le %oate dovedi, nu %oate s$ sus'in$ credi(ilitatea
reultatelor anc,etei %e care o conduce, totul, %entru ea, devine volatil. Este +n aer, %oate c$ are o "ans$ s$
&int$ "i s$ sca%e, %oate c$ %-n$ la ur&$ se va dovedi totul, dar, dac$ nu este nevoie, de ce s$ fac$ ceva 3
)evine li%sit de /ustificare orice %arteneriat! cu anc,etatorul, orice infor&a'ie dat$ devine o concesie
C
*ratuit$ "i li%sit$ de sens. A ... dac$ vor a%are dovei, voi vedea, atunci, ce voi %utea s$ fac ori s$ &ai fac! 0
%oate s$ +"i s%un$ orice %ersoan$ i&%licat$ +ntr1o fa%t$ %enal$.
8incino"ii sunt convin"i c$ "i ceilal'i oa&eni au acela"i siste& de valori "i c$ via'a, rela'iile
%ersonale, co&unicarea cu alt$ %ersoan$ este, +n esen'$, o %ro(le&$ de cine +neal$ %e cine, cine c-"ti*$ "i
cine %ierde. .n astfel de condi'ii devine %u'in %ro(a(il ca +n ca&era de ascultare lucrurile s$ stea altfel 0 orice
afir&a'ie este o c,estie %rin care sunt %us la +ncercare s$ vad$ dac$ sunt %rost "i &u"c &o&eala5 nu voi
&u"ca voi &in'i, voi ne*a, voi +n"ela %-n$ la ca%$t5 nu &$ las eu %rostit de anc,etator5 dac$ %ro(ea$ %ot
acce%ta, dar, +n anu&ite condi'ii5 dac$ nu, s$ fie s$n$tos. #-n$ nu i se va %reenta &aterialul %ro(ator o
ase&enea %ersoan$ va ne*a +n continuu. Aa ne*a fiecare ele&ent de interes %entru anc,et$5 +"i va a%$ra
teritoriul &etru cu &etru! %-n$ nu va &ai avea ce s$ a%ere.
Ascultarea compromis 0 este o ascultare +n care %ersoana ascultat$ vine s$ /oace! ori s$ c-"ti*e
ori, cel &ult, s$ fac$ o re&i$. 6i1a %re*$tit, sin*ur$ ori a/utat$ "i de al'ii, ceea ce are de s%us, cu& s$ o fac$
"i %-n$ unde s$ o fac$. O ase&enea %ersoan$ %oate (eneficia de infor&a'ii o('inute de la cuno"tin'e care au
aflat %e diverse c$i des%re %ro(ele o('inute de c$tre anc,etatori cu ocaia diverselor activit$'i de anc,et$
efectuate 0 %recu& cercetarea la fa'a locului, %erc,ei'ii, ascultarea altor %ersoane, etc. 0 de la o alt$
%ersoan$ audiat$ anterior +n aceeai cau$ ori, %oate, de la un alt anc,etator ori o %ersoan$ a%ro%iat$ acestuia
care a aflat ceva. Beneficiind de infor&a'ii, &ai &ult sau &ai %u'in %recise, co&%let-nd cu reultatele unor
ra'iona&ente lo*ice, cel +n cau$ %oate s$ sintetiee de unde "i care sunt a&enin'$rile "i s$ %re*$teasc$ o
%oveste care s$1l &ul'u&easc$ su( as%ectul a%$r$rilor %e %rinci%alele direc'ii de acuare, o %oveste
i($vitoare care s$1i asi*ure lini"tea "i s%eran'a c$ +"i va +nde%lini sco%urile %ersonale. )ac$ exist$
convin*erea c$ %ovestea este %laui(il$, c$ sunt suficiente ele&ente care s$ dea credi(ilitate la ceea ce va
s%une, %ersoana care ur&ea$ a fi ascultat$ va veni +n ca&era de ascultare cu s%eran'$, convins$ c$ +l va
convin*e %e anc,etator de nevinov$'ia sa, c$ va reista cu succes la toate +ntre($rile %e care le %resu%une o
ascultare detaliat$.
Ce %oate +nt-&%la cu %ersoanele de (un$ credin'$ 3 Bine+n'eles c$, "i acestea, se %re*$tesc dac$ sunt
avertiate sau realiea$, +ntr1un fel sau altul, c$ %ot fi invitate sau, &ai &ult, este fireasc$ invitarea lor +n
vederea ascult$rii. .n &od firesc relat$rile %e care le vor %roduce +n fa'a anc,etatorului vor fi siste&atiate5
%ersoana ascultat$ se va eli(era de stresul s%ecific *enerat de %osi(ilitatea ca anc,etatorul s$ o ia %e
ne%re*$tite, va fi &ai si*ur$ %e ea "i %e ceea ce s%une cre-nd c$, astfel, va fi &ai convin*$toare. #artea
%u'in %oitiv$ a lucrurilor %resu%une ca %resta'ia unei ase&enea %ersoane +n fa'a anc,etatorului, fiind
caracteriat$ de o anu&it$ si*uran'$, va fi &ai %u'in ex%resiv$, va fi nefiresc de s$rac$ +n &anifest$ri
s%ontane, +n %lan ver(al, %araver(al "i non ver(al, ceea ce o va face co&%ara(il$ cu a unui &incinos.
Co&unicarea, &esa/ul trans&is f$r$ a fi +nso'it de e&o'ii s%ecifice, indiferent de la cine vine, devine sus%ect.
