COLEGIUL TEHNIC PIATRA NEAM

PROIECT

Specializarea:Tehnician n silvicultur i exploatri
forestiere
Tema: Intocmirea unui Act de punere in valoare la produse
principale



ndrumtor: Candidat:
ing. Vasilef Maria Herciu Leonard Ioan
clasa a XII-aB





Promoia 2014
2

Cuprins

Cap. I Situaia teritorial-administrativ

1.1 Obiectul studiului
1.2 Elemente de identificare a fondului forestier
1.3 Vecinti, limite, hotare
1.4 Administraia fondului forestier
1.5 Terenuri acoperite cu vegetaie forestiera situate in afara fondului
forestier
1.6 Studiul staiunii si al vegetaiei forestiere

Cap. II Descrierea unitii de producie

2.1 Geomorfologia Teritoriului

Cap. III ntocmirea unui act de punere in valoare la produse principale

3.1 APV
3.2 Hari
3.3 Model APV


3

Introducere


Studiul general de amenajare a pdurilor O.S. Romani cuprinde o
prezentare de ansamblu, sub toate aspectele care intereseaz
gospodrirea fondului forestier sintetiznd masurile de aplicat in
fiecare unitate de producie in vederea dirijrii structurii actuale a
arboreilor spre structura normala optima , precum si a ridicrii
productivitii.
S-au urmrit ca amenajarea pdurilor sa rspund obiectivelor
privind aprarea, conservarea si protecia factorilor de mediu ( apa, aer,
sol, flora, fauna), a creterii calitii vieii individuale si sociale a
promovrii in cultura a speciilor autohtone valoroase, a reconstruciei
ecologice a ecosistemelor forestiere afectate de diveri factori biotici si
abiotici duntori, a mbinrii armonioase a funciilor economice ce
cele privind protecia mediului nconjurtor.
Amenajarea actuala a avut caracter de revizuire.
Pdurea fiind considerata un sistem de elemente aflate in
interseciune, s-au luat decizii tehnice in conformitate cu specificul
arboreilor si obiectivelor social-economice si ecologice atribuite.
Prin propunerile din actul de amenajament s-a urmrit
organizarea si conducerea pdurii spre starea lor de maxima eficacitate
funcionala potrivit sarcinilor multiple economico-sociale si ecologice
ale silviculturii.
Pentru atingerea acestor obiectiva s-au avut permanent in vedere
principiile continuitii si eficacitii funcionarea productivitii
biodiversitii iar in cadrul acestora folosirea raionala a tuturor
resurselor forestiere, stabilitatea ecologica, gospodrirea funcionala
difereniata de diferite nivele etc.








4

Cap. I Situaia teritorial-administrativa

1.1 Obiectul studiului

Obiectul prezentului studiu l constituie amenajamentul fondului
forestier proprietate publica a statului, administrat de O.S Roman din
cadrul Direciei Silvice Piatra Neam.
Sediul ocolului se afla in oraul Roman din judeul Neam.

1.2 Elemente de identificare a fondului forestier

Din punct de vedere geografic pdurile ocolului sunt situate in
partea centrala a podiului Moldovenesc, in bazinul mijlociu al rului
Siret, ncadrnd-se longitudinal si latitudinal intre urmtoarele
coordonate:
26

40 - 27 14 longitudine estica
46 45 - 47 07 latitudine nordica
Prin aezarea sa ocolul se caracterizeaz ca un ocol de dealuri
mijlocii si joase, avnd suprafaa mprita in apte uniti de
producie.
Situaia teritorial administrativa si repartiia pe teritorii
cadastrale se prezinta astfel:
Tabelul 1.2.1
Teritorii
administrativ
cadastrale
(comune,
orae)
Suprafaa pe U.P- ha
I
Furei
II
Crlig
III
Zvoaiele
Moldovei
IV
Luncile
Siretului
V
Gadinti
VI
Aversti
VII
Balusesti
Total

Municipiul
Roman
- - 0,2 22,8 - - - 23,0
Dulceti 190,6 669,3 48,4 - - - - 908,3
Furei 309,9 - - - - - - 309,9
Secuieni 60,0 - - 370,9 - - - 430,9
Trifeti 9,3 - - - - - - 9,3
Boteti - 830,8 234,0 - - - - 1064,8
Cordun - - 32,2 - - - - 32,2
Ghereti - - 66,4 - - - - 66,4
5

