Ceim 5

UNITATEA DE STUDIU 5 CONTABILITATEA IMPORTULUI DE MĂRFURI PE
CONT PROPRIU
Obiectivele unităţii de studiu 5 99

5.1. Delimitări şi structuri privind importul de mărfuri 100
5.2. Organizarea contabilităţii importului de mărfuri pe cont propriu 101
5.2.1. Bazele juridice ale importului de mărfuri pe cont propriu 101
5.2.1.1. Contractarea importurilor 101
5.2.1.2. Regimul vamal al importurilor 101
5.2.2. Organizarea financiar-contabilă a importului pe cont propriu 103
5.2.2.1. Decontarea importului de mărfuri pe cont propriu 104
5.2.2.2. Sistemul de conturi folosit la reflectarea operaţiilor privind importul de mărfuri
pe cont propriu 107
5.3. Contabilitatea importului de mărfuri pe cont propriu cu plata la vedere 109
5.4. Contabilitatea importului de mărfuri pe cont propriu pe credit comercial 111
5.4.1. Contabilitatea importului de mărfuri pe cont propriu pe credit comercial pe
termen scurt 112
termen mediu şi lung 114
5.5. Răspunsuri la temele de verificare 122
5.6. Teste grilă 123
5.7. Bibliografie 124
Obiectivele unităţii de studiu 5

La terminarea acestei unități de studiu cursanții vor fi capabili să:
• cunoască criteriile de structurare a importului derulat prin entităţi specializate;
• îşi însuşească tipurile de contracte încheiate pentru derularea contractelor de import pe
cont propriu;
• asimileze conţinutul clauzelor incluse în contractele comerciale externe şi interne;
• cunoască reglementările vamale specifice importului pe cont propriu;
• ȋși ȋnsușească categoriile de decontări specifice şi conturile folosite la reflectarea în
contabilitate a importurilor pe cont propriu;
• asimileze principalele particularităţi ale contabilităţii importului pe cont propriu cu
încasare la vedere şi pe credit comercial (pe termen scurt şi pe termen lung).
Timp de studiu: 4 ore

Importul de mărfuri realizat prin intermediul societăţilor specializate prezintă o metodologie
contabilă diferenţiată în funcţie de criteriile care stau la baza structurării acestuia.
5.1. Delimitări şi structuri privind importul de mărfuri
Principalele criterii care stau la baza structurării importului de mărfuri derulat prin intermediul
societăţilor de comerţ exterior sunt comune cu cele utilizate la importuri şi anume [4, p. 188]:
 după modalităţile de realizare de către societăţile de comerţ exterior a importului de
mărfuri:
- import de mărfuri pe cont propriu şi
- import de mărfuri în comision.
Structurarea importului în funcţie de modalitatea de realizare constituie criteriul esenţial care
va fi avut în vedere la reflectarea operaţiilor în contabilitate;
 după termenul de decontare a mărfurilor importate, distingem:
- import cu încasare la vedere şi
- import pe credit comercial.
Termenul de decontare a importului constituie cel de-al doilea criteriu (combinat cu
modalitatea de realizare) care va genera o metodologie contabilă diferenţiată la înregistrarea
operaţiilor;
 după modalităţile de decontare cu furnizorii externi:
- import cu decontare prin acreditiv;
- import cu decontare prin incasso - documentar şi
- import cu decontare prin efecte de comerţ.
Modalităţile concrete de decontare cu furnizorii externi influenţează, în primul rând, conturile
utilizate la înregistrarea operaţiilor de decontare;
 după condiţiile de livrare, importul poate fi realizat în una din condiţiile de livrare
prezentate la subcapitolul Preţurile internaţionale.
Condiţia de livrare influenţează nivelul şi structura preţurilor externe, nivelul cheltuielilor şi
veniturilor, precum şi răspunderile părţilor privind riscurile generate de locul în care marfa trece din
proprietatea vânzătorului în cea a cumpărătorului;
 după natura mărfurilor care fac obiectul importului, importul poate fi: cu mărfuri generale
sau cu mărfuri complexe.
De regulă, importul cu mărfuri generale (bunuri de larg consum) se practică în cazul decontării
datoriilor la vedere, iar importul cu mărfuri complexe (echipamente tehnologice, în special) intervine
la cumpărările pe credit comercial;
 după destinaţia mărfurilor, importul poate fi realizat pentru consum intern sau pentru
reexport.
Teme de verificare
TV 5.1. Delimitări şi structuri privind importul de mărfuri
1. Enumeraţi structurile importului potrivit criteriului “modalităţile de decontare” cu furnizorii externi.
Răspuns:
2. Precizaţi principalele criterii care vor genera o metodologie contabilă diferenţiată de înregistrare a
operaţiilor de import.
Răspuns:
100
5.2. Organizarea contabilităţii importului de mărfuri pe cont propriu
Importul pe cont propriu reprezintă o formă a modalităţii indirecte de import în care societăţile
de comerţ exterior cumpără mărfuri de la furnizorii externi pentru a le revinde apoi la intern în numele,
pe contul şi pe riscul lor. În acest caz, rezultatele economico-financiare ale operaţiilor de comerţ
exterior (profitul sau pierderea) se reflectă integral în gestiunea societăţilor specializate.
5.2.1. Bazele juridice ale importului de mărfuri pe cont propriu
În domeniul importului de mărfuri pe cont propriu, reglementarea juridică a operaţiilor