A li&ita scur*erile s%ecifice co&%orta&entului +n"el$tor %resu%une a li&ita nivelul e&o'iilor eli(erate %e
%arcursul co&unic$rii ori, toc&ai, asta face "i cel care &inte "i cel care +"i %ro%une s$ s%un$ adev$rul iar
anc,etatorul, fiind la &i/loc, va tre(ui s$ c-nt$reasc$ foarte (ine %resta'iile celor %e care +i are +n fa'$ %entru a
face diferen'a +ntre nor&al "i sus%iciune, +ntre adev$r "i fals.
Ei (ine, cu& o %ersoan$ care s$ s%un$, doar, adev$rul s1ar %utea s$ desco%eri& doar +ntr1o i%ote$
teoretic$, lucrurile se co&%lic$ +n condi'iile +n care "i un individ, care nu este f$%tuitor, strecoar$, "i el, o
&inciun$ %entru a aco%eri o anu&it$ vulnera(ilitate %e care o resi&te ca fiind %ericuloas$ +n ra%ort cu
sco%urile "i o(iectivele sale %ersonale. Este %osi(il ca totul, adev$r "i &inciun$, s$ fie s%us f$r$ nici o
diferen'iere co&%orta&ental$. .n astfel de condi'ii, anc,etatorul tre(uie s$ fie deose(it de %recaut de fiecare
dat$ c-nd audia$ o %ersoan$ care a cunoscut ori a avut o %resu%une +nte&eiat$ c$ va fi ascultat$.
Este (ine s$1'i a"te%'i adversarul la cotitur$, s$ o la"i %e cea ori cel cu care co&unici s$ +"i ex%un$
%unctul de vedere, ali(iul sau &odul +n care aceasta ex%lic$ ceea ce s1a +nt-&%lat "i &odul +n care au a%$rut
consecin'ele fa%tei %enale cercetate. I&ediat ce %ersoana %e care o ai +n fa'$ si&te c$ ai ceva la &-n$!
inventea$ incidente "i tot felul de &otive care s$ /ustifice, s$ ex%lice, ceea ce nu +i convine +n discu'ie sau +n
felul +n care anc,etatorul %une %ro(le&a. )ac$ nu +l %o'i (loca, dac$ la'ul nu este suficient de str-ns este (ine
s$ nu ataci %entru c$ %ersoana %e care o ai +n fa'$ %oate fi una %uternic$ ce %oate s$ te do&ine, s$ te
n$uceasc$ cu ali(iuri care s$ te fac$ s$ %ieri &ult ti&%, s$ +'i %ieri concentrarea "i s$ faci *re"eli %e care s$
le ex%loatee ulterior.
#ehnica sau modul n care anchetatorul pune ntrebrile 0 %oate fi un alt &otiv care s$ +l
deter&ine %e cel ascultat s$ ne*e "i s$ &int$. Uneori, anc,etatorii, %arc$ solicit$ r$s%unsuri ne*ative de la
%ersoanele %e care le ascult$. )e exe&%lu, acua'iile directe f$cute +nc$ de la +nce%utul ascult$rii %ri&esc,
i&ediat, o ne*are %e &$sura acua'iei. Nea*$ "i vinovatul "i cel sincer5 se a&estec$, +ntr1un &od
caracteristic, straniu +n felul lui, dorin'a instinctual$ de a sc$%a de necauri, cu dorin'a de a duce anc,eta %e
%iste *re"ite, de a +n"ela anc,etatorul, de a1l %ede%si %entru fa%tul c$ a +ndr$nit s$ acue "i nu nu&ai s$
D
acue ci s$ acue f$r$ a l$sa nici o "ans$, nici o o%ortunitate sau %orti'$! celui acuat %entru a se salva ori a
salva a%aren'ele.
Ce %o'i s$ s%ui dac$ ai +n fa'$ un individ care +'i s%une, aui cu urec,ile tale, c-t se %oate de clar2
)o&nuleEdoa&n$, cercet$rile noastre indic$ fa%tul c$ l1a'i ucis %e Ionescu Ion.! 3 Evident c$ NU, Nu, nu.
Ca %rinci%iu, astfel de ne*$ri au ca efect sto%area fluxului de infor&a'ii care ar fi %utut veni de la cel ascultat.
Cele &ai &ulte %ersoane, +n s%atele acestor ne*$ri, vor +ncerca s$ tra*$ de ti&%, s$ evaluee situa'ia, s$
c-nt$reasc$ fiecare alternativ$ %e care o au ori %e care cred c$ o %ot avea. A(ia du%$ ce au a/uns la o
concluie, au luat o ,ot$r-re, au decis cu& s$ fac$ fa'$ situa'ie, vor renun'a la a ne*a "i a da ex%lica'ii. A
ne*a, a%are ca o %ri&$ linie de a%$rare +n fa'a unui atac ne%rev$ut, +n fa'a unei &i"c$ri neantici%ate a
anc,etatorului.
