1.

Asigurarea creditelor de export prin Eximbank

Banca de Export Import a Romniei EXIMBANK S.A., garanteaz, n contul
statului, creditele pentru producia de export pe termen scurt i mediu, prin acordarea de garanii
pentru capital de lucru. Societatile comerciale isi pot acoperi prin creditele pentru export
cheltuielile cu fabricarea si livrarea produselor, precum si a celor pentru prestarea serviciilor
destinate exportului.
Caracteristici
rambursarea creditelor de export se poate face in rate lunare sau trimestriale, corelat cu
conditiile tranzactiei de export
Avantae
solutii personalizate in functie de tranzactia de export
costuri avantaoase
modalitati flexibile de garantare a creditelor pentru export
posibilitatea completarii garantiilor proprii pana la !"# cu garantii de stat de la
$xim%an&
poate fi utilizata drept colateral, pentru finantarea realizarii exporturilor complexe
permite accesul exportatorilor romani pe piete cu risc ridicat
Sursa de realizare a operaiunilor n numele !i contul statului este, potrivit Art. ', lit.
a( din "e#ea nr. $%&'((( privind organizarea i funcionarea %ncii de $xport ) *mport a
+om,niei $-*.%A/0 S.A. i instrumentele specifice de susinere a comerului exterior, fondul
pentru garanii de export.
)ondul va fi angaat, conform prevederilor 1egii nr. '234""" privind organizarea i
funcionarea %ncii de $xport ) *mport a +om,niei $-*.%A/0 S.A. i instrumentele de
susinere a comerului exterior, cu completrile i modificrile ulterioare, n limita maxim de
expunere stabilit de Comitetul *nterministerial de 5aranii i Credite de Comer $xterior
6C*5CC$(.
*arania are ca obiect un contract de credit pentru producia de bunuri i servicii pentru
export 6finanarea capitalului de lucru(, ncheiat ntre banca finanatoare a exportului i
exportatorul rom,n, n scopul realizrii produciei aferente unui contract de export sau a mai
multor contracte de export.
7
5arania se acord de ctre $-*.%A/0 n numele i n contul statului, pentru
acoperirea riscului de nerambursare a creditului i de neplat a dob,nzilor aferente creditelor
pentru producia de export, pe termen scurt sau mediu, acordate de bncile comerciale pentru
realizarea unui contract de export sau mai multor contracte de export. Acest tip de garanie se
acord numai n completarea garaniilor reale3personale constituite de debitor la creditul pe care
n contracteaz cu garantatul i care face obiectul garaniei 6dac garaniile reale3personale nu
acoper necesarul de garanii la creditul respectiv(.
5arania este valabil pe toat durata contractului de credit, menionat n Lista
condiiilor specifice.
Creditul pentru care se acord garania are o durat de creditare de p,n la 8 ani i are ca
surs de rambursare, obligatoriu, ncasrile din contractul de export finanat.
5arania se ncheie n valuta contractului de credit. Acordarea garaniilor se realizeaz pe
baza aprobrilor Comitetului *nterministerial de 5aranii i Credite de Comer $xterior
6C*5CC$(.
Acoradrea garaniei se va realiza n termenii prevzui de condiiile generale stabilite
pentru fiecare garanie, aplicate la toate garaniile de acest tip i lista condiiilor specifice ataat
fiecrei garanii acordate i clauzele acceptate de ctre $-*.%A/0 i garantat.
Riscurile asi#urate
riscuri comerciale datorate insolventei debitorului sau neplatii prelungite din partea
acestuia
riscuri politice, in fazele pre si3sau postlivrare 6dificultati si intarzieri in transferul banilor
din tara importatorului ca urmare a unui moratoriu general privitor la datoria externa,
actiuni ale guvernelor straine ce impiedica derularea contractului de export, razboaie, alte
riscuri privind debitorii publici(
riscuri de forta maora 6catastrofe naturale, inundatii, cutremure, eruptii vulcanice, etc(
riscuri de prelivrare 6riscul de intrerupere neustificata a contractului de export de catre
cumparator si riscul de refuz neustificat al preluarii marfurilor de catre acesta(
4
2. Asigurarea de intrerupere a afacerilor
Acest tip de asigurare nu poate fi incheiat de sine statator, ci numai impreuna cu o
asigurare de bunuri, respectiv o asigurare de incendiu, de avarii accidentale sau de echipamente
electronice. 9ractic, riscul de intrerupere a afacerii este un risc de consecinta al riscurilor
acoperite pe polita complementara de bunuri.
