Sunteți pe pagina 1din 69

GESTICA SI MIMICA, DETERMINAREA ATITUDINI SIMULATE

Cuvant inainte
Am ales sa abordez aceasta problematica pentu ca in meseria de politist am identificat
o singura mare provocare, anume aflarea adevarului. Fie ca i-am descoperit intre paginile
romanelor de gen, ori in pelicule care ii aveau in rolul principal, politistii mi s-au conturat,
inca din frageda copilarie, ca fiind oameni bine pregatiti, cu aptitudini si calitati menite sa
rezolve mistere, sa aduca in lumina adevaruri. Acesta este si motivul pentru care am ales sa
imbratisez meseria asta. Am avut norocul sa fiu crescut de un judiciarist veritabil si iata-ma
acum lucrator la investigatii criminale. Cred ca, ce vreau sa spun e ca am ajuns la vorba
tatalui meu: Munca cu oamenii este cea mai grea. e om trebuie sa stii sa-l !citesti".
#e spune ca intr-o conversatie de $% minute, un om obisnuit spune & minciuni. 'ar un
faptuitor( #untem noi politistii capabili de a determina caracterul simulat al celui care ne
vorbeste( Aici nu ma refer la fler. )u fac trimitere la al ce stiu eu catalea simt. 'esi sa
recunosc, toate acestea pot ajuta. *mi place sa cred ca performanta de a citi pe cinva va
ajunge in viitorul apropiat o stiinta. oate nu va fi una de sine statatoare, ci poate una de
pro+imitate intre comunicare, psi,ologie judiciara si criminalistica.
Ceva imi spune ca in viitorul apropiat intre randurile lucratorilor de politie se vor
numara specialisti in descifrarea comunicarii non-verbale, care vor avea capacitatea de a
determina adevarul, de a descoperi ori de cate ori acesta este denaturat si da- toate acestea
pentru ca politistii sunt gardieni ai libertatii.
.ibertatea este dreptul de a face ce permite legea, opina un ins in legatura cu al carui
nume am retinut ca avea o rezonanta franceza. /i bine lurcatorul de politie trebuie sa
veg,eze la respectarea legii, pentru ca legea reda cadrul in care noi oamenii suntem liberi.
.iberi sa e+ercitam drepturile ce ne sunt conferite, alaturi de obligatiile firesti, de asemnea
reglementate.
*ar daca lucrurile vor evolua multilateral, in fiecare domeniu din actul de justitie, nu
m-ar mira ca in viitor instantele de judecata sa puna pret pe veridicitatea concluziilor
politistului in referire la caracterul simulat al unui subiect intervievat la interogatoriu. *n mod
firesc, camerele de interogatoriu ar trebui dotate la unison cu sistem de inregistrare video.
Astfel audierea ar fi imprimata pe suport magnetic si ar putea fi revizualizata ori de cate ori e
nevoie. *n fata instantei de judecata, la dosar, ar putea fi depus un proces verbal inc,eiat cu
ocazia vizionarii. roces verbal ca o radiografie, pe timpi de filmare si gesturi 0 reactie ale
celui intervievat, care sa fie interpretati in conte+tul discutiei si care sa probeze caracterul
subiectului interogat simulat sau nu. rocesul verbal va avea ane+at o copie pe suport
magnetic al imaginilor filmate la audiere.
#e spune ca orice politist stie sa conduca un interogatoriu, dar doar un politist bun
reuseste sa sparga un faptuitor. .ucrarea aceasta se adreseaza politistilor. Cu e+perienta
sau la inceput de drum. Cu totii stim sau presupunem ca stim ce inseamna un interogatoriu.
Interogatoriu e atunci cand un politist intra in camera cu un presupus rau-facator si
isi sumetica manicile. Sau atunci cand iese sa aduca cafeaua si face loc colegului sau cu
manicile gata sumeticate facand pe politistul rau din good cop bad one.
$
/i bine nu. *nterogatoriul nu inseamna doar asta. ersonal aleg sa amplasez
interogatoriul pe talvegul dintre stiinta si arta. *ata de ce, abordez aceasta tema din
perspective celor trei stiinte ale caror cunostinte sunt impetuoase in perspective unui
interogatoriu reusit. Comunicarea, si,ologia judiciara si Criminalistica.
#i mai amintesc un motiv pentru alegerea acestui studiu anume faptul ca e+ista voci
care sustin teoria ca toate testele poligraf au o problema. roblema falsei pozitivitati. Cum
traduc ei asta( rin faptul ca oameni nevinovati pot pica testul doar daca in momentul
efectuarii lui resimt emotii de orice fel: manie, teama, e+citatie se+uala, nu doar vinovatie.
*n antiteza cumva, fac precizarea ca pe c,ipurile noastre 1& de musc,i se combina
pentru a produce $%%%% de e+presii posibile, care vorbesc despre noi, despre starea noastra
de spirit, despre ce gandim la un moment dat cu privire la un anumit lucru, cat si despre ce
simtim. 'aca invatam toate aceste e+presii... nu mai avem nevoie de poligraf.
I. CAPITOLUL I - COMUNIC DECI EXIST
I.1.Ce este counica!ea"
*n primul an de studentie m-am vazut nevoit sa raspund acestei intrebari. Ca proaspat
student al facultatii de #tiinte Administrative si ale Comunicarii am salutat provocarea. /i
bine, am gasit atunci ca cel mai potrivit raspuns este Comunicarea e conditia sine 2ua 0 non
a coe+istentei. Astazi am ajuns sa cred ca am fost c,iar inspirat cand am dat o astfel de
definitie. )u pentru ca ea a fost notata cu zece, ci pentru ca pe zi ce trece constat ca noi
oamenii comunicam neincetat cu noi, cu mediul care ne inconjoara. / ca si cum comunicarea
ar avea de a face cu viata. Ca si cum aceasta ar insufletii.
Comunicarea este primul instrument spiritual al omului in procesul socializarii sale.
Comunicarea a fost definita ca o forma particulara a relatiei de sc,imb intre doua sau mai
multe persoane, intre doua sau mai multe grupuri care are ca elemente esentiale relatia dintre
indivizi sau dintre grupuri, sc,imbul, transmiterea si receptarea de semnificatii, modificarea
voita sau nu a comportamentului celor angajati in dialog.
Comunicarea umana se ocupa de sensul informatiei verbale, prezentata in forma orala
sau scrisa si de cel al informatiei non verbale, reprezentata de paralimbaj, miscarile corpului
si folosirea spatiului.
)otiunile de limbaj, limba, comunicare au mai multe sensuri, fiind considerate
polisemantice. Aceasta se datoreaza faptului ca fiecare notiune prezenta este foarte
comple+a, dar si faptului ca fiecare din aceste notiuni - comunicare, limba, limbaj - sunt
studiate de mai multe discipline stiintifice 3lingvistica, psi,ologia, sociologia, semiotica4,
care aduc propriile lor perspective de abordare, nu intotdeauna identice sau macar
complementare.
rincipala problema pe care o presupune studiul notiunii de comunicare este aceea a
stabilirii continutului si a mijloacelor prin intermediul carora acesta este transmis. Cat
priveste continutul, aceasta are un continut informational, un continut afectiv-emotional, un
continut motivational si un continutul volitiv. *n general, se comunica trei tipuri de
informatii: cognitive5 indiceale5 injonctive sau conative.
6
I. #. Cana$e in counica!e
*n ceea ce priveste comunicarea, Canalul reprezinta mijlocul fizic de transmitere a
mesajului, numit si 7drumul7 ipotetic sau 7calea7 urmata de mesaj.
*n counica!e se folosesc urmatoarele cana$e:
- Canale te%no$o&ice: telefoane, casetofoane, computere, video, pager, radio
- Canale sc!ise: scrisori, rapoarte, afisiere, memo-uri, formulare, carti, reviste, ziare5
- Canale 'ata-n 'ata: interogatorii, conversatii, interviuri, intalniri, prezentari, cursuri,
lecturi.
I.( Me)iu$ counica!ii
*l reprezinta mijlocul te,nic sau fizic care transforma mesajul in semnal. Mediul in
comunicare poate fi o!a$ sau sc!is, in functie de modalitatea de comunicare pe care o
folosim5 cand vorbim-ascultam-observam, comunicam in mediul oral, cand scriem-citim,
folosim comunicarea in mediul scris.
*n cazul unei comunicari, raspunsul receptorului la mesajul transmis ne demonstreaza
daca acesta a fost bine inteles, daca s-a facut comunicarea corect. 8eactia respectiva se
numeste 'ee)*ac+ si inc%eie ce!cu$ counica!ii deoarece receptorul, la randul sau, codifica
o informatie si o comunica transmitatorului. utem deci considera ca in procesul comunicarii
rolurile se sc,imba mereu: receptorul devine transmitator si invers.
I. , Counica!ea -a!a $in&vistica
*n counica!ea -a!a$in&vistica, studiile de specialitate disting patru canale
principale:
$. e+presia fetei,
6. contactul vizual,
&. limbajul corpului,
1. distanta fizica
rimul canal in comunicarea paralingvistica este expresia fetei, si s-a demonstrat ca
e+presiile faciale traduc fidel starile sufletesti. /+ista sase emotii de baza: fericirea 3bucuria4,
tristetea 3supararea4, surpriza, frica 3ingrijorarea4, dezgustul si furia.$
$. 9ir:enbi,l, ;era, Antrenamentul comunicarii sau arta de a ne intelege
&

Al doilea canal in comunicarea paralingvistica , reprezentat de contactul vizual este
un canal relevant pentru cunoasterea celuilalt si interpretarea gandurilor, afectelor si
intentiilor, acesta reflecta in mod pregnant universul intim. $ Avem doua ipostaze ale
contactului vizual. rima se refera la evitarea privirii in oc,ii celuilalt: uitarea in alta parte,
care tradeaza lipsa de interes sau dezaprobare, dispret5 lasarea oc,ilor in jos este semn al
vinovatiei. 'ar mai poate insemna si.. apel la memorie.
rivirea prelungita in oc,ii altcuiva are tot doua sensuri: primul poate fi iubire,
pretuire, stima, atractie, sau privirea fi+a poate e+prima furie, manie, intentii agresive.
<otodata, contactul visual si mentinerea lui cu oacazia articularii unei afirmatii poate
insemna ca acea afirmatie este falsa. /mitatorul acelui mesaj manifestand astfel dorinta de a
vedea ca neadevarul rostit de el a fost ing,itit de personajul tinta 0 intr-un interogatoriu, de
politist. ;rea sa se convinga ca este crezut.
Al treilea canal in comunicarea paralingvistica este limbajul trupului 6 care se refera
la miscarile si configuratiile anumitor parti ale corpului precum: frecarea mainilor, rasucirea
parului, datul din picior, toate constituie semnale ale unei stari de agitatie, indecizie.
Cand ascund ceva barbatii au tendinta de a-si freca nasul. 9iologic se pare ca la baza
nasului stau celule care in situatii ce tind a fi penibile, situatii care produc jena, sunt e+citate
de ceea ce resimte creierul si se irita dand senzatia unei maincarimi.
ostura corporala, luata ca intreg, reprezinta stari interioare de moment, dar vorbeste
si despre moduri de gandire si reactii mai stabile.
Al patrulea canal in comunicarea paralingvistica se refera la distanta publica. &
Aceasta indica distanta pe care in orice imprejurare, oamenii incearca sa o mentina fata de
semenii lor. Fiecare dintre noi are un spatiu de intimidate la care tine si pe care si-l
protejeaza pe cat posibil. 'aca ca si anc,etator vrei sa conduci interogatoriul mai agresiv,
fara insa a folosi un limbaj neadecvat si cu atat mai putin fara a folosi forta fizica, apropie-te
de cel intervievat la mai putin de $= centimetrii in timp ce i de adresezi pe un ton ferm, dar
neutru si fara a intrerupe contactul vizual. #pune-i ca n-ai timp de pierdut cu el. Ca dialogul
la care l-ai adus e o formalitate si ca orice ti-ar spune, tu stii deja. #pune-i ca daca discutia
foloseste cuiva, ii foloseste lui. #pune-i ca are sansa sa demonstreze ca poate fi si sincer. 'ar
despre interogatoriu, in detaliu, voi vorbi in alt capitol.
$. ;an Cuilenburg >.>., #c,olten ?., )oomen @.A., Stiinta comunicarii, /ditura Bumanitas,
6. 9ir:enbi,l, ;era, Antrenamentul comunicarii sau arta de a ne intelege
3. Septimiu Chelcea !oredana Ivan Comunicarea nonverbala" gesturile si postura Cominicare.ro #$$%
1
I. . Nive$u!i in counica!e
*n counica!e se gasesc . nive$u!i, si anume: comunicarea intrapersonala,
comunicarea interpersonala, comunicarea de grup, comunicarea de masa, comunicarea
publica sau mediatica.
/ Counica!ea int!a-e!sona$a este comunicarea in si catre sine. Acesta comunicare este
un real proces de comunicare, c,iar daca emitatorul si receptorul este acelasi, iar codificarea
si decodificarea mesajelor nu este absolut necesara.
/ Counica!ea inte!-e!sona$a este cea mai importanta forma de comunicare si cel mai des
folosita. /a este baza e+istentei sociale a omului, si nu poate fi evitata- ;iata de familie,
relatiile cu prietenii, activitatea profesionala, toate depind de aceasta calitate. Comunicarea
interpersonala se refera la comunicarea fata in fata. /ste un tip de comunicare important in
relatiile inter-personale, in stabilirea de relatii, legaturi,etc.
/ Counica!ea )e &!u- este tot un tip de comunicare, dar care se deruleaza in colectivitati
umane restranse si permite sc,imburi de idei si emotii, discutii, rezolvari de probleme,
aplanare de conflicte, etc.
;alenta in comunicare reprezinta numarul de persoane cu care un individ poate
comunica 3la receptare sau la emitere4. 'intr-o perspectiva informationala, grupurile sunt de
doua tipuri: grup egalitar si grup ierar,izat. *ntr-un grup, ierar,ia se stabileste pe baza
bilantului informational al fiecarui individ, bilantul fiind diferenta dintre influentele pe care
le primeste individul si cele pe care le e+ercita acesta. Cand bilantul este egal pentru toti
membrii grupului, grupul este egalitar, iar daca bilantul este diferit, grupul este ierar,izat.
/ Counica!ea )e asa presupune un producator institutionalizat de mesaje scrise, vorbite,
vizuale sau audiovizuale, care se adreseaza unui public variat si numeros. Acest tip de
comunicare nu beneficiaza de un feedbac: eficient.
/ Counica!ea -u*$ica sau e)iatica este o forma specializata a comunicarii interumane
care are radacinile in retorica antica. <rasatura esentiala a comunicarii publice este aceea de a
actiona la nivelul reprezentarilor sociale si de a permite o rapida modificare a discursurilor
publice5 ea difera in mod esential de alte tipuri de comunicare prin finalitatea sa.
I.0 1o!e a$e counica!ii
Comunicarea se poate manifesta sub mai multe forme, printre care e+ista comunicare
verbala, comunicare scrisa, comunicare orala, comunicare non-verbala, paralimbaj...
Comunicarea verbala
Counica!ea ve!*a$a se realizeaza prin limbaj, care reprezinta un ritual care se
petrece atunci cand ne aflam intr-un anumit mediu in care un raspuns conventional este
asteptat de la noi. #pre e+emplu, cineva care merge la o nunta va ura 7casa de piatra7, iar
cineva care merge la o inmormantare va spune 7'umnezeu sa-$ odi,neasca7, si nu invers.
Aceste ritualuri ale limbajului sunt invatate din copilarie, deoarece ele depind de anumite
obiceiuri direct raportate la o anumita cultura si comunitate5 totodata, sunt invatate
obiceiurile de limbaj corecte si incorecte 3spre e+emplu, cuvintele indecente pe care copilul
=
le foloseste pentru prima data sunt reprimate sever de catre parinti4. Clterior, individul invata
sa foloseasca cuvintele in functie de mediul in care se afla. /ste un prim pas in directia
specializarii limbajului. *n timp, in functie de diferitele cunostinte asimilate, persoana poate
utiliza tipuri diferite de limbaj, mai redus sau mai inalt specializate.
@andirea si limbajul se dezvolta impreuna. Asa cum modul de a gandi al fiecarei persoane
este unic, si modul de a vorbi este unic. Aceasta unicitate a limbajului legata de fiecare
persoana in parte poate fi inglobata sub denumirea de stil
verbal. 'e altfel, stilul este un indicator al persoanei in integralitatea sa.
Comunicarea scrisa
Counica!ea sc!isa poate avea o dominanta intra-personala, dar si una inter-
personala. *ntr-o comunicare scrisa se folosesc de obicei cateva e$eente precum: folosirea
frazelor cu o lungime medie 3$=-6% de cuvinte4, a paragrafelor centrate asupra unei singure
idei, a cuvintelor intelese cu siguranta de receptor 5 evitarea e+primarii comune, tipica
limbajului oral, a cuvintelor inutile, redundante5 alegerea cuvintelor incarcate de afectivitate
optima in conte+tul pedagogic creat, a e+presiilor afirmative, toate acestea fiind elemente
utile intr-o integrare eficace intre suportul scris si cel oral in cadrul comunicarii didactice. $
Comunicarea scrisa are cateva avantaje. rintre care amintim:
$4 durabilitatea in raport cu forma orala a comunicarii5
64 te+tul poate fi vazutDcitit de mai multe persoane5
&4poate fi citit la un moment potrivit si poate fi recitit etc.
asii in counica!ea sc!isa sunt similari celor din structurarea unui discurs: e+ista o
faza de pregatire 3stabilirea obiectivelor, a rolului si a audientei - cei care vor citi te+tul - a
punctelor-c,eie pe care dorim sa le retina acestia din urma4 si o faza de redactare 3ideile
principale sunt dezvoltate urmarind o serie de indicatori precum : claritate, credibilitate,
concizie, folosind cele trei parti ale unei redactari: introducere, cuprins si inc,eiere.
Counica!ea o!a$a . Cea mai intalnita modalitate de comunicare este comunicarea
orala. Counica!ea non verbala o insoteste pe cea verbala, definindu-se in relatie cu aceasta
intr-un mod aparte, in sensul sprijinului pe care ea il furnizeaza prin elementele de intarire,
nuantare si motivare a mesajului. 6
Comunicarea orala reprezinta un instrument prin care avem acces la studiul altor forme si
procese de comunicare: 7rincipalul mijloc al comunicarii umane este limba vorbita, atat in
sensul prioritatii istorice, cat si pentru ca este forma de comunicare cea mai frecvent utilizata
si care ofera modelul pentru alte forme de comunicare7&. .imba are un caracter
conventional, se sprijina integral pe acordul implicit si informal al utilizatorilor de a respecta
regulile interne ale acesteia privind atat utilizarea, cat si semnificatia.
$ ;an Cuilenburg >.>., #c,olten ?., )oomen @.A., Stiinta comunicarii, /ditura Bumanitas,
6. 9ir:enbi,l, ;era, Antrenamentul comunicarii sau arta de a ne intelege
3. Septimiu Chelcea !oredana Ivan Comunicarea nonverbala" gesturile si postura Cominicare.ro #$$%
E
2 Ca!acte!istici$e counica!ii o!a$e
- counica!ea o!a$a presupune un mesaj 5 mesajul trebuie sa includa elemente de structura,
elemente de actualitate, interes si motivatie pentru ascultator, elemente de feedbac:,
elemente de legatura intre partile sale principale, claritate si coerenta interna5
- counica!ea o!a$a presupune oferirea unor suporturi multiple de intelegere a acestui
mesaj, de concordanta dintre mesajul verbal si cel non verbal, acesta din urma vazut in rolul
sau de intarire 5
- counica!ea o!a$a este circulara si permisiva, permitand reveniri asupra unor informatii,
detalieri care nu au fost prevazute atunci cand a fost conceput mesajul5 comunicarea orala
este puternic influentata de situatie si ocazie5 de caracteristicile individuale ale emitatorului 5
- counica!ea o!a$a poseda si atributele necesitatii, aleatoriului si nelimitarii Comunicarea
orala are in centrul demersului sau limbajul5 dupa BFbels, limbajul este definit de mai multe
atribute, dintre care trei sunt e+trem de importante: claritatea, energia si 7insufletirea7.
2 O*iective$e counica!ii o!a$e sunt:
- captarea atentiei si cresterea intelegerii5
- folosirea etimologiilor, clasificarilor, sinonimiilor, comparatiilor, demonstrarea
utilitatii.
I. 3 4a!ie!e in counica!e
Comunicarea poate fi obstructionata sau doar perturbata de o serie de factori care se
interpun intre semnificatia intentionata si cea perceputa. 9areierele in comunicare pot fi
deterninate de alterarea oricarei dintre componentele comunicarei 3emitator, mesaj, canal,
receptor4, sau de interactiunea lor.
Cei mai importanti factori care duc la alterarea sau blocarea comunicarii sunt:
/fectele de statut - uneori statutul prea inalt al emitatorului in raport cu receptorul poate
cauza o intelegere defectuoasa a mesajului, ceea ce duce la o comunicare ineficienta
robleme semantice in comunicarea eficienta - specialistii au tendinta sa foloseasca
un jargon profesional in comunicare, netinand seama de faptul ca ceilalti poate nu au acelasi
vocabular, cauzand probleme in comunicare5 persoanele cu statut mai ridicat au tendinta de a
se e+prima intr-un mod mai sofisticat, greu de inteles ptr persoane cu un nivel de scolarizare
scazut.
'istorsiuni perceptive in comunicare - cand receptorul are o imagine despre sine
nerealista si este lipsit de desc,idere in comunicare, neputandu-i intelege pe ceilalti in mod
adecvat.
'iferente culturale in comunicare - persoane provenite din medii culturale, cu valori,
obiceiuri si simboluri diferite.
Alegerea gresita a canalelor sau a momentelor - trebuie alese canalele corecte ptr
fiecare informatie si de asemenea si momentul trebuie sa fie bine ales - o situatie urgenta nu
are sorti sa fie indeplinita daca este ceruta la sfaritul orelor de program sau la sfarsitul
G
saptamanii. .ungimea e+cesiva a canalelor - o retea organizationala complicata duce la o
comunicare lenta.
I. 3.1 1acto!i 'i5ici -e!tu!*ato!i ai counica!ii
- iluminatul necorespunzator, zgomote parazite, temperaturi e+cesiv de
coborateDridicate, ticuri, elemente ce distrag atentia
- telefon, cafea, ceai etc.
rincipalele *a!ie!e uane in ca)!u$ unei counica!i e'iciente sunt :
- fizice: deficiente verbale, acustice, amplasament, lumina, temperatura, ora din zi, durata
intilnirii, etc.
- semantice: vocabular, gramatica, sinta+a, conotatii emotionale ale unor cuvinte.
- determinate de factori interni: implicare pozitiva5 implicare negativa
- frica
- diferentele de perceptie
- concluzii grabite
- lipsa de cunoastere
- lipsa de interes 3una din cele mai mari bariere ce trebuiesc depasite este lipsa de interes a
interlocutorului fata de mesajul emitatorului4.
- emotii 3emotia puternica este raspunzatoare de blocarea aproape completa a comunicarii4.
- blocajul psi,ic
- tracul
I. 3. # 4$oca6u$ -si%ic - *a!ie!a in counica!ea e'icienta
9locajul psi,ic in comunicare este acel moment de intrerupere cauzat de
suprasolicitare 3emotionala, fizica, intelectuala4 sau soc 5 este un mecanism de aparare
datorat unei motivatii negative si care duce la ignorare, refuz, abandon.
*n psi,ologia invatarii, blocajul este fenomenul de inaceptare si rezistenta activa a
elevului fata de anumite cerinte sau prezenta stresanta a unor adulti. 9locajul psi,ic
reprezinta oprirea flu+ului ideational, provocata de factori interni sau e+terni.