La fel se %oate +nt-&%la "i +n caul +n care se %reint$ %ro(e de vinov$'ie la +nce%utul ascult$rii, f$r$
o %re*$tire %reala(il$, f$r$ a oferi "ansa unei ex%lica'ii %revii(ile care s$ fie folosite de c$tre %ersoana %e
care o ascult$&. A acce%ta s$ recuno"ti de la +nce%ut %are deonorant, la fel %recu& +n caul fe&eilor curtate
0 a s%une da! de la +nce%ut %oate *enera li%s$ de res%ect, fe&eia %oate fi considerat$ o u"uratic$, ori, &ai
*rav, una dis%us$ a se %rostitua %entru avanta/e facile. Este necesar$ o lu%t$, dac$ %ieri, tre(uie s$ %ieri
onorant, s$ si&'i, c,iar, c$ ai %ri&it ceva +n sc,i&(ul ced$rii, +n sc,i&(ul &$rturisirii5 altfel +'i %oate fi ru"ine
de tine, devii ori(il, +'i si&'i afectat$ sti&a de sine. Unii anc,etatori %reint$ frontal &aterialul %ro(ator, +nc$
de la +nce%ut, s%er-nd c$, astfel, +i vor su%une! re%ede %e cei %e care +i ascult$. )ac$ exist$ vreo fisur$ +n
construc'ia &aterialului %ro(ator, "i aceasta este %erce%ut$ de c$tre cel ascultat, va a%are ne*area i&%lic$rii "i
refuul oferirii oric$rei infor&a'ii utile.
#entru o %ersoan$ setat$! s$ +"i cla&ee nevinov$'ia, %re*$tit$ fiic "i %si,ic %entru aceasta, &ulte
dintre %ro(ele considerate i&%ortante de c$tre anc,etator %ot s$ nu +nse&ne &are lucru!. #e de o %arte
existen'a lor %oate fi antici%at$ iar %e de alt$ %arte, &ai ales +n caul %ro(elor indirecte ori circu&stan'iate,
cel sus%ectat s$ considere c$ nu sunt suficiente ori nu sunt suficient de relevante %entru a fi acuat. 8ulte
%ersoane sunt de %$rere c$ dac$ nu exist$ %ro(e directe 0 ur&e de la fa'a locului, o(iecte desco%erite la
%erc,ei'ii, declara'ii de &artori sau +nre*istr$ri de sunet "i i&a*ine acuatoare 0 nu se %oate construi o
acua'ie solid$, nu se %oate o('ine o conda&nare. Aceast$ convin*ere este de natur$ s$ reduc$ i&%actul
e&o'ional al %reent$rii %ro(elor de vinov$'ie "i s$ ai($ ca reultat acela"i refu de cola(orare.
Oricu&, "i +n via'a de i cu i, de cele &ulte ori c-nd %ri&i& o +ntre(are direct$ de la o %ersoan$
necunoscut$ sau +n care nu ave& +ncredere 0 "tii 3 vrei 3 ai 3 %o'i 3 dai 3 faci 3 0 r$s%unde&, instinctual, cu o
for&$ de ne*are5 iar dac$ interlocutorul insist$ vo& ado%ta o a%$rare a*resiv$ 0 Ce faci, +&i s%ui tu ce s$
fac 3!. .n fa'a anc,etatorului, o ase&enea atitudine se %oate &anifesta %rin2 Ce faci, &$ acui de furt, o&or,
viol, trafic de ... 3! ori Arei s$ s%ui c$ eu a& ... f$cut acest lucru 3! #rovocarea con'ine "i o ca%can$ %entru
interlocutorul care nu este st$%-n %e el, %entru anc,etatorul li%sit de ex%erien'$.
.n caul +n care anc,etatorul va r$s%unde cu o acua'ie direct$ 0 )a, exact asta a& vrut s$ s%un.! 0
sus%ectul va r$s%unde %rin a ne*a. Aa fi o %ri&$ ne*are a acua'iei du%$ care vor ur&a "i altele +n sco%ul de
a construi o adev$rat$ (aricad$ de care s$ se loveasc$ anc,etatorul ori de c-te ori ar dori s$ o('in$ o
infor&a'ie util$. 9olu'ia %er&ite sus%ectului "i a tra*e de ti&% %entru a se a*$'a de un a&$nunt %entru a ataca
condi'iile +n care se desf$"oar$ ascultarea, &odul +n care este condus$ anc,eta, co&%orta&entul
anc,etatorului, etc. #entru c$ &ul'i dintre noi acce%t$& c$ cea &ai (un$ a%$rare este atacul. 9us%ec'ii sunt
tenta'i s$ foloseasc$ acest ti% de a*resivitate %entru c$, %ro(a(il, au &ai folosit1o "i +n trecut cu diverse
%ersoane "i a &ers5 c,iar dac$ unele au fost considerate %uternice ori, altele, atacau! de %e %oi'ii de
su%erioritate evident$.
'ntrebrile prea lungi ori mai multe ntrebri coninute n acelai enun 0 sunt ocaii fericite
%entru un sus%ect de a ne*a totul "i a (loca orice infor&a'ie %e care ar %utea s$ o %un$ la dis%oi'ia
anc,etatorului. Nu este, nea%$rat, un &oft al sus%ectului. Enun'urile ala&(icate, cu tent$ filosofic$, con'in o
co&%onent$ aro*ant$, un fel de su%erioritate dat$ de o(i"nuin'a construirii unor ase&enea for&ul$ri care
%rovoac$ dificult$'i oric$rui interlocutor, ce se vede %us +n situa'ia de a aloca resurse su%li&entare %entru un
nivel de concentrare su%erior care s$ asi*ure %relucrarea con'inutului +ntortoc,eat al +ntre($rii "i ela(orarea
unui r$s%uns %e &$sur$.