Scopul asigurarii este de a repune asiguratul in situatia in care ar fi fost daca evenimentul
nu s:ar fi produs, respectiv in situatia dinante de producerea daunei.
;biectul asigurarii in acoperirea de intrerupere a afacerilor este invizibil, intangibil, fiind
vorba de pierderile financiare pe care le inregistreaza asiguratul din cauza imposibilitatii utilizarii
bunurilor avariate ca urmare a unei daune ce este despagubita prin acoperirea de bunuri.
Suma asigurata la acoperirea de intrerupere a afacerilor este o suma estimata, o valoare
abstracta care urmeaza a fi realizata in viitor, fiind vorba de profitul brut estimat pentru perioada
de asigurare, care urmeaza sa inceapa.
$lementele care trebuie luate in considerare in evaluarea riscului sunt urmatoarele<
istoria daunalitatii 6frecventa3valoarea daunelor(
expunerea la dauna
consecintele directe ale intreruperii de activitate 6clienti, sezonalitate, capacitati
alternative(
cauze externe care pot intarzia reluarea activitatii 6impuneri legale, piata muncii etc(
perioada maxima probabila de intrerupere a activitatii
valoarea sumei asigurate
dauna maxima posibila
=
>
8
2
3. Evolutia pietei asigurarilor in 2010
*n anul 4"7" piata asigurarilor a avut de suferit din cauza crizei, maoritatea companiilor
au inregistrat contractii ale volumului subscrierilor, mai ales pe segmentul asigurarilor auto. *n
schimb, asiguratorii si:au concentrat eforturile in principal pe segmentele asigurarilor de viata si
de proprietati. ?olumul de prime brute subscrise din asigurri generale a nregistrat o scdere cu
2,@'#, n timp ce asigurrile de via au consemnat o cretere cu 4,'4#, ceea ce face ca la
nivelul ntregii piee de asigurri s fie nregistrat o scdere cu 8,"8#. $voluia volumului total
de prime brute subscrise n perioada analizat este comparabil cu cea nregistrat n semestrul *
4"7" fa de semestrul * 4""'. ?olumul total al primelor este !,= mld.6aproximativ 4 mld. euro(
in scadere nominala cu 2,># fata de anul precedent care inseamna o scadere reala de 7=,=#. *n
4""' scazuse cu 8,4#.
Asi#urarile #enerale+
?olum total prime< 2,2 mld lei din care =@# asigurari personae fizice si 2=# asigurari
personae uridice. Asigurarile pentru persoanele fizice au crescut cu >,=# in termini nominali, in
timp ce asigurarile pentru persoanele uridice au scazut cu 7>#. .ediul de afaceri a suferit mai
mult in aceasta perioada de criza.
=7 de societati au perfectat asigurari generale, primele 8 locuri fiind ocupate de Astra
72#, Allianz 7>#, ;mniasig aproximativ 7>#, 5rupama 77# si %C+ Asigurari !#.
*n ce priveste structura acesteia avem = categorii mai importante<
Asigurarile miloacelor de transport terestru altele decat feroviar cu =@# din subscrieri
Asigurari +CA cu o pondere de =!#
Asigurari de incendiu si alte calamitati naturale cu 78#.
Asi#urarile de ,iata
?olum prime< 7,@mld in crestere nominala cu 4,=# 6scadere reala cu 8,4(. 9rimele =
locuri le detin< */5 Asigurari de viata cu ==#A %C+ Asigurari de viata cu 7!# si Alico cu 74#.
*mpartirea intre asigurari s:a dat intre asigurarile de viata traditionale care detin 2"# si
asigurarile de viata legate de fondurile de investitii cu o pondere de =@#.
Acti,itatea de reasi#urare+
*n 4"7" un numar de 4! asiguratori au cedat riscuri in reasigurare pentru asigurarile
generale si 7! pentru asigurarile de viata. ?aloarea totala a primelor cedate a fost de
@
78#.Societatile cu subscrieri mici au cedat din riscuri reasiguratorilor autohtoni care, la randu
lor, au retrocedat reasiguratorilor pe piata externa.Botalul cheltuielilor de achizitie si
administrare s:a ridicat la =,7 mld 6scaderereala cu 2# fata de anul precedent(, din acest total,
cheltuielile de achizitie reprezinta 8=#, iar cele de administrare >=#.