desfăşurate de către societăţile specializate se referă la: contractarea importurilor şi regimul vamal al
importurilor.
5.2.1.1. Contractarea importurilor
Importurile pe cont propriu sunt reglementate din punct de vedere juridic de următoarele
categorii de contracte [2, pp. 192-193]:
-contracte ferme încheiate la extern cu unităţile producătoare;
-contracte ferme încheiate la intern cu beneficiarii mărfurilor importate;
-contracte (interne/externe) încheiate cu societăţi specializate care asigură prestarea serviciilor
necesare derulării normale a importurilor (transport pe parcurs intern şi/sau extern, prelucrare, sortare
şi ambalare, control al calităţii mărfurilor, asigurare etc.).
a) Contractele externe încheiate cu unităţile producătoare de mărfuri stabilesc principalele
drepturi şi obligaţii ale părţilor participante la vânzarea-cumpărarea internaţională de bunuri.
Contractele externe se supun unor reguli şi uzanţe stabilite prin dreptul comercial internaţional,
aspectele de natură juridică şi economică fiind reglementate de organisme specializate în domeniu,
prin elaborarea unor contracte tipizate.
Principalele clauze ale contractului de vânzare-cumpărare internaţională se referă la: părţile
contractante; obiectul contractului; preţul extern; condiţia de livrare; expediţia şi transportul
mărfurilor; termenul de livrare; recepţia şi controlul mărfurilor; condiţia de plată; asigurarea
mărfurilor; reclamaţiile părţilor şi soluţionarea acestora; exonerarea de răspundere; rezoluţiunea şi
rezilierea contractului; arbitrajul şi dispoziţiile finale (Vezi şi Contractarea exporturilor).
b) Contractele interne încheiate cu beneficiarii mărfurilor importate asigură reglementarea
principalelor drepturi şi obligaţii ale părţilor participante la actul de vânzare-cumpărare al bunurilor
provenite din import. Aceste contracte, fiind încheiate la intern, sunt reglementate prin legislaţia
comercială naţională, prezentând aceleaşi clauze pe care le conţine orice contract încheiat între două
persoane juridice autohtone (părţile contractante, obiectul contractului, termenele şi modalităţile de
plată, obligaţiile părţilor contractante, durata contractului, soluţionarea litigiilor, clauze speciale şi
dispoziţii finale - Vezi şi Contractarea exporturilor).
c) Contractele (interne/externe) încheiate cu societăţi specializate care asigură derularea
normală a importurilor. Aceste contracte sunt destinate să asigure furnizarea de servicii necesare
realizării importurilor, servicii reprezentate de: transport pe parcurs intern şi/sau extern; prelucrare,
sortare şi ambalare; control şi certificare a calităţii mărfurilor; asigurare etc. În funcţie de naţionalitatea
furnizorilor de servicii (autohtoni sau străini), contractele încheiate prezintă caracteristicile şi clauzele
principale ale contractelor interne sau externe de vânzare-cumpărare. Totuşi, fiind destinate prestărilor
de servicii, aceste contracte au anumite particularităţi determinate de: lipsa obiectului material al
contractului; modalitatea concretă a efectuării serviciului (de exemplu, transportul poate fi realizat cu
mijloace diferite); apartenenţa naţională a partenerului etc.
5.2.1.2. Regimul vamal al importurilor
Potrivit Codului vamal al României “Mărfurile introduse pe teritoriul vamal al României fac
obiectul unei declaraţii sumare, cu excepţia celor încărcate în mijloace de transport care trec, fără
oprire, prin apele teritoriale sau prin spaţiul aerian al teritoriului vamal” (art. 60 alin. 1).
101
Declaraţia sumară, întocmită prin utilizarea tehnicii de procesare a datelor, se depune la biroul
vamal de intrare înainte ca mărfurile să fie introduse pe teritoriul vamal al României. Biroul vamal de
intrare este biroul vamal desemnat de autoritatea vamală conform reglementărilor vamale, către care
mărfurile introduse pe teritoriul vamal al României trebuie să fie dirijate fără întârziere şi la care
acestea sunt supuse controalelor corespunzătoare la intrare, destinate analizei de risc. Autoritatea
vamală poate aproba ca declaraţia vamală să fie depusă la un birou vamal de import, altul decât biroul
vamal de intrare, cu condiţia ca acest birou să comunice imediat biroului vamal de intrare sau să-i pună
la dispoziţie, pe cale electronică, informaţiile necesare. Biroul vamal de intrare este biroul vamal
desemnat de autoritatea vamală conform reglementărilor vamale, către care mărfurile introduse pe
teritoriul vamal al României trebuie să fie dirijate fără întârziere şi la care acestea sunt supuse
controalelor corespunzătoare la intrare, destinate analizei de risc.
Declaraţia sumară se depune de persoana care introduce mărfurile pe teritoriul vamal al
României sau care îşi asumă responsabilitatea pentru transportul lor către acest teritoriu.
Mărfurile introduse pe teritoriul vamal al României sunt transportate fără întârziere de persoana
care le aduce, în conformitate cu instrucţiunile autorităţii vamale, astfel:
a) către biroul vamal desemnat de autoritatea vamală sau în alt loc desemnat sau aprobat de
aceasta;
b) spre o zonă liberă sau antrepozit liber, când mărfurile sunt destinate acestora.
Mărfurile introduse pe teritoriul vamal al României se află sub supraveghere vamală din
momentul intrării lor şi pot fi supuse controlului vamal până la stabilirea statutului lor vamal.
Mărfurile străine rămân sub supraveghere vamală până când:
a) se modifică statutul lor vamal;
b) intră într-o zonă liberă sau antrepozit liber;
c) sunt reexportate sau distruse potrivit legii.
Autoritatea vamală poate oricând să efectueze controlul mărfurilor şi al mijloacelor de
transport, impunând să se procedeze la descărcarea şi dezambalarea mărfurilor.
Mărfurilor străine prezentate la biroul vamal li se acordă o destinaţie aprobată de autoritatea
vamală.
Până când li se atribuie o destinaţie vamală, mărfurile prezentate în vamă au, din momentul
prezentării, statutul de mărfuri depozitate temporar.
Autoritatea vamală poate cere persoanei care deţine mărfurile să constituie o garanţie care să
asigure plata drepturilor de import.
Drepturile de import se referă la:
a) taxele vamale şi taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale de plătit la importul de
mărfuri;
b) taxele agricole şi alte taxe la import introduse prin reglementările privind politica agricolă
sau prin reglementările specifice aplicabile anumitor mărfuri rezultate din transformarea produselor
agricole, dacă este cazul;
Mărfurile destinate plasării sub un regim vamal trebuie să facă obiectul unei declaraţii pentru
acel regim vamal.
Regimurile vamale aplicabile sunt următoarele:
1) punerea în liberă circulaţie;
2) regimuri vamale suspensive utilizate în cazul mărfurilor străine şi concretizate în
următoarele regimuri:
a) tranzit;
b) antrepozitare vamală;
c) perfecţionare activă sub forma unui sistem cu suspendare;
d) transformare sub control vamal;
e) admitere temporară.
3) regimuri vamale economice concretizate în următoarele regimuri:
a) antrepozitare vamală;
b) perfecţionare activă;
c) transformare sub control vamal;
102
d) admitere temporară;
e) perfecţionare pasivă.
Punerea în liberă circulaţie conferă mărfurilor străine statutul vamal de mărfuri româneşti.
Punerea în liberă circulaţie atrage aplicarea măsurilor de politică comercială şi îndeplinirea
formalităţilor vamale prevăzute pentru importul mărfurilor, precum şi încasarea oricăror drepturi legal
datorate.
Datoria vamală la import ia naştere prin:
a) punerea în liberă circulaţie a mărfurilor supuse drepturilor de import;
b) plasarea unor astfel de mărfuri sub regimul de admitere temporară cu exonerare parţială de
drepturi de import.
Datoria vamală apare în momentul acceptării declaraţiei vamale în cauză. Aceasta are la bază
valoarea în vamă şi urmăreşte aplicarea corespunzătoare a prevederilor Tarifului vamal al României şi
a măsurilor netarifare prevăzute de dispoziţiile legale care reglementează domenii specifice legate de
schimbul de mărfuri.
Valoarea în vamă se declară de către importator, care este obligat să depună la biroul vamal o
declaraţie pentru valoarea în vamă, însoţită de facturi sau de alte documente de plată a mărfii şi a
cheltuielilor pe parcurs extern, aferente acesteia.
Procedura de determinare a valorii în vamă este cea prevăzută în Acordul privind aplicarea
articolului VII al Acordului general pentru tarife vamale şi comerţ 1994, ratificat prin Legea nr.
133/1994, cu modificările ulterioare.
La valoarea în vamă, conform prevederilor art. 1 din acordul menţionat, în măsura în care au
fost efectuate, dar nu au fost cuprinse în preţ, se includ:
a) cheltuielile de transport al mărfurilor importate până la frontiera română;
b) cheltuielile de încărcare, de descărcare şi de manipulare, conexe transportului, ale mărfurilor
din import aferente parcursului extern;
c) costul asigurării pe parcurs extern.
Cu condiţia de a fi evidenţiată separat de preţul efectiv plătit sau de plătit, nu se include în
valoarea în vamă valoarea dobânzilor stabilită în conformitate cu acordurile de finanţare încheiate de
cumpărător cu privire la mărfurile importate, indiferent dacă finanţarea este acordată de vânzător sau
de altă persoană, cu condiţia ca acordurile de finanţare să fi fost încheiate în scris şi că, dacă i se
solicită, cumpărătorul să poată demonstra că:
a) astfel de mărfuri sunt vândute efectiv la preţul declarat ca preţ efectiv plătit sau de plătit;
b) rata dobânzii pretinsă nu depăşeşte nivelul uzual pentru astfel de tranzacţii în ţara si la
momentul în care s-a acordat finanţarea.
Când determinarea definitivă a valorii în vamă nu se poate efectua imediat, importatorul are
dreptul de a ridica mărfurile din vamă, la cerere, cu condiţia să constituie o garanţie în forma acceptată
de autoritatea vamală.
În cazul în care, în termen de 30 de zile de la ridicarea mărfii, importatorul nu prezintă
documente concludente privind determinarea valorii în vamă, autoritatea vamală procedează la
executarea garanţiei, operaţiunea de plasare a mărfurilor sub un regim vamal fiind considerată
încheiată.
5.2.2. Organizarea financiar-contabilă a importului pe cont propriu
Importul de mărfuri pe cont propriu prezintă a serie de caracteristici determinate de: traseul pe