Punerea unei ntrebri ntr(un moment nepotrivit 0 %oate avea dre%t consecin'$ ne*area i&%lic$rii
"i (locarea co&unic$rii c,iar dac$, +n %rinci%iu, %oate fi vor(a des%re una sau &ai &ulte +ntre($ri considerate
a se constitui +n instru&ente utile la +nde&-na anc,etatorilor %entru aflarea adev$rului. )e exe&%lu,
+ntre($rile cu con'inut alternativ, l$udate +n teorie "i +n %ractic$ %entru c$ ofer$ sus%ectului %osi(ilitatea de a
ale*e o ex%lica'ie onora(il$ %entru fa%ta %enal$ s$v-r"it$, %ot *enera, "i ele efecte ne*ative, &ai ales +n
condi'iile +n care cele dou$ variante sunt a%ro%iate ca "i onora(ilitate 0 Banii i1ai folosit %entru a cu&%$ra
F
&edica&ente so'iei ori %entru a1'i ac,ita facturile 3 Cel care a (locat co&unicarea %rin a ne*a nu va a%recia
deloc oferta anc,etatorului "i va continua s$ ne*e.
.ntr1un alt exe&%lu2 E"ti o %ersoan$ violent$ sau l1ai lovit +n ur&a unui i&%uls de &o&ent f$r$ s$ te
*-nde"ti 3! 9us%ectul care nu este, +nc$, *ata din %unct de vedere e&o'ional %entru o %ri&$ ad&itere a
i&%lic$rii, %entru a &$rturisi, c,iar "i nu&ai +n %arte, %ro(a(il c$ va r$s%unde cu o ne*are2 Nu a& f$cut
ni&ic G! La fel vor sta lucrurile "i +n caul unui alt ti% de +ntre(are a%reciat$ "i folosit$ des de c$tre
anc,etatori2 Tu faci asta din o(i"nuin'$ ori a fost o +nt-&%lare 3!
Esen'ial %entru anc,etatori este s$ evaluee nivelul de reisten'$ al %ersoanei %e care o ascult$ "i
astfel de +ntre($ri s$ fie %use +n &o&ente o%ortune. O +ntre(are, c-t de (un$, %us$ +ntr1un &o&ent %rost
devine la fel %recu& &o&entul +n care a fost %us$.
Pierderea momentului oportun pentru punerea unei ntrebri importante 0 %oate conduce la
i*norarea i&%ortan'ei acesteia "i la i&%osi(ilitatea o('inerii vreunui avanta/ %entru anc,et$. A sta la %-nd$
%rea &ult, &ai &ult dec-t tre(uie, este +nce%utul e"ecului %entru oricine ur&$re"te o %rad$!. Leii "i alte
ani&ale de %rad$ confir&$ aceast$ concluie. La fel anc,etatorii care +"i construiesc cu &eticuloitate
&o&entul +n care s$ atace "i din caua %rea &ultor scru%ule, %rea &ultor calcule, a&-n$ atacul "i trec %este
&o&entul %rielnic +n care se %utea o('ine &axi&ul de efect. .n esen'$ este vor(a des%re a ur&$ri un &o&ent
o%ti& al sensi(ilit$'ii e&o'ionale a %ersoanei %e care o ascult$&. O e&o'ie su(ire!, %resu%une un sus%ect
indiferent, %rea &ult$ e&o'ie, %resu%une un sus%ect nervos *reu de controlat, care %oate s$ %l-n*$, s$ se
(uciu&e, s$ ..., +ns$ nu s$ cedee. 6i +ntr1un ca "i +n cel$lalt anc,etatorul va avea %arte de refuuri "i
ne*area i&%lic$rii.
)nconsecvena anchetatorului 0 %oate s$ +l convin*$ %e sus%ect c$ are "anse s$ sca%e. )ac$
anc,etatorul a +nce%ut atacul, a acuat, s1a ales cu ne*area oric$rei i&%lic$ri "i cu o %oveste &incinoas$,
renun'$ la a continua atacul sus%ectul %oate considera c$ a c-"ti*at lu%ta, c$ nu sunt %ro(e "i c$ din
sl$(iciune anc,etatorul a sc,i&(at su(iectul discu'iei. El %oate s$ +"i s%un$2 )ac$ anc,etatorul ar avea cu
adev$rat %ro(e, dac$ ar fi convins c$ eu sunt cel care ..., ar continua s$ &$ acue, nu s1ar l$sa. #entru c$ nu
are ni&ic concret (lufea$.!
A renun'a la %oi'ia de %utere %oate fi, %entru anc,etator, un ele&ent de strate*ie. #entru cei &ai
&ul'i dintre sus%ec'i, este o sl$(iciune care tre(uie ex%loatat$, care *enerea$ s%eran'$, d$ %utere "i cre"te
%oten'ialul de lu%t$.
Suspectul, cu te&erile, %ersonalitatea "i &odul %ersonal +n care este o(i"nuit s$ +"i reolve
%ro(le&ele, constituie, "i el o cau$ a ne*$rilor "i a refuului de a oferi infor&a'ii utile anc,etei.
.nainte de toate, tre(uie analiat$ gravitatea minciunii. Refuul de a oferi orice fel de infor&a'ie
%oate avea ca surs$ evitarea %ro&ov$rii unei &inciuni *rave. )e cele &ai &ulte ori c-nd &in'i& o face&
%entru c$ sunte& convin"i c$ &inciuna noastr$ %rovoac$ &ai %u'in r$u dec-t realitatea. Ave& un siste& de
referin'$ %entru a evalua necesitatea "i o%ortunitatea &inciunilor %e care le s%une&2 *ravitatea efectelor %e
care le %roduc 0 o &inciun$ care %roduce %u'in r$u este &ai %u'in *rav$ dec-t una care %roduce &ai &ult r$u.
)e ase&enea, a%recie& c$ o &inciun$ %rovoac$ &ai %u'in r$u dec-t &ai &ulte &inciuni. 8inciunile
%re*$tite, %relucrate "i %lanificate, datorit$ su(tilit$ii "i &odului +n care sunt ur&$rite interesele %ersonale
sunt &ai rele!, &ai *rave dec-t cele e&anate su( i&%ulsul &o&entului.