<racul reprezinta o stare de emotivitate accentuata de care sunt cuprinsi anumiti elevi
la aparitia lor in fata unui public. 'e cele mai multe ori, tracul sau emotiile negative,
resimtite de psi,icul uman, conduc la blocaje psi,ice. /levii increzatori in fortele proprii si
antrenati in spiritul aventurii cunoasterii, al e+plorarii posibilitatilor personale, inving starea
emotionala negativa.
Alti autori considera ca bariere ale comunicarii eficiente urmatoarele aspecte:
- tendinta de a judeca, de a aproba sau de a nu fi de acord cu parerile interlocutorului.
Convingerea unor persoane ca cei din jurul lor nu isi vor imbunatati comportamentul decat
daca sunt criticati este o bariera in calea unei comunicari eficiente. Comunicarea poate fi
stanjenita de folosirea etic,etelor de genul: 7/sti un naiv ca ai facut.... 7. Aceste etic,etari
transforma tonul conversatiei intr-unul negativ, consecinta fiind blocarea comunicarii5
H
- oferirea de solutii este o alta modalitate de a bloca procesul comunicarii, fie direct, prin
oferirea de sfaturi sau indirect, prin folosirea intrebarilor intr-un mod agresiv, autoritar sau
cu o nota evaluativa5
- recurgerea la ordine este un mesaj care are ca efecte reactii defensive, rezistenta, reactii
pasive sau agresive5 consecintele unei astfel de conversatii, in care se dau ordine, sunt
scaderea stimei de sine a persoanei careia ii sunt adresate acele ordine5
- folosirea amenintarilor este o modalitate prin care se transmite mesajul ca daca solutiile
propuse nu sunt puse in practica persoana va suporta consecintele negative 3e+. pedeapsa45 -
moralizarea este o alta maniera neadecvata in comunicare ce include formulari de genul: 7ar
trebui7 sau 7ar fi cea mai mare greseala din partea ta sa...75
- evitarea abordarii unor probleme importante5 cea mai frecventa metoda de a sc,imba cursul
conversatiei de la preocuparile celeilalte persoane la propriile preocupari este folosirea
tacticii devierii, abaterii - 7mai bine sa vorbim despre ...75
- incercarea de a rezolva problema comunicarii prin impunerea unor argumente logice
proprii5 situatiile in care o persoana incearca in mod repetat sa gaseasca solutii logice la
problemele unei alte persoane conduce la frustrare prin ignorarea sentimentelor si opiniilor
celeilalte persoane.
/ste de dorit crearea unor situatii care sa faciliteze antrenarea elevilor in e+ercitii de
comunicare, in care sa se puna un accent sporit pe comportamentul civilizat, pe manierele
elegante, pe formarea unei culturi interioare si e+terioare in armonie cu cerintele vietii
spirituale corespunzatoare societatii pe care o defineste.
I. 7. Ce este counica!ea nonve!*a$a
*n literatura de specialitate sunt mentionate nu o singura definitie a comunicarii non verbale
ci mai multe si toate sunt acceptate. <otul depinde din ce perspectiva este abordat procesul
de transmitere a semnelor non ligvistice.
Counica!ea nonve!*a$a este cumulul de mesaje, care nu sunt e+primate prin
cuvinte si care pot fi decodificate, creand intelesuri Aceste semnale pot repeta, contrazice,
inlocui, completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. *mportanta comunicarii non
verbale a fost demonstrata in $IEG de catre Albert Me,rabian. *n urma unui studiu, acesta a
ajuns la concluzia ca numai =J din mesaj este transmis prin comunicare verbala in timp ce
&HJ este transmis pe cale vocala si ==J prin limbajul corpului.
Counica!ea nonve!*a$a o-usa counica!ii ve!*a$e este conceputa de multa
vreme ca limbaj in sens strict. *n aceasta viziune toate celelalte forme de comunicare sunt
considerate ca secundare 3scrisul4. <eoriile contemporane ale comunicarii influentate de
discipline atat de diverse ca lingvistica enuntarii, psi,ologie, sociologie, antropologie,
asigura astazi locul cuvenit comunicarii non verbale, bazandu-se pe ipoteze ale canalelor
multiple ale comunicarii umane. Comunicarea umana este conceputa ca o enuntare eterogena
rezultand din combinarea de elemente vocal acustice si vizual
*n literatura de specialitate counica!ea nonve!*a$a a primit de-a lungul timpului o
multitudine de )e'initii, majoritatea fiind acceptate. Majoritatea definitiilor comunicarii non
verbale vorbesc despre aceasta comunicare nonverbala ca despre un cumul de mesaje,
I
mesaje ce nu sunt e+primate prin ajutorul cuvintelor, dar care totusi pot fi decodificate,
putand crea intelesuri.
Cat de importanta este comunicarea non-verbala a demonstrat-o Albert Me,rabian, in anul
$IEG. *n urma unui studiu despre comunicarea nonverbala acesta a ajuns la concluzia ca
numai =J din mesaj este transmis prin comunicare verbala in timp ce &HJ este transmis pe
cale vocala si ==J prin limbajul corpului.
I.7.1 Ca!acte!istici, counica!ea nonve!*a$a
Comunicarea nonverbala este neintentionata, ea ne tradeaza emotiile sau atitudinea
c,iar daca nu dorim acest lucru, deci trebuie sa fim constienti ca mesajele non verbale uneori
pot contrazice ceea ce afirmam5
- comunicarea nonverbala este alcatuita dintr-un numar de coduri separate pe care trebuie sa
invatam sa le folosim. Anumite coduri non verbale sunt universale, fiind intelese la fel in
culturi diferite5
- Abilitatea de comunicare nonverbala creste odata cu varsta, cu e+perienta Cei care
comunica bine non verbal, stapanesc in aceeasi masura si codurile non verbale si de obicei
sunt acei care reusesc mai bine in societate, construiesc relatii bune cu semenii lor si au un
statut social mai bun 5
- Mesajele transmise prin comunicarea non verbale ne furnizeaza informatii despre
problemele personale sau de relationarea la alti indivizi, despre care am fi jenati sa discutam.
I.7.# Ti-u!i )e counica!e nonve!*a$a
/+ista un tip de counica!e nonve!*a$a numit se5onie!, care se bazeaza la mesajele
receptionate cu ajutorul simturilor vazului, auzului, mirosului, tactil si gustativ 5
Cn alt tip de comunicare nonverbala este si ceea ce se numeste counica!ea
nonve!*a$a estetica 3pictura, muzica, dans, imagine, etc4 care are loc prin intermediul
diferitelor forme de e+primare artistica si comunica diferite emotii artistice 5
Comunicarea nonverbala bazata pe folosirea insemnelor 3steaguri, insigne, uniforme,
etc4 si a simbolurilor specifice, ca de e+emplu, cele legate de religie 3cruce, altar, icoane, etc4
sau statut social 3gradele la ofiteri, titulatura, decoratiile, etc4.
I.7.( P!inci-a$e$e 'unctii in counica!ea non-ve!*a$a
- comunicarea nonverbala are menirea de a o accentua pe cea verbala 5 astfel,
profesorul poate intari prin anumite elemente de mimica sau de gestica importanta unei
anumite parti din mesaj din ceea ce transmite, in timpul orelor, elevilor 5
- comunicarea nonverbala poate sa completeze mesajul transmis pe cale verbala 5 in
acest mod, sa ne inc,ipuim acelasi material inregistrat si audiat apoi de elevi si, in al doilea
caz, prezentat de cadrul didactic la propriu5 anumite parti ale mesajului verbal pot fi nu doar
accentuate, ci, ele pot fi completate fericit cu un impact considerabil asupra sporirii
$%
motivatiei invatarii 5 cineva care spune o gluma zambeste in timp ce face acest lucru, cineva
care anunta o veste trista are o mimica in concordanta cu aceasta5
- comunicarea nonverbala poate, in mod deliberat, sa contrazica anumite aspecte ale
comunicarii verbale 5 atunci cand, spre e+emplu, trebuie sa efectuam o critica, un zambet
care contravine aspectului negativ al mesajului verbalizat poate sa instaureze o atmosfera
pozitiva si rela+anta, care sa faca - aparent parado+al - critica mai eficienta in urmarirea
scopurilor acesteia privind sc,imbari comportamentale la nivelul persoanei mustrate5
- o alta functie a comunicarii non verbale este aceea de a regulariza fluxul
comunicational si de a pondera dinamica proprie comunicarii verbalizate 5
- comunicarea nonverbala repeta sau reactualizeaza intelesul comunicarii verbale,
dand posibilitatea receptorului comunicarii sa identifice in timp real un indemn aflat in
spatele7 unei afirmatii.
I.7., E$eente co-onente in counica!ea nonve!*a$a
Limbajul tacerii
*n comunicarea nonverbala. prin tacere 3ascultare pasiva4 se poate e+prima intentia de
continuare a unei e+puneri, dezvaluirea unor idei, sentimente sau atitudini care ar putea fi
blocate prin interventie verbala. ? solutie pentru situatia in care nu se stie cum sa se
interpreteze tacerea poate fi feedbac:-ul.
Limbajul timpului
.imbajul timpului este perceput diferit, in functie de societate sau cultura. C,iar si in
interiorul aceleiasi culturi, modul cum este perceput timpul poate fi diferit. /+emplu: &%
minute petrecute cu cineva care nu-ti este pe plac poate fi considerat ca 7pierdere de vreme7
iar cu cineva drag poate fi considerat 7o vesnicie7.
<impul biologic - este un concept care poate transmite informatii referitoare la
performanta indivizilor. Astfel functie de acesta unii indivizi sunt 7privig,etori7 iar alti
7pasari de noapte7. *n prima categorie intra cei care sunt matinali, care se scoala devreme,
sunt plini de energie si obtin cele mai bune rezultate in cursul diminetii Ceilalti reprezinta
opusul acestora si intra in cea de a doua categorie. Aceste caracteristici individuale, legate de
timpul biologic, ne pot transmite informatii legate de performanta indivizilor.
<impul informational - este interpretat diferit in diverse culturi.
<impul este vazut ca parte a conte+tului in care interactioneaza oamenii. /l poate fi folosit si
simbolic, ca in e+presia7 <impul inseamna bani7, e+presie care invita la intrebuintarea
rationala a timpului.
$. 9ir:enbi,l, ;era, Antrenamentul comunicarii sau arta de a ne intelege, @emma res, $IIH5
$$
Limbajul corpului
Miscarile corpului, numite si 7limbajul corpului7, pot avea uneori sens simbolic si in
acest caz participa la comunicarea nonverbala.
ostura corpului este definitorie pentru anumite mesaje. Cmerii lasati sau capul plecat
indica timiditate, deprimare, amaraciune, sentiment negativ sau un sentiment de inferioritate,
capul sus si umerii drepti transmit multumirea si c,iar superioritatea. *ntr-o discutie
aplecarea spre interlocutor poate insemna interes, atentie 8etragerea corpului, dimpotriva
sugereaza respingere. *ncrucisarea bratelor la piept semnifica inc,idere in sine fata de
interlocutor sau subiectul discutat.
Miscarile capului au anumite semnificatii in comunicarea nonverbala
'atul din cap inseamna aprobare sau descurajare
/+presiile fetei sunt cele mai usor de observat. Fiecare parte a fetei noastre comunica.
Fata e+prima reactia persoanei in cauza la tot ce se spune: surpriza, dezacord, neintelegere,
dezamagire, suparare, durere, interes, dezinteres, etc. Aceste miscari sunt aproape imposibil
de controlat.
/+presiile fetei trebuiesc corelate cu celelalte miscari ale corpului sau cu mesajele
verbale.
/+presia fetei poate fi sincera sau simulata si de aceea uneori este c,iar greu de
descifrat.
Kambetul este un gest foarte comple+, capabil sa e+prime o gama larga de stari, de la
placere, bucurie, satisfactie, la promisiune, cinism, jena. *nterpretarea sensului zambetului
variaza insa de la o cultura la alta fiind in stransa corelatie cu presupunerile specifice care se
fac in legatura cu relatiile interumane in cadrul acelei culturi.
Miscarile oc,ilor au un rol important in cadrul interactiunii sociale. 'e e+emplu in
cadrul unui dialog persoanele se privesc in oc,i 6=-G= J din timpul conversatiei #copul
privirii in oc,i este de a receptiona mesajele vizuale suplimentare, care sa completeze
cuvintele sau sa gaseasca in oc,ii celuilalt un feedbac:, o reactie la cele afirmate.
I.7.. Counica!ea )e in'o!atii
Modul in care privim si suntem priviti are legatura cu nevoile noastre de aprobare,
incredere, acceptare si prietenie. C,iar si a privi sau nu privi pe cineva are un inteles
*nterlocutorii care te privesc in oc,i in timpul conversatiei sunt considerati mai credibili
decat cei care evita contactul vizual sugerand intentia de a ascunde ceva.
ersonalitatea se evidentiaza si prin alte miscari ca : rosul ung,iilor, jucatul cu o
bijuterie, frecatul nasului, etc. Ca sa intelegem sensul acestor miscari trebuie sa stim ca ele
ilustreaza doar o stare interioara 3frica, jena, nerabdare. 'aca aceste semne se folosesc
intentionat, pentru a spune ceva despre noi, sau daca sunt facute din refle+. ele constituie
comunicare nonverbala si fac referire la starea de spirit care ne incearca la un moment dat.
$6
I.7.0 Gestica in counica!ea nonve!*a$a
Alte miscari ale partilor corpului 3maini, brate, picioare4, grupate sub denumirea de
7gestica7, reprezinta mijloace frecvent folosite in comunicarea nonverbala.
- counica!ea )e in'o!atii - pentru a intari sensul cuvintelor sau a le inlocui complet 5
- counica!ea )e eotii 5
- sustine!ea vo!*i!ii - pentru a sublinia intelesul cuvintelor, a indica diverse persoane sau
obiecte , a ilustra forme sau marimi 5
- e8-!ia!ea unei !e$atii - 7copierea7 in oglinda a gesticii celeilalte persoane *nterpretarea
unor gesturi:
#trangerea pumnilor denota ostilitate si manie sau, solidaritate, stres, iar bratele
desc,ise - sinceritate, acceptare. Capul sprijinit in palma-plictiseala, dar palma 3degetele4 pe
obraz, dimpotriva denota interes e+trem. Mainile tinute la spate- superioritate sau incercare
de autocontrol.
Atentie insa si la diferentele culturale. 'e e+emplu, prin miscarea capului de sus in jos
spunem 7da7, in timp ce oamenii din #ri .an:a redau acelasi lucru prin miscarea capului de
la dreapta la stanga. @estul de aratare cu degetul este considerat nepoliticos la noi, insulta in
<,ailanda si absolut neutru, de indicare, in #CA. Ctilizarea gesticulatiei e+cesive este
considerata nepoliticoasa in multe tari, c,iar si la noi, dar gesturile mainilor au creeat faima
de popor pasionat a italienilor.
Modul in care americanii isi incruciseaza picioarele 3rela+at, miscari largi, fara nici o
retinere4 difera de cel al europenilor 3controlat, atent la pozitia finala45 cel al barbatilor difera
de cel al femeilor. Cn american va pune picioarele pe masa daca aceasta inseamna o pozitie
comoda sau daca vrea sa demonstreze un control total asupra situatiei 9ataitul picioarelor
denota plictiseala, nerabdare, stress.
I.7.3 9ocea in counica!ea nonve!*a$a
Modul in care ne folosim vocea si calitatile vocale are importanta in procesul de
comunicarea nonverbala.
*naltimea si intensitatea vocii e+prima atitudinea dorita. ? voce stridenta, tipatoare,
ascutita indica manie, amenintare in timp ce una joasa arata emotie, frica, disperare, tensiune.
;olumul vocii ofera indicatii privind personalitatea, atitudinea, sentimentele vorbitorului.
'ictia si accentul vocii e+prima gradul de educatie si statutul social.
Accentele regionale ne ofera indicatii despre zona geografica de provenienta
3moldovean, oltean, ardelean, etc4. @radul de incredere, autoaprecierea, siguranta de sine se
pot transmite prin intermediul vocii5 toate aceste informatii despre noi insine la putem oferi
prin comportamentul nostru de comunicare.
$&
I.7.7 As-ectu$ 'i5ic in counica!ea nonve!*a$a.
Mesaje non verbale sunt transmise si prin intermediul imbracamintei si accesoriilor
pe care le purtam 3bijuterii, cravate, oc,elari4, prin mac,iaj, coafuraD freza, etc.
#e afirma ca 7 ,aina face pe om7 si intr-adevar stim ca oamenii bine imbracati dau
impresia de succes, putere, educatie, bani, etc. *mbracamintea poate accentua frumusetea
fizica, naturala, reprezinta un simbol cultural 3barbatii intotdeauna poarta pantaloni4 sau
subliniaza o traditie 3:ilt-ul scotian sau sari-ul indian4.
Felul in care ne imbracam ofera si informatii personale. ? femeie imbracata
provocator poate e+prima disponibilitate, sfidarea regulilor sociale pe cand o femeie
imbracata decent confera seriozitate, incredere si are posibilitati mai mari de promovare in
piata muncii sau in functii de raspundere )u trebuie sa fiti eleganti in orice situatie, trebuie
insa sa aveti o tinuta adecvata oricarei situatii
I.7.: S-atiu$ -e!sona$ si te!ito!iu$ in counica!ea nonve!*a$a
*n general oamenilor le place sa aiba un spatiu propriu, cat de mic, pe care sa-l
aranjeze conform dorintelor proprii. #patiul imprumuta ceva din personalitatea omului si
transmite mesaje non verbale despre ocupant. #patiul personal poate fi definit ca fiind
distanta de la care e+ista disponibilitatea contactului cu ceilalti
*n domeniul comunicarii non verbale e+ista distantele diferite de comunicare functie
de conte+t si de caracterul mesajului transmis.
Astfel:
- zona intima 3personala4, intre %,=-$,6 m este pentru discutii cu caracter personal, fiind insa
total inacceptabila in alte cazuri5
- zona sociala 3normala4, intre $,6-6 m este folosita mai ales la comunicarea interpersonala
3colegi de serviciu aflati pe aceiasi treapta ierar,ica, prieteni, etc4 5
- zona consultativa, intre 6-&,= m este folosita in situatii oficiale 3superior, subordonat,
consultant-client, angajat - persoana care solicita angajarea, gospodina- vanzatoarea de la
magazin4 5
- zona publica, &,= m si mai mult in care comunicarea este formala 3cursuri, sedinte,
discursurile politicienilor, etc4 .
'aca o persoana se apropie mai mult decat este potrivit, poate aparea tensiune si c,iar
ostilitate, stari care vor afecta comunicarea. Atunci cand se produce invadarea 3violarea4
spatiului personal, persoana in cauza se retrage pentru a restabili distanta iar in cazul in care
acest lucru nu mai este posibil, se va face tot posibilul ca 7invadatorul7 sa se retraga la
distanta cuvenita. )u stanjeniti pe cei cu care discutati apropiindu-va de ei mai mult decat
trebuie. 'e obicei cand sunteti in picioare, distanta necesara este aceea a strangerii mainii.
$1
I.7.1; Atin&e!ea in counica!ea nonve!*a$a
Atingerea sau contactul fizic este unul dintre cele mai vec,i coduri ale comunicarii
non verbale. /a e+prima emotii sau sentimente diferite, de la sentimente calde: iubire,
simpatie, incurajare, pana la agresiune fizica.
Cnii oameni evita orice atingere. Forta si tipul de atingere depinde in mare masura de
varsta, statut, relatie si cultura. @radul de atingere difera de la o cultura la alta. .a japonezi,
inclinarea capului inlocuieste datul mainii ca salut, in timp ce la esc,imosi acest salut se
e+prima cu o lovitura usoara pe umar
I.7.11 Te-e!atu!a, $uina si cu$oa!ea
Aceste elemente ale mediului, natural sau ambiant influenteaza modul in care oamenii
comunica fara a constitui insa coduri non-verbale.
*luminarea corespunzatoare a unui spatiu contribuie la o buna ascultare iar anumite
culori au efect stimulativ asupra atentiei .umina si culoarea pot determina anumite stari si
dispozitii fizice. 'e asemenea, temperatura poate influenta pozitiv sau negativ buna
comunicare.$
Culorile afecteaza comunicarea sub urmatorul aspect: culorile calde 3galben,
portocaliu, rosu4 stimuleaza comunicarea, in timp ce culorile reci 3albastru, verde, gri4 in,iba
comunicarea5 monotonia , precum si varietatea e+cesiva de culoare, in,iba si distrag atentia
si comunicarea.
I.7.1# Co-ie!ea sti$u$ui in counica!ea nonve!*a$a
?amenii ii accepta, in mod inconstient cu mai multa usurinta pe aceia cu care se
aseamana #tudiati cu foarte multa discretie partenerii de discutie si aflati-le stilul. *ncercati in
cazul in care ei zambesc sa zambiti iar daca sunt sobrii sa fiti si voi la randul vostru. ;orbiti
tare sau incet, repede sau rar in stilul partenerului de discutie
I.7.1( Asa)a!, counica!ea nonve!*a$a este cumulul de mesaje, care nu sunt e+primate
prin cuvinte, dar care pot fi decodificate, creand intelesuri. Aceste semnale pot repeta,
contrazice, inlocui, completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte.6
$. ;an Cuilenburg >.>., Stiinta comunicarii, /ditura Bumanitas#$$$
#. Septimiu Chelcea !oredana Ivan Comunicarea nonverbala" gesturile si postura Cominicare.ro #$$%
$=
I-o!tanta counica!ii nonve!*a$e a fost demonstrata in $IEG de catre Albert
Me,rabian. *n urma unui studiu, acesta a ajuns la concluzia ca numai =J din mesaj este
transmis prin comunicare verbala, in timp ce &HJ este transmis pe cale vocala si ==J prin
limbajul corpului.
Mesajele comunicarii nonverbale sunt transmise prin iica, -!ivi!e, &estica si prin
e$eente$e )e -a!a$i*a6.
A< Miica.
Miica reprezinta modul in care trasaturile fetei redau trairile unei persoane. *n
timpul unui discurs, pentru a ajuta la castigarea increderii publicului, mimica nu trebuie sa
intre in contradictie cu cele spuse.
;orbitorii e+perimentati pot folosi anumite trucuri care sa ii ajute in convingerea
auditoriului. 'e e+emplu, fara a spune in cuvinte ca sunt impotriva unei idei, acestia o sustin
zambind ironic, creand o reactie de opozitie fata de ceea ce spun.
=a*etu$ este un element care ajuta vorbitorul sa atraga bunavointa publicului,
deoarece transmite prietenie, apropiere si siguranta de sine. 'in acest motiv este
recomandabil ca in introducerea discursului vorbitorul sa zambeasca.
Inc!unta!ea transmite concentrare, atentie ma+ima dar si incordare si rigiditate. 'e
aceea nu este bine ca vorbitorul sa stea incruntat, deoarece transmite catre auditor o stare de
tensiune care poate provoca o ruptura.
Rictusu$ 3sc,imonosirea fetei4 induce ideea de nesiguranta. ublicul tinde sa creada
ca cel care tine discursul nu spune adevarul sau nu cunoaste tema despre care vorbeste, fiind
indicat ca vorbitorii nee+perimentati sa evite folosirea sa.
4< P!ivi!ea
P!ivi!ea este un factor important al limbajului nonverbal, ea fiind si modalitatea prin
care se pastreaza legatura dintre vorbitor si public. Faptul ca privirea nu este indreptata spre
public induce sentimentul de nesiguranta si de ascundere a adevarului.
Contactu$ vi5ua$ permanent este decisiv pentru castigarea bunavointei si a increderii. *n
cazul unui public numeros, pentru a crea fiecaruia impresia ca este privit, cea mai simpla
posibilitate pentru un vorbitor este de a se uita la public in forma literei K, incepand cu
ultimul loc din stanga salii si terminand cu primul loc din dreapta.
$E
C< Gestica si -ostu!a
Li-sa &estu!i$o! face discursul sa piarda din dinamism si sa devina plictisitor. e de
alta parte, uti$i5a!ea e8cesiva a acestora induce publicului o stare de agitatie, rezultatul fiind
obosirea audientei.