4. Tendinte pe piata asigurarilor din Romania
-oncurenta acer.a : Concurenta pentru cota de piata este din ce in ce mai acerba in
piata asigurarilor. Acest lucru va fi benefic pentru romani, in condiitiile in care asiguratorii vor
oferi acoperiri mai bune, flexibilitate in negociere si eventuale reduceri de costuri pentru a:si
creste afacerile. +CA:ul este cel mai vizibil exemplu, dar reducerile exista pe mai multe clase.
Bro/erii0 intr1o postura a,anta2oasa : Clientii au o nevoie crescuta de consultanta in
asigurari si de negociere pe aceasta piata, astfel nivelul de intermediere in asigurari va creste. Au
aparut bro&eri specializati pe segmente 6corporate3 retail(, industrii sau chiar forme de distributie
6bro&eri de asigurari online(.
Noi tipuri de -asco : *ndustria auto este acum mult mai constienta de nevoia de a genera
venituri in segmentul post:vanzare si urmaresc lansarea de produse Casco special negociate
pentru clientii lor. Au aparut dea cateva produse cobrand Casco 6alaturarea brandului auto cu cel
ala asiguratorului sau bro&erului, n.r.(.
Asi#urarile de malpraxis : Asigurarile de raspundere profesionala au inregistrat o
evolutie pozitiva in ultima perioada, iar interesul clientilor este si el crescut. $xpunerea
mediatica a cazurilor de malpraxis auta la constientizarea riscurilor.
Ener#ia0 un a,ant pentru piata asi#urarilor : *nvestitiile in sectorul energetic, in
special in energie regenerabila, va genera venituri aditionale pentru bro&erii si asiguratorii care
vor putea sa ofere solutii pentru riscurile complexe cu care se confrunta aceasta indutrie.
Bene3iciile pentru an#a2ati : Companiile sunt in proces de analiza si reorganizare a
beneficiilor pentru angaati cu scopul de a le eficientiza. Sunt preferate beneficiile ce pot fi
deductibile, precum asigurarile de santate.
Asi#urari online : +omanii sunt acum mai dispusi sa cumpere asigurari online, iar
bro&erii si asiguratorii au dezvoltat solutii de comert online in acest sens. *n 4"77 numarul
ucatorilor care vor vinde online va creste, la fel si volumul intermediat.
Asi#urari de locuinte : ;data cu aparitia politei obligatorii de asigurare a locuintei,
!
asiguratorii au un vehicul de vanzare prin care pot promova asigurarea facultativa.
4n nou retail de asi#urari : +etailerii au inceput sa vanda asigurari. Cupa asigurarea
telefonului mobil, asigurarea impotriva somaului, urmeaza garantia extinsa la bunurile
electrocasnice.
Asi#urarea de credit comercial : ;data cu aparitia crizei economice asigurarea de credit
comercial a devenit foarte tentanta pentru clienti. Anterior, asiguratorii au fost foarte reticenti in
a subscrie acest risc, dar acum conditiile de asigurare sunt mai flexibile, iar interesul clientilor
este inca la cote inalte. *n 4"77, cererea se intalneste cu oferta pe piata asigurarilor de credit
commercial
Asi#urarile -5.er Inssurance vor creste, acstea acopera riscuri precum intreruperea sau
avarierea sistemelor informatice, brese de securitate, incalcarea legislatiei privind detinerea unei
pagini Deb sau comert electronic, pierderi din venituri ca urmare a intreruperii electronice.
Asi#urarea pentru protectia mediului 0 deoarece din 4""@ a aparut o noua directiva
europeana privind responsabilitatea fata de mediu si care trebuie implementata, prin care se
solicita fie existent unei garantii financiare, fie a unei asigurari de mediu pentru diversele
companii.
'
. Asigurarile de tip bank assurance
7"
77
!. Asigurarea obligatorie a locuintelor
*n vederea gestionarii asigurarii obligatorii impotriva dezastrelor naturale a locuintelor se
constituie societatea comerciala de asigurare:reasigurare, denumita 9ool de Asigurare *mpotriva
Cezastrelor 6 9A*C (. 9A*C are urmatoarele atributii<
a( tipareste polita de asigurare obligatorie a locuintei 6 9AC (A
b( contracteaza reasigurareaA
c( administreaza baza de date privind evidenta constructiilor cu destinatia de locuinta care
trebuie asigurate obligatoriu, precum si a celor asigurateA
d( indeplineste functia de centru de coordonare a activitatii de constatare a preudiciilor rezultate
in urma producerii unui dezastru natural, desfasurata de societatile de asigurari autorizate.