.n anc,et$, indiferent de *radul lor de %ericol, toate &inciunile au ca efect, &ai &ult ori &ai %u'in,
deteriorarea i&a*inii "i %oi'iei %ersoanei ascultate, %ierderea &ini&ei +ncrederi de care s1a (ucurat ori
credea c$ se (ucur$ la +nce%utul ascult$rii. La nivel interior, %re/udiciul se %oate &anifesta %rin cre"terea
senti&entului de vinov$'ie, %rin &$rirea diferen'ei +ntre ceea ce ne dori& su(li&, %ur, neafectat de ni&ic "i
&ieria din /urul nostru %e care o cre$& la nivel con"tient. Cu toate acestea, necesitatea de a &in'i se %oate
devolta, %oate lua a&%loare. Odat$ s%us$ o &inciun$, ne*$rile, at-t de u"or de s%us 0 nu "tiu, nu a& auit,
nu %ot s$ +n'ele*, nu realie, ".a. 0 este nevoie de alt$ &inciun$, de alte &inciuni %entru a o sus'ine, %entru a
sus'ine %e fiecare, +n %arte. )ac$ %oate fi vor(a des%re o reisten'$ la a s%une &inciuni aceasta se di&inuea$
re%ede "i se&nificativ astfel c$ individul a/un*e s$ se si&t$ &ai (ine, &ai +n ele&entul s$u, se si&te &ai
conforta(il &in'ind.
)e &ulte ori valorile &orale acce%tate de c$tre o %ersoan$ /ustific$ a &in'i!. Ba sunt *$site "i
/ustific$ri care s$ salvee onoarea 0 nu a fost o &inciun$, a fost, %ur "i si&%lu, o *lu&$, o exa*erare, ce
vroiai s$ s%un c$ nu a fost ni&ic din ceea ce ne a"te%ta& s$ fie5 este adev$rat, %ro(a(il, a& &in'it, +ns$ a&
fost at-t de (eatEde su%$ratEde furiosEavea& o durere de ca% at-t de cu&%lit$ de se +nv-rtea %$&-ntul cu
&ineEaflase& des%re nenorocirea cu H!, ".a. +nc-t nici nu &ai "tiu ce era cu &ine5 nu a& vrut s$ +n"el %e
ni&eni, a& s%us1o doar a"a, oricine %utea s$1"i dea sea&a c$ nu avea cu& s$ fie a"a cu& a& s%us eu5 te ro*
s$ &$ ier'i nu a& s%us1o ca s$ +'i fac r$u.
I
Anc,etatorul se %oate *$si +ntr1o dile&$ 0 asu%ra c$rei &inciuni s$1"i concentree de&ersul
%rofesional 3 Ca %rinci%iu, cu c-t &inciuna este considerat$ a fi &ai &are, cu consecin'e &ai i&%ortante, cu
at-t cre"te riscul ca %ersoana ascultat$ s$ se +nc,id$ "i s$ refue co&unicarea cu anc,etatorul. )e exe&%lu,
+ntr1un ca (anal +n care un a*ent de securitate dintr1un &are centru co&ercial, %e ti&%, de noa%te, s1a
ec,i%at! cu len/erie de cor%, ciora%i, c$&a"$, cravat$, costu&, %antofi, ca un do&n!, a urcat un eta/ &ai sus
"i a +ntre'inut rela'ii "i ra%orturi sexuale cu o cole*$, du%$ care a revenit la eta/ul s$u "i a +ntre'inut rela'ii
sexuale cu un cole*, tot a*ent de securitate, care era +ntr1un %ost de la un eta/ &ai /os. 8ai &ult, a*entul a
considerat necesar s$ se eli(eree de necesit$'ile fiiolo*ice +ntr1un vestiar al fe&eilor care lucrau +n acel
centru co&ercial. Bine+n'eles c$ toate articolele folosite au c$%$tat a&%renta %urt$rii iar lucr$torii co&erciali,
a doua i, "i1au sesiat su%eriorii. .n le*$tur$ cu (ucuria din vestiar, fe&eile nu au recla&at, +ns$, s1a auit
din &odul +n care o fe&eie de serviciu care a f$cut curat acolo, "i1a cla&at furia "i frustrarea c$ a fost o
(ucurie! de %rost *ust.
.n %ri&a fa$ a cercet$rilor ni&eni nu a recunoscut ni&ic. Ulterior, du%$ ce au fost analiate
+nre*istr$ri de sunet "i i&a*ine de la surse necunoscute a*en'ilor de %a$, o&ul nostru s1a aflat +ntr1o dile&$.
A &in'it cu %rivire la folosirea articolelor de len/erie inti&$, de vesti&enta'ie "i de +nc$l'$&inte5 a &in'it cu
%rivire la +ntre'inerea de rela'ii "i ra%orturi sexuale cu cole*ii5 a &in'it +n le*$tur$ cu +nde%linirea sarcinilor "i
%rocedurilor de serviciu5 a &in'it cu %rivire la &odul re%ro(a(il +n care "i1a f$cut nevoile +n vestiarul
fe&eilor. ?iecare &inciun$ are *reutatea "i consecin'ele sale s%ecifice. Anc,etatorul avea la dis%oi'ie
anu&ite +nre*istr$ri +ns$ era interesat de +ntre* fil&ul! desf$"ur$rii fa%telor %entru a %utea evalua, at-t
*ravitatea acestora "i +ncadrarea lor /uridic$ c-t "i consecin'ele, de i&a*ine, re%uta'ie a &a*ainului, a
co&%aniei de %a$, %re/udiciile evalua(ile +n (ani, etc.