care circulă mărfurile destinate importului, modalitatea de decontare a creanţelor şi datoriilor, scadenţa
decontării datoriilor externe, natura mărfurilor importate etc.
Astfel, mărfurile destinate importului pot urma trasee diferite, în funcţie de condiţiile de
livrare prevăzute în contractele încheiate cu furnizorii externi şi cu clienţii interni, precum şi de
politica adoptată de societatea exportatoare, în materie de valorificare a importurilor. Principalele
trasee pe care pot circula mărfurile destinate importului au fost avute în vedere în unitatea de studiu 2
(Vezi Preţurile naţionale).
103
La importul pe cont propriu, intervine de regulă un proces de gestionare a mărfurilor, prealabil
vânzării la intern.
5.2.2.1. Decontarea importului de mărfuri pe cont propriu
În general, decontarea operaţiilor ocazionate de derularea importului pe cont propriu se
realizează pe baza unor tehnici şi modalităţi similare, indiferent de termenul plăţii datoriilor externe (la
vedere sau la termen). Cu toate acestea, în cazul importurilor pe credit comercial apar anumite
particularităţi, determinate de efectele creditării importatorului de către exportator.
5.2.2.1.1. Decontarea importului pe cont propriu cu plata la vedere
Decontările ocazionate de importul mărfurilor sunt structurate în patru categorii:
1) –Decontări cu furnizorii externi de mărfuri se realizează în valuta convenită şi la termenele
prevăzute în contractele încheiate. Sumele datorate furnizorilor de mărfuri se achită prin virament
bancar, în termenul normal de decontare, potrivit clauzelor din contractele încheiate sau prin efecte de
comerţ (trată, bilet la ordin, cec) acceptate de furnizori, la care scadenţa de plată este mai mare;
2) –Decontări cu unităţile prestatoare de servicii pe parcurs extern şi intern (operaţii
suplimentare efectuate la mărfuri, controlul calităţii, transport intern şi internaţional, asigurare etc.): Ca
regulă generală, decontarea serviciilor interne se realizează în lei, iar a celor externe în valută;
Ca urmare a faptului că între momentul înregistrării obligaţiilor în valută şi cel al plăţii lor pot
apare fluctuaţii ale cursului de schimb valutar, cu ocazia decontării se determină şi eventualele
diferenţe de curs, în baza relaţiei:
DCV = Vp * (Csa – Csi), în care: (4.1.)
DCV = Diferenţa de curs valutar;
Vp = Suma în valută plătită;
Csa = Curs de schimb actual la plată;
Csi = Curs de schimb istoric la înregistrarea datoriei sau la sfârşitul exerciţiului precedent.
Diferenţa de curs rezultată poate fi favorabilă când cursul de schimb actual este mai mic decât
cel istoric sau nefavorabilă în situaţia inversă. În contabilitate aceste diferenţe se reflectă ca venituri
sau cheltuieli financiare, după caz;
3) –Decontări cu autorităţile vamale reprezentate de taxa vamală, comisionul vamal, accize şi
orice alte sume care se cuvin statului la importul de mărfuri.
4) –Decontări cu beneficiarii mărfurilor importate: Sumele de încasat de la clienţii interni se
achită în lei prin virament bancar, în termenul normal de decontare, potrivit clauzelor din contractele
încheiate. Aceste creanţe pot fi decontate şi prin efecte de comerţ (trată, bilet la ordin, cec) acceptate,
la care scadenţa de plată este mai mare.
Din analiza relaţiilor de decontare specifice importului de mărfuri constatăm că preţul extern
complet de import, care reprezintă valoarea în vamă (valoarea la frontiera română), cuprinde:
1)- preţul net al mărfii (preţul de import);
2)- cheltuielile cu transportul mărfurilor pe parcurs extern;
3)- cheltuielile adiacente transportului de mărfuri, achitate pe parcurs extern;
4)- costul asigurării;
5)- alte cheltuieli efectuate pe parcurs extern.
Preţul de vânzare la intern al mărfurilor importate cuprinde următoarele componente [4, pp.
190-194]:
- cheltuielile externe făcute cu aducerea mărfurilor în ţară;
- plăţile făcute în vamă (cu excepţia TVA);
- cheltuielile efectuate pe parcurs intern;
- adaosul SCE, cunoscut şi sub denumirea de marja importatorului.
1) Cheltuielile externe ocazionate de aducerea mărfurilor în ţară coincid cu valoarea externă a
mărfurilor importate (valoarea în vamă). Dacă la sosirea mărfurilor în ţară nu se cunoaşte mărimea
efectivă a unor cheltuieli externe de circulaţie, acestea ar putea să fie luate în calculul valorii externe
franco – frontiera română pe baza unor cote procentuale care se aplică la preţul de import. Diferenţa
dintre cheltuielile externe de circulaţie efective (înregistrate pe baza documentelor primite de la
104
furnizori) şi cele determinate pe bază de cote procentuale se regularizează pe seama cheltuielilor de
exploatare privind mărfurile importate.
2) Plăţile efectuate în vamă sunt reprezentate de taxa vamală, accize, taxa pe valoarea
adăugată şi orice alte sume care se cuvin statului la importul de mărfuri.
Taxele vamale se constituie din sumele percepute de statul român pentru bunurile care trec
frontiera de stat. Deşi, în principiu, taxele vamale pot fi calculate pentru importuri, exporturi şi pentru
operaţiile de tranzit, în prezent se practică o asemenea formă de impozitare pentru importul de bunuri
şi servicii, în scopul de a asigura protejarea produselor indigene faţă de concurenţa celor străine.
Taxele vamale sunt diferenţiate pe feluri de bunuri şi se determină prin aplicarea cotelor legale
prevăzute în “Regimul tarifar de import” la valoarea în vamă, transformată în lei. Taxele vamale se
plătesc la organele vamale o dată cu depunerea declaraţiei vamale de import.
Accizele “reprezintă taxe speciale de consumaţie care se datorează bugetului de stat pentru
anumite produse din ţară şi din import” [1, p. 154]. Rolul accizelor este de a reduce consumul de
bunuri considerate de lux sau care afectează sănătatea consumatorilor, cum sunt: produsele petroliere,
alcoolul, produsele din tutun, cafeaua şi alte bunuri (confecţii din blănuri naturale, bijuterii,
autoturisme, telefoane mobile, aparatură video etc.). Accizele se determină, înaintea stabilirii TVA,
prin aplicarea unor cote procentuale la baza de calcul, reprezentată de preţul de livrare (la produsele
autohtone) şi costul de achiziţie în vamă (la produsele importate).
Taxa pe valoarea adăugată aferentă importurilor are ca bază de impozitare valoarea în vamă a
bunurilor, stabilită conform legislaţiei vamale în vigoare, la care se adaugă taxele vamale, comisionul
vamal, accizele şi alte taxe, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, datorate pentru importul de bunuri.
Sunt cuprinse în baza de impozitare, în măsura în care nu au fost cuprinse în aceasta,
cheltuielile accesorii precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare care intervin
până la primul loc de destinaţie a bunurilor în România [6, TITLUL VII – “Taxa pe valoarea
adăugată”, art. 286 alin. 4].
Nu sunt cuprinse în baza de impozitare:
a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile și alte reduceri de preț, acordate de
furnizori direct clienților la data exigibilității taxei;
b) sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească
definitivă/definitivă și irevocabilă, după caz, penalizările și orice alte sume solicitate
pentru neîndeplinirea totală sau parțială a obligațiilor contractuale, dacă sunt
percepute peste prețurile și/sau tarifele negociate;
c) dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăți cu întârziere;
d) valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă și clienți, prin schimb,
fără facturare;
e) sumele achitate de o persoană impozabilă în numele și în contul altei persoane și
care apoi se decontează acesteia, inclusiv atunci când locatorul asigură el însuși
bunul care face obiectul unui contract de leasing financiar sau operațional și
refacturează locatarului costul exact al asigurării, precum și sumele încasate de o
persoană impozabilă în numele și în contul unei alte persoane.
În cazul în care elementele care servesc la determinarea bazei de impozitare la import sunt
exprimate într-o valută străină, cursul de schimb la care se face evaluarea este cel stabilit pentru
calculul valorii în vamă.
3) Cheltuielile efectuate pe parcurs intern se concretizează în: transportul bunurilor de la
vamă la depozitul societăţii de comerţ exterior; cheltuielile cu depozitarea mărfurilor şi transportul
bunurilor de la depozitul societăţii de comerţ exterior la beneficiarul de import, operaţiile suplimentare
de prelucrare, sortare ambalare etc., efectuate prin intermediul unor unităţi specializate.
4) O altă componentă a preţului de vânzare la intern a mărfurilor importate o constituie marja
importatorului (adaosul SCE). Ea are rolul de a compensa cheltuielile efectuate pe parcurs intern,
cheltuielile de funcţionare şi de a asigura profitul SCE importatoare. Adaosul importatorului se
calculează prin cote procentuale stabilite de fiecare SCE importatoare, care se aplică la valoarea
externă FFR în valută, transformată în lei la cursul zilei din data livrării la intern sau la costul de
achiziţie.
105
5.2.2.1.2. Decontarea importului pe cont propriu pe credit comercial
Pe lângă caracteristicile decontării mărfurilor importate cu plata la vedere, în cazul
importului pe cont propriu pe credit comercial apar anumite particularităţi [5, pp. 144-145 şi 150]:
1). –Importul de mărfuri pe credit comercial se practică atunci când importatorul nu dispune de
resurse financiare pentru a-şi achita obligaţiile faţă de furnizorul extern, mai ales în cazul importurilor
de volum, complexitate şi valori ridicate. Din acest motiv, SCE îşi achită obligaţiile externe la un
anumit termen de la aprovizionarea mărfurilor sau în mod eşalonat, potrivit clauzelor privind condiţiile
de plată stabilite prin contractul extern;
2). –În perioada de timp de la livrarea mărfurilor şi până la încasarea lor, exportatorul îşi
imobilizează fondurile proprii la nivelul valorii mărfurilor vândute. Pe această perioadă SCE
importatoare datorează furnizorului extern dobândă. Dobânda externă poate fi inclusă în preţul mărfii
sau facturată separat de marfă. Indiferent de modul de facturare dobânda constituie un element distinct
al datoriei externe, de natură financiară şi nu se ia în calcul la determinarea costului mărfurilor
importate.
Sursa de acoperire a dobânzii plătită la extern este diferită în funcţie de modalitatea de
valorificare a mărfurilor importate. Dacă vânzarea mărfurilor importate se face cu încasare la vedere,
suma încasată de la clienţi poate fi:
- păstrată în contul curent la o bancă sau depozitat la bancă pe termen, pentru care se primeşte
dobândă;
- acordată sub formă de împrumut, altor întreprinderi, pentru care se primeşte, de asemenea
dobândă;
- folosită în alte operaţii comerciale cu derulare rapidă, generatoare de venituri suplimentare,
care să acopere atât dobânda datorată la extern, cât şi profitul estimat.
Dacă societatea de comerţ exterior importatoare vinde mărfurile aprovizionate de la extern pe
credit comercial, dobânda percepută clientului intern se constituie în resursă de acoperire a dobânzii
externe.
Diferenţa între dobânda încasată de la intern şi dobânda plătită la extern se reflectă în gestiunea
SCE exportatoare;
3). După scadenţa achitării contravalorii mărfurilor aprovizionate, creditele comercial primite
de la furnizorii externi se grupează în:
-credite pe termen scurt (până la 1 an);
-credite pe termen mediu (1-5 ani);
-credite pe termen lung (peste 5 ani).
Creditele pe termen scurt se practică, de regulă, pentru finanţarea importului de mărfuri
generale (bunuri de larg consum) pentru o perioadă de creditare care nu depăşeşte 12 luni. Plata se
face, de obicei, în totalitate la termenul stabilit în contractul de vânzare – cumpărare internaţională;
Creditele comerciale pe termen mediu şi lung sunt utilizate ca resursă de finanţare a
importurilor de mărfuri complexe, cu valoare ridicată, a căror scadenţă de plată depăşeşte durata unui
exerciţiu financiar. Efortul financiar ridicat al furnizorilor externi (datorită valorii mari a mărfurilor
exportate), determină ca decontarea cu importatorii a livrărilor pe credit pe credit comercial pe termen
mediu şi lung să se realizeze etapizat, astfel:
-Înainte de punerea în fabricaţie a bunurilor destinate importului SCE achită furnizorilor
externi, sub formă de avans, o parte (cca. 10-25%) din valoarea lor internaţională, potrivit prevederilor
contractuale;
-La aprovizionare, se mai achită o parte din valoarea internaţională a mărfurilor importate. De
asemenea, societatea importatoare reţine din valoarea facturată de furnizorul extern, avansurile
acordate anterior. Separat, beneficiarii mărfurilor importate reţin o cotă de garanţie, care, în condiţiile
derulării normale a relaţiilor contractuale, va fi restituită la expirarea perioadei de garanţie;
-Diferenţa dintre valoarea internaţională a mărfurilor şi sumele decontate se achită în rate
plătibile la intervalele stabilite prin contractul extern (anual, semestrial, trimestrial etc.) sau integral, la
scadenţa convenită.
106
4). Perioada de creditare a importatorului influenţează şi modul de calcul al dobânzii datorată la
extern. Dobânda externă, la importurile pe credit comercial pe termen scurt, se calculează după
formula dobânzii simple, iar la cele pe credit comercial pe termen mediu şi lung, dobânda se
calculează după formula dobânzii compuse (Vezi şi relaţiile de calcul prezentate la 3.2.4.
Contabilitatea exportului de mărfuri pe cont propriu pe credit comercial);
5). În contractul extern poate fi prevăzută posibilitatea decontării obligaţiilor externe, anticipat
termenului de plată stabilit iniţial, din iniţiativa importatorului. În acest caz, furnizorul extern va
acorda o reducere de preţ numită discont, care se constituie într-un venit financiar pentru importator;
6). Pentru decontarea importurilor pe credit pot fi utilizate şi efecte de comerţ, a căror plată se
face de către importator la scadenţa stabilită.
Traseul urmat de mărfuri în procesul circulaţiei lor, modalitatea de decontare a creanţelor şi
datoriilor, scadenţa decontării datoriilor externe, natura mărfurilor importate etc. sunt elemente care
influenţează sistemul de conturi folosit şi metodologia de reflectare în contabilitate a operaţiilor
privind importul de mărfuri pe cont propriu.
5.2.2.2. Sistemul de conturi folosit la reflectarea operaţiilor privind importul de mărfuri pe cont
propriu
Operaţiile privind importul de mărfuri pe cont propriu ar putea fi structurate, după natura lor, în
mai multe categorii, fiecăreia dintre acestea impunând folosirea anumitor conturi.
I) Astfel, cumpărările de mărfuri de la furnizorii externi presupun intervenţia următoarelor
conturi:
- 371 “Mărfuri” / 607 “Cheltuieli privind mărfurile” serveşte la evidenţa existenţei şi mişcării
stocurilor de mărfuri în condiţiile aplicării metodei inventarului permanent / intermitent. Indiferent de
metoda aplicată în organizarea contabilităţii sintetice a mărfurilor în debitul conturilor 371/607 se
evidenţiază numai costul de procurare al mărfurilor importate (exclusiv dobânda);
- 357 “Mărfuri în custodie sau în consignaţie la terţi” serveşte la evidenţa existenţei şi
mişcării stocurilor de mărfuri proprietatea unităţii care se află temporar la terţi din diferite cauze sau în
anumite scopuri, cum sunt: depozitare temporară; prelucrare, sortare, ambalare realizate de unităţi
specializate; prezentare în târguri şi expoziţii naţionale şi internaţionale; vânzare în regim de
consignaţie etc.;
- 401 “Furnizori” asigură evidenţa datoriilor faţă de furnizorii externi de mărfuri şi faţă de
prestatorii de servicii pe parcurs intern şi extern, generate de derularea importurilor pe cont propriu, în
baza facturilor primite;
- 408 “Furnizori – facturi nesosite” este folosit pentru evidenţa obligaţiilor faţă de furnizorii
externi şi/sau interni de servicii de la care nu s-au primit încă facturile;
- 4426 “TVA deductibilă” asigură evidenţa taxei pe valoarea adăugată datorată în vamă,
aferentă costului de achiziţie al mărfurilor importate, precum şi a taxei datorată eventualilor prestatori
interni, pe baza facturilor primite;
- 4428 “TVA neexigibilă” este folosit pentru evidenţa taxei cuvenite furnizorilor interni de
servicii de la care nu s-au primit încă facturile;
- 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” se foloseşte pentru evidenţa taxelor
vamale, accizelor şi a altor sume datorate bugetului de stat, potrivit prevederilor legale.
II) Vânzările de mărfuri la intern presupun intervenţia următoarelor conturi:
- 411 “Clienţi” asigură evidenţa creanţelor faţă de beneficiarii interni de mărfuri generate de
derularea importurilor pe cont propriu, în baza facturilor emise.
Contul 411 “Clienţi” se dezvoltă pe două conturi sintetice de gradul II, şi anume:
-4111 “Clienţi”;
-4118 “Clienţi incerţi sau în litigiu”.
- 418 “Clienţi-facturi de întocmit este folosit pentru evidenţa creanţelor faţă de clienţii interni,
pentru care nu s-au întocmit încă facturile;
- 4427 “TVA colectată” asigură evidenţa taxei pe valoarea adăugată inclusă în facturile emise
către clienţi;
107
- 4428 “TVA neexigibilă” este folosit pentru evidenţa taxei aferentă livrărilor către clienţi
pentru care urmează să se întocmească facturile;
- 607 “Cheltuieli privind mărfurile” asigură evidenţa costului de achiziţie al mărfurilor
vândute la intern, în situaţia aplicării metodei inventarului permanent.
Pentru reflectarea în contabilitate a importului de mărfuri pe credit comercial, pe lângă
conturile specifice importului cu încasare la vedere, se mai folosesc şi următoarele conturi:
- 666 “Cheltuieli privind dobânzile” evidenţiază dobânzile datorate furnizorilor externi pentru
finanţarea importurilor pe credit comercial, aferente exerciţiului curent;
- 471 “Cheltuieli înregistrate în avans” asigură evidenţa cotei-părţi din dobânda facturată de
furnizorii externi, aferentă exerciţiilor financiare viitoare. Se debitează cu valoarea dobânzii, aferentă
perioadelor viitoare, datorată la extern (401) şi se creditează, în perioadele viitoare, cu cota-parte din
dobânda facturată de furnizori care se constituie în cheltuială a perioadei curente (666). Soldul debitor
reflectă cota-parte din dobânda datorată la extern, aferentă perioadelor următoare.
Observaţie: Contul prezentat anterior intervine pentru a reflecta dobânda datorată la
importurile pe credit comercial a căror perioadă de decontare depăşeşte un an. În cazul importurilor
pe credit comercial pe termen scurt, intervenţia contului este justificată numai dacă perioada de
creditare se întinde pe parcursul a două exerciţii financiare;
- 767 “Venituri din sconturi obţinute” asigură evidenţa sconturilor obţinute de la furnizorii
externi, atunci când plata obligaţiilor se realizează anticipat termenului de decontare, prevăzut în
contractele încheiate.
- 4091 “Furnizori debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor” evidenţiază
avansurile acordate furnizorilor externi pentru începerea fabricaţiei produselor care fac obiectul
importului;
- 167 “Alte împrumuturi şi datorii asimilate” reflectă cota de garanţie reţinută furnizorilor
externi, dacă perioada de garanţie depăşeşte un an.
Observaţie: Dacă, în mod excepţional, perioada de garanţie la importurile pe credit pe termen
mediu şi lung este mai mică de un an, cota de garanţie este reflectată cu ajutorul contului 462
“Creditori diverşi”.
- 2678 “Alte creanţe imobilizate” reflectă sumele imobilizate în cota de garanţie reţinută de
clienţii interni, dacă perioada de garanţie depăşeşte un an.
La baza înregistrării în contabilitate a operaţiilor ocazionate de importul mărfurilor se folosesc,
în mod obişnuit următoarele documente justificative:
- certificatul de înmatriculare şi codul fiscal al societăţii comerciale importatoare;
- documentele societăţii comerciale exportatoare;
- contractul extern;
- documentele de transport şi asigurare marfă;
- factura comercială externă;
- factura de transport şi asigurare marfă;
- licenţa de import, dacă este cazul;
- certificatul de origine a mărfii;
- certificatul de conformitate/ de calitate;
- certificatul de garanţie;
- alte avize, dacă este cazul (certificate fito-sanitare, certificate sanitar-veterinare,
certificate de abilitare etc.)
- declaraţie vamală de import;
Teme de verificare
TV 5.2. Organizarea contabilităţii importului de mărfuri pe cont propriu
1. Enumeraţi tipurile de contracte specifice importului pe cont propriu.
Răspuns:
2. Precizaţi în ce constau decontările cu autorităţile vamale

108
Răspuns:
3. Precizaţi în ce constă punerea în liberă circulaţie.

Răspuns:
5.3. Contabilitatea importului de mărfuri pe cont propriu cu plata la vedere
Societatea de comerţ exterior “Moldova Import – Export” S.A. Iaşi, a cărei cifră de afaceri în
anul calendaristic precedent depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei, deţine un disponibil în cont de
220.000 lei, 140.000 USD şi efectuează în cursul exerciţiului N următoarele operaţii privind importul
de mărfuri pe cont propriu:
1) Pe 12.01.N achiziţionează mărfuri de la un furnizor extern în condiţia de livrare FOB
Istanbul, în valoare de 125.000 USD. Cheltuielile de asigurare pe parcurs extern sunt de 6.000 USD,
iar transportul şi descărcarea în portul de destinaţie sunt de 8.000 USD, potrivit facturilor primite.
Taxele legale s-au determinat pe baza următoarelor cote: taxa vamală 12% și TVA 19%. Marja
practicată de importator este de 25% din costul de achiziţie;
2) La 15.01.N se achită obligaţiile în vamă;
3) Pe 18.01.N se primeşte de la furnizorul intern factura de transport pe parcurs intern, în
valoare de 2.500 lei, cu TVA de 19%;
4) La 20.01.N se achită furnizorului extern marfa importată, contravaloarea asigurării şi
transportului pe parcurs extern decontarea realizându-se prin incasso –documentar;
5) Pe 25.01.N se facturează mărfurile clientului intern, cu încasarea contravalorii lor pe
10.02.N;
6) La 29.01.N se achită obligaţia faţă de furnizorul intern de transport;
7) Evoluţia cursului în lei al monedei americane, în perioada de derulare a contractului, a fost
următoarea:
- la 31.12.N -1. 3,92 lei/USD;
- pe 12.01.N . 3,95 lei/USD;
- la 20.01.N. 3,98 lei/USD;
- pe 31.01.N. 4,06 lei/USD.
Cerinţă: Calculul şi înregistrarea cronologică a operaţiunilor din exerciţiul “N” în condiţiile

evidenţei stocurilor de mărfuri după metoda inventarului permanent.
REZOLVARE
12.01.N
1. Înregistrat contravaloarea mărfurilor importate, potrivit datelor din facturi externă, declaraţia
vamală de import şi fişa de calcul a importului.
Fişa de calcul a importului (F.C.I.)
Nr. Elemente de decontare Valoarea în Valoarea în lei
crt. valută (USD) (3,95 lei /USD)
1. Valoarea externă FOB 125.000,00 493.750,00
2. Asigurarea externă 6.000,00 23.700,00
3. Transportul extern şi descărcarea 8.000,00 31.600,00
4. Valoarea externă la frontiera română 139.000,00 549.050,00
5 Taxa vamală rd. 4 * 12% 16.680,00 65.886,00
6. Costul de achiziţie în vamă (rd. 4 + 5) 155.680,00 614.936,00
7. TVA deductibilă (19% * rd. 6) 29.579,00 116.837,05
371 “Mărfuri” = % 614.936,00

401 “Furnizori”/Unitatea 493.750,00
producătoare
401 “Furnizori”/Societatea de 23.700,00
asigurare
109
transport
446 “Alte impozite, taxe şi 65.886,00
vărsăminte asimilate”/01 “Taxa
vamală”
15.01.N
2. Înregistrat plăţile efectuate în vamă prin virament:
- TVA deductibilă 116.837,05 lei;
- Taxa vamală 65.886,00 lei;
TOTAL 182.723,05 lei.
% = 5121 “Conturi la bănci în lei” 182.723,05
4426 “TVA deductibilă” 116.837,05
446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte 65.886,00
asimilate”/01“Taxa vamală”
18.01.N
3. Înregistrat factura prestatorului de servicii pe parcurs intern.
% = 401 “Furnizori”/Prestator intern 2.975,00
371 “Mărfuri” 2.500,00
4426 “TVA deductibilă” 475,00
20.01.N
4. Achitarea obligaţiei faţă de furnizorul extern:
- valoarea în lei la plată: 125.000 USD * 3,98 lei/USD = 497.500,00 lei;
- valoarea la primirea facturii: 125.000 USD * 3,95 lei/USD = 493.750,00 lei;
diferenţă de curs valutar (nefavorabilă) 3.750,00 lei.
% = 5124 “Conturi la bănci în valută”/USD 497.500,00
401 “Furnizori”/Unitatea producătoare 493.750,00
6651 "Diferențe nefavorabile de curs 3.750,00
valutar legate de elementele monetare
exprimate în valută"
20.01.N
5. Achitarea obligaţiei faţă de societatea de asigurare:
diferenţă de curs valutar (nefavorabilă) 180,00 lei.
401 “Furnizori”/Societatea de asigurare 23.700,00
6651 "Diferențe nefavorabile de curs 180,00
20.01.N
6. Achitarea obligaţiei faţă de societatea de transport pe parcurs extern:
diferenţă de curs valutar (nefavorabilă) 240,00 lei.
401 “Furnizori”/Societatea de transport 31.600,00
6651 "Diferențe nefavorabile de curs 240,00
25.01.N
7. Livrarea mărfurilor din import către clienţii interni:
- cost de achiziţie (614.936 + 2.500) 617.436,00 lei;
- marja importatorului: cost de achiziţie * 25%
617.436,00 * 0,25 = 154.359,00 lei;
PREŢ DE VÂNZARE: (cost de achiz. + marja) = 771.795,00 lei;
TVA colectată: (preţ de vânzare * 19%) = 146.641,05 lei;
TOTAL val. facturată: (preţ de vânzare+TVA) = 918.436,05 lei.
4111 “Clienţi” = % 918.436,05
707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 771.795,00
4427 “TVA colectată” 146.641,05
25.01.N
8. Descărcarea de gestiune.
607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371 “Mărfuri” 617.436,00
29.01.N
9. Achitarea obligaţiei faţă de societatea de transport pe parcurs intern.
401 “Furnizori”/Prestator intern = 5121 “Conturi la bănci în lei” 2.975,00
31.01.N
10. Înregistrarea decontului de TVA:
- TVA colectată 146.641,05 lei;
- TVA deductibilă (116.837,05 + 475) 117.312,05 lei;
110
TVA de plată 29.329,00 lei.
4427 “TVA colectată” = % 146.641,05
4423 “TVA de plată” 29.329,00
31.01.N
11. Înregistrat diferenţa de curs valutar aferentă soldului existent în contul 5124 în USD la sfârşitul
lunii ianuarie:
D 5124 “Conturi la bănci în valută”/USD C
Sid 140.000,00
125.000,00 4
6.000,00 5
8.000,00 6
Rd 0,00 139.000,00 Rc
Tsd 140.000,00 139.000,00 Tsc
1.000,00 Sfd
D 5124 “Conturi la bănci în valută”/lei C
Sid 548.800,00
497.500,00 4
23.700,00 5
31.600,00 6
Rd 0,00 552.800,00 Rc
Tsd 548.800,00 552.800,00 Tsc
Sfc 4.000,00
- Sf 5124 la curs 31.01.N: 1.000 USD * 4,06 lei/USD = 4.060,00 lei;
- Sf creditor 5124 (lei) 4.000,00 lei;
Diferenţă de curs valutar favorabilă 8.060,00 lei.
5124 “Conturi la bănci în valută”/USD = 7651 "Diferențe favorabile de curs 8.060,00
10.02.N
12. Încasarea creanţei de la clientul intern.
5121 “Conturi la bănci în lei” = 4111 “Clienţi” 918.436,05
Teme de verificare
TV 5.3. Contabilitatea importului de mărfuri pe cont propriu cu încasare la vedere
1. Precizaţi cum se înregistrează taxa vamală şi comisionul vamal datorat autorităţilor la importul pe cont
propriu, în condiţiile evidenţei stocurilor de mărfuri după metoda inventarului permanent.
Răspuns:
2. Precizaţi cum se înregistrează suma virată în lei pentru schimbul valutar.

Răspuns:
3. Precizaţi cum se înregistrează încasarea creanţelor faţă de beneficiarii mărfurilor importate.

Răspuns:
5.4. Contabilitatea importului de mărfuri pe cont propriu pe credit comercial
Importul pe credit comercial (cu plata la termen) reprezintă o formă a importului în care
încasarea de către exportator a contravalorii mărfurilor vândute se realizează la un anumit termen de la
livrare sau în mod eşalonat, potrivit clauzelor prevăzute în contractul extern.
În funcţie de scadenţa decontării mărfurilor importate pe credit comercial, importul poate fi:
111
- pe credit comercial pe termen scurt (scadenţa decontării este de până la un an);
- pe credit comercial pe termen mediu (1-5 ani) şi lung (peste 5 ani).

termen scurt
Importul de mărfuri pe credit comercial pe termen scurt se practică, de regulă, pentru bunuri de
larg consum (mărfuri generale). Termenul de plată al mărfurilor importate, stabilit prin contractul
extern, este de până la un an. Dobânda percepută de furnizorul extern se calculează după formula
dobânzii simple.
Decontarea importului pe credit comercial pe termen scurt se poate face prin instrumente de
decontare obişnuite (virament bancar) sau prin intermediul efectelor de comerţ.
Exemplu:
Societatea de comerţ exterior “Moldova Import – Export” S.A. Iaşi deţine la 1.02.N. 100.000
lei şi efectuează pe parcursul exerciţiului următoarele operaţii privind importul de mărfuri pe credit
comercial pe termen scurt:
1) Pe 1.02.N cumpără mărfuri de la un partener extern în condiţia de livrare DAP, pentru suma
de 140.000 lire turceşti (TRY), inclusiv dobânda. Mărfurile sunt achiziţionate pe credit comercial de 5
luni (termen de plată 1.07.N), iar procentul dobânzii externe, este de 6% pe an. Taxele legale percepute
în vamă sunt: taxa vamală 15%, TVA 19% şi se achită în aceeaşi zi din cont. Marja importatorului este
de 20% din costul de achiziţie;
2) La 10.02.N mărfurile aprovizionate din import sunt vândute la intern şi se încasează în
termenul normal de decontare pe 25.02.N;
3) Din suma încasată de la client se constituie un depozit bancar pe 3 luni la 1.03.N, de 360.000
lei, cu o dobândă de 3% pe an;
4) Pe 28.06.N se realizează un schimb valutar pentru procurarea sumei necesară achitării
obligaţiei faţă de furnizorul extern. Suma în lei virată pentru schimbul valutar este de 230.000, iar
comisionul bancar de 0,50%;
5) La 1.07.N se achită datoria faţă de furnizorul extern de mărfuri;
6) Evoluţia cursului în lei al monedei turceşti în perioada de derulare a contractului este
următoarea:
- la 1.02 1,60 lei/TRY;
- pe 28/29.02 1,55 lei/TRY;
- la 28.06 1,63 lei/TRY;
- pe 30.06 1,66 lei/TRY;
- pe 1.07 1,68 lei/TRY.
Cerinţă: Înregistrarea operaţiilor specifice importului de mărfuri pe credit comercial pe termen

scurt, în condiţiile evidenţei stocurilor de mărfuri după metoda inventarului intermitent.
REZOLVARE
1.02.N
1. Înregistrat contravaloarea mărfurilor importate, potrivit datelor din factura externă, declaraţia
vamală de import şi fişa de calcul a importului.
crt. valută (TRY) (1,60 lei/TRY)
1. Valoarea externă DAP (inclusiv dobânda) 140.000,00 224.000,00
2. Dobânda externă* 3.302,00 5.283,20
3. Valoarea externă DAP (exclusiv dobânda) 136.698,00 218.716,80
4. Taxa vamală (rd. 3 * 15%) 20.505,00 32.808,00
5. Cost de achiziţie în vamă (rd. 3 + 4) 157.203,00 251.524,80
112
*
d * 100 6 * 100 5,66 %
Dr   
d  100 6  100
140 . 000 * 5 , 66 * 5
Ds   3.301,89 3.302,00 TRY
100 * 12
607 “Cheltuieli privind mărfurile” = % 251.524,80
401 “Furnizori”/Unitatea 218.716,80
producătoare
446 “Alte impozite, taxe şi 32.808,00
vărsăminte asimilate”/01 “Taxa
vamală”
1.02.N
2. Concomitent se înregistrează dobânda externă facturată de furnizor 3.302 TRY * 1,60 lei/TRY =
5.283,20 lei.
666 “Cheltuieli privind dobânzile” = 401 “Furnizori”/Unitatea 5.283,20
producătoare
1.02.N
TVA deductibilă 47.790,40 lei;
Taxa vamală 32.808,00 lei;
TOTAL 80.598,40 lei.
10.02.N
4. Livrarea şi facturarea mărfurilor din import către clienţii interni:
- cost de achiziţie 251.524,80 lei;
- marja importatorului: costul de achiziţie * 20%
251.524,80 * 0,2 = 50.304,96 lei;
TOTAL valoare facturată: (preţ de vânzare+TVA) = 359.177,41 lei.
4111 “Clienţi” = % 359.177,41
707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 301.829,76
4427 “TVA colectată” 57.347,65
25.02.N
5. Înregistrat încasarea creanţei de la clientul intern pentru mărfurile din import livrate.
5121 “Conturi la bănci în lei” = 4111 “Clienţi” 359.177,41
28/29.02.N
4427 “TVA colectată” = % 57.347,65
4423 “TVA de plată” 9.557,25
28/29.02.N
7. Înregistrarea diferenţei de curs valutar aferentă datoriei faţă de furnizorul extern de mărfuri:
- valoarea datoriei la curs 28/29.02.N.: 140.000 TRY *
1,55 lei/TRY = 217.000,00 lei;
- valoarea datoriei la curs primire factură: 140.000 TRY *
1,60 lei/TRY = 224.000,00 lei;
Diferenţa de curs valutar favorabilă: 7.000,00 lei.
401 “Furnizori”/Unitatea producătoare = 7651 "Diferențe favorabile de curs 7.000,00
Observaţie: La sfârşitul lunilor martie, aprilie, mai şi iunie se actualizează soldul contului de datorii
faţă de furnizorul extern de mărfuri, similar actualizărilor de la sfârşitul lunii februarie, în funcţie de
evoluţia cursului de schimb valutar al TRY din ultima zi bancară a lunii respective.
1.03.N
8. Constituirea depozitului bancar pe 3 luni în sumă de 360.000 lei.
5081/03 “Alte titluri de plasament”/Depozite = 5121 “Conturi la bănci în lei” 360.000,00
3 luni
25.03.N
9. Plata TVA la buget.
4423 “TVA de plată” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 9.557,25
1.06.N
113
10. Înregistrarea dobânzii de încasat pentru depozitul bancar constituit.
Valoare depozit * d * t 360.000* 3 * 90 
D=  2.700,00 lei.
100 * T 100* 360
5088 “Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de = 762 "Venituri din investiţii financiare 2.700,00
plasament” pe termen scurt"
1.06.N
11. Înregistrat lichidarea depozitului bancar şi încasarea dobânzii aferente:
- depozit bancar 360.000,00 lei;
- dobânda aferentă depozitului 2.700,00 lei;
TOTAL încasări în cont 362.700,00 lei.
5121 “Conturi la bănci în lei” = % 362.700,00
5081/03 “Alte titluri de 360.000,00
plasament”/Depozite 3 luni
5088 “Dobânzi la obligaţiuni şi titluri 2.700,00
de plasament”
28.06.N
12. Suma virată din contul în lei pentru schimbul valutar.
581 “Viramente interne” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 230.000,00
28.06.N
13. Înregistrat efectuarea schimbului valutar:
- suma încasată în valută: 140.000 TRY * 1,63 lei/TRY = 228.200,00 lei;
- comision bancar: 230.000 lei * 0,5% = 1.150,00 lei;
Diferenţa restituită în lei 650,00 lei.
% = 581 “Viramente interne” 230.000,00
5124 “Conturi la bănci în valută”/TRY 228.200,00
627 “Cheltuieli cu serviciile bancare şi 1.150,00
asimilate”
5121 “Conturi la bănci în lei” 650,00
30.06.N
14. Înregistrat diferenţa de curs valutar aferentă soldului existent în contul 5124 în TRY la sfârşitul lunii
iunie:
- Sf 5124 (TRY) la curs 30.06.N.: 140.000 TRY * 1,66
lei/TRY = 232.400,00 lei;
- suma încasată în valută: 140.000 TRY * 1,63 lei/TRY = 228.200,00 lei;
5124 “Conturi la bănci în valută”/TRY = 7651 "Diferențe favorabile de curs 4.200,00
valutar legate de elementele
monetare exprimate în valută"
1.07.N
15. Înregistrat plata sumei datorate furnizorului extern 140.000 TRY.
- valoarea în lei la plată: 140.000 TRY * 1,68 lei/TRY = 235.200,00 lei;
- valoarea la a curs 30.06.N: 140.000 TRY * 1,66 lei/TRY = 232.400,00 lei;
diferenţă de curs valutar (nefavorabilă) 2.800,00 lei.
% = 5124 “Conturi la bănci în valută”/TRY 235.200,00
401 “Furnizori”/Unitatea producătoare 232.400,00
6651 "Diferențe nefavorabile de curs valutar 2.800,00
legate de elementele monetare exprimate în
valută"

termen mediu şi lung
Importul pe cont propriu pe credit comercial pe termen mediu şi lung se practică, de obicei,
pentru mărfuri complexe, cu valoare ridicată, a căror decontare se realizează într-o perioadă care
depăşeşte 12 luni.
Termenul de plată a mărfurilor importate, stabilit prin contractul extern, este cuprins între unu
şi cinci ani, la importurile pe credit pe termen mediu, şi de peste cinci ani la cele pe credit pe termen
lung. Dobânda percepută de furnizorul extern se calculează după formula dobânzii compuse.
Pentru decontarea importului pe credit comercial pe termen mediu şi lung se pot folosi toate
instrumentele şi modalităţile de plată, deşi mai utilizat este acreditivul documentar.
114
Exemplu [3, pp. 219-233]:
Societatea de comerţ exterior “Moldova Import – Export” S.A. Iaşi importă în exerciţiul N o
instalaţie complexă, potrivit următoarelor date:
1) La începutul lunii mai deţine în conturile bancare suma de 215.000 lei şi 20.000 AUD,
evaluaţi la un curs de la sfârşitul lunii precedente de 2,87 lei/AUD;
2) Pe 10.05.N. SCE acordă furnizorului extern un avans de 20.000 AUD, reprezentând 10% din
valoarea internaţională a mărfurilor contractate;
3) Pe 15.08.N., la livrarea mărfurilor de către furnizorul extern, societatea importatoare îi achită
acestuia suma de 30.000 AUD, reprezentând 15% din valoarea internaţională a mărfurilor. Plata
furnizorului se realizează dintr-un acreditiv documentar deschis la banca acestuia. Valuta necesară
deschiderii acreditivului s-a obţinut de societatea importatoare prin schimbul valutar din 12.08.N.,
suma virată în lei fiind de 88.000 lei, iar comisionul bancar de 0,50%;
4) Importul este contractat pe credit comercial de 2 ani în condiţia de livrare FOB stowed, iar
valoarea facturată include dobânda anuală de 6%. Plata mărfurilor importate şi a dobânzii aferente se
realizează integral la scadenţă (pe 1.09.N+2.). Cheltuielile cu transportul bunurilor pe parcurs extern
sunt de 12.500 AUD, iar cele cu asigurarea de 9.000 AUD, potrivit facturilor primite. Recepţia
mărfurilor în vamă are loc pe 1.09.N, înregistrându-se următoarele obligaţii: taxa vamală 10% și TVA
19%. Din valoarea facturată SCE importatoare reţine, la primirea mărfurilor, avansul plătit şi cota de
garanţie convenită prin contractul extern, calculată pe baza cotei de 5% din valoarea internaţională a
mărfurilor;
5) Plata facturilor de transport şi de asigurare se realizează pe 10.09.N., în urma unui schimb
valutar realizat la data de 7.09.N. Suma virată în lei pentru schimb este de 66.000, iar comisionul
bancar de 0,50%;
6) Pe 12.09.N. se primeşte factura pentru cheltuielile de circulaţie pe parcurs intern, până la
client, în valoare de 25.000 lei, cu TVA de 19%, care se achită pe 25.09.N.;
7) Pe 15.09.N SCE facturează mărfurile clientului intern, marja importatorului fiind de 20% din
costul de achiziţie. Livrarea mărfurilor se realizează pe credit comercial pe termen lung, cu scadenţa de
decontare pe 15.08.N+2 şi o rată a dobânzii anuale de 9%. Cota de garanţie reţinută de clientul intern
este de 5% din preţul de vânzare, exclusiv TVA şi se restituie de client pe 15.03.N+2.;
8) Pe 1.03.N+2. SCE restituie cota de garanţie furnizorului extern. Pentru restituirea cotei s-a
efectuat un schimb valutar pentru cumpărarea sumei de 10.000 AUD, pe 28.02.N+2. Suma virată în lei
este de 31.000 lei, iar comisionul bancar de 0,50%;
9) Plata datoriei către furnizorul extern se face în baza unei cambii acceptate de furnizor la
5.01.N+2. Valuta necesară plăţii cambiei a fost obţinută prin schimbul valutar din 31.08.N+2. Suma
virată în lei este de 482.200 lei, cu un comision bancar de 0,50%;
10) Evoluţia cursului în lei al monedei australiene se prezintă astfel:
- 10.05.N. 2,90 lei/AUD;
- 12.08.N. 2,91 lei/AUD;
- 15.08.N. 2,92 lei/AUD;
- 1.09.N. 3,00 lei/AUD;
- 7.09.N. 3,05 lei/AUD;
- 10.09.N. 2,98 lei/AUD;
- 31.12.N. 2,90 lei/AUD;
- 31.12.N+1. 3,08 lei/AUD;
- 5.01.N+2. 3,01 lei/AUD;
- 28.02.N+2. 3,06 lei/AUD;
- 1.03.N+2. 3,10 lei/AUD;
- 31.08.N+2. 3,05 lei/AUD;
- 1.09.N+2. 3,13 lei/AUD;
- 30.09.N+2. 3,20 lei/AUD.
115
Cerinţă:
Calculul şi înregistrarea cronologică a operaţiilor specifice importului de mărfuri pe cont
propriu pe credit comercial pe termen lung din exerciţiile N, N+1 şi N+2, în condiţiile evidenţei
stocurilor după metoda inventarului intermitent şi decontării la extern prin acreditiv documentar şi
efecte de comerţ.
REZOLVARE
10.05.N
1. Plata avansului de 20.000,00 AUD * 2,90 lei/AUD = 58.000,00 lei.
4091"Furnizori-debitori pentru cumpărări de = 5124“Conturi la bănci în 58.000,00
bunuri de natura stocurilor" valută”/AUD
12.08.N
2. Înregistrat suma virată din contul în lei pentru schimbul valutar 88.000,00.
581 "Viramente interne" = 5121“Conturi la bănci în lei” 88.000,00
12.08.N
3. Înregistrat efectuarea propriu-zisă a schimbului valutar:
- Suma în valută încasată: 30.000 AUD * 2,91 lei/AUD = 87.300,00 lei;
- Comision bancar reţinut: 88.000 * 0,5% = 440,00 lei;
Suma restituită în lei 260,00 lei.
% = 581 "Viramente interne" 88.000,00
5124“Conturi la bănci în 87.300,00
valută”/AUD
627 “Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” 440,00
5121“Conturi la bănci în lei” 260,00
12.08.N
4. Virarea sumei pentru deschiderea acreditivului în favoarea furnizorului extern 30.000,00 AUD * 2,91
lei/AUD = 87.300,00 lei.
581"Viramente interne" = 5124“Conturi la bănci în 87.300,00
valută”/AUD
12.08.N
5. Intrarea valutei în contul de acreditive 30.000 AUD * 2,91 lei/AUD = 87.300,00 lei.
5414 "Acreditive în valută”/AUD = 581"Viramente interne" 87.300,00
15.08.N
6. Plata către furnizorul extern a sumei convenite prin contractul extern din contul de acreditive:
30.000 AUD * 2,92 lei/AUD = 87.600,00 lei.
4091"Furnizori-debitori pentru cumpărări de = 5414 "Acreditive în valută”/AUD 87.600,00
bunuri de natura stocurilor"
1.09.N
7. Înregistrarea recepţiei mărfurilor primite în vamă şi a facturii furnizorului extern de bunuri.
crt. valută (AUD) (3,00 lei/AUD)
1. Valoarea internaţ. a mărfurilor 200.000,00 600.000,00
2. Cheltuielile externe de transport 12.500,00 37.500,00
3. Valoarea externă CFR 212.500,00 637.500,00
4. Asigurarea 9.000,00 27.000,00
5. Valoarea externă CIF (exclusiv dobânda)/Valoarea 221.500,00 664.500,00
externă la frontiera română (FFR)
6. Dobânda externă* 17.304,00 51.912,00
7. Valoarea externă CIF (inclusiv dobânda) 238.804,00 716.412,00
8. Taxa vamală rd. 5 * 10% 22.150,00 66.450,00
9. Cost de achiziţie în vamă (rd. 5 + 8) 243.650,00 730.950,00
* Dc =Credit primit * (1+d)n- Credit primit.
Credit primit = Valoarea internaţională a mărfurilor – Avans – Suma plătită la livrare din
valoarea internaţională a mărfurilor – Cota de garanţie = 200.000 – 10% * 200.000 – 15% *
200.000 – 5% * 200.000 = 200.000 – 20.000 – 30.000 – 10.000 = 140.000 AUD.
- Dc =[Credit primit * (1+d)n] - Credit primit = [140.000 * (1+0,06)2] -140.000 = 157.304 -
140.000 = 17.304 AUD.
% = 401 “Furnizori”/Unitatea 651.912,00
producătoare
607 "Cheltuieli privind mărfurile" 600.000,00
471 “Cheltuieli înregistrate în avans” 51.912,00
1.06.N
8. Înregistrat facturile prestatorilor de servicii pe parcurs extern şi a obligaţiilor în vamă.
607 "Cheltuieli privind mărfurile" = % 130.950,00
116
transport
asigurare
asimilate”/01 “Taxa vamală”
1.09.N
- Taxa vamală 66.450,00 lei;
TOTAL 205.332,00 lei.
1.09.N
10. Decontarea cu unitatea producătoare a avansului acordat acesteia:
- valoare avans la decontare: 20.000 AUD * 3,00 lei/AUD = 60.000,00 lei;
- valoare avans la acordare: 20.000 AUD * 2,90 lei/AUD = 58.000,00 lei;
401 “Furnizori”/Unitatea producătoare = % 60.000,00
4091"Furnizori-debitori pentru 58.000,00
cumpărări de bunuri de natura
stocurilor"
7651 "Diferențe favorabile de curs 2.000,00
1.09.N
11. Decontarea cu furnizorul extern a sumei achitate la livrarea mărfurilor din acreditiv:
- valoarea sumei la decontare: 30.000 AUD * 3,00 lei/AUD = 90.000,00 lei;
- valoarea sumei la plată: 30.000 AUD * 2,92 lei/AUD = 87.600,00 lei;
4091"Furnizori-debitori pentru 87.600,00
cumpărări de bunuri de natura
stocurilor"
1.09.N
12. Reţinerea cotei de garanţie (5% din valoarea internaţională a mărfurilor) 10.000 AUD * 3,00 lei/AUD
= 30.000,00 lei din suma datorată furnizorului extern.
401 “Furnizori”/Unitatea producătoare = 167 “Alte împrumuturi şi datorii 30.000,00
asimilate”/Cota de garanţie
7.09.N
13. Înregistrat suma virată din contul în lei pentru schimbul valutar 66.000,00 lei.
581 "Viramente interne" = 5121“Conturi la bănci în lei” 66.000,00
7.09.N
- Comision bancar reţinut: 66.000 lei * 0,5% = 330,00 lei;
valută”/AUD
627 “Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” 330,00
10.09.N
15. Plata obligaţiei faţă de societatea de transport:
- valoarea transportului la curs înregistrare: 12.500 AUD * 3,00
lei/AUD = 37.500,00 lei;
- valoarea transportului la curs plată: 12.500 AUD * 2,98
lei/AUD = 37.250,00 lei;
Diferenţă de curs valutar favorabilă 250,00 lei.
401 “Furnizori”/Societatea de asigurare = % 37.500,00
valută”/AUD
7651 "Diferențe favorabile de curs 250,00
117
10.09.N
16. Plata obligaţiei faţă de societatea de asigurare:
- valoarea asigurării la curs înregistrare: 9.000 AUD * 3,00
lei/AUD = 27.000,00 lei;
- valoarea asigurării la curs plată: 9.000 AUD * 2,98 lei/AUD = 26.820,00 lei;
401 “Furnizori”/Societatea de asigurare = % 27.000,00
valută”/AUD
7651 "Diferențe favorabile de curs 180,00
12.09.N
17. Înregistrat factura pentru cheltuielile de circulaţie pe parcurs intern 25.000,00 lei, cu TVA aferentă.
% = 401 “Furnizori”/ Furnizor intern 29.750,00
607 "Cheltuieli privind mărfurile" 25.000,00
15.09.N
18. Înregistrat facturarea mărfurilor importate clientului intern:
- cost de achiziţie =730.950 + 25.000 755.950,00 lei;
- marja importatorului: cost de achiziţie * 20%
755.950,00 * 0,20 = 151.190,00 lei;
TOTAL creanţă comercială: (preţ de vânzare+TVA) = 1.079.496,60 lei.
Cota de garanţie 5% din preţ de vânzare (exclusiv TVA) 45.357,00 lei;
Credit acordat: valoare creanţă comercială - cota de garanţie 1.034.139,60 lei;
Dc =[Credit acordat * (1+d)1*(1+F*d)] - Credit acordat =
[1.034.139,60 * (1+0,09)1*(1+11/12*0,09] -1.034.139,60 =
1.220.207,17 - 1.034.139,60 = 186.067,57 lei.
4111 “Clienţi” = % 1.265.564,17
707 “Venituri din vânzarea 907.140,00
mărfurilor”
472 “Venituri înregistrate în avans” 186.067,57
4427 “TVA colectată” 172.356,60
15.09.N
19. Reţinerea cotei de garanţie de către clientul intern (907.140 lei * 5%) = 45.357,00 lei.
2678 “Alte creanţe imobilizate”/Cota de garanţie = 4111 “Clienţi” 45.357,00
25.09.N
20. Plata facturii pentru cheltuielile de circulaţie pe parcurs intern.
401 “Furnizori”/ Furnizor intern = 5121 “Conturi la bănci în lei” 29.750,00
30.09.N
- TVA deductibilă (138.882 + 4.750) 143.632,00 lei;
4427 “TVA colectată” = % 172.356,60
4423 “TVA de plată” 28.724,60
25.10.N
22. Plata TVA la buget.
4423 “TVA de plată” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 28.724,60
31.12.N
23. Înregistrat cota-parte din dobânda facturată de furnizorul extern aferentă exerciţiului curent:
Dobanda totala * Nr. de luni
D Perioada de creditare