9ot fi actionari ai 9A*C societatile de asigurarereasigurare autorizate de catre C.S.A. sa
incheie asigurari obligatorii pentru locuinte, care singure ori prin intermediul sau in legatura cu
alte societati de asigurare controlate de aceleasi persoane ori grup de persoane exercita drepturi
ce decurg din detinerea unor actiuni care cumulate reprezinta cel mult 78# din capitalul social al
9A*C, sau ii confera acesteia cel mult 78# din totalul drepturilor de vot in adunarea generala a
actionarilor 9A*C. 9A*C va plati actionarilor dividende din profit, daca acesta exista, pentru
capitalul varsat la constituirea acestuia.
Cisponibilitatile 9A*C pot fi plasate la institutii de credit, in instrumente ale pietei
monetare, in titluri de stat sau obligatiuni municipale ori in alte instrumente financiare, in
conformitate cu prevederile 1egii nr. =434""", cu modificarile si completarile ulterioare.
9olita de asigurare obligatorie a locuintei 69AC( acopera riscurile de cutremur, indundatii
si alunecari de teren, fiind astfel un produs standardizat. Asigurarea obligatorie este mai mult o
masura sociala, astfel ca nu trebuie confundata cu politele facultative de locuinte, produse pe
care societatile de asigurari le vor oferi in paralel si la alegerea clientilor care doresc sa:si asigure
locuinta si impotriva altor riscuri.
*n cazul producerii unuia din cele trei riscuri acoperite de 9AC, in cazul necontractarii
acestei polite, proprietarul nu va primi nicio despagubire de la bugetul de stat.
9olitele vor fi emise de companiile care au semnat actul de aderare la 9oolul de Asigurare
*mpotriva Cezastrelor 69A*C(.
74
Societatile de asigurari care au semnat actul constitutiv de infiintare a 9A*C si care vor
emite politele obligatorii, de la care se vor putea cumpara acestea, sunt Astra Asigurari,
5roupama Asigurari, Clal +omania, EniFa Asigurari, CitG *nsurance, Certasig, Ardaf, 5enerali
Asigurari, Carpatica Asig, $uro*ns +omania, 5raDe +omania Asigurare, Credit $urope
Asigurari si A%C Asigurari.
; astfel de polita acopera suma maxima de 4".""" de euro pentru locuintele de tip A si
de 7".""" de euro pentru locuintele de tip %.
6 locuinta de tip A este, potrivit reglementarilor Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor
6CSA(, o constructie cu structura de rezistenta din beton armat, metal ori lemn sau cu pereti
exteriori din piatra, caramida arsa ori din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament
termic si3sau chimic.
"ocuinta de tip B presupune constructia cu pereti exteriori din caramida nearsa sau din orice
alte materiale nesupuse unui tratament termic si3sau chimic.
Se considera locuinte constructiile destinate locuirii permanente sau temporare, care sunt
alcatuite din una sau mai multe camere de locuit, cu dependintele, dotarile si utilitatile necesare
care fac corp comun cu constructia cu destinatia de locuinta, avand structura si peretii din
elemente precizate in 1egea nr. 42"34""!.*n situatia in care o locuinta este compusa din mai
multe corpuri de cladire, construite din materiale diferite, la perioade diferite sau in acelasi timp,
tipul locuintei se stabileste in functie de materialele din care au fost executate structura de
rezistenta si peretii exteriori pentru partea de constructie care are cea mai mare suprafata
construita.
7erioada Asi#urata
9olita de asigurare obligatorie a locuintei se incheie in baza unei prime de asigurare pentru o
perioada de 74 luni. Cata inceperii si data incheierii valabilitatii contractului sunt precizate in
9AC. Boti cei 7= asiguratori autorizati sa incheie aceste asigurari au oferte standard, pretul
asigurarii si suma asigurata fiind aceleasi la toate companiile.
7rima de asi#urare
9rima de asigurare se plateste integral si anticipat cu cel putin 4> de ore inainte de inceperea
valabilitatii politei obligatorii si este de<
a( 4" $E+ pentru constructiile cu destinatia de locuinta de B*9 A
b( 7" $E+ pentru constructiile cu destinatia de locuinta de B*9 %
7=
9rima de asigurare se va plati in lei asiguratorului care elibereaza polita 6deci care o
vinde efectiv(, de catre contractantul3asiguratul politei, la cursul %/+ din ziua efectuarii platii in
numerar sau prin virament in contul asiguratorului.