Anc,etatorul a si&'it c$ ce era cel &ai u"or de acce%tat era fa%tul c$ a*entul de securitate a %ro(at!
ni"te articole %entru a vedea +n ce &$sur$ &erit$ (anii "i ar fi (ine s$ "i le treac$ %e lista de ac,ii'ii +n
&$sura econo&iilor %e care %utea s$ le fac$, +ntruc-t erau %roduse scu&%e, (randuri consacrate. A*entul a
+n'eles c$ exist$ o anu&it$ (un$voin'$ %entru a +n'ele*e ce s1a +nt-&%lat, a +n'ele*e r$t$cirea lui din acea
noa%te, *reu de ex%licat "i, totu"i, real$. A ur&at recunoa"terea fa%tului c$ a +ntre'inut rela'ii "i acte sexuale
cu o fe&eie fru&oas$ care +i %l$cea "i care +l %l$cea5 a ur&at curioitatea desco%eririi a ce +nsea&n$ furia
($r($teasc$!, existen'a "i natura %l$cerii de a fi %osedat de un ($r(at "i toate celelalte. )e fiecare dat$
anc,etatorii tre(uie s$ alea*$ as%ecte ori %or'iuni de %ro(le&$ care s$1i %er&it$ sus%ectului s$ &$rturiseasc$
0 ceva suficient de ieftin! c-t s$ nu &erite a ne*a. Nu te %o'i a"te%ta ca un sus%ect s$ &$rturiseasc$ fa%tul c$
a ucis ori a violat, a t-l,$rit, etc. Este, totu"i, %osi(il s$ acce%te c$ a avut o i(ucnire nea"te%tat$, c$ nu s1a
&ai %utut controla din caua unui &otiv serios "i a lovit victi&a cu %utere f$r$ s$ +"i dea sea&a, aceasta a
c$ut +ntr1un &od nefericit "i a suco&(at %e loc5 s$ acce%te c$ s1a +n'eles cu victi&a %entru a +ntre'ine
anu&ite rela'ii sexuale contra unei su&e de (ani, c$ lucrurile au decurs nor&al! +ns$ victi&a s1a ridicat cu
noi %reten'ii "i %entru a1"i &erita (anii a for'at1o s$ %restee su%li&entar5 s$ acce%te c$ s1a +nt-lnit cu victi&a
%entru a1"i recu%era o su&$ de (ani cu care o +&%ru&utase iar du%$ refuul ne/ustificat al acesteia i1a dat o
%al&$ %este fa'$, i1a s&uls *eanta, a luat to'i (anii %e care i1a *$sit du%$ care i1a aruncat *eanta +n fa'$ "i i1a
s%us c$ +n via'a ei s$ nu1l &ai caute "i s$ nu &ai &iee %e a/utorul lui.
Un alt &otiv i&%ortant %e care +l invoc$ sus%ec'ii +l re%reint$ multitudinea de reguli" de norme pe
care trebuie s le respecte. Tre(uie s$ acce%t$& c$ la locul de &unc$, +n diferite s%a'ii %u(lice (a "i +n
fa&ilie ca, de altfel, +n tot ceea ce %oate +nse&na via'$ %rivat$ ne asu&$& "i tre(uie s$ res%ect$& foarte
&ulte re*uli. La fel de adev$rat este "i fa%tul c$, de &ulte ori, sesi$& conflicte +ntre nor&ele %e care tre(uie
s$ le res%ect$&, c$ exist$ o on$ *ri, ce %arc$ ar 'ine de (ine, %arc$ ar 'ine "i de r$u5 c$ aceste conflicte sunt
reale ori sunt %ro(le&e de inter%retare a uneia sau alteia dintre nor&e contea$ %u'in, av-nd +n vedere c$
situa'ia este folosit$ %entru a /ustifica o conduit$ neconfor&$.
8ul'i dintre sus%ec'i nea*$ fa%ta ar$t-nd c$ nu au f$cut dec-t s$ se confor&ee nor&elor.
Co&%orta&entul lor este /ustificat "i aco%erit de nor&e5 %e cale de consecin'$ totul este corect iar
anc,etatorul nu face dec-t s$ cercetee ceea ce nu exist$, cercetea$ %enal nor&alul ori acest lucru nu tre(uie
s$ se +nt-&%le, este ceva /i*nitor. Cunosc-nd re*uli, re*ula&ente, %olitici "i %roceduri de lucru, +n s%ecial +n
ona cri&inalit$'ii *ulerelor al(e!, sus%ec'ii conduc anc,etatorul +ntr1un ,$'i" de %revederi le*ale cu
inter%ret$ri controversate care s$ le %er&it$ s$ /ustifice nevinov$'ia lor.
I&%ortante +n context sunt "i dierenele culturale care %ot /ustifica, "i ele, ne*area i&%lic$rii de
c$tre sus%ect. #ot fi su(culturi +n care a%artenen'a la un *ru% sau (and$ este de natur$ s$ /ustifice orice
&inciun$ +n sco%ul a%$r$rii unui alt &e&(ru ori a unei valori, secret, etc. .n acest ca niciunul din cei care
&int nu va considera c$ face vreun r$u. Necesitatea de a oferi r$(unare, de a %ede%si %e cineva care a
deonorat fa&ilia %oate de%$"i orice interdic'ie le*al$, inclusiv aceea de a nu ucide. B$t$ile tradi'ionale! de
la Ru*inoasa de%$"esc orice re*ul$ social$, nu contea$ suferin'ele "i costurile sociale ale +n*ri/irii celor care
4J
au fost &ai sla(i!5 i&%ortant este fa%tul c$ l1a& ($tut %e $la de l1a& ($*at +n s%ital, B ile a stat +n
co&$ ...!
