Curs Drept Penal

15.04.2014

In VCP, dupa infr contra patrimoniului urmau infractiunile contra autoritatii incepand cu art.
236-245.
In NCP se pastreaza aceasta succesiune, numai ca aceasta succesiune se regaseste intr-un titlu
diferit, si in plus titlul este mai larg: infractiuni privind autoritatea si frontiera de stat.
VCP 239 Ultrajul NCP art 257
Portul nelegal de decoratii si semne disctinctive- aceasta infractiune nu se mai regaseste ca atare
in NCP, ci este o varianta de la art. 258.
Art 248 ->259 NCP
243->260 NCP
244->261 NCP
Traficul de migranti, sustragerea de la masurile de indepartare de pe teritoriul Romaniei,
facilitarea sederii ilegale in Romania.
Ultrajul art 239 VCP; art 257 NCP
Ultrajul era incriminat intr-o varianta tip si 4 variante agravate.
Ultrajul se referea la niste fapte penale comise impotriva impotriva unui functionar public, care
indeplineste o functie ce presupune exercitiul autoritatii de stat, fie in timpul exercitarii
atributiilor de serviciu fie in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu.
Aceste fapte:
Alin 1 in var tip: amenintare
Alin 2 art 180: lovire sau alte violente
Alin 3: art 181: vatamarea corporala
Alin 4: art 182: vatamarea corporala grava
Alin 5: varianta atenuata pt toate celelalte variante si califica in plus subiectul pasiv secundar
fiind vorba de judecator, procuror, jandarm, expert, executor judecatoresc, politist sau militar
Obiectul juridic: este complex si se refera la relatiile privind autoritatea si implicit la respectul
datorat functionarului public; in secundar la libertatea fizica, integritatea corporala si sanatatea
acestuia.
Autoritatea = sistemul organelor de putere, institutiile care intra in cadrul acestui sistem,
reprezentantii acestora, dreptul autoritatii de a stabili anumite comportamente si de a verifica
conformitatea acestora, precum si respectul datorat acestor institutii.
Obiectul material secundar in masura in care se execita violente asupra corpului persoanei.
Subiectii infractiunii
Subiectul activ nu e circumstantiat, participatia penala este posibila in toate formele.
Subiectul pasiv principal: autoritatea, institutia, organul pe care il reprezinta functionarul public.
Subiect pasiv secundar: functionarul public care exercita o functie ce implica exercitiul autoritatii
de stat. Ex: oricare dintre functionarii care reprezinta una din cele trei puteri: legislativa (senator,
deputat), executiva (ministru), judecatoreasca (magistrat).
Autoritatea de stat: Sa ia decizii, sa pune in aplicare deciziile sau sa le controleze, sa le verifice.
In doctrina s-a admis ca intra in aceasta categorie o sfera mai larga de persoane. Ex: paznicul un
astfel de subiect pasiv, padurarul
Pluralitatea de subiecti pasivi antreneaza pluralitatea de infractiuni, chiar atunci cand actiunea
este unica. Ex: atunci cand faptuitorull ameninta cu un singur gest mai multe persoane.
Latura obiectiva:
Elementul material se confunda cu elem material al infractiunilor care intra in complexitate.
Exista o conditie atasata elem material, si anume ca fapta sa se comita in timp ce functionarul isi
indeplineste atributiile de servicu sau fapta sa fie comisa pentru actiuni indeplinite in exercitiul
functiei. Elem material se poate realiza atat prin actiune cat si prin inactiune in limita infr la care
textul face trimitere.
Urmarea imediata principala: stare de pericol cu privire la autoritate. Urmare secundara: este data
de urmarea secundara de la fiecare varianta.
Legatura de cauzalitate rez din mat faptei.
Lat subiectiva: intentie sub ambele modalitati.
Tentativa nu se pedepseste. Consumarea are loc diferit in functie de elementul material in
aceleasi conditii ale infr care intra in aceasta complexitate.
Infr este susceptibila de forma continuata.
In privinta variantelor: exista o var agravanta prin sub pasiv.
Sanctiuni exagerate in VCP: maxim 18 ani inchisoare.
In practica veche, ultrajul era abosrbit de 175 lit f sau 176 lit f.
Ultrajul poate sa intre in continuare in concurs cu talharia. Nu se retine ultraj in ipoteza in care se
produc violente asupra functioarului public intr-un context particular care nu are legatura cu
exercitarea atributiilor de serviciu.
Nu se retine ultraj in mom si in masura in care insusi functionarul are o conduita abuziva, iar
fapta este un raspuns la aceasta conduita abuziva. In acest caz fapta nu se mai bucura de o
protectie speciala. Asta nu inseamna ca nu se pot retine infractiunile de drept comun.
In NCP, art 257: aceleasi conditii ca in VCP, aria infractiunii este largita pt ca reprezinta fapta
amenintarea sav nemijlocit, lovirea sau alte violente, vat corporala, lovirile sau vat cauz de
moarte, omorul. In aceste ipoteze,limitele speciale se majoreaza cu o treime.
Titlul VI infr care aduc atingere unor activ de interes public. 4 capitole
1. Infr de serviciu sau in leg cu serviciul titlul V in NCP unde infr din VCP sunt separate
intr-un alt captitol.
2. Infr care impredica infaptuirea justitiei => titlul IV NCP
3. Infr contra sigurantei circulatiei pe caile ferate
4. Infr privitoare la regimul stabilit pt unele activ reglementate de lege
Ultimele 2 cap apar intr-un alt titlu in NCP- titlu VII: infr contra sigurantei publice; pe langa
aceste 2 captiole, mai e un captitol destinat infr contra sig pe drumurile publice.
VCP: art 246 (abuzul in serviciu) ->297 NCP
Art 247- abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi; in NCP nu mai e regelementare diferita.
248- abuzul in serviciu in forma calificata-> in NCP art 309 care se refera la infractiuni care au
produs consecinte grave.
Art 249- neglijenta in serviciu->298 NCP
Art 250- purtarea abuziva-> 299 NCP
Art 252- neglijenta in pastrarea secretului de stat-> 305 NCP
art 253 conflictul de interese -> 301 NCP
Abuzul de serviciu art 246 VCP
Abuz in serviciu 297 NCP
Fapta functionarului public care cu stiinta nu indeplineste un act sau il indeplineste defectuos.
Obiectul jur principal: buna desfasurare a relatiilor de serviciu, care presupune exercitarea
atributiilor functionarului de asa maniera incat sa nu lezeze interesele diferitelor persoane.
Ob jur secundar: interesele legale ale persoanelor
Ob mat nu exista.
Subiectii infractiunilor:
Sub activ circumstantiat: functionarul public; art 258: simplul functionar- varianta atenuanta.
In NCP: abuzul are ca subiect calificat functionarul public; art 308: este subiect activ si orice alta
persoana care este angajata la o persoana juridica.
Problema: daca pers jur poate fi subiect activ al acestei infractiuni.
Cioclei: pers jur nu poate fi subiect activ al infractiunii, pt ca nu poate fi considerata functionar
public.
Problema: daca pers jur poate fi participant la comiterea acestei infractiuni.
Cioclei: nu poate fi nici participant, pt ca ar avea o dubla calitate: subiect activ si subiect pasiv
(persoana juridica este prima lezata de actiunile functionarului).
Subiectul pasiv principal: instituia la care lucreaza functionarul. Sub pasiv adiacent: pers fizica
sau juridica ale carei interese au fost vatamate.
Sit premisa: existenta unor atributii clare, precise ale functionarului legate de diferite interese
legale ale persoanei.
Latura ob
Elem material: actiune sau inactiune, respectiv indeplineste in mod defectuos un act in
exercitarea atrib de serviciu; nu indeplineste actul resp. O conditie atasata elem material: aca act
sau inact sa se realizeze in exercitiul atrib de serviciu,
Urmarea imediata pp: stare de pericol pt relatiile de serviciu.
Urmare imediata adiacenta: vatamarea inetreselor legale ale persoanei: interese patrimoniale,
nepatrimoniale.
Leg de cauzalitate rez direct pt urmarea pp, iar urm sec trebuie dovedita, mai ales daca este vb
despre o paguba.
Lat sub: intentia sub ambele forme. (cu stiintain VCP )
Tentativa nu se pedespeste, iar consumarea are loc in mom in care se realizeaza vatamarea
intereselor persoanei. Se poate real si in forma continua.
Sanctiune: VCP 6 luni-3 ani;
NCP: art 297; ramane o singura incriminare: varianta de la alin 1 include atat fostul 246 cat si
fostul 248. Var asimilata: art 297

Abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi art 247 VCP
Ob jur principal: rel de serv care presupun un compt corect si disciplinar fata de persoana.
Ob jur sec: rel privind cap jur a pers fizice si egalitatea in drepturi a cetatenilor
Nu avem obiect material.
Sub activ: functionar public, simplul functionar.
Sub pasiv pp: institutia; sub pasiv sec: persoana fizica ale carei dr sunt incalcate.
Elem material: actiune: ingradirea cap de fol sau de exercitiu; crearea unei situatii de
inferioritate.
Urmare principala: stare de pericol pt rel de serv; urmare imediata secundara: lezarea dr
persoanei (inclusiv prej material/moral)
Leg de cauz rezulta direct pt urm pp, dar trb dovedita pt urmarea secundara.
Lat subiectiva: fapta se comite cu intentie in ambele modalitati, directa sau indirecta. Cond
atasata lat sub: fapta sa aiba la baza un mobil, respectiv ura sau desconsiderarea pe unul dintre
criteriile prevazute de text.
In doctrina: se comite numai cu intentie directa. Cioclei: in ambele forme, pt ca nu e vb despre
intentie calificata prin scop. E vb de un mobil, nu de un scop.
Fapta se consuma in mom in care se real lezarea drepturilor persoanei. Se poate real in forma
continuata.
In VCP, sanctiunea era mai mare decat cea de la 246. In NCP, pedepsele se egalizeaza.
In NCP, infr de abuz cuprinde 246+247+248.