Cn alt obiectiv pentru vorbitor este ca gesturile facute in timpul unui discurs sa atraga
atentia asupra celor spuse fara a deranja publicul. Evita!ea &estu!i$o! a&!esive 3mainile
tinute in solduri, indreptarea degetului aratator catre auditor4, nervoase 3pocnitul din degete4
sau a celor care denota indecizie sau nesiguranta 3jocul cu diferite obiecte, trecerea mainii
prin par, sau aranjarea parului4 face mai sigura obtinerea unui rezultat pozitiv.
Postu!a ferma, dar nu rigida, a vorbitorului ofera un plus de siguranta celor spuse.
O!ienta!ea s-!e -u*$ic este, de asemenea, un element ajutator pentru captarea atentiei si
pastrarea acesteia pe parcursul desfasurarii discursului.
D < E$eente )e -a!a$i*a6
E$eente$e )e -a!a$i*a6 constituie o alta componenta de baza a limbajului
nonverbal. /le presupun utilizarea modalitatilor de e+primare vocala pentru a da anumite
intelesuri cuvintelor din discurs. Tonu$, !itu$ si vo$uu$ vocii pot fi folosite in asa fel
incat sa ii atraga si sa ii convinga pe cei care asculta un discurs.
Tonu$ este infle+iunea vocii pe care o foloseste un vorbitor. /l poate fi calm, agresiv,
pedant, nervos, cald, rece etc. entru a avea succes, intr-un discurs este preferabil sa se
foloseasca un ton calm si sigur, dar care sa nu fie uniform. Sc%i*a!i$e acestuia sunt
importante, intrucat ele rup monotonia, facand ca e+punerea sa castige in atractivitate.
<recerea de la un ton calm la un ton entuziast nu poate fi scapata, rezultand o atentie sporita
din partea auditoriului.
Ritu$ vorbirii reprezinta felul in care alterneaza cuvintele accentuate cu cele
neaccentuate si frecventa acestora. /l este ales in functie de ceea ce se doreste sa se
comunice.
entru accentuarea ideilor importante din cadrul unui discurs se folosesc !u-e!i$e )e
!it. #pre e+emplu, se poate folosi in e+punere un ritm alert, pentru ca inainte de
introducerea unei idei importante ritmul sa se reduca, si sa se reia la aceeasi intensitate in
e+plicarea ideii.
9o$uu$ este intensitatea vocii cu care un vorbitor se adreseaza publicului. Cel care
tine un discurs trebuie sa vorbeasca suficient de tare pentru a fi auzit de toate persoanele care
il asculta. *n general nu este bine sa se foloseasca un volum foarte ridicat, deoarece acest
lucru poate fi perceput ca o agresiune de cei din jur.
$G
E < I*unata!i!ea $i*a6u$ui non-ve!*a$
entru cresterea capacitatilor de comunicare nonverbala e+ista cateva modalitati
simple:
8epetitia in fata oglinzii este cea mai simpla metoda, cel care e+erseaza in acest mod
fiind atent la felul in care limbajul nonverbal transmite mesajul dorit5
8epetitia in fata unui grup se poate apela la un grup de prieteni care, pe baza unor
criterii prestabilite, sa dea un feed-bac:5
8epetitia in fata camerei video este cea mai buna metoda, deoarece vorbitorul isi
poate analiza singur discursul putand urmari si evolutia sa in timp.
rin e+ercitiu se poate ajunge la performanta ca politistul sa isi poata controla
atitudinea din timpul interogatoriului, astfel incat sa se grefeze perfect pe situatie si, in
functie de subiectul interogat, de calitatea acestuia, de gravitatea faptelor, respective
incarcatura psi,ologica pe care faptele o poate avea asupra celui interogat, sa adopte
conduita, limbajul, atat cel verbal cat mai ales cel non-verbal, astfel incat interogatoriul sa fie
unul cu succes.
II. IMPORTANTA INTEROGATORIULUI
Activitatea politiei judiciare consta intr-o mare masura din interogatorii ale martorilor
si suspectilor. /+ista de mult timp indoieli e+primate mai ales la adresa valabilitatii si
corectitudinii interogatoriilor martorilor.$ Cu toate acestea, diferenta dintre probele
personale si cele faptice s-a modificat doar foarte putin. #i astazi la fel ca intodeauna, H%J
din condamnari se bazeaza pe depozitiile si marturiile martorilor.
e langa aflarea adevarului, interogatoriul este deosebit de important si pentru ca se
constituie intr-o ,,discutie ajutatoare7 3spre e+emplu, pentru tineri, pentru victimele
diferitelor fapte penale, pentru cei aflati in detentie4.
M/8@/) 3criminolog4 evidentiaza foarte limpede acest aspect pentru primul
interogatoriu al delicventilor juvenili c,iar daca scrie L problema principala a importantei
pentru viata ulterioara a tanarului nu consta in comiterea primei fapte, ci mai ales in
descoperirea in premiera a faptei si a primei reactii oficiale7.6
Aici se manifesta foarte clar resposabilitatea sociala a societatii, mai ales cand
actioneaza prin intermediul organelor /+ecutivului, procuratura sau tribunalele pentru minori.
Aceasta deoarece, primul contact al minorului 3tanarului4 cu autoritatea publica in persoana
ii poate marca viata in continuare, respectiv poate determina favorizant sau accentual, decizia
acestuia, tendinta sau certitudinea de a se indrepta spre socialitate sau antisocialitate.
$. etre andrea, 7si,analiza >udiciara7 - /ditura Cartea 8omaneasca, 9ucuresti, $I1=
6. Mergen M., Minor in Forensic sFc,ologF, &&&.umut.org.tr'en'(avramlar
$H
II.1. Psi%o$o&ia inte!o&ato!iu$ui - c%estiona!ii
II.1.1. Dec$a!atii$e 'a$se intentionate si neintentionate
'eclaratiile mincinoase intentionate pot fi de cele mai multe ori depistate si
corectate prin investigatii amanuntite si tactici inteligente. 8ecunoasterea declarator
mincinoase neintentionate 3una dintre cele mai des intalnite suse de greseli4 este posibila doar
daca anc,etatorul separa evenimentele 3faptele4 de perceperea continutului obiectiv pana la
redare si daca ia in considerare sursele de erori care se pot manifesta in cadrul acestui proces.
?rice fapta 3intamplare4 obiectiva espe perceputa, constientizata, stocata in memorie si
eventual reprodusa. erceperea se realizeaza prin intermediul celor cinci organe de simt iar
sitimulii sut trimisi mai departe la creier prin internediul traseelor nervoase.
Calitatea stimulilor perceputi depinde de acuitatea organelor de simt )vizual -
miopie' hipermetropie perceperea culorilor' daltonism orbire nocturna etc.* auditiv spre
exemplu recunoasterea vocilor de multe ori dificila deoarece de cele mai multe ori se
recunosc doar caracteristicile specifice vorbirii respectiv dialectului* olfactiv si papilo-
gustativ+.
'aca e+ista dubii cu privire la acuitatea organelor de simt, trebuie efectuate teste
corespunzatoare la un specialist.
?amenii inregistreaza doar desfasurari ale evenimenelor care dureaza eel putin $D$E
sec., distanta, conditiile de luminozitate, influentele din afara, inteligenta si gradul de
constinta in privinta calitatii perceptiei jucand un rol foarte important.
*n concluzie, perceptia depinde intr-o masura decisiva de atentia observatorului. /+ista la
fiecare om o anumita atentie naturala in sensul ca, fiecare eveniment este tratat cu acelasi
interes.
'aca un martor percepe o stare de fapt doar cu aceasta atentie naturala, nu se pot
obtine de regula nici un fel de indicii utile.
rin atentie vie, fle+ibila se intelege observarea precisa si constienta care se bazeaza
direct pe anumite interese sau cunostinte de specialitate )practicarea unei activitati ca hobb,
perceptia prioritara a femeilor bine facute sau a barbatilor proportionati faptul ca
lucratorii postali vad in primul rand codurile postale numerele de telefon denumirile de
strazi vanzatoarele vad mai intai aspectul exterior al articolelor de imbracaminte
etc.+ si,ologia vorbeste in toate aceste cazuri de ,,perceptia selective7.
*n cazul atentiei fle+ibile, primul stimul inregistrat este perceput distorsionat,
adica inregistrarea faptului vazut prima data este deranjata.
Atentia este supusa unor permanente modificari )-actorii emotional. due la o atentie
crescuta oboseala sau consumul de alcool dimpotriva la o scadere a acesteia+. Atentia
este posibila doar intr-o directie in acelasi timp5 totusi ea poate fluctua intre forte diferite
3atentia distributiva4.
*n concluzie, pot sa scriu, in acelasi timp sa ascult radio, sa-l uit pe moment pe
faptasul care a fugit si sa ma ocup de victima intinsa pe podea. .acunele inerente de
percepere se rezolva de regula de la sine la reproducerea evenimentului.
$I
Meo!ia contine suma perceptiilor stocate. 'aca se impune stocarea pe termen lung a
unor informatii 3stocare pe termen lung4, trebuie puse in functiune memoria pe termen
ultrascurt si pe termen scurt.
Memoria pe termen ultrascurt inmagazineaza toate impulsurile de cca. $%-6% sec. generate prin
perceptia realizata cu organele de simt. 'in moment ce nu e+ista nici un fel de alta atentie,
informatia este respinsa.
*nformatiile care au trecut prin filtrul memoriei ultrascurte raman cca. $%-6% min. *n
memoria scurta. 'aca in acest rastimp nu se ivesc informatii mai puternice care sa ajunga la
memorie, urmeaza preluarea datelor deja e+istente de catre memoria pe termen lung.
'e egula, se poate intodeauna apela la continutul memoriei pe termen lung. /+ista totusi
trairi )stress teama socuri etc.+ care pot duce la un blocaj al memoriei.
E8e-$u>
9locaj in privinta furnizarii de informatii dupa un accident de circulatie. ? persoana
implicata direct in accident isi mai aminteste doar de o bufnitura, neputand reproduce
cele ce s-au intamplat inainte 3amnezie retrograda4
Bipnoza poate eventual ajuta la indepartarea cauzelor care au produs blocajul.
Ran)aentu$ eo!iei )i'e!a )e $a ca5 $a ca5 si )e-in)e>
)e va!sta> copiii de peste G ani dispun de o foarte buna memorie, de la 6= ani se
inregistreaza un regres iar incepand de la E% ani se constata o diminuare evidenta in
privinta retinerii numelor proprii, denumirii obiectelor sail tuturor celor legate de
lucrurile abstracte5 devine dominanta amintirea evenimentelor din tinerete )asa-numita
memorie batrana+ iar informatiile noi mai ajung de regula doar la nivelul memoriei
scurte5
)e anuite -!e)is-o5itii )eose*ite )memorie speciala+" spre e+emplu, memoria
numerelor )de telefon de inmatriculare auto s.a.m.d.+ memoria vizuala )inregistrarea
informatiilor se face pe cale vizuala* in cadrul interogatoriului se poate face apel la anumite
imagini memorate care sa fie descrise+ memoria acustica )voci zgomote sau cele auzite care pot
fi perfect repetate+*
)e )a!u$ )e a vi5ua$i5a )memorie vizuala+" cei care au acest dar pot reproduce parti de
continut ale memoriei - o calitate care se manifesta mai mult la copii decat la adulti5
)e constitutia 'ieca!uia si o)u$ )e -!e$uc!a!e > prelucrarea complete apare atunci
cand situatiile sunt percepute si stocate in totalitatea lor, respectiv fara a fi fost neglijate
detaliile5 de o prelucrare partiala se poate vorbi atunci cand orientarea tinde spre amanunte.
Re)a!ea ?!e-!o)uce!ea< uno! e$eente )e continut a$e eo!iei
Calitatea reproducerii depinde de:
M de persoana )copil - batran+
M perioada de timp )continutul memoriei lungi se modified respective informatiile sunt
eliminate+
M intensitatea trairilor )trairile marginale sunt uitate cele importante raman+ si
M de amintiri )cele neplacute sunt respinse cele placute pastrate+
Cu cat inte!o&ato!iu$ a!e $oc ai !a-i) )u-a coite!ea 'a-tei, cu atat
continutu$ sau va 'i ai co-$et.
6%
II.1.#. Su!se )e e!o!i $a )e-o5itii
'epozitiile sunt supuse unui sir intreg de erori neintentionate. Du-a
@e$$Ai&, )e-o5itia &!esita este o !e&u$a.
*ndividualitatea celui care depune marturie in cadrul interogatoriului si la
simulare genereaza abaterN de la adevarul obiectiv. *deile preconcepute si punctele
de vedere influentate prin discutiile purtate cu altii modifica paleta elementelor pe care
persoana c,estionata si le-ar putea aduce aminte in legatura cu fapta. ericolul
sugestionarii ceior care depun marturie in cazurile de senzatie este deosebit mare )presa
<;, etc.+. C,iar daca e+ista mai multe declaratii care coincid, faptul in sine ofera doar o
garantie conditionata cu privire la increderea care se poate avea in ele )conditiile
asemanatoare provoaca aceiasi stimuli+.
'eclaratiile mintite 3neadevarate4 apar de multe ori cand interogatoriile se abat de la
ceea ce este de regula cotidian sau de rutina )/ostasul vine de fiecare data la aceeasi ora
dar nu si in ziua comiterii faptei -marturia va reda programul obisnuit adica de rutina+.
G!ese$i $a un inte!o&ato!iu
- Sinco-e a$e o!&ane$o! )e sit )vazut gresit auzit gresit etc.+
- E!o!i )e inte$e&e!e - inte!-!eta!e )Situatia nu poate fi catalogata deoarece lipsesc
elementele de comparatie inteles gresit dat unor evenimente de natura tehnica etc.+
- Lacune$e unui inte!o&ato!iu se co-$etea5a cu -!o-!ia e8-e!ienta )0artorul
vede cum cineva scoate cutitul in timpul unei incaierari. 1l afla mai tarziu ca un
participant a fost ranit cu o lovitura de cutit+.
- E!o!i )e inte!-!eta!e si eva$ua!e - a-!ecie!e &!esita a 'i$u$ui 'a-tei )aprecierile
in timp sunt dificile - evaluarea situatiilor neplacute dureaza de regula prea mult.
Aprecierile privind viteza si departarea inseamna in primuI rand exercitiu si experienta+.
/rorile de apreciere si evaluare trebuie e+cluse prin intrebari de control si teste neutre.
- Lacune )e eo!ie
2 .acunele de memorie nu sunt recunoscute, in sc,imb pot fi completate cu propria
e+perienta, aceasta deoarece cei mai multi au tendinta de a face cone+iuni logice
2 .acunele de memorie sunt completate spontan 3nefiind un proces constient4 prin
corelarea propriilor trairi cu cele ale altora )discutie cu martori oculari sau cu alte persoane
despre fapta legaturi facute intre cele aflate si stiute cu ceea ce relateaza articolele din
ziare+.
M Mutare in timp a datelor amintite )desfasurarea interogatoriului este redata in ordine
inversa+
M Confuzii )fapte traite sunt confundate in memorie respectiv amestecate si
inlocuite intre ele mai ales in cazul martorilor care constituie alibiuri+.
M /+agerari )amintiri imagini care prin jocuri ale fanteziei si feste ale imaginatiei devin
exagerari+
6$
E!o!i )e !e)a!e
In )oeniu$ &an)i!ii - eo!iei ?a)uce!ii ainte<>
- #incope formale de gandire )lentoare in gandire ganduri care zboara3+
- #labiciuni in abstractizare )capacitate deficitara intrebari formulate abstract care sa
fie interpretate+
- 'eranjamente organice de gandire )scleroza+ si s 'eranjamente de continut ale gandirii
)idei fixe idei utopice+.
In )oeniu$ )ec$a!atiei - -e $an&a inciuna intentionata>
- 8edare verbala incompleta,
- 'ificultati la descrierea locului si obiectelor si comoditatea martorului )3las4 ca lucratorul
de politie stie sa o scrie cum trebuie3+.
II.# 1acto!ii in'$uenti ai counica!ii
*nterogatoriile reprezinta o forma deosebita de comunicare sociala fiind influentate
de factorii psi,ici si atitudinile comportamentale sc,imbatoare.
Comunicarea decurge atat pe cale verbala )limba+ cat si pe cale neverbala )mimica
gestica contact din priviri si prin atingerea pielii+.
5nce comunicare intre cel de conduce interogatoriul si interogat contine, pe de o
parte o ,,tatonare7 reciproca si, pe de alta parte, o ,,ta+are7 a unuia fata de celalalt si invers
)prima imprests maniera de exprimare statutul social s.a.m.d.+
P!eise$e )ecisive in sta*i$i!ea contactu$ui sunt in s-ecia$>
varsta )atentie la diferenta de varsta intre lucratorul de politie si interogat.+
se+ul )in functie de situatie persoana care interogheaza trebuie sa fie femeie sau
barbat+
intelegerea omeneasca )insa fara sentimentalisme fara reprosuri si fara predici
morale+ politetea, prietenia iar daca este cazul, c,iar fermitatea si duritatea,
adaptarea verbala )a vorbi pe limba interogatului3 exprimare specifica mediului din
care face parte acesta+ si
mediul potrivit.
a. P!e&ati!ea inte!o&ato!iu$ui B c%estiona!ii
Este necesa!a cunoaste!ea e8acta a 'a-te$o! ?stu)iu$ )osa!u$ui<.
O .ocul faptei )pe cat posibil cunoasterea personala plus colectarea de date+
O Fapta in sine )aprecierea legala cunostinte de specialitate+
O /valuarea dovezilor aflate la dispozitie si declaratiile martorilor )studio comparativ+
O Agenda pentru datele importante, pentru intrebarile-c,eie si eventualele
contraziceri, aceasta pentru a evita ,,scotocirea7 prin acte, s *nformatii cuprinzatoare despre
66
persoana )comportamentul la alte interogatorii date culese de la lucratorii de politie
care au avut de a face cu persoana in cauza etc.+.
Moentu$ inte!o&ato!iu$ui-c%estiona!ii P!inci-iu>
Acu5atu$ trebuie interogat doar in momentul in care s-a strans suficient material
probatoriu si e+ista deja un tablou clar cu privire la derularea faptei.
Ma!to!ii trebuie interogati cat de curand posibil )incep sa uite apar tendinte de
indepartare a acestora rationalizari influente din a fara s.a.+.
Locu$ inte!o&ato!iu$ui - c%estiona!ii
/ste bine ca *anuitii sa fie interogati in afara mediului din care provin deoarece, aflandu-se
in cadrul cu care sunt obisnuiti, trebuie avut in vedere ca, energia cu care ar opune
rezistenta va fi mai mare.
*n afara de aceasta, banuitul se poate folosi de dreptul de inviolabilitate al propriului
domiciliu, daca situatia devine neplacuta pentru el. )u trebuie e+clusa nici eventualitatea
unei posibile inregistrari secrete a interogatoriului, precum si a discutiilor preliminare pe
care sa o faca insusi cel vizat.
e cat posibil, este bine ca si a!to!ii sa fie interogati in afara cadrului familial,
aceasta pentru a evita retinerile pe care acestia le-ar avea datorita membrilor familiei. *n
afara de aceasta nu mai sunt posibile eventualele retractari, mai ales in cazul unei declaratii
false intentionate.
#i martorii tematori sunt mai dispusi sa dea declaratii in mediul lor obisnuit.
*ncaperea pentru interogatoriu trebuie sa fie linistita si sa nu se poata asculta ceea ce se
discuta inauntru.
Pa!tici-antii $a inte!o&ato!iu-c%estiona!e
*n principiu, ,,drept de prezenta7 au doar lucratorul de politie care conduce
interogatoriul si cel ce intocmeste procesul verbal. *n cazurile dificile, celor doi li se mai pot
adauga un al doilea lucrator de politie si, eventual, inca o persoana de incredere.
/ste de preferat ca interogatoriul sa fie condus de un singur lucrator de politie, dar in
camera de audiere sa fie cel putin doi lucratori. )umai unul dintre ei sa adreseze intrebarile iar
celalalt sa urmareasca atent reactiile de pe c,ipul subiectului interogat.
*n cazul unei femei, interogatoriul va fi condus de o lucratoare de politie. 'aca acest
lucru nu este posibil, vor fi numiti intodeauna cate doi lucratori barbati.
'upa posibilitati, vor fi e+cluse persoanele fata de care acuzatul incearca sentimente de
jena sau de rusine )spre exemplu sotie parinti persoane pe care le respecta etc.+.
Po5itia si a!an6a!ea -e!soane$o! in cae!a )e inte!o&ato!iu
*n principiu, cel ce trebuie interogat trebuie sa poata fi observat din cap pana-n
picioare. ozitia de sedere in incapere va fi rela+ata pe cat posibil, respectiv pe scaune.
Atentie la acest aspect deoarece, pozitia de sedere poate influenta declaratiile
persoanelor tematoare si nesigure )martori-informatori etc.+.
'istanta diptre interogat si lucratorul de politie care conduce interogatoriul nu
trebuie sa fie prea mica 3pentru ca interogatui sa nu-si poata ,,arunca privirea7 prin acte4 dar
6&
nici prea mare 3ar fi afectata in sens negativ apropjerea dintre cei doi, respectiv contactul de
discutie nu ar mai fi eel potrivit4.
Fata spre fereastra sau sursa de lurnjna )o mai buna observare a reactiilor
psihosomatice+
/+cluderea posibilitatilor de evadare )usa fereastra+
#coaterea obiectelor periculoase )foarfeci scrumiere grele sticle coup-papier etc.+ din
raza de actiune a celor interogati.
II.(. DES1ASURAREA INTEROGATORIULUI B
C@ESTIONARII
II.(.1 P!inci-ii tactice
Re&u$a )e au!> 6u lasa sentimentele cu care intri in camera de audiere sa te afecteze
acolo.
2*ntrarea in camera este adeseori decisiva penntru succesul sau esecul unui
interogatoriu )comparabila cu primul atac3+.
2rimele puncte de legatura pentru maniera tactica in care se va desfasura
interogatoriul rezulta din infatisarea 3felul cum arata4 si atitudinea celui care urmeaza a fi
interogat5 toate criteriile de mai sus il determina pe lucratorul de politie sa traga anumite
concluzii, respectiv sa faca o apreciere.
2'iscutiile introductive, precum si cele menite sa duca la stabilirea contactului
necesar determina desfasurarea ulterioara a interogatoriului.
2#tapanirea propriilor sentimente si a starilor de spirit5 in cazul intrebarilor
importante, interogatul nu trebuie sa simta tensiunea si nici sa nu o observe in atitudinea
lucratorului de politie )timbru al vocii viteza de vorbire respiratie volum al vocii
s.a.m.d.+.7
2Cel ce interog,eaza trebuie sa posede capacitatea de a sti sa asculte.
2'e regula, interogatoriile vor fi conduse de doi lucratori )pe langa motivele de
securitate eventuate atacuri si iesirea din situatiile de scurtcircuit3 creste valoarea
probatorie+.
M?rganizare stricta si impartire clara a sarcinilor in cazul numirii unei ec,ipe de
interogare )al doilea lucrator urmareste interogatoriul noteaza contradictiile preia si
se implica in interogatoriu doar daca este solicitat+.
7. .oana - <eodora 9utoi, A.. 9utoi, <. 9utoi 7si,ologia Comportamentului Criminal - *nvestigatia 'uplicitatii #uspectilor *n
*nterogatoriul >udiciar7 - /ditura /nmar, 9ucuresti, $III
61
II.(.#. 1acto!ii $e&ati )e -e!sona$itate
/nergia de a rezista defineste calitatea fizica de a da randament in conditii de rezistenta la
interogatorii lungi.
Mo) tactic )e actiona!e>
- prelungirea discutiei de contact 3faza discutiilor45
- adeseori, modificarile de atitudine nu se obtin prin argumente logice, ci mai degraba
prin ,,atingerea anumitor corzi sensibile7 )apel la sentimentele de mandrie
responsabilitate mila etc.+.
II.(.( Te%nici )e inte!o&a!e
Aici trebuie facuta deosebirea intre intrebarile pe care si le pune lucratorul care
conduce interogatoriul )intrebari investigative+ si cele care sunt puse interogatului
)intrebari de interogatoriu+.
*ntrebarile investigative trebuie ,,traduse7 inainte de toate in intrebari de
interogatoriu, deoarece:
2 /+ista bariere de limba, respectiv trebuie folositi termeni cu care interogatul este
familiar,
M *nteligenta multor interogati este insuficienta pentru a-i ajuta sa inteleaga
problemele,
M <imiditatea, e+pansivitatea sau introvertirea impieteaza asupra continutului
raspunsurilor cu referire la ce s-a intrebat 3a se alege parafrazarile4,
M 8ationalizarile autoiluzionarile pot influenta depozitia,
M #uprasolicitarea si oboseala pot diminua capacitatea de a da o declaratie cuprizatoare,
precum si calitatea acesteia.
*n pofida surselor de erori pe care am incercat sa le sc,itam, intrebarea trebuie
considerata metoda principala a unui interogatoriu.
Cata$o&u$ ca!e u!ea5a si ca!e cu-!in)e ti-u!i$e i-o!tante )e int!e*a!i se
o!ientea5a st!ans )u-a -!ici-ii$e e8-use )e 1!o%$ic% (Stiinta judiciara si
criminalistica; ,,Kriminalistik und forensische Wissenschaften " 1):
INTRE4ARI INTRODUCTI9E
'esc,ideti discutia si obtineti primele indicii cu privire la nivelul de e+primare al
declarantului. *n functie de posibilitati, fiti natural si nu intrati inca in subiect.
E8e-$u>
- 3Aveti buletinul de identitate asupra dvs. 83
- 3Ati primit citatia83
INTRE4ARI DE CONTACT
*nduceti interlocutorului sentimentul ca este tratat ca personalitate si respectat.
Faceti incercari de a asigura o comunicare fluenta.
7. -r9hlich, :: : Kur sFc,ologie der Aussage von Pindern, ;riminalisti( und forensische <issenschaften, Beft && 3$IGH4
6=
E8e-$u>
- 3=-ati gandit ca o sa primiti citatia83
- 3=-a surprins reactia noastra rapida84
INTRE4ARI GEN ,,SPARGE G@EATAC ?DE CONTROL<
Aceasta este o forma specifica de a stabili contactul.
E8e-$u>
- 31ste scaunul suficient de comod83
- 3>oriti o cafea83
- ?Cum va numiti8@
- ?Sunteti casatorit8@
- ?Ati practicat vreun sport8@
Acest tip de intrebari contribuie la eliminarea temerilor, tensiunilor si crisparilor
si totodata, la micsorarea distantei fata de interlocutor. Cn alt rol important al acestor
intrebari este acela de a urmari reactiile intervievatului la rostirea adevarului. rin
comparative- cu intrebarile ulterioare in legatura cu cauza, se poate determina
caracterul simulate.
INTRE4ARI STIMULATI9E
.a inceputui unui interogatoriu este bine ca, prin intrebari stimulative, sa se
realizeze o intrare vie si libera in tema, respectiv sa fie sc,itat continutul starii de
fapt. *ntrebarile puse trebuie sa fie foarte generale si desc,ise )sa permita o paleta larga
de raspunsuri+* ele nu trebuie in nici un caz sa tradeze informatiile si cunostintele faptice
de care dispune anc,etatorul.
E8e-$u>
- 3/uteti sa explicati inca o data ceva mai exact83
- 3Care este traseul pe care il parcurgeti pentru a ajunge la soseaua
principala83
INTRE4ARI MAI CLARE
E8e-$u>
- 7Ce alegeti83
- 3>upa dvs. care sunt cauzele acestui comportament83
Asemenea intrebari pot evidentia ce stie interlocutorul. *nterogatul ori ocoleste
raspunsul, ori nu stie nimic, ori da un raspuns clar si la obiect.
INTRE4ARI LAMURITOARE
*n continuarea interogatoriului, tipurile de intrebari vor fi mai la object
E8e-$u>
- 3Ce pantaloni ati purtat83
- /urta barbatul cravata83 s 31ra paltonul lui negru sau albastru83
6E
INTRE4ARI ALTERNATI9E CU ,,DAC SAU ,,NUC
E8e-$u>
- 31ra rupta haina83
- 31ra haina albastra sau verde sau ce culori mai avea83
*ntrebarile lamuritoare si cele cu ,,da7 sau ,,nu
Q
sunt puse in alternanta unele cu
celelalte.
INTRE4ARI SURPRIN=ATOARE
Formulati intrebari directe care vizeaza punctele importante ale interogatoriului.
E8e-$u>
- 36u ati atins deci cutitul. Cum se face atunci ca un martor v-a vazut cu cutitul in
mana83
INTRE4ARI REPETITI9E SI CU RE1ERIRE LA TRECUT
#unt recomandabile atunci cand perioada de timp dintre evenimentul produs si
interogatoriu este ceva mai lunga. ;a trebui sa determinati persoana care da declaratie sa-si
aminteasca de cele petrecute.
E8e-$u>
- 3/uteti descrie inca o data drumul pe care l-ati parcurs83
- 7Ce impresie v-a facut doamna Ion in acea dimineata83
-
INTRE4ARI COLATERALE
Acestea servesc la completarea, la ,,rotunjirea7 intregii declaratii sau, in cazul
interogatoriilor lungi, rela+eaza si detensioneaza atmosfera.
E8e-$u>
- 3=a face placere meseria dvs. 83
- 3Cum comenteaza situatia partenerul dvs. de viata83
INTRE4ARI DE 9ERI1ICARE
#ervesc la verificarea depozitiilor anterioare.
E8e-$u>
- 3Sunteti sigur ca mai intai ati fost la A si apoi la A83
- 3>e unde stiti atat de sigur ca era ora 7#.$$ cand ati fost la d-na :uber83
INTRE4ARI CAPCANA
Cu ajutorul acestor intrebari se pot verifica atat calitatea declaratiei, cat si sinceritatea
interogatului.
E8e-$u>
- A povestit d-na 0 despre faptul ca astepta o suma mare de bani83 3'-na M nu
astepta nici o suma de bani4.
rin acest tip de intrebari trebuie provocate reactii care sa evidentieze masura in
care eel ce da declaratia este dispus sa spuna adevarul.
6G
INTRE4ARI SUGESTI9E
Cel ce interog,eaza formuleaza intrebari din care sa reiasa ca stie si este la curent cu
cele intamplate, intrebari al caror scop este acela de a obtine confirmarea.
E8e-$u>
-3A l-a amenintat pe dl. A cu un revolver. /uteti atesta acest lucru nu-i
asa83
-3:aina era doar alba nu-i asa83
INTRE4ARI PRO9OCATOARE
Acestea trebuie sa duca la descumpanirea interlocutorului.
E8e-$u>
- 3Si eu sa cred asta83
- 3Chestiile astea sa le povestiti unui prost nu mie.3
- 3Credeti ca cineva ar inghiti toate astea83
INTRE4ARI CALI1ICATE
Acestea sunt intrebari menite sa faca diferenta dintre propriile observatii si cele auzite.
E8e-$u>
- 3/uteti sa explicati cum ati observat din pozitia in care va aflati la locul faptei83
II.,. TE@NICI DE DISCUTIE
Te%nica in)i!ecta )e )iscutie este indicata pentru a elimina retinerile si nesiguranta
si, pe de alta parte, pentru a provoca e+primarea unor puncte de vedere personale.
Anc,etatorul nu se implica direct in discutie. 'upa fazele introductive, adopta o atitudine
pasiva si-l ,,imbie7 pe interogat sa vorbeasca, respectiv sa se destainuie.
#ituatia este dificil de evaluat corect de catre interogat, deoarece acesta are
sentimentul de a avea un partener activ de discutie in fata lui. entru el, temele si subiectele
de discutie par ec,ilibrate, respectiv impartite in mod egal. .a acest stadiu se ajunge prin
te,nica de intarire 3consolidare4.
Ce$ ce con)uce inte!o&ato!iu$ -!eia in'o!atii, )ate si conc$u5ii )e $a
inte!o&at si $e int!o)uce )in nou in )iscutie, !es-ectiv $e !e-eta.
E8e-$u>
- 3Bocmai ati vorbit despre prietenul dvs....7.
- 7'eci dl. 0aier nu era acasa....................3.
*n cele mai multe cazuri, interogatui este astfel incurajat si invitat sa ofere si alte
informatii detaliate. Adeseori este suficient doar un cuvant-c,eie ,,aruncat7 la momentul
potrivit pentru a obtine informatii mai e+acte.
<e,nica intaririi 3consolidarii4 ofera si o alta posibilitate eficienta, respectiv aceea de
a ,,readuce la obiect7 persoanele care au tendinta de a devia de la subject, respectiv de a le
fi+a pe tema in discutie si aceasta fara a actiona autoritar.
6H
Te%nica a-o$o&etica )e )iscutie ofera sansa de a evita pauzele de discutie in urma
unui atac verbal neasteptat si de a impiedica astfel situatiile jenante sau de incurcatura,
balbaielile sau cautarea precipitata de argumente. *n acelasi timp, aplicarea inteligenta a
acestei te,nici face ca orice agresivitate sa fie ,,dezamorsata7.
E8e-$e )e -une!e in -!actica$
Re-!os>
- 7e mine pentru ca sunt un gainar ma saltati de fiecare data dar pe marii mafioti ii
faceti scapati nimeni nu se mai increde in palavrele si basmele voastre3.
Ras-uns>
- 3Aveti dreptate pagubele produse de marDG infractori sunt enorme. /roblema trebuie
neaparat rezolvata. In ultimii ani am pus deja in practica o serie de masuri noi care
vor face posibila o mai mare eficienta in actiunile noastre dar in egala masura
trebuie sa ne ocupam si de micii infractori care 3
Re-!os>
- 3>e ce ma citati de fiecare data pentru orele 7C.$$8 Se pare ca nu stiti ca la aceasta
ora unii dintre noi mai trebuie sa si munceasca3.
Ras-uns>
- 37C.$$ este intr-adevar o ora neconvenabila chiar si pentru mine insa in aceasta
situatie speciala si dat fiind importanta dedaratiei dvs. pentru mersul anchetei 3
Atacurile verbale pot produce nesiguranta. Cn partener atent de discutie foloseste
sansa impasului in care s-a intrat pentru a castiga timp in vederea formarii conceptiei sale
de aparare.
'ecisiv este ca, in asemenea situatii, sa se ajunga din nou la restabilirea
statutului deteriorat al rolului partenerului prin scoaterea in evidenta a elementelor
comune.
*n concluzie, conflictul trebuie stins iar partenerul de discutie sugestionat sa
perceapa atacul sau direct ca fiind problema comuna a ambelor parti.
8olul partenerului poate fi accentual si prin folosirea formei de e+primare la plural 7noi7 3nu
trebuie totusi e+agerat pentru a nu se creea sentimentul interlocutorului ca ,,te bagN in
sufletul lui7, respectiv ,,fortezi7 pritenia cu orice pret4.
Te%nica )e )escu-ani!e
?amenii, fie foarte siguri pe ei siD sau marunti 3neinsemnati4 tin la propriile
opinii si nu sunt dispusi sa accepte nici un fel de contraargumente.
? eventuala sc,imbare de atitudine poate fi obtinuta doar daca, inainte de toate, se
reuseste ,,strecurarea7 unui sentiment de indoiala. #e ajunge aici prin intrebari care pun in
dubiu argumentele sau obiectiile interlocutorului.
*n continuare pot fi folosite diferite formulari sugestive, precum si repetari care sa
intareasca nesiguranta spre care s-a tins.
Re-!os>
6I
- 3Ce vreti de fapt8 0a jigniti fara motiv. Am sa ma plang presei pentru felul in care am
fost tratat de dvs.3
Ras-uns>
- 7#e pare ca intelegeti lucrurile ca va pricepeti. Si tocmai faptul ca intelegeti o
sa va ajute sa stiti de ce ne purtam astfel cu dvs. si ca am avea oarece motive3.
)esiguranta, sovaiala care apar adeseori intr-o astfel de situatie ofera sansa de a
obtine o sc,imbare de atitudine si pozitie printr-o argumentare tactica inteligenta.
II... METODE )e inte!o&a!e B au)ie!e
II...1. Meto)a son)a!ii ? )e ,,!e&$a6C a inte!o&ato!iu$ui<
*ncepe prin culegerea datelor personale. *n baza indicatiilor oferite si, daca este
posibil, dupa colectarea altor date suplimentare despre persoana, metoda in sine
contribuie la evidentierea starii de fapt propriu-zise. ersoana care da declaratie este invitata
sa povesteasca liber si coerent, respectiv sa descrie ce cunoaste despre caz.$ Aceasta relatare
trebuie trecuta imediat si cat mai fidel in procesul verbal.
'upa aceasta prezentare coerenta in care persoana care relateaza nu este intrerupta, pot fi
necesare anumite intrebari complementare cu referire la anumite aspecte pentru ca declaratia
sa fie mai precisa sau pentru a se putea obtine informatii suplimentare. .ucratorul de politic
care conduce interogatoriul trebuie, mai intai, sa incerce sa progreseze prin intrebari libere.
Atat intrebarile cat si raspunsurile se vor trece cuvant cu cuvant in procesul verbal.
Abia in momentul in care se constata ca aceasta forma desc,isa de a pune intrebari nu duce la
nici un rezultat se va recurge la alte tipuri de intrebari. 'in acest moment, noile tipuri de
intrebari, cu un caracter mai concret, pot intr-adevar sa-si aduca contributia la clarificarea
contradictiilor sau la continuarea declaratiei. Fireste, si aici este necesar ca intrebarile si
raspunsurile, respectiv obiectiile sa fie trecute te+tual in procesul verbal.
II...#. Meto)a 'i8a!ii
Cu ajutorul acestei metode se ajunge la constatari de detaliu cu privire la starea de fapt.
*nterogatoriul capata un caracter e+trem de concret. /a va fi aplicata in special in cazul
persoanelor dispuse sa dea declaratii si care sunt suspectate ca ar minti. Metoda poate fi
aplicata si in cazul unui martor care minte. rin toate aceste fi+ari de detaliu si, in cele din
urma, prin contestarea veridicitatii declaratiei, persoana interogata trebuie convinsa ca,
daca minte in continuare, tactica aplicata i-ar aduce numai prejudicii. ersoana in cauza
trebuie stimulata pe aceasta cale sa ofere date care sa corespunda realitatii.
$ .?A)A - </?'?8A 9C<?*, A.. 9C<?*, <. 9C<?* 7si,ologia Comportamentului Criminal - *nvestigatia 'uplicitatii #uspectilor *n
*nterogatoriul >udiciar7 - /ditura /nmar, 9ucuresti, $III
&%
*nterogatului nu trebuie sa i se etaleze de la bun inceput toata paleta de dovezi. ?rice
declaratie trebuie documentata in detaliu si argumentata. *nterogatoriul nu se limiteaza doar
la faptele in sine, ci cuprinde si perioadele dinaintea faptei si de dupa comiterea ei. *n acest
sens se va incerca colectarea de probe care sa poata fi ulterior reverificate obiectiv. Abia dupa
ce, prin verificarea si obiectivizarea interogatoriului, declarable false pot fi probate, dovezile
e+istente vor fi folosite impotriva persoanei interogate. *nsistand concentrat si constient intr-
un anume sens, multe contraziceri sau inadvertente, precum si declaratii false pot fi
dezvaluite.
Anumite reactii si atitudini comportamentale ale persoanei audiate au forta
probatorie in vederea realizarii unei bune documentari 3observatii la dosar care sa poata fi
folosite in cadrul interogatoriului4.
Aceasta metoda de interogare se poate aplica si in cazul verificarii alibiurilor unor
persoane. /ste una din cele mai bune metode tactice de interogare prin care poate fi
zdruncinata credibilitatea unui mincinos. *n situatiile in care se aplica procedurile tactice
cunoscute, aplicarea acestei metode poate duce uneori c,iar la obtinerea unei marturisiri
adevarate 3declaratie care sa corespunda adevarului4. Aceasta metoda evidentiaza e+perienta si
cunostintele de care dispune lucratorul de politie care conduce interogatoriul.
II...(. Meto)a )e convin&e!e
rin aceasta metoda, respectiv prin argumente rationale si emotionale, se incearca
convingerea acuzatului 3partial, metoda poate fi folosita si la martori4 sa declare adevarul.
Metoda poate fi folosita atunci cand aparea amenintarea refuzului persoanei de a da declaratia
care i se cere. Metoda insa nu trebuie folosita, eel putin in prima faza a interogatoriului,
acolo unde e+ista disponibilitate deoarece ar e+ista pericolul ca bunavointa, respectiv
disponibilitatea pentru declaratie a persoanei vizate sa fie influentata negativ. 'eclaratiile
date benevol, respectiv cu placere trebuie trecute in procesul verbal, c,iar daca, dupa toate
probabilitatile, nu vor contine adevarul. Argumentat si la obiect se va actiona asupra persoanei
declarante abia intr-o faza ulterioara.
Catalogul a!&uente$o! !ationa$e poate fi foarte cuprinzator. /l poate fi folosit
pentru ca acuzatul sa aiba imaginea situatiei dovezilor si faptelor. Acelasi lucru este valabil si
pentru acele indicatii care sa releve care ar fi cercetarile 3investigatiile4 complete de care ar
mai fi nevoie 3atat cat se poate din punct de vedere tactic45 inainte de toate, trebuie avute
in vedere acele cercetari 3fireste, daca sunt justificate de starea de fapt si se dovedesc a fi
necesare totodata4 care sa vizeze mediul social nemijlocit in care acuzatul traieste 3rude,
prieteni, locul de munca4. Acuzatului nu i se e+plica intodeauna suficent de limpede faptul
ca, declaratia ii ofera posibilitati suplimentare de aparare si sansa totodata de a-si
justifica fapta.
ornindu-se de aici, sunt si alte masuri in domeniul tactic al cercetarilor care, in
consens cu punctele de vedere tactice ale interogatoriului si in baza unei argumentari
rationale, pot fi folosite e+pres in cadrul metodei de convingere:
c,estionarea martorilor
confruntarea cu martorii sau acuzatii 3complicii4
&$
deplasare la locul faptei, reconstituirea faptei
masuri de conservare-protejare a probelor, etc.
Convingerea cu ajutorul a!&uente$o! eotiona$e este de luat in seama in cazul
autorilor de conflicte, in cazul celor care, constransi fiind, au comis anumite fapte, precum si
in cazul autorilor ocazionali. Apelul la obligatiile morale, religioase si, poate, c,iar la cele
ideologice si politice, evidentierea urmarilor si efectelor faptei, trezirea sentimentelor de
vinovatie si de parere de rau, precum si a determinarii de a face din nou lucruri bune,
respectiv de a o apuca pe o alta cale pot sa-l determine pe acuzat, in cazul evaluarii corecte a
personalitatii lui, sa accepte sa faca declaratii. Aceasta atingere a corzilor sensibile care poate
fi asociata cu multa intelegere fata de interlocutor, cu compasiune c,iar si care nu trebuie
sa contina doar argumente emotionale, nu trebuie impinsa pana la e+agerare. #tarea
emotionala prea puternica la care ar ajunge inculpatui poate avea efect asupra deciziei de a fi
binevoitor, precum si asupra disponibilitatii de a colabora. *ntr-o astfel de situatie,
metoda de interogare devine de neadmis. Apelul la sentimentele lui trebuie sa-l faca pe
acuzat sa inteleaga faptul ca, propria sa scala de valori poate fi in contradictie cu modul in
care a actionat. 'eeclaratia poate sa-i usureze constiinta.
II...,. Meto)a )e su!-!in)e!e
*nculpatui este acuzat direct si i se atribuie fapta prin aceasta metoda. #e urmareste astel
ca acesta sa fie atat de surprins, incat sa recunoasca comiterea ei. *n esenta, se anticipeaza
astfel rezultatul interogatoriului. $ ? astfel de luare prin surprindere presupune ca inculpatui
sa nu fi stiut pana in acel moment ca ar fi fost posibil sa fie acuzat de comiterea faptei si, in
primul rand, sa nu fi stiut care sa fi fost fapta care sa i se impute. 'aca analizam mai
indeaproape succesele spectaculare obtinute cu ajutorul acestei metode de interogare
constatam ca, procedura in sine nu este compatibila cu actuala noastra ordine de drept. e langa
aceasta se pleaca de la premisa justificata altminteri ca ar fi vorba mai degraba de cazuri
izolate, respectiv situatii de e+ceptie si iata din ce motiv numarul mare de insuccese ramane
necunoscut opiniei publice.
Cu toate acestea, metoda surprinderii in forma modificata ofera posibilitati tactice de loc
de neglijat si in acest sens, poate fi legitima. #uspans-urile surprinzatoare, folosirea
neasteptata in cadrul interogatoriului a unor mijloace probatorii noi sau declaratiile
surprizatoare ale martorilor, folosite fiind in cadrul interogatoriului aflat in desfasurare si la
momentul tactic potrivit il pot impresiona intr-o asemenea masura pe acuzat, incat acesta sa
fie silit sa-si corecteze substantial declaratia. C,iar si vestea surprinzatoare, folosita atunci
cand trebuie, potrivit careia un complice a facut marturisiri complete si acuzatoare la
adresa lui poate influenta acuzatul in privinta atitudinii pe care o va adopta fata de
declaratie. 'eosebit de importanta, decisiva c,iar este alegerea momentului potrivit.
<oate celelalte metode de interogare publicate oficial sunt de cele mai multe ori
forme modificate sau inrudite ale formelor de baza pe care le-am prezentat.
$ .oana - <eodora 9utoi, Al. 9utoi, <. 9utoi 7si,ologia Comportamentului Criminal - *nvestigatia 'uplicitatii #uspectilor *n
*nterogatoriul >udiciar7 - /ditura /nmar, 9ucuresti, $III
&6
CSt!ate&ia )e a $ua -!in su!-!in)e!eC este aproape identica cu metoda de
surprindere. /a va fi tratata in continuare ca un caz special al ,,interogatoriului orientat
spre scop7. Metoda de fi+are este inrudita cu Ceto)a )e istovi!eC 3slabire, macinare
a rezistentei4. e baza argumentatiei rationale, ,,eto)a )e ana$i5aC poate fi in egala
masura asemanatoare cu prima si la fel de eficienta.
Metoda de fi+are este denumita si ,,st!ate&ia )e i*ina!eC. Acestea sunt doar
cateva e+emple pentru )i'e!ite$e )enui!i care pot fi date practic aceluiasi continut.
'upa cum am mai subliniat, ne vom referi in continuare pe scurt la inca doua metode.
II..... Meto)a 5i&5a&
Aceasta metoda, prin care subiectele de discutie sunt sc,imate rapid iar interogatul
este ,,bombardat7 incrucisat continuu si constant cu un intreg sir de intrebari
3interogatoriul incrucisat4 pleaca de la premisa ca, odata cu trecerea timpului, persoana
c,estionata ,,isi va pierde capul7 si nu va mai sti ce a spus si ca, in starea de confuzie si
zapaceala in care se afla, va face declaratii false pe care nu le-ar fi facut in conditii
normale.
'incolo de acest fapt, inregistrarea interogatoriului condus dupa o astfel de
metoda nu se poate face decat pe banda, respectiv cu ajutorul unui reportofon sau
magnetofon. )u este necesar sa argumentam in plus cat de importanta este inregistrarea
facuta in cazul acestui mod de procedure, respectiv un ,,proces verbal7 pe banda. Cn
astfel de interogatoriu incrucisat 3care, pe cat posibil, trebuie condus de doi
anc,etatori4 si in cazul caruia nu e+ista un proces verbal scris este discutabil din punct de
vedere juridic deoarece, forta probatorie a rezultatelor obtinute nu poate fi evaluate decat
in baza procesului care le-a generat. #ituatia este de asa natura 7meat, interogatoriul este
inregistrat abia dupa ce s-au obtinut rezultatele dorite.
Cu alte cuvinte, procesul care le-a general 3adica ,,tirul incrucisat7 al intrebarilor4
nu este prins in procesul verbal 3in inregistrare4, de parca interogatoriul nici nu s-ar fi
desfasurat pana atunci. lata de ce forta probatorie in acest caz este discutabila din punct
de vedere juridic.
II...0. Inte!o&ato!iu$ e8-$o!ato! ?)e tatona!e<
*n cadrul acestui gen de interogatoriu, inculpatului i se imputa o anumita fapta. *n
realitate insa, fapta in sine nu joaca decat un rol secundar pentru anc,etator. 'e fapt,
acesta doreste prin interogatoriu sa obtina informatii care sa releve daca inculpatui nu se
face cumva vinovat de o alta fapta, de cele mai multe ori mai grava. *n acest sens nu
e+ista inca nici un fel de indicii concrete care sa duca la o eventuala suspectare a
inculpatului. /le trebuie obtinute doar prin interogatoriu.
*n alta ordine de idei, aceasta metoda trebuie avuta in vedere daca e+ista banuiala
comiterii unei fapte iar anc,etatorul nu are nici un fel de indicii concrete cu privire la ce
fel de fapta a fost comisa. Ambele cazuri ridica probleme de instrumentare. *n primul
e+emplu, trebuie avuta in vedere si posibilitateaD eventualitatea comiterii unei fapte
grave. *n cazul al doilea, interogatoriul nu trebuie demarat prea devreme. <rebuie
&&
incercat prin alte mijloace de investigare si cercetare sa se stabileasca cu e+actitate
despre ce fel de fapta penala este vorba.
II...3. A$e&e!ea eto)ei )e inte!o&a!e
Metoda care trebuie aplicata se orienteaza dupa aprecierea personalitatii
interlocutorului, precum si dupa caracteristicile 3aptitudini, calitati, et.4 acestuia.
#ituatiile de interogatoriu sunt de regula dezavantajante pentru interogat. C,iar si
lucratorul de politie care conduce interogatoriul se poate confrunta cu situatii critice )spre
exemplu interogatul denota o personalitate puternica* in fata lui se afla un profesionist
care lucreaza cu strategii solide de aparare cu devieri abile de la subiect cu alibiuri
inventate* anchetatorul se afla sub presiunea succesului sau nu se ridica la inaltimea
intelectuala a adversarului lui+.
entru acuzat, interogatoriul inseamna in principiu o situatie tensionata si neplacuta.
/l stie ca eel din fata lui, adica lucratorul de politie care il interog,eaza va incerca prin
diferite tactici sa-l faca sa marturiseasca. /l mai stie ca se va incerca dovedirea vinovatiei
lui, nu stie insa adeseori cum se prezinta paleta dovezilor )indicii declaratii ale martorilor
etc.+.
II.0. TACTICI DE INTEROGARE B AUDIERE
?rice situatie de interogatoriu inseamna de regula o comunicare impusa 3nedorita4
atunci cand este implicata si opinia publica deoarece, in asemenea conditii, acuzatul nu
doreste sa fie amenintat de o potentiala pierdere de statut social
Tactica &ene!a$a este folosita mai ales la inceputul discutiei, atunci cand aceasta
treneaza, sau in cazul in care interogatul refuza sa raspunda. /ste vorba aici de asa-numita
tactica de reactie care se bazeaza pe o conditie absolut normala in viata de zi cu zi, respectiv
de a-l pune pe interlocutor in situatia cea mai potrivita de comunicare pentru a-l face sa
reactioneze sub o forma adecvata sau dorita. <actica il obliga pe acuzat sa dovedeasca faptul ca
nu are nimic de ascuns si ca poate intoarce usor ,,atacul7 anc,etatorului.
Anc,etatorul poate si el folosi aceste principii in sensul de a ,,umbla7 la coarda
sensibila a interogatului cu referire la cele stiute de acesta )3hai fii baiat de treaba si desarta
sacul.3+ reusind astfel sa creeze o atmosfera destinsa sau folosind un ton potrivit )3sunteti
in stare sa vorbiti despre cele intamplate83+.
*n cazul tacticii )e )escu-ani!e, acuzatul este lasat sa creada ca, eel ce-l
interog,eaza stie deja totui )spre exemplu dosarul pe masa in care se rasfoieste fara a se
cauta ceva anume zambete de superioritate sau persiflante de genul bine bine tu spune ce
stii ca noi stim ce stim...7, dan din cap prieteneste3 si plini de intelegere3+ fara insa a-l
amagi sau induce in eroare in adevaratul inteles al cuvantului.
? alta posibilitate este aceea de a i se lasa impresia acuzatului ca anc,etatorul il
urmareste plictisit si asteapta in liniste un raspuns multumitor. utini suporta o astfel de
situatie, sunt derutati si incep sa-si corecteze din ce in ce mai mult raspunsurile.
? varianta deosebita de descumpanire consta in interogarea simultana a mai multor
banuiti, fara ca acestia sa poata lua contact intre ei in acest interval de timp.
&1
Tactica )e int!e&i!e ?co-$eta!e< este si ea la fel de importanta pentru derularea
discutirei. #copul este acela de a-l face pe interogat prin presiune psi,ica sa vorbeasca in
continuare 3daca a vorbit deja4, respectiv sa ofere si alte informatii pentru intregirea
3completarea4 declaratiei sale, fiind vorba aici de detalii pe care in mod normal le-ar fi trecut
sub tacere.
In ca)!u$ tacticii )e i*ina!e se urmareste aducerea interogatului in situatia de a
se contrazice din ce in ce mai mult si de a-l determina astfel sa ofere cat mai multe
informatii. Acuzatul trebuie sa se >mpotmoleasca7 in propriile minciuni pentru a se
,,demasca7 singur.
Tactica ne&a!ii c!e)i*i$itatii. Aceasta tactica vizeaza reactiile impulsive, tendintele
de dezvinovatire 3justificare4, precum si distrugerea autocontrolului celui interogat.
Aici nu este vorba neaparat de un conflict de argumente, ci mai degraba de e+ercitarea unei
presiuni psi,ice, ceva de genul urmatoarelor intrebari: si vreti sa va cred83 de ce sunteti
atat de stanjenit cand raspundeti83.
Anc,etatorul, intentionat si din nou la modul general, ii inoculeaza acuzatului
iarasi ideea de marturie mincinoasa: mai bine nu spune nimic decat sa incepi cu basme3.
C,iar si gestica, respectiv mimica pot avea un efect semnificativ in sensul e+primarii indoielii
cu privire la credibilitatea celui interogat.
II.3. 9ALOAREA PRO4ATORIE A INTEROGATORIULUI
II.3.1. Inte!o&ato!iu$ $a -e!soana
#tabilirea identitatii, evidentierea conditiilor personale si economice ale acuzatului,
precum si a imprejurarilor care pot fi importante in aprecierea pedepsei si a deciziilor
ulterioare.$
*n functie de situatie, intrebarile care pot fi puse trebuie sa vizeze urmatoarele aspecte
importante:
D trecutul )casa parinteasca educatia primita nivelul social si intelectual mediul social
de formare studiile randamentul scolar note examene cursuri de pregatire etc.+
O afectiunile 3bolile4 fizice si psi,ice5
O personalitatea )trasaturi de caracter obiceiuri" spre exemplu alcool droguri modul
de petrecere a timpului liber+*
O #erviciul militar5
O 'ate economice )spre exemplu salariul sarcini si indatoriri somaj si'sau alte
aspecte legate de puterea finandara sau incapacitated de plata+.
7. Braning ?interogatoriul@ Eepubli( 5sterrreich Aundesministerium fur Inneres Feneraldire(tion fur die 5ffentliche Sicherheit
&=
II.3.#. Inst!ui!ea
'atele cu privire la cele doua posibilitati de aparare )aceea de a poza3 in nevinovat sau
de a ocoli subiectul prin declaratii+ trebuie obtinute inaintea interogatoriului la obiect. Acesta
incepe atunc,i cand anc,etatorul pune intrebari precise cu referire la continutul starii de fapt.
'atele culese se folosesc in vederea instruirii interogatului. Aceasta instruire se va
face de o maniera cuprinzatoare, cu intelegere, si tinandu-se cont de nivelul intelectual al
interlocutorului.
II.3.(. Inte!o&ato!iu$ $a o*iect
*ntocmirea procesului verbal incepe dupa stabilirea elementelor relevante cu privire la
masura in care si daca eel inculpat este dispus sa se refere la obiect. #e prefera de regula doua
forme de interogare, respectiv autodictarea si interogatoriul intrebare-raspuns.
Auto)icta!ea reprezinta modalitatea ideala deoarece este vorba de un proces verbal
scris, care totodata evidentiaza nivelul intelectual al interogatului. 'in e+perienta rezulta
ca, acuzatul prefera aceasta forma de interogatoriu. Acest fapt insa nu este valabil in cazul
acuzatiilor care dicteaza in baza unor concepte de aparare deja bine puse la punct )daca exista
aceasta suspiciune sunt necesare intrebari suplimentare formulate in mod corespunzator+.7
In ca5u$ inte!o&ato!iu$ui int!e*a!e-!as-uns continutul va fi prezentat gradual
3paragraf cu paragraf4 si notat ca atare. Anc,etatorul pune intrebari iar raspunsurile vor fi
trecute in procesul verbal sub forma ,,eu7 3,,eu spun ca....eu afirm ca....74.
Continutu$ -!o-!i-5is a$ inte!o&ato!iu$ui va fi stabilit prin derularea acestuia.
#ituatiile de fapt sunt de obicei discutate, respectiv dezbatute si analizate in ordine
croniologica si trecute in procesul verbal. ? alta posibilitate consta in a desc,ide
interogatoriul prin enumerarea faptelor in baza unor dovezi certe.
Aceasta forma se recomanda atunci cand trebuie testate credibilitatea si inclinatia spre
adevar a inculpatului.
8edarea fidela a declaratiilor interogatului sunt decisive pentru valoarea probatorie a
interogatoriului. *nterogatoriul nu inseamna vreun e+ercitiu de stil, ci redarea e+acta in
scris a cea ce inculpatulD martorul declara.
?data ce interogatul a fost ,,provocat7 sau ,,declansat7 sa vorbeasca cu ajutorul si prin
intermediul anumitor intrebari, lucrul acesta trebuie sa se simta )spre exemplu la
intrebari la retineri la anumitor intrebari specDaDe, etc.+. *ntrebarea, respectiv
eventualele retineri trebuie sa rezulte din te+tul raspunsului.
II.3.,. Co!ectu!i
8eferitor la ameliorarile sau imbunatatirile posibile pe perioada scrierii procesului
verbal, se pleaca de la ideea ca ce este scris ramane scris. 8ectificarile pot fi facute doar in
final 3spre exemplu am fost inteles gresit3 sau nu m-am exprimat corect3+.
*n principiu, corecturile se fac de catre interogat cu mana lui, respectiv prin taieturi sau
completari ale propriei declaratii atunci cand ii este data sa o citeasca.
7. Braning ?interogatoriul@ Eepubli( 5sterrreich Aundesministerium fur Inneres Feneraldire(tion fur die 5ffentliche Sicherheit
&E
II.3... Du!ata inte!o&ato!iu$ui - au)ie!ii
*nceputul si sfarsitul interogatoriilor lungi trebuie inregistrate5 acelasi lucru este
valabil, in egala masura, pentru durata si scopul intreruperilor )servirea mesei pauza de
odihna prezentarea la medic stare de slabiciune+. #e va nota de asemenea daca se
administreaza medicamente, daca se fumeaza, daca se bea 3si ce anume4.
*n cazul interogatoriilor lungi, cel audiat trebuie intrebat la anumite intervale de
timp daca mai face fata, respectiv daca mai poate fi atent. Aceasta intrebare se impune dupa
cum decurge interogatoriul.
;aloarea probatorie a declaratiei este data in buna masura si de e+actitatea
cu care a fost intocmit procesul verbal. Acesta trebuie sa coincida si in privinta
amanuntelor cu datele oferite de interogat.
Ma refer aici la procesul verbal de vizionare a imaginilor inregistrate cu ocazia audierii.
rocesul verbal va fi semnat de interogat cu nume si prenume.
*n cazul interogatoriilor mai lungi este bine ca fiecare pagina sa fie semnata
imediat.
<oate datele trebuie trecute in procesul verbal, deci nu doar marturia propriu-zisa. Cn
interogatoriu bun ofera posibilitatea unei persoane din afara sa realizeze cum s-a ajuns la
declaratiile cu pondere principala.
Se ai -ot )e)uce
2 circumstantele agravante si cele atenuante,
2 activitatile desfasurate in fazele dinaintea si dupa comiterea faptei )pregatiri
achizitionarea respectiv indepartarea uneltelor' obiectelor folosite la locul faptei etc.+ si
M care sunt mijloacele doveditoare care pledeaza in favoarea descrierii facute de cel
impricinat.
In -!inci-iu - Fiecare declaratie trebuie pe cat posibil obiectivizata prin elemente
doveditoare de natura materiala.
.a sfarsitul interogatoriilor importante, in procesul verbal, trebuie mentionate
reactiile psi,osomatice observate )balbaieli inrosiri transpiratie abundenta tremurat
etc.+.
II.3.0. Asi&u!a!ea a!tu!iei i-ot!iva !et!acta!ii
Asiguraea depozitiilor este necesara nu numai in cazul faptasilor, ci si in cazul
dependentei profesionale si personale a anc,etatorului fata de cei suspectati.
)u este posibila asigurarea absoluta impotriva retractarii.
Masu!i )e si&u!anta
2 Formulari te+tuale )maniere tipice de exprimare schimbari de vorba dialect chiar
expresii vulgare si ordinare+.
2 #c,itete cu e+plicatiile, respectiv comentariile formulate c,iar de interogat
reprezinta un sprijin eficient pentru interogatoriu )desenarea unor elemente deosebite
ale locului faptei pozitia in momentul comiterii faptei provenienta uneltelor'
obiectelor respectiv a corpurilor delicte etc.+.
&G
M 8epetarea aspectelor doveditoare importante pe parcursul redactarii procesului verbal ajuta
la limpezirea argumentelor astfel incat, sa nu fie intelese gresit.
M Autodictarea in anumite etape ale interogatoriului documenteaza nivelul intelectual al
interogatului.
M *n cazul unei declaratii scrise de mana in afara cadrului strict al interogatoriului, acuzatul
trebuie sa aiba posibilitatea sa scrie fara a fi influentat.. Acest fapt ii usureaza marturia
deoarece si retinerile lui ) rusine nesiguranta teama etc.+ vor fi mult reduse.
2 *dentificarea unor obiecte cu valoare de proba )unelte manusi scrisori cecuri+.
M #coaterea in evidenta a unor amanunte legate de fapta, pe care nu le pot cunoaste decat
faptasul sau martorul.
'aca acuzatul face o marturisire, este bine ca, pe cat posibil, amanuntele legate de fapta
sa fie redate cu aceleasi cuvinte. <rebuie avut in vedere ca, tocmai asemenea situatii sunt
importante, respectiv respectarea cadrului autentic, fiind vorba aici de lucruri pe care
numai faptasul adevarat le poate sti.
;erificati in ce masura persoana care depune marturie cunoaste situatia de fapt din
presa sau din relatari )articole de ziar etc.+.
*nregistrarea pe banda )daca interogatul este de acord++ serveste documentarii
atmosferei de interogatoriu. 9anda cu inregistrarea se va pune la loc sigur imediat dupa
interogatoriu si se va pastra in conditii de siguranta, sub c,eie, pana la proces )a se folosi
banda noua.+.
8econstituirea, in cazul delictelor grave, se face in principiu dupa marturisire. /a
serveste la obiectivizarea datelor obtinute.
'erularea faptelor se documenteaza cu ajutorul inregistrarilor de film, video sau
foto.
*n cazul delictelor grave, acuzatii si martorii vor fi audiati si de
procuratura.
II.7. METODE INTER=ISE DE INTEROGARE B C@ESTIONARE
A!tico$e$e ( si 0 a$e Coisiei Eu!o-ene -ent!u D!e-tu!i$e Ou$ui
*nterzic maltratarea, aducerea la epuizare, interventiile fizice, administrarea
fortata de medicamente, tortura, inducerea in eroare, ,ipnoza, amenintarile cu privire la
luarea unor masuri nepermise, precum si promisiunile privind obtinerea unui avantaj
neprevazut de lege.
Ma$t!ata!e inseamna orice lezare grava a integritatii si sanatatii corporate )spre
exemplu lovituri lumina puternica supunere la infometare si frig etc.+.
E-ui5a!e inseamna situatia in care, nevoia de odi,na a acuzatului este atat de
puternica, incat toate celelalte elemente ale vointei sale cad pe un plan secundar.
*nterogatoriul pe timp de noapte intra in categoria metodelor interzise daca, prin
aceasta se urmareste epuizarea acuzatului sau se doreste a fi folosita starea acuta de oboseala la
care acesta ar ajunge.
*n principiu, sunt admise interogatoriile pe timp de noapte daca acest lucru se
dovedeste a fi necesar pentru elucidarea faptica a cazului. *ntr-o astfel de situatie, interogatul
&H
trebuie intrebat la intervale regulate de timp daca mai poate rezista, respectiv daca mai poate
fi atent. )chiar si aceste intrebari vor fi trecute in procesul verbal deoarece pot avea
forta probatoriel.+
To!tu!a consta in pricinuirea de suferinte fizice sau sufletesti pe termen lung sau in
mod repetat. 'aca, din considerente tactice, se provoaca si se profita de o anumita stare
sufleteasca a interogatului cu scopul de a se obtine o marturisire, acest fapt nu este
considerat tortura.
Inte!ventii$e 'i5ice, mai ales ,ipnoza, narco-analiza prin injectare sau administrarea
de droguri speciale pentru a forta astfel aflarea adevarului, precum si folosirea poligrafului
3detectorul de minciuni4 sunt interzise.
Aeninta!ea, privind eventuale represalii prin masuri nepermise )spre exemplu
maltratare retinere-arestare ilegala etc.+ si
P!oisiunea o*tine!ii uno! avanta6e ne-!eva5ute )e $e&e
)asigurarea unei pedepse mai dulci interzicerea accesului preset la proces punere in libertate
etc.+ sunt de asemenea interzise.
II.:. 4A=ELE PSI@OLOGICE ALE MARTURIEI
II.:.1. Ma!tu!ia a)eva!ata
Motivatia de a face o marturie rezulta din situatia psi,ologica a faptasului. /l stie ce
s-a intamplat si mai stie ca, o marturie se asociaza cu dezavantajul unei pedepse.$ Cu
toate acestea este greu sa pastrezi secretul absolut asupra faptei. Apare ,,foamea7 de informatii
care de multe ori nu poate fi tinuta in frau, aceasta nevoie fund intru-totul de inteles.
?amenii traiesc in mediul lor, impreuna cu acesta si simt nevoia de a se reuni in cadrul unei
comunitati. Aceeasi nevoie o simt si infractorii, c,iar c,iar daca este vorba de un grup
caracterizat printr-o asa-zisa subcultura de ordin penal. Cum asemenea grupuri traiesc printre
noi, purtatorul unui secret trebuie sa ridice bariere, adica o parte din personalitatea sa iasa in
afara societatii si trebuie sa se ,,incapsuleaze7.
Fiecare astfel de incapsulare genereaza o tensiune care tinde spre ec,ilibru. entru
multi, acest ec,ilibru devine posibil doar daca se pot ,,descarca7, adica vorbi despre fapta.6
Acest lucru este valabil in egala masura atat pentru infractorii ocazionali, cat si pentru
cei de profesie. Cu toate acestea, constiinta, ca instanta morala este mai slaba la ei decat
teama de pedeapsa, aceasta dovedindu-se a fi dominanta.
? posibilitate de a clarifica motivele reale consta in a apela la memoria faptasului,
respectiv in a-l face sa-si aminteasca toate amanuntele legate de fapta, de cele intamplate. 'e
multe ori va vedea el insusi caracterul reprobabil al faptei, fara a fi nevoie de timp sau alt
sprijin concret in acest sens. *n concluzie, sentimentele de vinovatie astfel activate vor cere o
marturisire 3si c,iar ispasireN4.
$. 9utoi <. 7si,ologie >udiciara7 - <ratat Cniversitar, /ditura Fundatiei 78omania 'e Maine7 9ucuresti, $II15
6. ;an Cuilenburg >.>., Stiinta comunicarii, /ditura Bumanitas#$$$
&I
S-!e e8e-$u, otive$e a! -utea 'i>
2 introspectia in caracterul nedrept al faptei 3intelegerea acestui fapt4, sentimentele de
vinovatie si remuscarile, sentimentul de mandrie si convingerile religioase,
2 dorinta de a face pe grozavul, de a-si vedea numele ,,pe prima pagina7 si
2 c,iar consideratiile rationale )raportul fapte' dovezi faptul de a fi fost prima infractiune
evitarea anchetei abaterea de la faptele penale mai grave+.
II.:.# Ma!tu!ia 'a$sa
*n esenta, omul are tendinta de a se sustrage unei pedepse si, pe de alta parte, nu depune
marturie pentru o fapta pe care nu a comis-o. Aceste doua aspecte clare se contrazic de
multe ori in practica.
)u e+ista nici o regula universal valabila din care sa rezulte valoarea probatorie a
unei marturii.
Motivele pentru care s-a depus o marturie falsa sunt nenumarate )spre exemplu
infumurare fanfaronada etc.+.
rin urmare, orice marturie, c,iar daca este clara sau limpede, trebuie verificata si,
dupa posibilitati, sustinuta cu probe suplimentare.
II.1;. RECUNOASTEREA MINCIUNILOR
?biectivul fiecarui interogatoriu este stabilirea adevarului material. 8ezultatul final
inseamna de multe ori minciuni si jumatati de adevar.
*n principiu, declarable false sunt mai bune decat nimic. 'eclaratiile false pot fi contestate
3combatute4, oferind astfel cai spre aflarea adevarului.
Minciuna inseamna o afirmatie facuta cu buna stiinta in sensul neadevarului pe care-l
contine, scopul fiind acela ca adresantul sa o perceapa ca pe un adevar.
/lementele unei minciuni sunt prin urmare afirmatia falsa si intentia de inducere in eroare.
rin urmare, afirmatia eronata )afirmatie falsa pe care eel ce o formuleaza o considera
adevarata - adevarul subiectiv+ nu inseamna minciuna.
Minciunile evidentiaza un efort intelectual considerabil care se caracterizeaza prin
stapanire, memorie si talent de a face combinatii.
II.1;.1. De!u$a!ea -!ocesu$ui unei inciuni
rima reprezentare consta in cunoasterea adevaratei stari de fapt iar reprezentarea opusa
se dezvolta cu ajutorul fanteziei.
*n cele din urma se produce suprapunerea, respectiv inlocuirea primei reprezentari prin
cea bazata pe fantezie, ceea ce duce la respingerea tendintei firesti de e+primare a primei
reprezentari prin cea de-a doua bazata pe fantezie.
Cel ce minte este puternic rascolit interior, in el dandu-se o lupta deosebita. /l
este din plin conectat la evenimente iar randamentul sau intelectual se afla sub influenta
retinerilor emotionale, a trairilor intense si a tensiunilor.
*n esenta nu se cunosc simptomele minciunilor. ot fi stabilite doar starile emotionale
si de tensiune care rezulta din minciuni, care insa nu sunt obligatorii.
1%
#-a constatat, mai ales in cazul profesionistilor ca acestia pot sa-si stapaneasca
foarte bine trairile emotionale si tensiunile, practic sa le reduca la un minimum.
Minciuni$e isi au o!i&inea int!-o u$titu)ine )e otive )ive!se, int!-un 'e$ $e&ate
int!e e$e>
-Autoprotectie, instinct de 3auto4conservare, minciuna oferind sansa de a scapa nepedepsit,
- rovocarea interogatului de a-si prezenta rezultatele propriilor concluzii,
- 'isponibilitate )minciuni politicoase sau frumoase
n
+
- 8usine )teama fata de comentariile vecinilor fata de parinti fata de colegii de clasa+
- <eama fata de ura complicilor,
- Minciuna patologica )exces de fantezie combinata cu usurinta de a minti fara retineri
mai ales in cazurile de debilitate mintala+
- Ambitie in e+ces, invidie, ura, mila.