Suprafaa O.S. Roman se gsete pe teritoriul judeului Neam (
99,7 %) si pe cel al judeului Bacu (0,3%).
Accesul in raza ocolului se realizeaz pe DN Roman Piatra
Neam, DN roman, Roman Bacu, DN. Roman Vaslui, care
mpreuna cu celelalte drumuri judeene, comunale si forestiere din
acest teritoriu, asigura o accesibilitate de 83% pentru fondul forestier.

1.3 Vecinti, limite, hotare

Ocolul Silvic Roman are urmtoarele vecinti si limite:
Tabelul 1.3.1


Puncte
cardinale
Vecinti

Limite
Felul Denumirea
Nord
O.S. Pacani
O.S. Horia
Convenionala
Artificiala
Limita judeului DN Roman-
Buhieti-Vaslui
Est O.S. Bceti
Convenionala
Artificiala
Limita judeului DN Roman-Valea
Ursului
Sud
O.S. Traian
O.S. Fntnele
Naturala
Convenionala
Naturala
Convenionala
Culmea Rocnei
Culmea Dmieneti
Limita judeului
Raul Siret
Vest O.S. Grcina Naturala
Dealul Poiana Mare
Dealul Cojocaru

Hotarele fondului forestier al ocolului cu ali deintori de
diverse folosine ( pduri in proprietate privata, terenuri agricole
fnee, puni, etc.) sunt materializate pe teren prin borne, anuri
ntrerupte sau conine precum si prin semne convenionale executate
cu vopsea roie pe arborii marginii.
Tupilai - - 6,8 - - - - 6,8
Icueti - - - 183,4 - - 764,4 929,8
6

Pentru pstrarea integritii fondului forestier este necesara
revizuirea si ntreinerea periodica a acestor hotare.

1.4 Administraia fondului forestier

Fondul forestier proprietate publica

Pdurile si terenurile care fac parte din fondul forestier proprietate
publica a statului si sunt situate in limitele teritoriale mai sus
menionate , sunt administrate de ctre Regia Naionala a Pdurilor
Romsilva prin Ocolul Silvic Roman din cadrul Direciei Silvice Piatra
Neam.

Fondul forestier proprietate privata

Administrarea fondului forestier proprietate privata se face de
ctre proprietarii acestuia, individuali sau in asociaie, care au obligaia
sa-l gospodreasca in conformitate cu regimul silvic si cu
reglementrile legale in vigoare.
In proprietatea privata se afla pdurile retrocedate conform Legii
18/1991 (820,0 ha) si legii 1/2000 (734,7 ha), in total 1554,7 ha.



1.5 Terenuri acoperite cu vegetaie forestiera situate in afara
fondului forestier

In afara fondului forestier de stat si privat in raza teritoriala a ocolului
mai exista terenuri cu vegetaie forestiera aparinnd unor diveri
proprietari figurnd in evidentele ocolului astfel:
Tabelul 1.5.1
Teritoriul
U.P.
Specificaii privind vegetaia
forestiera
Suprafaa ha Deintor
I
Furei
Parc Climeti 2,0 Consiliul Popular Furei
II
Crlig
Parc Vleni
Parc Dulceti
3,0
4,0
Consiliul Popular Vleni
Consiliul Popular
Dulceti
7

VII
Blueti
Plantaii salcm 15,0
I.E.E.L.I.F. (Tabr
Chilii)
TOTAL - 24,0 -

De asemenea, pe malurile rului Siret si Moldova, cat si in alte
proprieti ( fnee, puni, aliniamente etc.) exista plcuri mici sau
arbori izolai nenregistrai in evidentele ocolului.