I&%ortante sunt, +n context, "i ra%orturile ($r(a'i 0 fe&ei. )ac$ exist$ o do&ina'ie dur$ a ($r(a'ilor
exist$ ori %osi(ilitatea ca fe&eia ascultat$ s$ ne*e orice i&%licare a unui ($r(at ori, din contr$, s$ exa*eree,
%entru a se r$(una, %entru a se u"ura.
Alcoolul "i drogurile, indiferent de natura lor, %reente +n &o&entul desf$"ur$rii activit$'ii ilicite
dau o ex%lica'ie, a%roa%e universal$2 %ur "i si&%lu, nu1&i a&intesc ni&ic ...!. 9i*ur c$ ceva adev$r %oate s$
existe, +ns$ &otivul este folosit, +n %ri&ul r-nd, ca /ustificare. #rostitu'ie, scandaluri, violuri, ($t$i "i &ulte
altele sunt deter&inate sau +nso'ite de nu1&i dau sea&a c-nd a& fost dro*at! sau &i s1a %us ceva +n %a,ar
"i du%$ aceea a& fost altul, a ie"it r$utatea "i ,ido"enia din &ine!. *eochiul, vrji "i blesteme %ot a%are, "i
ele, +n ecua'ia /ustific$rilor %entru a nu1&i da sea&a ce s1a +nt-&%lat, %arc$ era& luat din c$lu"!.
Raportul dintre consecine i justiicri este +n cele din ur&$, dar deloc li%sit de i&%ortan'$, luat +n
calcul de c$tre sus%ec'i atunci c-nd tre(uie s$ se ,ot$rasc$2 recunosc "i &$rturisesc ori nea*$ "i &int. .'i %o'i
/ustifica anu&ite fa%te +n condi'iile existen'ei unui ra%ort reona(il +ntre /ustificare "i consecin'ele a%$rute +n
ur&a fa%tei, a desf$"ur$rii activit$'ii ilicite.
Lucrurile nu stau diferit atunci c-nd se %une %ro(le&a calculului su&ativ dintre corectitudinea "i
no(le'ea &$rturisirii, a recunoa"terii %ro%riilor fa%te, %e de o %arte, "i duritatea, *ravitatea consecin'elor
%revii(ile 0 deten'ia %e o %erioad$ +ndelun*at$, ura celor care au avut de suferit +ntr1un fel sau altul de %e
ur&a fa%telor tale, dis%re'ul celor care +'i sunt a%ro%ia'i, ".a. 8ul'i sus%ec'i nea*$ %entru c$ nu sunt %re*$ti'i
e&o'ional %entru a face fa'$ as%ri&ii consecin'elor. .n cadrul ascult$rii sus%ectul %arcur*e, +n %rinci%iu, cinci
eta%e, suficient de dureroase %entru a fi *reu de acce%tat cu u"urin'$2
& ne*are5
& furie5
& ne*ociere5
& de%resie5
& acce%tare.
8$rturisirea, ascultarea /udiciar$ %rin natura sa, %resu%une %arcur*erea de c$tre sus%ect a unei crie
e&o'ionale se&nificative. .ntr1o ase&enea situa'ie, anc,etatorul tre(uie s$ se a"te%te ca sus%ectul s$ ne*e,
+nc$ de la +nce%ut, i&%licarea +n activitatea ilicit$ cercetat$. La +nce%ut, &ul'i nici nu cred c$ au fost
identifica'i ca autori ai fa%tei. ?uria a%are ca o eli(erare sau ca un &i/loc de a%$rare care s$ s%ri/ine %oi'ia
lor ori %entru a +ncerca s$ +l descura/ee %e anc,etator. Ne*ocierea intervine +n +ncercarea dis%erat$ de a
o('ine alternative acce%ta(ile la nivel %ersonal, de a *$si cea &ai (un$ reolvare a situa'iei. )u%$ (atere,
odat$ cu i&%osi(ilitatea identific$rii unei solu'ii i($vitoare de %edea%s$, sus%ectul intr$ +ntr1un fel de
de%resie, devin su%u"i, resi&t "i acce%t$ durerea5 odat$ cu aceasta "i realitatea res%onsa(ilit$'ii, necesitatea
de a acce%ta r$s%underea %enal$. 9us%ectul recunoa"te fa%ta "i fa%tul c$ a fost identificat ca autor de c$tre
anc,etator5 odat$ cu acest %roces +nce% /ustific$rile, at-t la nivel interior c-t "i %entru anc,etator. Este
necesar$, %entru o +&%$care definitiv$ cu sinele, s$ sta(ileasc$ "i s$ +&%$rt$"easc$ &otivele reale %entru care
a f$cut ce a f$cut.
.n &ulte cauri sus%ec'ii nu %ot realia asta fa'$ de ei +n"i"i. Este nevoie de un anc,etator, (un
ascult$tor care s$ "tie s$ %rovoace la intensitatea o%ti&$. La nivel su%erficial %o'i s$ s%ui cu u"urin'$ c$
toat$ lu&ea o face!, c$ nu ai %rovocat r$u, cu adev$rat, ni&$nui!, c$ nu ai avut +ncotro!, ".a. C-nd sunt
identifica'i ca autori de fa%te %enale, sus%ec'ii se str$duiesc s$ +"i re%ri&e ex%lica'iile, &otivele /ustificatoare,
%entru c$, altfel, nu vor avea %uterea s$ lu%te, s$ ne*e, s$ &int$, s$ +ncerce s$ orientee anc,eta %e %iste
*re"ite.