II.1;.#. As-ecte tactice
Minciuna, din consideratii de ordin tactic, trebuie luata ca baza pentru cercetarile si
masurile ulterioare.
Faptasii mincinosi se lasa mai degraba dovediti decat sa opuna rezistenta. roblema
principala in cazul acuzatilor si martorilor este aceea de a recunoaste minciuna.
A nu se uita niciodata principiului potrivit caruia, trebuie pusa mai multa baza pe
veridicitatea unei declaratii decat pe credibilitatea unei persoane.$
In)icii -ent!u a!tu!ii$e a)eva!ate
*n general, marturia adevarata se caracterizeaza prin faptul ca este concreta,
intuitiva, bogata in detalii, coerenta si clara. C,iar si reactiile sau declaratiile spontane )..si
atunci am fugit de acolo...3 ...si atunci m-am cutremurat...3+ precum si datele cu privire la
trairile psi,ice si fizice )G..la inceput am ramas mut n-am mai putut scoate nici un
cuvant...3 ..tremuram din tot corpul...3 ..si atunci de groaza am strigat dupa ajutor...3+
pledeaza in egala masura pentru adevar.6
In)icii -ent!u inciuni
- 'escriere prea generala, putin concreta, saraca in detalii,
- Cele relatate nu au viata, parca nu au fost traite si contin amanunte 3maruntisuri4
neinteresante,
- 'eclaratii negative la adresa pagubitilor )...tipul este cunoscut ca fiind un betiv
notoriu...3+
- 8aspunsuri fara pic de spontaneitate )eel interogat isi cauta frazele si cuvintele+
- #upralicitare )3pe onoarea mea3 3jurca asa a fost3+ Mincinosul sigur pe el se deosebeste
de cel nesigur.
Cel sigur pe el se simte in largul lui in fata lucratorului de politie, este convingator si
c,iar sfidator, cele pe care le relateaza se succed logic, retoric c,iar si cu ,otarare )faptasii
opun de cele mai multe ori rezistenta cu o deosebita energie uneori chiar cu inteligenta+.
7. 8. 9ull, C. Coo:e, 8. Batc,er s.a., Criminal /s,cholog, a beginners guide, ?neQorld 0 ?+ford, 6%%E5
#. 'epartment of defense C.#. of America, See(ing the truth Intervie& and interrogation, olFgrap, *nstitute, $II$5
1$
Mincinosii nesiguri, dimpotriva nu se sirnt in largul lor, pur si simplu ,,pielea7 ii
strange, denota un comportament fluctuant si tind sa se precipite atunci cand vorbesc.
8elatarea lor se impotmoleste adeseori. Acuzatul urmareste reactia lucratorului de politie
la declaratia sa. artial foloseste cuvinte cu dublu inteles iar daca lucratorul interpreteaza
gresit spusele lui, neintelegerea sau confuzia ramane necorectata.$
*nterpretarile date unor astfel de situatii simptomatice nu trebuie insa sa duca la
tragerea unor concluzii eronate. 'impotriva, ele sunt puncte de sprijin pentru alte
cercetari.
II.11. ASPECTE TACTICE ALE INTEROGARII MARTORILOR
<ot ceea ce am prezentat pana acum este valabil si pentru audierea, respectiv
interogarea martorilor. ;aloarea de principiu a declaratiei martorilor este contestabila
sau constituie si in continuare o tema de discutie. .iteratura de specialitate ofera in
acest sens surse de erori, respectiv greseli incepand cam din anul E%-H% i.e.n.
Con)itii si -!eise -ent!u a *ene'icia )e )ec$a!atii uti$e
2 /liminarea retinerilor concrete )teama fata de faptasi nesiguranta fata de situatia de
interogatoriu etc.+
M *ntrebarile fara acuzatie de vinovatie5 trebuie evitate acele tactici care pot provoca
retineri in declaratii,6
2 #a fie folosite cu precadere intrebari lipsite de continut afectiv5 un interogatoriu
linistit si la obiect duce la obtinerea unor rezultate mai bune5 doar astfel pot fi trezite
sentimentele )participare afectiva respect. compatimire a destinului victimei'
martorului etc.+
M *ntrebarile delicate sau dificile vor fi puse la sfarsitul interogatoriului, aceasta pentru a
nu deteriora ,,atmosfera7,
2 *n cazuri de e+ceptie se poate apela si la sentimente de o maniera mai dura, aceasta mai
ales in cazul in care e+ista banuiala ca martorul minte,
M *ndrumarea martorului spre o declaratie diferentiata5 c,iar si in timpul declaratiilor,
martorii trebuie atentionati de mai multe ori ca este necesar sa separe ceea ce este
sigur de ceea ce nu este sigur in memoria lor, respectiv daca este vorba de propriile
constatari 3lucruri, evenimente vazute de ei insisi, etc.4 sau de alti martori,
M A se avea in vedere nevoia de informare a martorului5 o comunicare reala intre
martor si anc,etator presupune ca martorul sa fie luat in series5 se recomanda in acest
sens o scurta informare a acestuia cu privire la starea de fapt si la rolul pe care il joaca
in conte+tui intregii proceduri.
$. 'epartment of defense C.#. of America, See(ing the truth Intervie& and interrogation, olFgrap, *nstitute, $II$5
6. @isli B. @udjonsson, Bhe ps,cholog, of interrogations and conffesions a handboo( AileF series, 6%%&5
16
II.1#. Evita!ea e!o!i$o! i-o!tante )e -!oce)u!a
C,estionarea trebuie sa se orienteze dupa nivelul intelectual al c,estionatului
)adulti cu un intelect scazut copii martori in situatii spedale etc.+.
Con'u5ii$e sau neinte$e&e!i$e in 'o!u$a!ea int!e*a!i$o! -ot 'i evitate
-!in>
O tempo-ul de vorbire lent )de multe ori este suficienta incetinirea tempoului de vorbire
pentru ca o intrebare sa devina clara+
O formulari simple, fara fraze incalcite si
O evitarea intrebarilor abstracte,
D precizarea localizarii in timp prin legatura cu diferite puncte concrete de referinta )3s-a
intamplat inainte sau dupa mutarea dvs.83 s-a intamplat inainte sau dupa
imbolnavirea fiicei dvs.3+
D intrebari formulate in ordine cronologica, deoarece intrebarile izolate il pot usor deruta
pe martor5 in cazul relatarilor care sar de la un subject la altul si care nu au nici un fel de
legatura intre ele )aglomerarea mai multor intamplari+ se va repeta de fiecare data
numele acuzatului pentru a fi evitate confuziile5 se va accentua de asemenea evidentierea
persoanei prin rostirea numelui de familie,$
D cam fiecare al patrulea martor este dotat intelectual sub medie5 notiunile trebuie
lamurite de la inceput, respectiv de catre anc,etator prin enuntarea si e+plicarea lor,
O intrebarile importante trebuie formulate clar pentru a provoca reactiile verbale dorite,
aceasta deoarece martorii care inteleg mai greu nu recunosc cu placere faptul ca nu au
inteles o intrebare5 ei incearca de regula prin a da din cap sau raspunsuri cu daD nu sa
arate ca pot urmari cu atentie desfasurarea interogatoriului5 se mai intampla ca
evenimenteD intamplari banuite sau presupuse sa fie prezentate ca fapte certe, aceasta
din dorinta de a-l ajuta pe anc,etator.
II.1(. CONCLU=IE LA TACTICA DE INTEROGARE
?rice intamplare este perceputa prin intermediul organelor de simt, apoi este
preluata si transmisa la creier. 'upa cum se stie, e+ista diferente intre felul mai mult
sau mai putin marcat in care functioneaza organele de simt cu referire la calitate, precum
si in privinta randamentului creierului. 'in acest motiv e+ista posibilitatea ca
evenimente identice sa fie percepute si interpretate diferit. 'e aici rezulta caracterul
subiectiv al fiecarei marturii.
C,iar si acuzatul care marturiseste are caracteristici personale greu de calculat sau
evaluat si care tin de imperfectiunea fiintei umane. Astfel, un rezultat se poate apropia
de adevar doar gradual si in mod diferit. Metodele de interogare, precum si alte
indicatii sunt ajutoare prin care se urmareste aflarea adevarului. <rebuie evitata insa o
conceptie rigida si ,,batuta-n cuie7. *n functie de situatie, anc,etatorul trebuie sa fie in
stare sa reactioneze fle+ibil si sa aleaga varianta potrivita de derulare a interogatoriului.
'oar astfel poate fi obtinut un rezultat optim in sensul stabilirii adevarului.
$. )at,an >. @ordon, Ailliam .. Fleis,er, 1ffective Intervie& and Interogation BechniHues AcademF for scientific investigative, /lsever,
6%%E, second edition*
1&
e marginea unui interogatoriu intrebarea de baza nu e daca cineva minte, ci de ce
o face( utem sa determinam asta cu ajutorul microe+presiilor( ;a invite mai intai sa
vedem ce sunt acestea.
III. MICROEXPRESIILE
III.1. Scu!t isto!ic
Microe+presiile au fost prima data descoperite de catre @a&&a!) si Isaac. *n studiul
lor din $IEE ei mentioneaza cum au gasit aceste micromomentar, $ e+presii in timp ce
analizau inregistrari video de la orele de psi,oterapie, cautind indicii ale comunicarii non-
verbale intre pacient si terapist 6.
*n anii $IE%, Di$$ia S. Con)on a dat startul studiilor despre interactiunile faciale la
nivelul fractiunii de secunda i. *n faimoasa sa cercetare el a e+aminat un film de 1 secunde si
jumatate segmentat bucata cu bucata, unde fiecare cadru reprezinta $D6= sec. 'upa studierea
acestui film timp de un an si jumate, el a inceput sa distinga micromiscarile de interactiune
ale celor din cadru, precum sotia care isi misca umerii e+act in momentul cind sotul ei se
apropie, micromiscari care combinate creau microritmuri 3.
Citiva ani mai tirziu dupa cercetarile lui Condon, psi,ologul American Eo%n
Gottan ii a inceput sa faca inregistrari video relatiilor de cuplu pentru a studia cum
interactioneaza acestea. #tudiind e+presiile faciale ale participantilor, @ottman era capabil sa
prezica I%J care cupluri vor ramine casatorite si care vor divrta citiva ani mai tirziu. *n
cartea Alin(" Bhe /o&er of Bhin(ing <ithout Bhin(ing C @ottman sustine ca sunt 1 reactii
emotionale majore care sunt distructive pentru un cuplu:
defensive, blocajul, critica si dispretul. 'in toate acestea
@ottman considera dispretul cea mai importanta dintre
reactii =.
? alta contributie, ce merita a fi mentionata, este cartea lui
Da!Ain <,e /+pression of t,e /motions in Man and
Animals publicata in $HG6. 'arQin s-a referit in special la
natura universala a e+presiilor faciale si la misc,ii utilizati
in procesul de formare a microe+presiilor 3vezi imaginea4
E.
$ micromomentarF e+pression 0 e+presie ce dureaza un micro-moment
6 Baggard, /. A., R *saacs, P. #. 3$IEE4. Micro-momentarF facial e+pressions as indicators of ego mec,anisms in psFc,ot,erapF. *n .. A. @ottsc,al:
R A. B. Auerbac, 3/ds.4, Met,ods of 8esearc, in sFc,ot,erapF 3pp. $=1-$E=4. )eQ Sor:: Appleton-CenturF-Crofts.
& ,ttp:DDen.Qi:ipedia.orgDQi:iDMicroe+pressions
1 Alin(" Bhe /o&er of Bhin(ing <ithout Bhin(ing autor Malcolm @ladQell
= ,ttp:DDen.Qi:ipedia.orgDQi:iD>o,nT@ottman
i ioneratul lui Condon in domeniul microe+presiilor este destul de controversat parerile fiind impartie. Multiple surse il considera pe aul /:man
pionerul cercetarilor cu referire la micro-e+presii.
ii Eo%n Mo!)ecai Gottan is a ,.'. psFc,ologist :noQn for ,is Qor: on marital stabilitF and relations,ip analFsis t,roug, scientific direct
observations publis,ed in peer-revieQed literature. <,e lessons learned from t,is Qor: represent a partial basis for t,e relations,ip counseling
movement Q,ic, aim to improve relations,ip functioning and t,e avoidance of t,ose be,aviors s,oQn bF @ottman and ot,er researc,ers to deteriorate
,uman relations,ips.
U$V
'r. @ottman is a rofessor /meritus of psFc,ologF at t,e CniversitF of Aas,ington, and Qit, ,is Qife 'r. >ulie #c,Qartz
@ottman noQ ,eads a non-profit researc, institute, <,e 8elations,ip 8esearc, *nstitute and a for-profit t,erapist training entitF, <,e @ottman *nstitute

11
'emn de remarcat este si Gui$$aue Duc%enne care a descoperit si asa numitul
'uc,enne #mile. *n timpul unor cercetari asupra fiziologiei e+presiilor faciale, la mijlocul
sec.W*W-lea, 'uc,enne a identificat doua tipuri distincte de zimbet. 'uc,enne #mile
implica atit contractia musc,iului zigomatic major 3care ridica colturile gurii4 si musc,ii
orbiculari 3care ridica obrajii si formeaza labe de cioara in jurul oc,ilor. Cn zimbet non-
'uc,enne implica doar musc,ii zigomatici majori. $ Multi cercetatori considera ca zimbetul
'uc,ene, este un indiciu al emotiilor spontane deoarece majoritatea oamenilor nu pot
contracta partea e+terioara a musc,ilor orbiculari 6.
aul /:man este un alt cercetator in domeniul microe+presiilor studiile caruia au creat
legatura dintre e+presiilor faciale, emotii si minciuna. si,olog american, el este considerat
unul dintre cei mai eminenti $%% psi,ologi ai secolului WW. Cercetarile lui /:man asupra
e+presiilor faciale, si-au inceput startul in baza lucrarilor psi,ologului #ilvian <om:ins.
/:man demonstreaaza ca contrar convingerilor unor antropologisti precum Margaret Mead,
e+presiile faciale ale emotiilor nu sunt determinate cultural ci universal, fiind de origine
biologic si nu culturala. /+presiile pe care /:man le-a gasit ca fiind universal sunt: furia
dezgustul teama bucurie tristete si surpriza. Concluziile privind dispretul sunt mai putin
clare, desi e+ista cel putin unele dovezi preliminare ca aceasta emotie si e+presia ei sunt
universal recunoscute &.
*ntr-un proiect de cercetare impreuna cu 'r.Maureen ?X#ullivan, numit proiectul
Aizards , /:man a raportat microe+presiile faciale ce ar putea fi folosite pentru
detectarea minciunii. 'upa ce a testat $=.%%% oameni din toate categoriile de viata, el a gasit
numai =% de oameni care au capacitatea de a detecta inselaciunea fara nici o instruire
prealabila. Aceste personae sunt deasemenea cunoscute sub numele de <rut,
Aizards3adevaratii vrajitori+.
/:man a creat Facial Action Coding #Fstem 1 3FAC#4 pentru a ta+onomiza fiecare
microe+presie facial umana. /l a mai efectuat si publicat o varietate de subiecte din
domeniul comportamentului nonverbal. .ucrarea lui bazata pe minciuna )Belling !ies+, de
e+emplu, nu s-a limitat doar la fata dar si la alaliza limbajului nonverbal al intregului corp.
'easemena nu a trecut cu vederea si semnalele verbale ale micniunii. *n scandalul Monica
.eQins:F, /:man a declarat ca poate detecta faptul ca fostul presedinte american 9ill
Clinton mintea in interviurile acordate, deoarece folosea limbajul de distantare =.
/:man a contribuit e+treme de mult la studiile cu privire la aspctul social al
minciunii, de ce oamenii mint, cind si cum putem detecta aceste minciuni E.
$. 'uc,enne, @uillaume 3$II%4. Bhe 0echanism of :uman -acial 1xpression. )eQ Sor:: Cambridge CniversitF ress. 3?riginal Qor: publis,ed
$HE64.
6. /:man, ., Friesen, A. ;., and ?X#ullivan, M. 3$IHH4. #miles Q,en lFing. Iournal of /ersonalit, and Social /s,cholog,, =1, pp. 1$1016%.
$ ,ttp:DDen.Qi:ipedia.orgDQi:iDaulT/:man
6 Facial Action Coding #FstemU$%V 3FAC#4 0 #istemul de Codare al Actiunilor Faciale
& <,e lie detective: articol scris de >ulian @ut,rie, in San -rancisco Chronicle, MondaF, #eptembrie $E, 6%%6.
1 /:man, ., $IIE: A,F donXt Qe catc, liars
= ,ttp:DDen.Qi:ipedia.orgDQi:iDFacialTe+pression
E ,ttp:DDcommons.Qi:imedia.orgDQi:iD<,eT/+pressionTofTt,eT/motionsTinTManTandTAnimals
1=
III.#. Ce sunt e8-!esii$e 'acia$e"
/+presiile faciale sunt rezultatul a unei sau mai multe miscari ori pozitii a musc,ilor
de pe fata. Aceste miscari transmit starea emotionala a individului observatorilor implicate in
procesul de comunicare. /+presiile faciale sunt o forma a comunicarii nonverbale. /le
reprezinta un mijloc principal de a transmite informatiile sociale printre oameni, dar
deasemenea apar la majoritatea mamiferelor si la citeva alte specii de animale =.
?amenii pot adopta e+presiile
faciale ca un act voluntar. 'ar deoarece
e+presiile sunt strins legate cu emotiile
individului, ele se manifesta involuntar
in majoritatea cazurilor. oate fi
aproape imposibil de evitat o e+presie
pentru unele stari emotionale, c,iar si
atunci cind individual vrea din toate
puterile sa o faca5 o persoana ce
incearca sa evite insulta la adresa altui
individ pe care nu il considera deloc
simpatic, va manifesta oricum o scurta
microe+presie de dezgust inainte de a fi
in stare sa afiseze o e+presie neutral pe
fata $.
'eoarece fata umana are o gama
limitata de miscari, espresiile se bazeaza pe diferente destul de minuscule in proportia si
pozitia relative a trasaturilor faciale, iar citirea lor necesita o sensibilitate considerabila.
Aici consider necesar introducerea notiunii de icroe!"presiie#
aul /:man defineste micro-e+presiile ca fiind e+presiile de provenienta faciala, reduse in
timp la duarata unei fractiuni din timpul lor obisnuit, rapiditate care le face aproape
neobservate. Micro-e+presiile, la fel ca si celelalte tipuri de micromiscari, apar ca raspuns
senzorial la o vasodilatatie musculara sau a partii corpului pe care am dori sa o activam dar
suntem obligati sa o controlam pentru ca emotiile sa nu se e+prime prea violent sub impactul
reactiilor ,ormonale 6.
rincipalele doua caracterisitici ale micro-e+presiilor sunt:
!Scurta durata $ Micro-e+presiile pot aparea si disparea de pe fata intr-o fractiune de
secunda. Cneori ele le se pot manifesta atit de repede ca majoritatea oamenilor nici nu le
observa.
!%n&oluntare $ ? micro-e+presie este cauzata de miscarile involuntare a musc,ilor faciali.
Majoritatea oamenilor nu pot controla acesti musc,i involuntari care sunt afectati de catre
stare individuala afectiva.
$ FAY# *nvestigators @uide 0 Ac:noQledgements. ,ttp:DDQQQ.face-and-emotion.comDdatafaceDfacsDguideDFAC#*;A:.,tml.
6 ,ttp:DDadrrF.Qordpress.comD6%%ID$$D$GDmicromiscarileD
1E
I9. SAPTE EMOTII DE MA=A
I9.1 Su!-!in)e!ea
#urprinderea este cea mai scurta in durata emotie. #e manifesta brusc la inceput. 'aca
omul are timp sa se gindeasca ca este surprins si arata acest lucru, atunci el nu este surprins.
Aceasta emotie nu se retine mult. 'isparitia ei este la fel de brusca ca si aparitia.
Aproape orice lucru poate fi surprinzator atita timp cit aparitia sa este cel mai putin asteptata.
Cn sunet ciudat, miros, gust, sau atingere poate fi surprinzatoare $. C. *zard considera ca,
surpriza, nu poate fi numita o emotie in adevaratul sens al cuvantului, deoarece nu poseda
astfel de caracteristici, care sunt inerente emotiilo de baza precum bucuria sau tristetea 6.
1tapele surprinderii: Aceasta emotie este constituita din trei etape incepind cu aparitia si
dezvoltarea ei.
P!ia eta-a B ne)ue!i!ea. Aceasta se manifesta cu o relativ scazuta incredere in
corectitudinea e+perientelor anterioare, atunci cand un fenomen nu este in concordanta cu
aceasta e+perienta. <ensiunea este in mod deliberat slaba, vaga, si e+perientele din trecut nu
sunt revizuite. erple+itatea nu este clar e+primata, iar intensitatea lor este neglijabila.
A )oua eta-a este asociata cu Fsu!-!in)e!ea ano!a$aG. /ste o consecinta a
intensificarii conflictului, de constientizare a incompatibilitatii fenomenele observate de la
e+perienta anterioara.
Eta-a a t!eia B uii!ea. /a apare atunci cand o persoana este absolut convinsa de
corectitudinea rezultatelor anterioare ale procesului de gandire si a prognozelor facute, opuse
realitatii.
anifestarea surprinderii
'eoarece manifestarea surprinderii este scurta, ea este, de obicei, imediat urmata de o alta
emotie cu scop apreciativ ca raspuns la precedenta. *n general manifestarea surprizei pe fata
poate varia de la mediu la e+trem. Aparitia sotiei in oficiul sotului va fi probabil mai putin
surprinzatoare decit aparitia unui prieten pe care nu l-a vazut de citiva ani. 8eactia de debut a
individului, este considerata cea mai e+trema atribuindui-se anumite caracteristici care o disting
defapt de surprindere. Manfiestindu-se la nivel facial, reactia din start difera de caractersticile
surprinderii in sine. ?c,ii clipesc, capul se misca spre spate iar buzele se retracteaza si aici
apare miscarea de start.#pre deosebire de surprindere care poate fi placuta sau neplacuta,
reactia de debut este de obicei neplacuta &.
/lementele principale ale surprinderii sunt:
- #princene ridicate 3Fig 64
- ?c,i mariti 3Fig &4
- 8iduri orizontale pe frunte datorate ridicarii sprincenelor 3Fig 64
- @ura intredesc,isa 3Fig 14
- ?brajii retrasi putin 3Fig 14
- Capul lasat putin spre spate 3Fig =4
$ LCnmas:ing t,e face aul /:man,Aallanve ;. Friesen, Maloor 9oo:s, Cambridge,6%%&,
6 >ulius Fast, Aod, !anguage, an 9oo:s .td. $IG$ reeditare 'ailF Mail.
& Cnmas:ing t,e face aul /:man,Aallanve ;. Friesen, Maloor 9oo:s, Cambridge,6%%&,
Figura 6. /ste aratata fruntea unei persoane in stare neutra 3A4 si in timpul unei emotii de surprindere 394.
1G
Figura 6. /ste aratata fruntea unei persoane in stare neutra 3A4 si in timpul unei emotii de surprindere 394.
Figura &. ?c,ii a doua persoane 3femee si barbat4 in stare neutra 3dreapta4 si in stare de surprindere 3stanga4.
Figura 1. artea inferioara a fetei in stare neutra 3stinga4 si manifestind surprindere3dreapta4.
Figura =. Fata 3femeie si barbat4
manifestind surprindere.
1H
*n general , elementele enumerate mai sus rareori se manifesta toate odata. <otul
depinde de stilul personal de e+primare al fiecarui individ in parte.
Mai jos sunt doua e+emple in care doua femei diferite manifesta surprindere practic in
ocurente similare 3 momentul cind se anunta cistigatoarea la concursull de Miss ;enezuela
pentru prima imagine, si Miss C#A pentru imaginea a doua4. 'aca in prima fotografie
persoana manifesta o surprindere clasica specifica concursurilor de Miss, in imaginea a doua,
cistigatoarea este total coplesita de emotii manifestindu-le fara nici un pic de retinere.
1I
I9. #. Teaa
Frica este un raspuns emotional la o amenintare perceputa. /ste un mecanism de
supravietuire de baza care apare ca raspuns la un stimul specific, cum ar fi durerea sau amenintare de
pericol. Cnii psi,ologi, cum ar fi >o,n 9. Aatson, lutc,i: 8obert, si aul /:man au sugerat ca frica
este una dintre emo iile innascute de baza. Frica nu trebuie confundata cu an+ietatea, care apare de
obicei in lipsa unei amenin ari e+terne $.
Frica difera de surpirndere prin trei moduri importante :
$. Frica spre deosebire de surprindere este o e8-e!ien a te!i*i$a . 'aca surpriza poate fi placuta
sau neplacuta, tema, c,iar i cea mai u oara este neplacuta fiind uneori cea mai traumatica i
to+ica din toate emo iile.
6. Frica poate surveni i 'a a )e $uc!u!i$e sau 'enoene$e 'ai$ia!e care nu prezinta nimic
nou i evolu ia carora o putem anticipa: teama de dentist, de a vorbi in public etc.. Cind frica
este sim ita brusc, atunci nu este o anticipare a pericolului frica fiind asociata simultan cu
raul. Astfel, deseori pe durata acesteia este e+perimentat i un amestec de surpriza.
&. Du!ata. #urpriza este cea mai scurta emo ie in durata. <eama neprevazuta, asociata simultan
cu raul, este inso ita la inceput de surprindere, dar insa i sentimentul de frica apare pe
parcurs i poate dura mult timp c,iar i dupa producerea evenimentului.
Frica poate fi urmata de orice alta emo ie sau de nici una. *ndividul poate deveni nervos i
furios atacind sursa provocatoare se teama, sau poate fi dezgustat de a se pozi iona intr-o asemena
ipostaza. <riste ea poate urma frica in cazul in care prejudiciul ei este de lunga durata i cu alte
implicari emo ionale.
Fericirea poate fi deasemena urmata de frica. Cnii oameni sunt capabili sa se bucure de
emotie de frica. Amenintare de prejudiciului este o provocare care este palpitanta si are i scop.
Astfel de oameni sunt numi i ca fiind curajo i sau indrazne i. /i pot fi solda i, alpini ti, jucatori,
conducatori auto etc..
$. ,ttp:DDen.Qi:ipedia.orgDQi:iDFear
=%
anifestarea sentimentului de tema pe fa a
Microe+presiile predominante in momentul emo iei de teama sunt $ :
- #princenele sunt ridicate 3$4 i aduse spre centru 3Fig. E4
- 8idurile de pe frunte sunt plasate pe centru, nu pe toata suprafa a frun ii precum la emo ia
de surprindere 3Fig. E4
- leoapa superioara este ridicata iar cea inferioara adusa pu in in sus i incordata3A4 3Fig G4
- @ura este intredesc,isa iar buzele tensionate i intredesc,ise3A4 sau intinse i trase inapoi394
3Fig H 4
Figura G. 3A4 <eama. 394 #tare neutra. 3C4 #urprindere
$. LCnmas:ing t,e face aul /:man,Aallanve ;. Friesen, Maloor 9oo:s, Cambridge,6%%&
=$
Figura H. 3A4 i 394 'oua tipuri diferite de manifestare a fricii la nivelul gurii. 3C4#urprindere. 3'4 #tare neutra.
Ca i in cazul surprinderii, frica poate manifesta doar unul sau toate odata din elementele
men ionate mai sus. <otul depinde de gradul de intensitate al emo iei, de stilul de e+primare a
persoanei i de ocuren ele in care se produce emo ia.
La nive$ ce!e*!a$
Frica este emotia care e+cita cel mai puternic amigdala. Amigdala este o zona in forma de
migdala din regiunea centrala a creerului, care declanseaza reactiile de lupta, fuga sau in,ibitie in
fata primejdiei. Cind intra in stare de alarma, sistemele e+tinse de circuite ale amigdalei pun
stapinire pe puncte c,eie din creier, indrumindu-ne gindurile, atentia si perceptia spre ceea ce ne-a
stirnit teama. 'evenim instinctiv mai atenti la c,ipurile oamenilor din jur, cautam zimbete sau privir
incruntate care ne pot ajuta sa intreprindem mai bine semnele primejdiei sau care ne poate semnaliza
intentiile cuiva &.
$ *nteligenta #ociala 'aniel @oleman, Curtea ;ec,e, 9ucuresti 6%%G
=6
I9.(. De5&ustu$
De5&ustu$ este o eotie ca!e este )e o*icei asociata cu $uc!u!i consi)e!ate ca
necu!ate, necoesti*i$e, in'ectioase etc.Cn om poate fi dezgustat in primul rind de o
mincare care nu ii placesau de un miros neplacut.
C,arles 'arQin scira ca in e+primarea emotiilor la animale si oameni, dezgustul este
raportat la ceva revoltator. *n primul rind, el se refara la simtul gustului 3perceput sau
imaginat4, si in al doilea rind la orice care provoaca un sentiment similar, fie prin simtul
mirosul, tactil sau viziune. Cnele personae pofi dezgustate la nivel fonetic de o cacofonie sau
un sunet nearmonic. entru unii torturarea unui animal este
dezgustatoare la fel precum si abuzurile se+uale sau o
folosofie de viata.
'ezgustul poate varia in intensitate, la capatul e+trem
aflindu-se greata sau senzatia de voma. 'isperetul este o
ruda apropiata a dezgustului dar difera in unele moduri.
'ispretul este directionat doar spre oameni, spre e+perienta
precedenta sau spre anumite actiuni ale oamenilor si nu are
nici o legatura cu gustul, mirosul sau atingerea. 'eseori,
dezgustul sau dispretul ar putea fi simtite impreuna cu furia.
oti fi furios pe cineva deoarece iti trezeste dezgust. Acest
lucru se poate intimpla, de e+emplu, la o petrecere cind sotul
bea prea mult si are un comportament neglijent iar sotia poate
manifesta dezgust fata de acest lucru.
#pre deosebire de frica, furie, si tristetea, dezgustul este
asociat cu o scadere a frecventei cardiace $.
fig. J
anifestarea de'(ustului pe fa a()i( *si 1+) 6 :
- 9uza superioara ridicata
- 9uza inferioara este deasemena ridicata i
impinsa pina la buza superioara sau este lasata i
proeminenta
- )asul este ridat
- ?brajii ridica i
- .inii mai jos de pleaoapa inferioara iar
insa i pleoapa este impinsa in sus dar nu
tensionata
- Fruntea este lasata cauzind lasarea in jos a
pleoapei superioare a oc,ilor.
Fig. $%. *magine luata de pe ,ttp:DDQQQ.fo+.comDlietome
$ 8ozin , Baidt >, R McCauleF C.8. 36%%%4 'isgust *n M. .eQis R >.M. Baviland->ones , Bandboo: of /motions, 6nd /dition 3pgE&G- E=&4
6 LCnmas:ing t,e face aul /:man,Aallanve ;. Friesen, Maloor 9oo:s, Cambridge,6%%&
I9.,. Dis-!et
=&
'ispre ul este o emo ie care inca nu a fost pe deplin recunoscuta ca facind parte din
emo iile de baza ale omului, a caror e+primare la nivel facial este universala. aul /:man
recunoa te ca inca are dubii in privin a acestei emo ii, de i sunt suficiente argumente pro.
'ispre ul este o emo ie intensa sau atitudine fa a de cineva sau ceva inferior sau lipsit
de valoare, fiind similar cu indignarea. Apare i in momentele cind oamenii sunt
sarcastici$. 8obert C. #olomon situeaza dispre ul la acela nivel cu resentimentele i minia.
'iferen a dintre acestea fiind faptul ca resentimentul este direc ionat catre un statut sau
individ situat pe un nivel mai inalt, minia catre subiec i afla i la un nivel egal iar dispre ul
este direc ionat catre indivizi sau ac iuni mai prejoase de statutul celui care simte aceasta
emo ie. 'ispre ul este adesea provocat de o senza ie de minie i dezgust 6.
Di'e!en a )int!e )is-!e i )e5&ust consta in faptul ca dezgustul ine mai mult de
sim ul gustativ sau tactil, pe cind dispre ul este raportat doar la oameni i ac iuni.
entru a releva importan a citirii acestei emo ii in procesul de comunicare, consider
relevante studiile lui >.@ottman, despre care am men ionat i intr-un post anterior. @ottman
a facut un studiu e+traordinar referitor la interac iunea maritala a cuplurilor casatorite. /l a
inceput sa faca inregistrari video rela iilor de cuplu pentru a studia cum interactioneaza
acestea. #tudiind e+presiile faciale ale participan ilor, @ottman era capabil sa prezica I%J
care cupluri vor ramine casatorite i care vor divor a ci iva ani mai tirziu.
*n cartea Alin(" Bhe /o&er of Bhin(ing <ithout Bhin(ing 3 @ottman sus ine ca sunt 1
reac ii emo ionale majore care sunt distructive pentru un cuplu: defensiva, blocajul, critica
i dispre ul. 'in toate acestea @ottman considera dispre ul cea mai importanta dintre reac ii
C. #o iile ale caror so i manifestau dispre :
#e sim eau inutile
Credeau ca problemele lor nu ar putea fi rezolvate
Credeau ca rela ia lor de cuplu are probleme conjugale severe
#-au imbolnavit de multe ori in decursul urmatorilor patru ani
'ispre ul, la fel ca i celelalte emo ii poate varia in intensitate la fel precum i
dezgustul. aul /:man presupune ca este o e+trema mai inalta in dezgust decit in dispre .
#pre deosebire de dezgust, care este in mod evident o emo ie negativa, senza iile
sim ite in timpul manifestarii dispre ului nu sunt in mod inerent neplacute. Aceasta emo ie
este in raport direct cu statutul persoanei care o manifesta. Cei care sunt siguri pe statutul lor
pot manifesta dispre i sa i i afirme superioritatea asupra altora. 'ispre ul poate fi inso it
adesea de o forma u oara de furie sau suparare.
$ ,ttp:DDen.Qi:ipedia.orgDQi:iDContempt
6 /:man, ., R Beider, P. @. 3$IHH4. <,e CniversalitF of a Contempt /+pression: A 8eplication. 0otivation and 1motion, pg. &%&-&%H
& Alin(" Bhe /o&er of Bhin(ing <ithout Bhin(ing autor Malcolm @ladQell
1 ,ttp:DDen.Qi:ipedia.orgDQi:iD>o,nT@ottman
=1
Cu !ecunoa te )is-!e u$
Figura $$. /+-pre edintele #CA surprins in timpul manifestarii unei e+presii de
dispre
'ispre ul este unica microe+presie ce apare doar pe o
parte a fe ei, de obicei in jurul col urilor buzelor. Aceasta
e+presie este una dintre cele mai subtile i greu de
remarcat. Cind dispre ul apare pe fa a, el va aparea fie in
partea dreapta fie in partea stinga a buzelor, niciodata in
ambele par i =.
'ispre ul are caracteristic un col al buzelor ridicat, direc ionat spre urec,i 3Fig. $64.
'ispre ul manifestat de e+-pre edintele 8M
;ladimir ;oronin, in cadrul unei conferin e de
presa sus inuta in )oiembrie 6%%I. ;.;oronin
vorbe te despre presedintele Consiliului
Coordonator al Audiovizualului, @. @orincioi.
.a adresa acestuia ;.;oronin utilizeaza cuvinte
precum merzavetz, tip periculos etc..
$ ,ttp:DDdaniela:aQmd.Qordpress.comD6%$%D%&D6$Dmicro-e+pressions-an-in-dept,-loo:D
I9... 1u!ia
==
Furia este o emo ie efectele fizice ale careia includ cresterea frecventei cardiace, tensiunii
arteriale, si a nivelului de adrenalina
si noradrenalina . Furia devine
sentimentul predominant din punct
de vedere comportamental, cognitiv,
fiziologic atunci cand o persoana
alege con tient sa ac ioneze
impotriva unui pericol venit din
e+terior $.
oliticieni manifestind emotia de furie fig.$&
/+presia e+terna a furiei poate fi gasita in
e+presiile faciale, limbajul corpului, raspunsurile
fiziologice, si, uneori, in actele publice de agresiune.
?amenii si animalele, de obicei fac zgomote puternice,
isi arata din ii si se privesc oc,i in oc,i atunci cand
furie incepe sa devina predominanta. Acesta este un
comportament de avertizare a agresorului care pune in
pericol securitatea individului.
Furie in stadiu avansat, cu trecere spre agresivitate.
Fa a omului inainte de a ataca fig.$1
*n timp ce majoritatea indivizilor care se confrunta cu acest sentiment, e+plica ac iunile
intreprinse si emo ia in sine ca un rezultat a ceea ce sa intamplat cu ei anterior , psi,ologii arata ca
o persoana suparata poate foarte sa se gre easca in judeca i i concluzii deoarece furia cauzeaza
pierderea auto-controlului i a observarii obiective a situa iei.
Furia poate fi cauzata de o serie de factori precum:
Frustrarea sim ita ca rezultat al ac iunii persoanelor cu care interac ioneaza individual
ericolul fizic ce vine din e+terior
8anirea psi,ologica sau morala: insultele, vorbele urite etc..
?bservarea cuiva care incalca normele i valorile morale ale altei persoane : torturarea unei
persoane, pedepsirea unui copil nevinovat etc..
Cind o persoana nu i i indrepta e te a teptarile : un copil care prime te doar note rele la
coala i i poate determina parin ii sa devina furio i pe el.
#imtirea sentimentului de furie poate determina anumite senza ii precum cresterea presiunii
sangelui, inro irea fe ei, pronun area
=E
venelor de pe frunte i de pe git5 modificarea respira iei, tremurul picioarelor, tensionarea
mu c,ilor etc.
$ ,ttp:DDen.Qi:ipedia.orgDQi:iDAnger
#ub impulsul unei furii intense, omului ii va fi imposibil sa stea lini tit i impulsul de a
izbucni devine e+trem de mare. ? persoana furioasa, poate utiliza cuvinte murdare, poate striga,
poate gesticula sau dimpotriva, poate sa nu i i arate aproape deloc e+cesul de furie. Furia se
manifesta de la persoana la persoana diferit. .a moment, o mare aten ie este acordata oamenilor care
nu pot sa i i e+prime furia i mul i terapeu i organiza ii cvasi-terapeutice se focuseaza in special pe
cum sa inve e oamenii sa i i e+prime sentimentele de furie, intrucit re inerea acestui sentiment in
sine este foarte daunatoare starii psi,ice a individului.
Furia poate fi amestecata cu oricare dintre celelalte emo ii. Cnele persoane pot sim i in
acela timp i frica i furia5 furie i dezgust etc. Cnii oameni primesc o adevarata placere in a sim i
sentimentul de minie. /i se bucura de aceste stari. 8eplicile ostile i atacurile verbale nu doar ca le
produce placere dar sunt i o sursa de satisfac ie, ace ti oameni cautind situa ii i ocazii in care sa-
i manifeste aceasta emo ie. /i pot c,iar sa se bucure un sc,imb fizic de lovituri i de ranile primite.
anifestarea furiei 7 :
Forma de manifestare a furiei. *magine luata de pe ,ttp:DDQQQ.fo+.comDlietome
- #princenele sunt coborite i unite
- Apar linii vertical intre sprincene
- leoapa inferioara este incordata i poate fi sau nu ridicata
- leoapa superioara este incordata i poate fi sau nu coborite de catre ac iunea frun ii
- ?c,ii au o privire grea i un aspect ombat
- 9uzele pot fi in doua pozi ii de baza : strinse impreuna, cu col urile drepte sau in jos5 sau
desc,ise, incordate intr-o forma patrata ca i cum ar striga
=G
- Marile pot fi dilatate dar acest lucru nu este esen ial in manifestarea faciala a furiei, intrucit
apare i la triste e
$ LCnmas:ing t,e face aul /:man,Aallanve ;. Friesen, Maloor 9oo:s, Cambridge,6%%&
I9.0. T!istetea
<ristetea este o emo ie caracterizata prin sentimente de dezavantaj,
pierdere, si neajutorare. Cand este trist, omul devine adesea linistit, mai putin
energic si retras.
<riste ea este opusul fericirii. #inonimele pentru triste e sunt durerea,
suferinta, mizeria, melancolia. Filosoful 9aruc, #pinoza define te tristetea
ca transferul unei persoane de la o perfectiune inalta la una mai joasa.
<ristetea poate fi vazuta ca o scadere temporara a starii de spirit, in
timp ce depresia este caracterizata de o stare persistenta dar redusa ca
intensitate, precum si perturbarea capacita ilor de a func ionare normala
psi,icului. <riste ea poatedetermina deseori lacrimi, durerea intensa 0 strigate i gesturi
necontrolate$.
aul /:man 6 spune ca orice lucru ar fi in stare sa ne faca tri ti, dar cel mai ades, omul este
trist din cauza pierderilor suferite. Aici putem vorbi atit de nereu ita profesionala, pierderea
serviciului sau afacerii, pierderea starii bune de sanatate cit i de pierderea persoanelor dragi care fie
ca pleaca undeva departe fie ca se sting din via a.
<riste ea poate fi amestecata cu oricare dintre emo ii, dar cel mai ades amestecul se produce
cu furia i teama. Moartea unei persoane dragi poate provoca furia fa a de for ele responsabile de
acest lucru sau teama fa a de primejdia sim ita in fa a acestor for e. Furia multe ori poate fi
e+agerata sau simulata pentru a ascunde dificulta ile de e+primare a triste ii.
Cnii oameni se bucura de sentimentele de triste e. /+ista oamenii care cauta sa sufere la fel
precum unii cauta teama in e+perien e e+treme precum alpinismul. Cnii oameni i i provocaa
inten ionat oportunita i de triste e prin stimularea lacrimilor privind un film sau citind o carte
tragica.
Mani'esta!ea t!iste ii -e 'a a?1i&. 10.13< >
Forma de manifestare a tristetii. *magine luata de pe ,ttp:DDQQQ.fo+.comDlietome
- Col urile interioare ale sprincenelor sunt retrase
- ielea din partea de jos a sprincenelor este triangulata cu col ul interior in sus
- Col ul interior al pleoapei superioare este ridicat
- Col ul buzelor este lasat in jos, in unele cazuri tremura
=H
$ ,ttp:DDen.Qi:ipedia.orgDQi:iD#adness
6 LCnmas:ing t,e face aul /:man,Aallanve ;. Friesen, Maloor 9oo:s, Cambridge,6%%&
I9.3 1e!ici!ea si *ucu!ia
Fericirea este o stare de spirit sau o emo ie caracterizata prin mul umire, dragoste,
satisfac ie, placere sau bucurie $. ? varietate de abordari psi,ologice, filosofice sau religioase s-au
straduit sa defineasca fericirea i sa- i dentifice sursele ce o alimenteaza dar parerile ramin
impar ite. aul /:man define te fericirea ca starea in care omul se simte bine i care ii genereaza
emo ii i trairi positive # .
Fig. $H
)u se tie prea multe despre fericire i emo iile pozitive sim ite de om, intrucit majoritatea
cercetarilor s-au a+at mai mult pe studierea emo iilor negative. Cercetatori precum aul /:man sau
9arbara Fredric:son sus in ca e+ista o multitudine de emo ii pozitive ce pot fi sim ite de catre om.
rintre cele mai importante putem numara &:
Sen5o!ii -$ace!ii - se refera indeosebi la placerea tactila
Au5aentu$
Satis'ac ia 0 nu are mu c,i faciali relevan i care sa o e+prime
E8cita ia 0 <om:ins o consider a fi cea mai intensa emo ie
Mi!a!ea
E8ta5u$
=I
$ ,ttp:DDen.Qi:ipedia.orgDQi:iDBappiness
6 LCnmas:ing t,e face aul /:man,Aallanve ;. Friesen, Maloor 9oo:s, Cambridge,6%%&, pag .$$
& aul /:man,/motions 8evealed- 8ecognizing Faces and Feelings to *mprove Communication and /motional .ife >ac:et p,otograp,s Z 6%%&,
pg.6%G
Fig. $I
[
E%
E$eva ia 0 o emotie morala care este si placuta. Aceasta implica dorinta de a actiona moral si
de a face fapte bune5 ca emotie poate fi, uneori, caracterizata printr-o senzatie de
e+pansiune in piept sau un sentiment de furnicaturi pe piele $.
G!atitu)inea 0 #entiment durabil de afec iune, nutrit de o persoana fa a de cineva, pentru
un bine facut5 obliga ie morala pentru o binefacere5 recuno tin a 6 #
<ermenul de fericire mai are i un alt sens precum cel definit de si,ologul /d 'iener, lider
in studiul de bunastarea subiectiva, care defineste fericirea drept evaluarea pe care o au oamenii
despre via a lor. Acesta a fost in primul rand, masurata prin raspunsurile lor la intrebari, cum ar fi,
*n mare majoritate viata mea este aproape de idealul meu, sau, ana acum am atins cele mai
importante scopuri ce le doream de la viata. Cn numar de factori diferiti par sa includa in fericire:
satisfac iile in domenii specifice, cum ar fi locul de munca si cat de des persoana are o e+perien a
placuta in raport cu cele neplacute &.
Mani'esta!ea eo iio! -o5itive -e 'a a 1
- Col urile buzelor sunt trase in par i direc ionate in sus3Fig $H, $I4
- @ura ar putea fi394 sau nu3A4 desc,isa, cu din ii e+pu i 3Fig $I4
- #e formeaza o linie de la nas spre col ul buzelor
- ?brajii sunt ridica i 3Fig $H4
- leaoapa inferiora formeaza riduri in partea de jos3&4, poate fi ridicata dar nu tensionata 3Fig $H4
- 8iduri labe de cioara se formeaza la col urile oc,ilor3$4 3Fig. $H4
$ ,ttp:DDen.Qi:ipedia.orgDQi:iDositiveTpsFc,ologFO/levation
6 ,ttp:DDde+online.roDdefinitieDgratitudine
& 'iener, /. 6%%%. #ubjective Qell-being: <,e science of ,appiness and a proposal for a national inde+. American /s,chologist==: &1-1&5 MFer, '.
@. 6%%%
1 LCnmas:ing t,e face aul /:man,Aallanve ;. Friesen, Maloor 9oo:s, Cambridge,6%%&, pag .$$=
9. MINCIUNA
F,ata pe care o lasa o sin(ura minciuna nu poate fi stearsa de o suta de &orbe
ade&arate- $ ./0 S1.K02 /.LK1%
9.1. Ti-u!i )e inciuni
/+ista mai multe tipuri de minciuni. Cnii oameni le numesc- franturi de adevaruri.
H Minciuna )e su-!aeva$ua!e
Minciuna de supraevaluare este o etapa obligatorie de afirmare a identitatii individului
socializat. 8eusita sociala implica si nevoia de a actiona pentru a reusi social fapt pentru care
individul se proiecteaza in ceea ce doreste sa devina.
.umea in care traim este cea care ne-a pus in incurcatura, aducandu-ne in fata unei
alternative dificile. entru fiecare din actiunile noastre suntem nevoiti sa alegem intre
onestitate, care ne invata lectia umilintei si obiectivul reusitei personale, ce ne obliga sa le
spunem celorlalti ca valoram mai mult decit suntem.
Minciuna de supraevaluare este insasi esenta sistemului social. /a da sens pricipiului reusitei
sociale. 8eusita cultivata in noi de la virsta cea mai frageda trece printr-o programare a
imaginii noastre proiectate spre fiinta superioara care dorim sa devenim, care incercam sa
devenim dar care nu suntem inca. Frenezia consumista nu este intemeiata pe nimic altceva
decit pe promovarea imaginii. ?mul ajunge sa se indatoreze pentru ca persoanele din jurul
lui sa creada ca el este intr-adevar ceea ce pare a fi.
E$
#ociologele americane >oan Barvez si CFnt,ia PatF au ajuns la o concluzie vorbind
despre Lcomple+ul impostorului. *n opinia lor, sprijinita pe studii specializate, cu cit un om
accede la o pozitie mai importanta in ierar,ia sociala, cu atit este mai angoasat, considerind
ca ocupa un post pe care nu il merita .
?mul se supraestimeaza si isi lucreaza promovarea sociala, minciuna de
supraevaluare permitind oricui sa fie Lcineva. *ndividul se confrunta pur si simplu cu situatii
in care, pentru a iesi basma curata, alege, din tot arsenalul mijloacelor de care dispune, sa se
supraevolueze.
H Minciuna )e incuviin a!e
Minciuna de incuviin are este o minciuna sociala ce consta in a nu-ti contrazice
interlocutorul niciodata de teama ca relatiile cu ceilalti sa nu fie perturbate din aceasta cauza.
Minciuna de incuviin are risca sa apara de fiecare data cind stabilitatea situatiei este
preferabila modificarii sale, in numele unor motive personale. #e considera a fi o minciuna
din lasitate si un simptom al ipocriziei.
H Minciuna -!in oisiune
Minciuna prin omisiune se numara printre minciunile aparent lipsite de importanta care
antreneaza individul in falsificarea realitatii prin faptul ca nu o e+pune in mod e+,austiv.
Cn e+emplul poate fi situatia cind cineva recunoaste ca s-a intors tirziu seara trecuta
acasa, dar evita sa spuna cu cine a fost.
9.#. Detecta!ea inciuni$o!
'etectarea minciunilor in procesul de comunicare nu este atat de u oara precum ar
parea la prima vedere. ?X#ullivan a efectuat un e+periment pe 6%.%%% de oameni pentru a
testa capacitatea lor de a detecta minciunile, si doar =% dintre ei au acumulat un punctaj
suficient de mare pentru a putea fi numiti adevarati !ie >etector-i. ?X#ullivan considera ca
unul din principalele motive ar putea fi faptul ca e+ista foarte multa dezinformare in jur
despre modul in care pot fi detectate minciunile.
Aldert ;rij si colegii sai, ofera indica ii cu privire la semnalele nonverbale care ajuta sau nu
la detectarea minciunii. Astfel cateva mituri in detectarea minciunii sunt:
$. 3amenii se a(ita si pri&esc in alta parte cand mint. Acest lucru scrie in multe manuale si
carti din domeniul nonverbalului, c,iar daca este o pista gre ita in detectarea minciunii.
6. Semnele clasice de dectare a minciunii, precum tremurul &ocii, &orbitul cu intreruperi,
dilatarea pupilei, ner&o'itate etc.. Aceste semnale ar putea fi valabile la copii mici, care inca
nu con tientizeaza ca limbajul nonverbal ii tradeaza atunci cand mint. *n general un om
matur este foarte sigur pe sine atunci cand minte.
&. 4ste mai u or sa detecte'i minciuna la persoanele cu care e ti in rela ii apropiate# Acest
lucru nu este intotdeauna valabil, caci noi ne-am deprins sa avem inceredere in prieteni si in
partenerul de via a, si ne este foarte greu sa acceptam ideea ca am putea fi mintiti anume de
ei.
Aceste mituri sunt create in primul rand prin faptul ca suntem prost informa i de
cultura populara in care suntem educa i si, in al doilea rand, noi credem ca aratam aceste
E6
semne cand noi suntem cei care min im 0 dar asta nu este a a. Cercetarile psi,ologice, ne
dezvaluie alte criterii care trebuie luate in considera ie in detectare minciunii:
$. rincipala c,eie consta in )i'e!ente$e in)ivi)ua$e. Comportamentul unor oameni
arata de la natura onest pe cand al altora, dimpotriva, pare intotdeauan ca ascunde
ceva. Acest lucru nu iti va spune care dintre ei minte. ersoanele introverte sau social
nervoase, au tendin a de a privi si a se comporta ca si cum ar min i atunci cand defapt
nu mint. Modul cel mai bun pentru a nu da gre este sa facem compara ii. /ste posibil
sa depistam declara iile false atunci cand ele sunt comparate cu cele care suntem
siguri ca sunt adevarate.
6. Mic!o-e8-!esii$e. Cn bun detector de minciuni va putea surprinde si cele mai fine
miscari faciale care scot la iveala o minciuna. /ste insa destul de problematica
depistarea acestor e+presii intrucat ele se manifesta la nivel micro.
&. 1$uctua ii$e voca$e ar putea fi o evidenta a minciunii. Cneori este destul de u or sa
detectezi afirma iile false prin intermediul vocii. ?c,ii sunt considera i a fi relativ
u or de controlat si ar fi mai bine daca nu le-am acorda aten ie.
1. Am putea detecta mai u or o minciuna daca ne-am baza pe intui ie . *mplicita sau in
mare parte incon tienta, intui ia poate fi mai eficienta procesele con tiente si directe
de analiza.
=. Minciuna in sine este un lucru greu. Actul de a minti poate e+ercita presiuni cognitive
inalte asupra individului care minte. Astfel e8e!cita!ea unei -!esiuni ai a!i asupra unui
presupus mincinos, poate ajuta in detectarea adevaruluiU$V.
$. Articol preluat si tradus de pe ,ttp:DDQQQ.spring.org.u:D
9.(. Mo)a$itati )e i)enti'ica!e a inciuni$o!
*n cazul in care nu sunteti siguri daca interlocutorul 'vs spune adevarul, Fo+)eQs
propune G metode pentru a identifica acest lucru :
$. Atentie $a cu inte!$ocuto!u$ tau isi ainteste une$e $uc!u!iIII Mincinosii nu uita
niciodata ceea ce au de spus, dar ei se pot da de gol prin declaratii contradictorii. /i sunt
deasemena predispusi sa sc,imbe cit mai repede subiectul. ? alta subtilitate este faptul ca cel
care minte, are intotdeauna raspunsul gata pregatit si isi aminteste cu e+actitate c,iar si
cele mai neinsemnate detalii. ? persoana care spune adevarul nu va acorda niciodata atentie
detaliilor 3de e+: in ce era imbracat, cum era timpul afara etc.4 si ii va lua ceva timp sa si le
aminteasca.
6. Atentie $a $i*a6u$ nonve!*a$III Cei care mint simt totdeauna nevoia sa se joace cu
o suvita de par, sa se scarpine la nas, sau sa isi roteasca oc,ii in diferite parti 3de obicei in
partea dreapta4. 'easemena, mincinosilor le vina greu sa ing,ita sau pot clatina capul dupa
ce o asertiune falsa a fost spusa. 'upa ce subiectul in sfirsit a fost sc,imbat, veti observa ca
ei devin mai fericiti, mai usurati, se simt mult mai confortabil iar uneori pot ride nervos.
&. Atentie $a )e'ensiveIII Mincinosii totdeauna vor privi cu suspiciune orice afirmatie,
comentariu sau parere pe care o spui referitor la asertiunile lor. .a cea mai mica suspiciune
ca banuiesti ceva ei sunt gata sa arunce cu acuzatii asupra ta, cel mai des inputind faptul ca
E&
nu ai incredere in ei. 'easemenea ei vor incepe a vorbi mult, simtind nevoia sa ofere
e+plicatii.
1. Atentie $a ic!oe8-!esiiIII Mincinosii nu pot sa isi controleze microe+presiile.
Mintind, ei pot manifesta clipiri nervoase a pleoapelor. Mina va incerca in permanenta sa
atinga fata, indeosebi, atunci cind se simt vinovati sau an+iosi, ei au tendinta sa-si atinga
gura. *n principiu, ei o duc bine la capitlul zimbete false.
=. Atentie $a J nasu$ $ui Pinoc%io KIII #pecialistii sustin ca atunci cind individul spune
o minciuna, creste ritmul cardiac, respectiv inima pompeaza mai mult singe iar singele
suplimetar se aduna la nas. Acesta, la rindul sau va deveni mai dilatat cu apro+imativ un
milimetru. 'easemenea, mincinosii tind sa-si atinga virful nasului atunci cind se simt cu
musca pe caciula.
E. Atentie $a oc%i III Cn individ care minte, nu poate sa-si fi+eze privirea intr-un singur
loc, el va privi permanent in jurul sau, cu precadere in partea dreapta. 'aca o persoana spune
adevarul va privi mai mult in partea stinga, intrucit emisfera stinga este responsabila de
informatioa stocata in memorie iar emisfera dreapta tine mai mult de creativitate,
improvizatie etc...
G. Atentie $a tonu$ vocii III Cu cit miza este mai mare, cu atit mai mult cel care minte se
teme sa nu fie prins. 8ata discursului poate fi diversa, de la cuvinte rostite repede si pe un ton
inalt la pauze de genul ,mm, a,, etc.. Adesea un mincinos poate aparea pompos si
monoton, repetind acelas raspuns de mai multe ori c,iar daca nu i-i ceri acest lucru.
entru a determina caracterul simulate al persoanelor trebuie sa avem in vedere intreg
tabloul. ?mul ca intreg si mai ales conte+tual in care este purtata discutia, incarcatura psi,ica
a momentului, mediul in care se e+prima subiectul supus observatiei.
*ncepand cu clasica miscare a unui umar 3 miscarea sus-jos4 in timpul rostirii unei
fraze inseamna nu sunt deloc convins de ceea ce spun- <rupul contrazice cuvintele.
Acelasi mesaj il transmite si miscarea bratelor inainte si inapoi, indoite din cot astfel
incat antebratele sa fie paralele cu solul iar palmele aflate in sus, la I% de grade de antebrate,
eventual cu degetele desfacute. are ca va suna cunoscuta miscarea(N Cumva va aduce
aminte de primul ministru al 8omaniei intr-un discurs pe marginea pensiilor speciale( /i
bine indifferent de numele pe care il porti, de functia pe care o ocupi, de minciuna pe care o
spui- trupul tau te tradeazaN
#a nu va mire astaN #urprinderea, mirarea dureaza in mod firesc mai putin de o
secunda. 'aca la cineva cineva surprinderea dureaza mai mult de o secunda- se preface.
MinteN
.a interogatoriu, observati privirea celui intervievat cu ocazia intrebarilor de contact,
intrebari la care nu are motive sa minta si la care tu ca politist sti deja raspunsul. Comparati
mai apoi reactia privirii lui cu cea din momentul in care fabrica sau iti serveste un raspuns
despre care tu sti ca nu e adevarat. #e poate intampla ca la intrebarile la care nu e tentat sa
minta si la care pentru a raspunde sincer face apel la memoria sa, subiectul sa intrerupa
E1
contactul vizual cu tine. Cu ocazia formularii unui raspuns mincinos, acesta va mentine
contactul vizual. 'e ce( entru ca de cele mai multe ori oamenii intensifica contactul visual
atunci cand mint pentru ca au nevoie sa vada ca sunt crezuti , ca minciuna lor- a prins.
Cand aveti de a face cu un raspuns in forma unei insiruiri cum ar fi cea de activitati pe
care subiectul sustine ca le-a desfasurat in seara critica pentru a verifica veridicitatea
afirmatiilor sale, rugati-l sa repete raspunsul amintind ceea ce sustine ca a facut la data
respective, dar in ordine inverse. )iciun mincinos nu isi invata minciuna invers. ;eti
constata ca nu e in stare sa redea in ordine e+act inverse activitatile pe care sustine ca le-a
desfasurat la data critica.
.a scoala am invatat ca este politicos sa raspunzi unei intrebari reluand parte din
intrebare la alcatuirea rasounsului. .a interogatoriu daca iti intrebi subiectul Ai mai mers
acasa la doamna *on( *ar el raspunde )u, nu am mai mers acasa la doamna *on e semn ca
minte si vrea sa intareasca minciuna.
'intre miscarile tipice mincinosilor mai amintesc aici frecatul nasului cu mana.
9arbatii au un tesut erectile la nas care da o senzatie de mancarime in partea narilor ori de
cate ori barbatii incearca sa ascunda ceva5 8idicarea gurii dupa afirmatie, clasica scapare
gestuala care se traduce prin faptul ca subiectul nu crede nimic din ceea ce doar ce as pus.
oate fi insotita si de inc,iderea oc,ilor sau lasarea privirii in jos. 'e asemenea, articularea
raspunsului cu privirea incruntata fie si numai pentru o secunda, pentru ca dupa afirmatie,
consecutive ei, subiectul sa duca mana la ceafa sau in spatele urec,ii este un alt semn gestual
care tradeaza minciuna.
8etragerea gestuala. Cand oamenii pasesc inapoi dup ace fac o afirmatie inseamna ca
nu cred o vorba din ceea ce au spus. @estul poate fi insotit si de incrucisarea bratelor in semn
de aparare, inc,idere. Am botezat acest gest retragerea stutului.
9I. IN LOC DE CONCLU=II
Atunci cand oamenii incearca in mod deliberat sa-si ascunda emotiile lor sau
inconstient sa reprime emotiile lor, pret de $D$= - $ D 6= dintr-o secunda apare o e+presie
faciala, adesea invizibila pentru aproape toata lumea. )umai o buna pregatire in domeniu
poate sa duca la formarea unor aptitudini capabile sa determine starile emotionale ale
persoanelor doar urmarindu-le comportamentul, reactiile si micromiscarile.
'e cele mai multe ori oamenii incearca sa isi ascunda emotiile. /i reusesc doar o
infranare a lor, nu insa fara a sc,ita fie si pentru fractiune de secunda gesturi care sa spuna
totul, sa-i dea de gol. <ocmai urmarirea acestor micro-e+presii si studierea cu atentie a
limbajului trupului, alaturi de cunostine necesare in domeniul psi,ologiei, psi,ologiei
judiciare si crimialisticii pot ajuta la determinarea caracterului simulat.
Microe+presiile vorbesc despre emotii acunse, dar nu ne spun de ce acele emotii sunt
ascunse. entru a intelege pe deplin comportamentul cuiva trebuie sa ne familiarizam cu
conte+tul. <rebuie sa avem cat mai multe date si informatii despre speta in sine pentru a
putea determina daca starile emotionale ale persoanei intervievate sau interogate sunt
determinate de starea de fapt cercetata.
?rice proces emotional activ, care se desfasoara intr-o situatie sau alta, are un caracter
integrat, de sistem. Aceasta se e+prima pe de o parte, in faptul ca ele angajeaza personalitatea
E=
ca tot, iar pe de alta parte, in comple+itatea structurarii ar,itecturii sale interne.
/motia propriu 0 zisa, sentimentele actualizate 3e+primate4, pe langa componenta
trairii, care este centrala, includ in structura lor si alte doua verigi importante: modificari
fizico0vegetative si manifestari comportamentale
#ub impulsul emotiilor 3procesul emotional4 tabloul manifestarilor comportamentale
este accesibil observatiei directe si anume: gesturi, miscari 3ale corpului, capului, si
membrelor4, e+presii faciale motorii 3tensiune, crispare, incruntare, ras, zambet4, tremuraturi,
reactii verbale 3interjectii,interogatii, constatari, resemnari, indemnuri etc.4.
/+presia faciala pare a fi cea mai elocventa pentru anc,etatorul penal. 'e e+emplu
mania sau bucuria se pot citi de pe fata. #istemul nervos central este responsabil pentru
controlul musc,ilor faciali, determinand incruntari, grimase, rela+ari, tremur.
Coloritul epidermei formeaza si el un indiciu imediat al emotiei 3,,alb ca varul in caz de
vasoconstrictie periferica, ,,rosu ca para in caz de vasodilatatie periferica4. /+presia vocala
traduce si ea 0 prin variatii de tonalitate, timbru, intensitate, infle+iuni, accent, pauze,
disfonii 0 anumite stari emotionale 3de e+emplu se ridica vocea la manie, se ofteaza in stari
de durere, apare tremurul vocal in stari de frica, manie etc.4
Asadar, e+teriorizarea proceselor afective se realizeaza prin intermediul unor semne
e+terioare, care se numesc e+presii emotionale.
*n meseria de politist, in goana pentru aflarea adevarului ai de a face cu oameni. #i
pentru politisti in secolul nostru timpul tinde a se comprima. ;olumul dosarelor este in
continua crestere, criminalitatea nu bate pasul pe loc, dimpotriva. .a acest tablou mai
amintesc si despre bugetul din ce in ce mai mic al instituiei. /i bine, in conte+tual de fata un
om informat este un om salvat. Capacitatea lucratorului de politie criminalist sau judiciarist
de a determina caracterul simulate al cuiva la un moment dat prin simpla observare vizuala a
acestuia si urmarire a reactiilor sale, a micro miscarilor, poate castiga politistului timp si mai
ales resurse.
;oi da un e+emplu din e+perienta mea. *n prezent lucrez la un dosar in care cercetez
cativa tineri pentru savarsirea infractiunii de pro+enetism, respectiv prostitutie. )umele acum
nu au nicio importanta. 'osarul meu a plecat de la faptul ca am citit intr-un cotidian local, la
rubrica matrimoniale un anunt prin care tanara titrata oferea companie intima domnilor
generosi. 'emarand investigatiile am reusit identificarea celor in cauza. Cu ocazia audierii
unuia dintre tinerii care plateau aparitia anuntului am avut sa constat urmatoarele:
- la intrarea in birou l-am invitat sa ia loc pe scaun. 0 s-a asejat nu inainte de a-mi spune
ca are mai multe drepturi decat mine si ca nu intelege de ce l-am citat.
- #olicitandu-i un act de identitate 0 acesta mi-a raspuns ca nu are act de identitate intru
cat l-a pierdut. 'upa rostirea acestui raspuns individual s-a tras inapoi in spatarul
scaunului indreptandu-se de spate si impreunandu-si pratele la piept. M-am gandit ca
minte si am crezut ca incearca sa isi fabrice o scapare in sensul de a declara ca are
actele pierdute inca de dinaintea aparitiilor anuntului sugerand ca alt cineva se
foloseste de buletinul sau.
- Aprofundand verificarile am aflat ca nu eram singurul care se interesa de persoana in
cauza. Aceasta era cautat de un individ din oras care ii vanduse bijuteri in valoare de
EE
6%%% de euro pe datorie, bijuterii pentru care tanarul nostrum isi lasase actele de
identitate garantie.
Cum intre timp individul si-a scos carte noua de identitate, am e+tins cercetarile
asupra lui sub aspectul savarsirii si a infractiunii de fals in declaratii, infractiune pe care a
comis-o cand a solicitat eliberarea unui nou act de identitate.
Acesta este doar un e+emplu. *n meseria de politist sa ai capacitatea de a determina
caracterul simulat al unei persoane in fractiune de secunda te poate ajuta la eficientizarea
activitatii pe care o desfasori. Material bibliograp,ic e+ista. <otul e sa vrei.
Mai mult, daca lucrurile vor evolua multilateral, in fiecare domeniu din actul de justitie, nu
m-ar mira ca in viitor instantele de judecata sa puna pret pe veridicitatea concluziilor
politistului in referire la caracterul simulat al unui subiect intervievat la interogatoriu. *n mod
firesc, camerele de interogatoriu ar trebui dotate la unison cu sistem de inregistrare video.
Astfel audierea ar fi imprimata pe suport magnetic si ar putea fi revizualizata ori de cate ori e
nevoie. *n fata instantei de judecata, la dosar, ar putea fi depus un proces verbal inc,eiat cu
ocazia vizionarii. roces verbal ca o radiografie, pe timpi de filmare si gesturi 0 reactie ale
celui intervievat, care sa fie interpretati in conte+tul discutiei si care sa probeze caracterul
subiectului interogat simulat sau nu. rocesul verbal va avea ane+at o copie pe suport
magnetic al imaginilor filmate la audiere.
*ntr-un proiect de cercetare impreuna cu 'r.Maureen ?X#ullivan, numit proiectul
Aizards, /:man a raportat microe+presiile faciale ce ar putea fi folosite pentru
detectarea minciunii. 'upa ce a testat $=.%%% oameni din toate categoriile de viata, el a gasit
numai =% de oameni care au capacitatea de a detecta inselaciunea fara nici o instruire
prealabila. Aceste persoane sunt deasemenea cunoscute sub numele de <rut, Aizards3in
traducere directa : adevaratii vrajitori+.
/:man a contribuit e+trem de mult la studiile cu privire la aspectul social al
minciunii, de ce oamenii mint, cand si cum putem detecta aceste minciuni. Contributiile sale
includ interpretarile cercetarilor stiintifice care au ca scop originile compasiunii, altruismului
si relatiilor interumane pacifiste./:man lucreaza si cu cercetatorul de la Computer ;ision,
'imitris Meta+as, in designul unui lie-detector vizual. A publicat multiple aricole in presa
de specialitatea si in cea de interes general, si are numeroase aparitii televizate.
'r.aul /:man este consilier stiintific la producerea serialului <; !ie to me, serial ce
il prezinta pe <im 8ot, in rolul lui 'r. Cal .ig,tman, e+pert in detectarea minciunii. Autorii
acestui s,oQ sustin ca caracterul lui Cal .ig,tman este bazat pe personalitatea si cercetarile
lui aul /:man.
EG
4 I 4 L I O G R A 1 I E S E L E C T I 9 A
$ etre andrea, 7si,analiza >udiciara7 - /ditura Cartea 8omaneasca, 9ucuresti, $I1=
6 #eptimiu C,elcea, .oredana *van Comunicarea nonverbala" gesturile si postura
Cominicare.ro #$$% 5
&. Ciofu, *oan, Comportamentul simulat, /ditura Academiei, 9ucuresti, $IG1.
1 .oana - <eodora 9utoi, Al. 9utoi, <. 9utoi, /sihologia Comportamentului Criminal -
Investigatia >uplicitatii Suspectilor In Interogatoriul Iudiciar - /nmar, 9ucuresti, $III5
= /milian #tancu 7#tiinta *nvestigarii *nfractiunilor *n Criminalistica7 - /ditura #ansa,
9ucuresti, $II15
E A. Ciopraga 7#ondarea #entimentului 'evinovatie *n Criminalistica7 - <ratat 'e <actica,
/ditura @ama, 9ucuresti5
G 9utoi <. 7si,ologie >udiciara7 - <ratat Cniversitar, /ditura Fundatiei 78omania 'e Maine7
9ucuresti, $II15
H 9ir:enbi,l, ;era, Antrenamentul comunicarii sau arta de a ne intelege, @emma res, $IIH5
I ;an Cuilenburg >.>., Stiinta comunicarii, /ditura Bumanitas#$$$
$% <raning ?interogatoriul@ 8epubli: ?sterrreic,, 9undesministerium fur *nneres,
@eneraldire:tion fur die ?ffentlic,e #ic,er,eit5
EH
$$ 8. 9ull, C. Coo:e, 8. Batc,er s.a., Criminal /s,cholog, a beginners guide, ?neQorld 0
?+ford, 6%%E5
$6 'epartment of defense C.#. of America, See(ing the truth Intervie& and interrogation,
olFgrap, *nstitute, $II$5
$& @isli B. @udjonsson, Bhe ps,cholog, of interrogations and conffesions a handboo( AileF
series, 6%%&5
$1 )at,an >. @ordon, Ailliam .. Fleis,er, 1ffective Intervie& and Interogation BechniHues
AcademF for scientific investigative, /lsever, 6%%E, second edition*
$= >ulius Fast, Aod, !anguage, an 9oo:s .td. $IG$ reeditare 'ailF Mail.
$E LCnmas:ing t,e face aul /:man,Aallanve ;. Friesen, Maloor 9oo:s, Cambridge,6%%&,
$G 'r. aul /:man, Aallace ;. Friesen, and >osep, C. Bager, Bhe -acial Action Coding S,stem
)-ACS+ Investigator4s Fuide 0anual 6%%6, ,ttp:DDQQQ.face-and-
emotion.comDdatafaceDfacsDdescription.jsp
$H ,ttp:DDQQQ.paule:man.comD
7J http"''communit,.fox.com'drpaule(man'blog'
#$ http"''eseumultimediastratan.blogspot.com'
6$ #,oQ-ul <;, !ie to me http"''&&&.fox.com'lietome'
EI