Explicarea factorilor interni ce determina sporirea calitatii educationale

bazata pe parerile studentilor din Zanjan Azad

Scopul acestui studiu este de a explica factorii interni ce conduc la imbunatatirea si
promovarea calitatii sistemului educational din viziunea studentilor de la universitatile Zanjan
Azad. Metoda folosita in studiu este un chestionar cu 25 de intrebari, raspunsurile luand forma
unei scari pe 5 nivele. Pentru studiu au fost selectati aleatoriu 385 de studenti. Factorii luati in
calcul au fost: comportamentul profesorilor, al studentilor, structura materiei si importanta
echipamentului educational.

Introducere
Imbunatatirea calitatii sistemului educational este o parte integrata in discutiile despre
managementul invatamantului superior din fiecare tara. Necesitatea acestor cercetari este
evidenta deoarece universitatea poarta un rol important in obtinerea dezvoltarii sustenabile in era
globalizarii. Potrivit Institutiei Standard din Marea Britanie, calitatea este o marime relative si
are doua dimensiuni: prima dimensiune masoara acuratetea si precizia, iar cea de-a doua are in
vedere nevoile consumatorului. Parerile expertilor cu privire la calitatea sistemului universitar
sunt impartite, unii dintre ei cred ca eficienta sistemului se bazeaza pe 4 componente (input,
procesul in sine, output, rezultate), altii cred ca ea se bazeaza doar pe ideea ca, sistemul
universitar trebuie sa serveasca economia si nu transferul de noi cunostinte.

Punct de plecare al studiului
Studiile realizate de Georghior si Roessner (2000) au evidentiat importanta
parteneriatelor dintre universitati in obtinerea unor feedbackuri cu rolul de a intelege mai bine
cerintele sistemului academic.
Kliger(2007) a subliniat faptul ca, cercetarile la nivel intern pot oferi informatii
importante pentru imbunatatirea departamentului academic, dar depinde foarte mult de
competentele profesionale la nivel de departament.

Metodologie
Populatia chestionata in studiu a constat in 385 de studenti din universitatile din Azad
Zanjan. Intrumentele folosite in colectarea datelor au constat in chestionare de cate 25 iteme
fiecare axandu-se pe 4 factori ( profesori, studenti, curiculum, echipamente si materiale
educationale).

Intrebarile au fost divizate pe o scara de la 1-5 ( 1-insuficient, 5-foarte important). Scopul
acestui chestionar este de a raspunde la urmatoarele 4 intrebari:

Cat de mult afecteaza factorul profesori calitatea sistemului educational din universitatile din
Azad?

Cat de mult afecteaza factorul studenti calitatea sistemului educational din universitatile din
Azad?
Cat de mult afecteaza factorul curiculum calitatea sistemului educational din universitatile din
Azad?

Cat de mult afecteaza factorul echipamente si materiale educationale calitatea sistemului
educational din universitatile din Azad?

Analiza datelor
Rezultatele fiecarui student au fost introduse intr-un tabel si insumate pentru a obtine un
scor total pentru fiecare subiect abordat in cele 25 de intrebari. Pentru factorul profesori au fost
adunate rezultatele de la 9 intrebari, pentru cel studenti- 6 intrebari, curiculum-4 intrebari,
iar pentru echipamente si materiale educationale-6 intrebari.
Pentru a compara rezultatele finale, fiecare indicator a fost convertit in procentaje.
Rezultatele studiului au fost comparate cu rezultatele din alte universitati pentru a contura o
concluzie.Acestea au aratat ca factorul profesori este cel mai important in procesul de
imbunatatire a sistemului educational.

Validarea dimensiunilor generice de calitate a serviciilor: o abordare alternativ

Acest studiu se concentreaza asupra dimensiunilor generice de calitatea serviciilor, care
au un suport empiric si conceptual in literatura de specialitate. Scopul acestei cercetari este de a
incerca sa valideze aceste dimensiuni cu ajutorul a doua proceduri de masurare care sunt diferite
de cele obisnuite utilizate in acest domeniu. Procedura de scalare Guttman si Q-sort de testare
sunt cele dou noi proceduri de msurare folosite n acest proces de validare. Rezultatul acestui
studiu este faptul ca din cele sase dimensiuni testate, doar patru au dovedit a fi valabile.