1.6 Studiul staiunii si al vegetaiei forestiere

Culegerea datelor de pe teren s-a fcut in cursul anului 2007 , in
conformitate cu Normele tehnice pentru amenajarea pdurilor 1986,
2000 si ndrumtorul pentru amenajarea pdurilor 1984 .
In cadrul cartrilor staionare executate la o scara mijlocie s-au
amplasat si executat un numr de 15 profele principale in U.A : 2 B, 4
A, 6 B, 9 A, 9 B, 13 B, 15 A, 15 B, 18 A, 21 B ,23 C,28 A, 31 A, 36 A,
44 G. Au fost trimite la laboratorul de analiza 6 probe din una. 36 A si
44 G.
S-au executat profele sumare de control in fiecare una.
Descrierea parcelara s-a fcut prin parcurgerea u.a. datele obinnd-
se prin msurtori sau estimaii.
Studiul arboreilor a constat in determinarea si nregistrarea de ordin
ecologic, silvo-tehnic si fito-sanitar de interes amenajistic, pe etaje,
elemente de arboret si pe ansamblul arboretului.
De asemenea s-au descris seminiul si subarboretul. Elementele
taxatorice s-au obinut prin amplasarea pe piee de proba
reprezentative, in care s-au fcut msurtori si estimaii, conform
instruciunilor si normelor tehnice.
Suprafeele s-au msurat prin ridicri in plan cu busola topografica
Arboratele exploatabile in deceniul I s-au inventariat statistic (
cercuri de 500mm
2
) de ctre personalul proiectant sau cel al ocolului
silvic.
Datele culese de pe teren au fost prelucrate pe calculator. Volumele
arboreilor exploatabile inventariate s-au calculat prin metoda scrierilor
de volume, iar cele neinventariate, prin procedeul simplificat al
tabelelor de producie ( programe pe calculator).
8

Suprafeele s-au determinat prin transpunerea ridictorilor in plan,
pe planuri de baza la scara 1:5000, planimetrare si nchidere pe fiecare
trapez in parte.


































9

Cap. II Descrierea unitii de producie

2.1 Geomorfologia Teritoriului

2.1.1 Geologia

Din punct de vedere geologic, teritoriul unitii se afla in zona
mediana
si marginala a fliului Carpailor Orientali.
Vrsta formaiunilor geologice este cuprinsa intre eocen si
oligocen
din perioada paleogena a erei.
Cel mai bine reprezentat este oligocenul prin fliul grezos-
sistos
(facies de Fusaru). Predominate sunt argilele si amestec cu gresiile care
fac ca majoritatea solurilor sa prezinte fenomene de pseudogleizare si
uneori chiar gleizare pe terenurile mai aezate.
Urmeaz gresiile uor friabile si cu caracter acid, ceea ce face
ca marea
majoritate a solurilor sa aib un pH cuprins intre 4,0-5,5. Celelalte
tipuri de roci se ntlnesc la baza versanilor sau in vecintatea
cursurilor de apa.

2.1.2 Geomorfologia

Unitatea geomorfologica predominanta ( 62%) este
versantul, restul fiind platou. Majoritatea versanilor (69% ) sunt slabi
inclinai, cei cu inclinare peste 16 grade reprezentnd 29% si cu
inclinare peste 40 grade cu circa 2%.
Expoziia predominanta este cea umbrita ( 51%) si mai puin
cea parial nsorita (31%).
Altitudinea variaz intre 220m ( u.a. 21 B) si 411 m ( u.a. 23
B,D), majoritatea pdurilor fiind situate la o altitudine in jur de 300m.
10


2.1.3 Hidrologia

Reeaua hidrologica a U.P. este alctuita din praiele: Valea Mare,
Adancata Mare, Adancata Mica, Varnita, Pavaloaia si altele mai mici.
Acestea seaca parial sau total in perioadele secetoase.
Influentele directe asupra solurilor si a staiunilor se resimt
doar in imediata lor vecintate.
La limita N E a U.P. curge rul Moldova.