*n vederea regularizarii unei daune in cazul producerii unuia dintre riscurile acoperite de
9AC, dosarul de daune trebuie sa contina, potrivit unui raport CSA, cel putin avizarea in scris a
daunei, procesul:verbal de constatare a pagubelor, fotografii ale elementelor de constructie
avariate in evenimentul asigurat, documente de evaluare a pagubei si stabilire a cuantumului
despagubirii, cererea de despagubire completata de asiguratul3beneficiarul 9olitei de Asigurare
*mportiva Cezastrelor /aturale : 9AC si referatul intocmit de lichidatorul de daune.
Excluderi
$xista si anumite excluderi de la contract pentru care /E se vor acorda despagubiri in paza
politei obligatorii de asigurare daca<
7. Asiguratul3contractantul nu si:a indeplinit obligatiile decurgand din contract
4. *n declaratiile contractantului3beneficiarului sau ale reprezentantilor acestuia, care au
stat la baza incheierii contractului de asigurare sau care sunt facute cu ocazia cererii de
despagubire ori cu oricare alt prile, se constata neadevaruri, falsuri, aspecte frauduloase,
exagerari sau omisiuni care conduc la inducerea in eroare a asiguratorului, respectiv 9A*C
=. %eneficiarul nu prezinta dovezi suficiente pentru ustificarea dreptului sau la plata
despagubirii
>. 9agubele au fost favorizate sau agravate din culpa, pentru partea de dauna care s:a
marit cu intentie de catre asigurat3beneficiar ori de persoanele care locuiesc impreuna cu
asiguratul3beneficiarul la locuinta asigurata, de prepusii asiguratului3beneficiarului, de persoanele
autorizate sa reprezinte beneficiarul pentru obtinerea de despagubiri ori de contractantul
asigurarii
Conform 1egii nr. 42"34""!, se considera culpa in producerea3marirea pagubei numai
urmatoarele cazuri<
a( Agravarea intentionata a efectelor unui eveniment asigurat in scopul distrugerii cladirii,
daca aceste fapte rezulta din actele incheiate de organele in drept 6politia, pompierii,
instantele udecatoresti etc.(
b( Construirea de cladiri in zone periclitate de inundatii, prabusiri si alunecari de teren, daca
organele in drept au interzis prin acte publicate sau au comunicat in scris asiguratului 6inainte
7>
de construire( interdictia de a se construi in acea zona, iar pagubele au fost produse de
inundatie, prabusire sau alunecare de teren.
c( %eneficiarii asigurarii si asiguratii care, dupa data intrarii in vigoare a 1egii nr. 42"34""!,
vor proceda la construirea, largirea sau modificarea locuintelor fara autorizatie de construire,
emisa in conditiile legii, sau cu nerespectarea autorizatiei respective, afectand structura de
rezistenta a locuintelor si favorizand expunerea la unul dintre riscurile asigurate obligatoriu,
nu vor fi despagubiti in baza asigurarii obligatorii, in cazul producerii riscului asigurat.
Recomandari
Binand cont de componenta de obligativitate, de primele mici platite si de suma asigurata,
de asemenea, mica, asigurarea obligatorie de locuinta 69AC( are un puternic caracter social.
9entru a asigura locuinta la valoarea usta, specialistii recomanda, de asemenea, contractarea
unei asigurari facultative de locuinte, care pe langa diferenta dintre suma asigurarii obligatorii si
valoarea adevarata a locuintei mai ofera si protectie in cazul producerii altor riscuri decat cele
acoperite de 9AC.
Sanctiuni
Botodata, trebuie stiut ca proprietarii care nu isi vor asigura locuintele 6potrivit 1egii 42"34""!(
vor risca o amenda cuprinsa intre 7"" si 8"" de lei, iar constatarea contraventiilor si aplicarea
sanctiunilor se fac de catre primari si de persoanele imputernicite in acest scop. Amenzile
contraventionale stabilite prin lege si aplicate de CSA se fac venituri la bugetul de stat in cota de
>"#, venituri la bugetul Comisiei in proportie de >"#, iar restul de 4"# se face venit la bugetul
autoritatilor locale de pe raza teritoriala in care este situata locuinta respectiva.
78