Introducere

Ca oameni de marketing si cercetatorii intelegem calitatea din perspectiva
consumatorului, si de-a lungul literaturii contemporane despre calitatea serviciilor s-a pus
accentul pe ceea ce consumatorul cauta.
Prin examinarea ipotezelor care stau la baza teoriilor dominante de calitate a serviciilor, o
ontologie implicit dualist este evidentiata (in cazul in care subiectul si obiectul sunt
considerate independent. Prin urmare, ne propunem o abordare alternativa de cercetare a calitatii
serviciilor care tinde spre o mai autentica intelegere a perspectivei consumatorului privind
calitatea experimentata in cadrul unui context de servicii.
In practica economiilor mature mondiale, calitatea produsului/serviciului -de cele mai
multe ori aflata la cel mai inalt nivel posibil - este privita ca un mijioc pentru asigurarea
dominatiei unei firme pe piata specifica pe care actioneaza. Prin aceasta difera punctul de vedere
occidental in mod radical de punctul de vedere comun in alte tari, in care calitatea produsului
este privita mai intai ca un tel care trebuie atins.In aceste economii se porneste de la
obligativitatea de a privi problema calitatii produsului/serviciului din punctul de vedere al
clientului.




Logica folosirii scalei Guttman si testele Q-sort

Guttman a propus o scala unidimensionala care este cumulativa. Ideea fundamentala este
ca itemii pot fi aranjati intr-o ordine asa incat un individ care este de acord cu un anumit item
accepta toti itemii cu un rang inferior.
Q sorteste o metoda comparativa de scalare, propusa initial de William Stephenson inc
din anul 1953, care utilizeaza un procedeu mai sofisticat de ordonare a rangurilor pentru a sorta
un set de obiecte investigate (afirmatii verbale, caracteristici ale produselor sau ale serviciilor
oferite clientilor potentiali etc.), de obicei prezentate pe cartele distincte intr-un numar de
categorii, evaluandu-le dupa similaritatea lor in functie de un anumit criteriu. Metoda a fost
conceputa pentru a diferentia cu o mare rapiditate un numar relativ mare de obiecte sau
fenomene.
Scala Q-Sort poate fi folosita pentru a realiza ordonarea relativa a itemurilor pe diferiti
indivizi, pentru, ca apoi, sa se construiasca grupuri de indivizi (clusters), care au aceleasi
preferinte. Aceste grupuri pot fi apoi analizate si se pot constitui ca o baza pentru segmentare.
Pentru analiza raspunsurilor si identificarea grupurilor se poate folosi analiza factoriala.
Spre deosebire de alte metode de scalare, obiectivul central al metodei Q-sort il reprezinta
descoperirea grupurilor de indivizi care poseda atitudini asemanatoare.
Metodologia lui Gutmann foloseste doua tipuri de scale: scala dichotomous ( 1-da, 2-nu),
sau scala tricothomus ( o-dezacord, 1- nedecis, 2- de acord ).
Pentru ca este dificil sa obtii o repartizare ideala in viata reala, procedura scalei lui
Guttman foloseste un model sub o forma de raspuns ideal sau previzibil sa completeze scala
eroare.
Coeficientul de reproductibilitate ( CR ) are 2 mari proprietati: este folosit ca indicator
pentru unidimensionalitate si ca metoda de masura a eficientei scalei. Exemplu: o scara este
acceptata unidimensional, are doar 10% erori, atunci este eficienta.

Aspectul cautarii: presupune o serie de proceduri, ce duc la un chestionar ce se aplica in
hoteluri.
a) selectarea dimensiunilor pentru cercetare. Cercetarea are doua surse; cele ce provin din
date analizate si cele dezvoltate conceptual prin argument.
Matricea din primul tabel este o configurare de servicii de calitate preluate din comportamentul
consumatorilor si studiile realizate de hotel. Dimensiunile din axa orizontala sunt preluate din
teorie, iar cele din cea verticala,redau frecventa de aparitie a fiecarei dimensiuni in studiile de
evaluare ale hotelului. Conform acestui studiu, pentru hotelul evaluat, sunt 6 dimensiuni
relevante: accesibilitate, comportamentul si atitudinea personalului, increderea, imaginea si
siguranta.

b) la urmatorul stadiu, obiectivul este de a vedea daca cele 6 dimensiuni pot fi descrise si
diferentiate. Sunt create definitii, ce releva sensul conceptual al fiecarei dimensiuni si o lista de
declaratii ce reprezinta dimensiunile. Acesta este testul preliminar pentru validarea fiecareia.
Subiectii chestionati sunt alesi dupa 2 criterii: cei care au varsta peste 20 de ani si care optat
pentru acest hotel in ultimele 12 luni.

c) Subiectii trebuie sa raspunda cu 5 variante de raspuns: total de acord, de acord,
nehotarat si dezacord.

Analiza datelor presupune folosirea metodei Guttman pentru implementarea
unidimensionalitatii scalei si scala lui Likert pentru stabilirea eficientei si validarea acestora.



Valabilitatea scalelor
Valabilitate acestor scale este verificata in conformitate cu doua criterii de validitate:
validitatea de construct i validitatea de criteriu. Rezultatele obinute de ctre subiect la
testpoart numele de predictori, iar rezultatele(performanele) obinute n cadrul
activitii(situaiei) n raport cu care s-au fcut prediciilepoart numele de criteriu.
Aici este vorba despre doua mijloace de masurare , respectiv, testul, n baza caruia facem
predictiile si criteriul , respectiv, mijlocul de masurare directa si independenta a ceea ce a
anticipat sau a prognosticat testul.
Deci testul poate sa anticipe corect conduita subiectului sau, dimpotriva, nu poate face
acest lucru. Puterea lui de anticipare sau de predictie depinde de validitatea sa de criteriu,
exprimata de coeficientul de validitate (rxy).
Cu cat valoarea acestuia este mai mare, cu atat devine mai sigura predictia privind
comportamentul viitor al subiectului.
P a t r u s i t u a t i i :
a) testul anticipa + ; criteriul confirma +
b) testul anticipa -; criteriul confirma
c)testul anticipa +; criteriul confirma
d) testul anticipa -; criteriul confirma +
Desigur, un test poate fi validat printr-un singur criteriu sau prin mai multe criterii.

Contributia in marketing
Acest studiu incearca pentru a valida cele sase dimensiuni generice de calitate a
serviciilor printr-o abordare alternativa ntr-un anumit serviciu. O viziune realista a literaturii de
masurare a calittii serviciilor poate fi faptul ca in timp ce ea demonstreaza progrese
considerabile acesta are inca toate problemele pe care le a avut la inceput.
Probabil cea mai interesanta constatare a studiului o reprezinta aparitia dimensiunii de
"output calitatii" i relatia sa cu dimensiunea calitatii fizice.
Interpretarea acestor rezultate poate indica faptul ca evaluarea calitaii serviciilor duce n
mare masura la realizarea obiectivelor specifice ale consumatorilor. Daca acest lucru este
adevarat, una dintre definitiile initiale ale calitatii serviciilor cunoscute sub numele de "fitness
for purpose" si-a meritat studierea.
Pentru elaborarea acestui articol au fost folosite un numar de 81 surse.
Yuksel (MSC, MSC, MA, PhD), este un profesor de marketing la Universitatea Oxford
Brookes. Cu o cariera academic internaional cu un interes puternic n partea practic de
marketing, acesta este pasionat de a gsi rspunsuri la problemele de marketing i provocri noi.
Yuksel consider c practicanii au nevoie de aportul academic pentru mbuntirea
performanelor de afaceri ntr-un mediu de afaceri tot mai competitiv. Interesele sale de cercetare
sunt satisfacerea nevoilor clientului, servicii de branding, dezvoltarea la scar i interaciunea
dinamic ntre personalul de linie a frontului i a consumatorilor.