)ac$ anc,etatorul este +n &$sur$ s$ desco%ere o (re"$ %rin care s$ strecoare sus%ectului o /ustificare
reona(il$ %entru a de%$"i nivelul de ne*are, caul %oate fi considerat reolvat +n &are %arte, %entru c$ odat$
ce /ustificarea este clar sta(ilit$ +n &intea "i, de ce nu, sufletul sus%ectului, calculul risc1(eneficiu +nce%e s$
evoluee +n sensul dorit de anc,etator. 8inunea! de a fi +n'eles de a%roa%ele t$u, de a constata c$ nu e"ti cel
&ai &are ne&ernic, c$ cineva te %oate "i a%recia, %roduce efecte *reu de i&a*inat +n alte condi'ii 0 sus%ectul
va +nceta refuul, nu va &ai ne*a "i va +nce%e s$ construiasc$, +&%reun$ cu anc,etatorul i&a*inea de o&
44
onora(il, care a *re"it *rav, dar a r$&as onora(il. Aa oferi &ulte detalii %entru c$ sunt necesare ar*u&ente
solide %entru a de&onstra c$ o %ersoan$ este onora(il$.
)mplicarea "i a altor persoane +n activitatea ilicit$ cercetat$ este de natur$ a sc$dea %uterea
individului de a ne*a "i a &in'i. C-nd ac'ionei de unul sin*ur "tii exact cu& "i ce ai f$cut. #e i%otea dat$
%o'i s$ +'i conce%i o a%$rare eficient$, s$ &in'i, s$ ne*i iar s$ &in'i, s$ faci orice este %osi(il %entru a1'i a%$ra
interesele %ersonale. C-nd &ai sunt i&%licate "i alte %ersoane +'i asu&i riscuri. 6tii ce ai f$cut "i ce faci tu5 nu
ai cu& s$ "tii ce face ori ce ur&ea$ s$ fac$ altul, c,iar "i +n le*$tur$ cu ce a f$cut %ot a%are +ndoieli "i
%resu%uneri le*ate de o %osi(il$ tr$dare, /oc du(lu, interese &esc,ine, etc. )ac$ ai fost sin*ur, %o'i avea o
i&a*ine clar$ asu%ra riscurilor de a fi desco%erit, te %o'i si&'i +ncre$tor +n %oi'ia %e care ai ado%tat1o, +n
ca%acitatea de a te a%$ra.
C-nd vine vor(a des%re o alt$ %ersoan$, indiferent de c-t de &ult$ +ncredere i1ai acordat ini'ial, de
c-t +'i este sau 'i1a fost de dra*$, lucrurile se sc,i&($ %entru c$ nu ai cu& s$ "tii ce, cu&, c-nd "i des%re ce a
vor(it anc,etatorilor. 9e strecoar$, de re*ul$, +ndoiala "i tot ce a fost +ncredere se duce, se +ntoarce +&%otriv$
cu o for'$ *reu de i&a*inat. Nu cu&va tot ceea ce "tie anc,etatorul a aflat de la cel ori cea c$reia i1ai acordat
+ncredere 3
Exist$ "i %osi(ilitatea unor refuuri "i unor +ncerc$ri dis%erate de a &in'i "i de a duce +n eroare
toc&ai +n sco%ul de a1l %rote/a %e cel$lalt ori %e ceilal'i. )e re*ul$, asta se +nt-&%l$ %-n$ +n &o&entul +n care
sunt identifica'i "i ceilal'i %artici%an'i. )u%$ acest &o&ent, intervine un ra'iona&ent si&%lu 0 eu, %entru
&ine, a& at-tea sl$(iciuni "i &$ lu%t din *reu cu anc,etatorii "i ... a(ia de &ai s%er s$ sca% ne%ede%sit5 oare
altul %entru &ine %oate s$ o fac$ cu la fel de &ult succes 3 Incertitudinea "i ne+ncrederea ac'ionea$ +ncet "i
si*ur. I&%ortant este ca anc,etatorul s$ ai($ suficient tact "i r$(dare. A &anevra &ai &ul'i indivii %entru a
o('ine o &$rturisire este &ult u"or dec-t a face acela"i lucru cu unul sin*ur.
+egarea adevrat a implicrii n activitatea ilicit cercetat, s%re deose(ire de cea fals$, se
distin*e %rin s%ontaneitate "i %rin fa%tul c$ este clar$, direct$, f$r$ ar*u&ente "i ra'iona&ente sofisticate
(aate %e existen'a ori inexisten'a unor %ro(e, +&%re/ur$ri sau %ersoane. 9e %oate ne*a i&%licarea +ntr1o
anu&it$ secven'$ a desf$"ur$rii activit$'ii ilicite ori +n tot ce a +nse&nat %re*$tirea, desf$"urarea "i
ex%loatarea reultatelor activit$'ii ilicite. A ne*a devine co&%onent$ do&inant$ a co&%orta&entului
%ersoanei ascultate "i nu %oate fi cu ni&ic controlat$ de c$tre anc,etator, indiferent de &odul +n care
continu$ s$ se desf$"oare ascultarea. )e ase&enea, intensitatea unor ase&enea ne*$ri este de natur$ s$ creee
"i s$ devolte credi(ilitate5 nu tre(uie s$ existe ni&ic for&al +ntr1o ase&enea ne*are.
4: