Introducere

http://www.crestinortodox.ro/paste/saptamana-patimilor/hristos-gradina-ghetsimani-
71128.html
http://sfantulmunteathos.wordpress.com/2013/10/15/cuvinte-despre-rugaciune-cuviosul-
paisie-aghioritul-despre-rugaciune-vol-al-vi-lea/
http://ziarullumina.ro/interviu/ghetsimani-iisus-s-aratat-solidar-cu-fragilitatea-noastra-
omeneasca

Rugciunea este sufletul oricrei religii. Dac prin credin lum cunotin despre
Dumneyeu i lucrurile Sale, prin rugciune intrm n legtur cu Tatl ceresc.
Rugciunea face vie credina noastr, ne faciliteay comunicarea cu Dumneyeu. De
aceea, n Vechiul Testament, n activitatea profeilor i n cultul de la temple,
rugciunea ocupa un loc important.
Rugciunea este naltarea sufletului spre Dumnezeu sau o convorbire intima cu
Dumnezeu. Pentru omul pragmatic, care cauta un sens in orice actiune, Sfantul Ioan
Scararul da urmatoarea definitie: "Rugaciunea este, dupa insusirea ei, insotirea si unirea
omului si a lui Dumnezeu; iar dupa lucrare, sustinatoarea lumii".
Sfintele Evanghelii l nfieay adeseori, pe Mntuitorul, rugndu-se Tatlui.
Domnul Hristos S-a pregtit pentru nceperea activitii publice timp de 40 de yile prin
post i rugciune. n timpul activitii Sale, de multe ori, El se retrgea singur, ntr-un loc
mai linitit i se ruga. De asemenea, El a nvat pe Apostolii Si cum s se roage, dndu-
le ca exemplu de rugciune Tatl Nostru care ne-a rmas i nou model desvrit de
rugciune prin care ne putem adresa lui Dumneyeu, i adugnd alt dat toate cte vei
cere, rugndu-v cu credin, de la Tatl, n numele Meu vei primi In. 16,23.
1


1
Pr. Prof. I. Constantinescu, Rugciunea Arhiereasc a Domnului Iisus Hristos, revista Ortodoxia. Nr. 3, 1983, p
370
Rugciunea nsoete ntreaga via a Mntuitorului, n chip deosebit ultima yi, naintea
jertfei supreme, dup Cina cea de Tain care este considerate o cuvntare de desprire de
Apostolii Si. Indata ce sfarsi rugaciunea sacerdotala, asa cum arata Sfantul Ioan,
Domnul trecu impreuna cu ucenicii Sai dincolo de paraul Cedrilor si intra in Gradina
Ghetsimani, asezata la poalele Muntelui Maslinilor. Aici, pe Muntele Maslinilor, unde Se
retragea dupa predicile din timpul zilei, Isi petrecuse Iisus ultimele Sale nopti insotit de
ucenici. Acum, in aceasta din urma noapte, El Se opreste in gradina, pregatindu-Se de
lupta suprema.

Pascal observa ca Adam l-a pierdut pe om intr-o gradina, sedus de ispita placerii,
iar Hristos il va mantui tot intr-o gradina, acceptand de buna voie sa Se impovareze cu
durerea, consecinta a pacatului primului om. Ca in toate imprejurarile hotaratoare din
viata Sa, Iisus Se afla in mijlocul naturii, pe care a venit sa o izbaveasca de stricaciune o
data cu rascumpararea omului. Un detaliu semnificativ: la picioarele Muntelui Maslinilor
se afla valea Cedronului, identica cu aceea numita in Biblie Iosafat, unde, dupa traditie,
va avea loc Judecata neamurilor. Tot acolo unde Dumnezeul intrupat va invinge ispita si
teama de moarte va da seama omenirea pentru toate caderile ei, increzatoare totusi in
indurarea fara de margini a Aceluia Care a fost "ispitit intru toate dupa asemanarea
noastra, afara de pacat" (Evrei 4, 15).