2.1.4 Regimul termic

1. Temperatura aerului, medii lunare si media anuala in grade C :
2. Amplitudine temperaturilor medii anuale 22,9
0
C.
3. Temperatura maxima absoluta: +38,6
0
C ( 17 august 1952).
4. Temperatura minima absolut: -28,6
0
C ( 25 ianuarie 1954).
5. Temperatura medie pe anotimpuri:
- Primvara +8,5
0
C
- Vara +18,6
0
C
- Toamna +8,9
0
C
- Iarna -2,3
0
C
6. nceputul perioadei bioactive (temperaturi medii diurne 0
0
C)
7 martie
Sfritul perioadei bioactive 3 decembrie
Suma temperaturilor medii diurne 0
0
C, cca 3252
0
C.
Durata intervalului de timp cu temperaturi mai mari de 0
0
C este de
272 zile, iar a celei cu temperaturi sub 0
0
C este de 93 zile.
7. nceputul perioadei de vegetaie ( temperaturi medii diurne 16
0
C) 29 aprilie
Sfritul perioadei de vegetaie 9 septembrie
Suma temperaturilor medii diurne 10
0
C cca 2784
0
C
St. Meteo I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
P.Neamt -3,3 -2,5 2,4 8,8 14,2 17,5 19,5 18,9 14,8 8,9 3,1 -1,1 8,4
11

Numrul zilelor cu temperatura medie peste 10
0
C este de 171
determinnd o perioada de vegetaie lunga.
8. Data medie a primului nghe 19 octombrie
Data medie a ultimului nghe 21 aprilie



2.1.5 Regimul pluviometric

9. Precipitaiile atmosferice medii lunare si anuale in l/m
2
sunt redate in
tabelul urmtor:
Tabelul 2.1.5.1


10. Precipitaiile atmosferice medii anotimpul si in perioada de vegetaie
sunt urmtoarele :
- Primvara 194,6 l/m
2

- Vara 297,5 l/m
2

- Toamna 145,2 l/m
2

-

Iarna 94,6 l/m
2

- Perioada de vegetaie (aprilie septembrie ) 509,3 l/m
2

11. Umezeala relativa a aerului, medii lunare si anuale:
Tabelul 2.2.4.2


12. Valorile medii lunare si anuale in mm ale evapotranspiratiei poteniale
sunt date in tabelul urmtor:





St. Meteo I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
P. Neam 31,3 29,4 39,0 60,5 95,1 120,8 101,8 74,9 56,2 53,7 35,3 33,9 731,9
St. Meteo I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
P. Neam 72 71 68 61 63 62 62 62 67 72 77 76 68
12

Tabelul 2.1.5.1

Bilanul total scoate in evidenta ca evapotranspiratia totala este de
584mm anual, iar cantitatea totala a precipitaiilor este de 731,9mm anual, deci
se acumuleaz cca 147mm.

13. Indicele de ariditate de Martnne se calculeaz dup formula
I = P / T + 10 in care:
I indicele de ariditate
P suma precipitaiilor medii anuale (mm)
T temperatura medie anuala (
0
C )
Valorile lunare si anuale % sunt redate in tabelul urmtor:

Tabelul 2.1.5.2


2.1.6 Regimul eolian

Din punct de vedere climatic influenta vntului se resimte in valorile
temperaturii umiditii atmosferice, evapotranspiratiei ca urmare a transportului
de mase de aer in amestecurilor dintre acestea.
Prezenta moderata a vntului este benefica pentru vegetaia forestiera extremele
fiind foarte duntoare.
1. Viteza media a vntului in m/s pe direcii si luni de la staia meteo
P.Neamt este redata in tabelul urmtor:








St. Meteo I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
P. Neam 0 0 10 47 48 114 129 113 75 38 10 0 584
St. Meteo I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
P. Neam 45,7 41,0 26,9 34,5 44,5 46,6 40,2 34,3 24,3 23,9 27,1 31,0 35,3
13


Tabelul 2.1.6.1

Se observa ca cele mai puternice vanturi sunt pe timpul iernii si din direcia
vestica.























Direcia I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Media
anuala
N 2,0 2,2 2,9 2,2 1,8 1,5 1,2 1,4 2,3 2,0 1,2 1,8 1,8
N E 2,2 1,8 2,6 2,4 2,4 2,3 2,3 2,3 2,3 2,0 2,0 1,5 2,2
E 1,8 1,5 2,4 2.2 2,0 1,8 2,6 3,1 2,2 2,2 1,5 1,2 2,0
S E 1,0 1,2 1,6 2,9 3,1 2,6 2,4 2,0 2,6 1,8 1,5 1,8 2,0
S 0,8 0,6 0,8 1,4 0,8 0,6 1,0 1,0 1,4 0,5 0,2 1,0 0,8
S V 2,4 1,4 3,8 2,2 2,0 2,0 2,2 2,6 2,2 1,2 2,3 1,6 2,2
V 4,5 4,7 3,8 3,6 3,4 3,1 2,8 3,6 3,4 4,2 4,1 4,3 4,0
N V 2,9 2,0 2,6 3,1 2,0 2,3 2,6 2,8 2,2 2,6 2,9 2,6 2,6
14

Cap. III ntocmirea unui APV la produse
principale

3.1 APV Act de punere in valoare

Evaluarea volumului de lemn destinat comercializrii reprezint
aciunea tehnico-economica de determinare cantitativa si calitativa a
produselor forestiere lemnoase ale pdurii. Produsele forestiere care
urmeaz a fi exploatate sunt clasificate in:
- produse principale, rezultate in urma efecturii tierilor de
regenerare;
- produse secundare, rezultate in urma efecturii lucrrilor de
ngrijire si conducere a arboreilor ( curiri, rrituri);
- produse accidentale, care rezulta in urma dobortorilor si
rupturilor de vnd sau a altor calamitai naturale sau aciuni
umane ( defriri pentru realizarea diferitelor obiective
sociale). Produsele accidentale se clasifica la rndul lor in
produse accidentale nerecooptabile ( provenite din lucrri
de igiena si care nu depesc
5 m
3
an
-1
ha
-1
, raportat la suprafaa unitii de producie
respective micorata cu suprafaa periodica in rnd de
exploatare) si produse pre comptabile ca produse
accidentale I ( care se asimileaz ca produse principale si
provin din arborei de codru cu vrsta peste 60 de ani si din
cele de crng cu vrsta peste 10 ani ) si ca produse
accidentale II ( care se asimileaz ca produse secundare si
provin din arborei de codru cu vrsta mai mica de 60 de
ani si din cele de crng cu vrsta sub 10 ani).
- Produse de igiena ( produse accidentale nerecooptabile
rezultate in urma procesului normal de eliminare naturala).

Actul care certifica evaluarea volumului lemnos destinat
consumului se numete act de punere in valoare a masei lemnoase
destinat exploatrii ( APV) (mai nou act de evaluare a volumului
lemnos destinat comercializrii AEVL ) si este un document tehnica-
15

economic care conine rezultatele evalurii cantitative, calitative si
valorice a volumului de lemn destinat consumului.
Actele de evaluare a volumului de lemn destinat comercializrii
se constituie distinct pentru fiecare suprafaa parcursa cu marcri, dar
se admit si grupri ale mai multor uniti amenajistice, denumite parii,
intra-un singur act. Gruparea mai multor arborei pe parii se poate face
cu condiia sa se refere la acelai proprietar sau gestionar de pdure, la
acelai produs, acelai tratament, aceeai funcie si aceeai tehnologie
de exploatare.
In aciunea generala de organizare a bioproductiei forestiere poate
fi definit exact locul ocupat de aciunea de evaluare a volumului de
lemn destinat comercializrii. Potrivit obiectivelor social-economice si
ecologice ale pdurii, prin amenajament, sunt fixate funciile pe
arborei si sunt propuse anumite masuri silvicultura le ( tratamente)
pentru realizarea structurilor optime care sa rspund cel mai eficient
funciilor atribuite. Tot prin amenajament este stabilita posibilitatea de
produse principale si secundare pentru o perioada de 10 ani si in acest
scop se elaboreaz planurile decenale privind recoltarea posibilitii.
Potrivit acestor planuri decenale se procedeaz la ealonarea anuala a
lucrrilor de recoltare a posibilitii. Orice arboret care urmeaz a fi
exploatat, in scopul realizrii posibilitii, este pus in valoare prin
procedee dendrometrice specifice. Pe baza informaiilor nscrise in
actele de punere in valoare( volum total, volum pe specii, volum pe
grupe de specii, volum pe sortimente primare si dimensionale, volumul
arborelui mediu, valoare produselor si alte date cu caracter general) si
in raport cu preul de pornire, prtiile sunt licitate de agenii economici
care presteaz servicii in domeniul exploatrii pdurii si industrializrii
primare a lemnului. Dup adjudecarea prtiilor licitate, agenilor
economici le sunt eliberate autorizaiile de exploatare si se ntocmete
procesul verbal de predare primire a parchetului. Pe parcursul
efecturii lucrrilor de exploatare, proprietarul pdurii poate efectua
controale privind modul de efectuare a lucrrilor de exploatare,
finalizate cu procese verbale de control a lucrrilor de exploatare. Dup
terminarea lucrrilor se reprimesc parchetele de la agentul economic,
tot pe baza de proces verbal cu constatri privind modul de efectuare a
lucrrilor. ncepnd cu elaborarea actelor de punere in valoare si
16

terminnd cu reprimirea , lucrri de teren si birou, lucrri de verificare
si control.

Din categoria lucrrilor pregtitoare, de organizare a aciunii
de punere in valoare, amintim:

- ntocmirea unui program riguros de lucru cu precizarea
arboreilor care urmeaz a fi parcurse cu lucrri, conform
ealonrii acestora;
- stabilirea termenelor de execuie, a modalitilor si epocilor
de recoltare si colectare a lemnului;
- numirea si efectuarea instructajului personalului de execuie (
echipa) a lucrrilor de marcare;
- precizarea tehnicii de evaluare ( marcare, msurare) si a
elementelor ce trebuie nregistrate in carnetele de inventariere.
Trebuie stabilita in acest sens modalitatea de inventariere,
care poate fi :
o integrala (msurarea si nregistrarea diametrului de baza
la toi arborii care urmeaz a fi recoltai), folosirea in
cazul recoltrii lemnului prin tieri de produse
principale, rrituri si de produse accidentale sau de
igiena. Dup caz, inventarierea se face cu numr de
ordine sau pe postate, iar nregistrarea se face prin
punctaj in carnete de inventariere tipizate.
o pariala (prin suprafee de proba circulare de 500-
1000m
2
), folosita la curiri , la odoraturile si rupturile
de vnt in masa si la tierile in scaun.
- studierea amenajamentelor silvice pentru respectarea
prevederilor acestora in ceea ce privete lucrrile propuse;
- identificarea arboreilor printr-o recunoatere prealabila in
teren a acestora;
- procurarea si verificarea instrumentelor de lucru
- alegerea metodei de cubaj cea mai adecvata. In prezent este
generalizata in lucrrile de producie metoda de cubaj a
seriilor de volume, indiferent de natura produsului care
urmeaz a fi pus in valoare. Normele tehnice pentru evaluarea
17

volumului de lemn destinat comercializrii 2000,
recomanda folosirea urmtoarelor metode dendrometrice:
o pentru calcule manuale:
metoda tabelelor de cubaj;
metoda seriilor de nlimi relative;
metoda seriilor de volume relative;
metoda cu arbori de proba doborai;
o pentru prelucrarea automata a datelor:
metoda ecuaiei de regresie a volumelor;
metoda ecuaiei de regresie a nlimilor relative;
metoda ecuaiei de regresie a volumelor relative.
Alegerea metodelor de cubaj se face in raport de trei grade de
preferina ( 1,2 si 3 ), care iau in considerare urmtoarele elemente:
o modul de efectuare a calculelor(manual, electronic);
o ponderea fiecrei specii in volumul total;
o natura tierilor si a produselor.
Sunt recomandate ca prioritate , metoda tabelelor de cubaj in
cazul calculelor manuale si metoda ecuaiei de regresie a volumelor
echivalenta tabelelor de cubaj , in cazul calculelor efectuate prin
sisteme informatice, datorita faptului ca determina volumul total cu
abateri in limitele tolerabile de 5% la o probabilitate de acoperire de
68% si 10% la o probabilitate de acoperire de 95%.
Pentru determinarea volumelor pe sortimente primare si
dimensionale se utilizeaz algoritmul metodei tabelelor de sortare
pentru arbori, care utilizeaz indici de sortare pentru sortimentele
primare (lemn de lucru, coaja lemnului de lucru, lemn subire) in
funcie de specie si diametrul de baza al arboreilor.
Actualele norme tehnice (2000) propun determinarea volumului
pe sortimente industriale prin metoda tabelelor de sortare industriala,
care ofer valori ale indicilor de sortare a lemnului pentru cherestea si
a lemnului de valoare deosebita( lemn pentru urnire estetice la foioase
preioase, lemn pentru derula la fag , lemn de rezonanta la molid), in
funcie de specie, categoria de diametre si clasa de calitate. Pentru
sortimentele de mare valoare industriala se propune ncadrarea
arborilor cu nsuiri calitative deosebite in subclasele de calitate IA,
IIA si IIIA pentru lemnul de derula la fag si pentru lemnul de furnire
18

estetice la foioasele preioase si subclasa IA pentru lemnul de
rezonanta la molid.
Cu totul deosebit este modul de evaluare a volumului de lemn
provenit din rupturile si odoraturile produse de vnt si zpad.

Lucrri de teren si birou:
- stabilirea suprafeei arboretului;
- delimitarea parchetului;
- alegerea arborilor de extras potrivit criteriilor
silviculturale;
- marcarea arborilor de extras si nregistrarea in carnetul de
inventariere tipizat a urmtoarelor elemente:

o proprietarul sau gestionarul pdurii;
o unitatea de producie si unitatea amenajistica;
o data si componenta echipei de inventariere cu conductorul
acesteia;
o numrul curent al arborelui, care va fi corespondent numrului
aplicat pe un ciolpan discret efectuat pe arbore la 1,30m de la
sol;
o specia;
o diametrul de baza, pe categorii de diametre din 2 in 2 cm sau
din 4 in 4 cm;
o clasa de calitate, potrivit clasificrii dendrometrice in patru
clase de calitate, dup proporia lemnului de lucru din
lungimea fusului si prezenta zonelor cu defecte;
o nlimile msurate(in funcie de metoda de cubaj adoptata).
Pentru metoda tabelelor de cubaj cu doua intrri sau pentru
echivalentul ei matematic al ecuaiei de regresie a volumelor
se msoar cel puin 25 de ntlnim, la arbori din majoritatea
categoriilor de diametre, distinct pentru fiecare element de
arboret, in scopul construirii curbei nlimilor compensate. In
cazul adoptrii metodei se cubaj pe serii de volume relative, fie
in varianta manuala sau in cea automata, se msoar doar 10-
15 nlimi, la arbori din categoria diametrului median, pentru
fiecare elemente de arboret in parte. Se msoar nlimi de pe
ntreaga ntindere a arboretului.
19

Toate filele carnetului de inventariere se numeroteaz, iar pe
ultima pagina se ntocmete un proces verbal care trebuie sa cuprind
urmtoarele elemente:
o numele si prenumele participanilor la operaiunea de marcare
cu precizarea numrului delegaiei de marcare si a perioadei
de investigare;
o numrul si imprimeul ciocanului rotund folosit la marcare si al
ciocanului ptrat folosit la delimitare, cu precizarea culorii
vopselei utilizate;
o natura produsului evaluat si felul tierii;
o suprafaa unitii amenajistice;
o numrul total de arbori inventariai, pe specii;
o tehnologia de exploatare stabilita;
o numrul si volumul iscrilor si al arborilor putregioi;
o seminiul utilizabil si neutilizabil;
o data terminrii inventarierii;
o distanta medie de scos apropiat si precizarea instalaiilor de
colectare si transport existente;
- formarea distribuiai experimentale a numrului de arbori pe specii,
categorii de diametre si clase de calitate, in fisele de punctaj, pe baza
datelor nscrise in carnetul de inventariere;
- construirea curbei nlimilor pentru fiecare element de arboret pe
baza nlimilor msurate la arbori de pe ntreg domeniul de variaie
a diametrelor sau calculul diametrului mediu al arboretului si
msurarea de intalii la arbori din jurul diametrului mediu si
determinarea nlimii medii.











20

3.2 Harta



21


3.3 Model Act de punere in valoare


22





23




3.4 Bibliografie

Date au fost preluate de la Ocolul Silvic Roman