17 . 304 * 4
24  69.216
24  2.884,00 AUD;
Valoare dobândă la curs înregistrare factură: 2.884 AUD *

3,00 lei/AUD = 8.652,00 lei.
666 “Cheltuieli privind dobânzile” = 471 “Cheltuieli înregistrate în avans” 8.652,00
31.12.N
24. Înregistrat cota-parte din dobânda facturată clientului intern aferentă exerciţiului curent:
 186.067,57 * 3,5 651.236,50
 
28.314,63 lei.
23 23
472 “Venituri înregistrate în avans” = 766 “Venituri din dobânzi” 28.314,63
31.12.N
118
25. Înregistrat diferenţa de curs valutar aferentă acreditivului în valută consumat în întregime:
- valoare acreditiv la deschidere: 30.000 AUD * 2,91 lei/AUD = 87.300,00 lei;
- valoare acreditiv la plată: 30.000 AUD * 2,92 lei/AUD = 87.600,00 lei;
5414 “Acreditive în valută” = 7651 "Diferențe favorabile de curs 300,00
31.12.N
26. Înregistrat diferenţa de curs valutar aferentă disponibilităţilor în valută la închiderea exerciţiului:
D 5124 “Conturi la bănci în valută”/AUD C
Sid 20.000,00
3 30.000,00 20.000,00 1
14 21.500,00 30.000,00 4
12.500,00 15
9.000,00 16
Rd 51.500,00 71.500,00 Rc
Tsd 71.500,00 71.500,00 Tsc

Sid 57.400,00
3 87.300,00 58.000,00 1
14 65.575,00 87.300,00 4
37.250,00 15
26.820,00 16
Rd 152.875,00 209.370,00 Rc
Tsd 210.275,00 209.370,00 Tsc
905,00 Sfd
- Sold ct. 5124 la curs închidere: 0 AUD * 2,90 lei/AUD = 0,00 lei;
- Sold ct. 5124 în lei (debitor) 905,00 lei;
Diferenţă de curs valutar nefavorabilă 905,00 lei.
6651 "Diferențe nefavorabile de curs valutar = 5124 “Conturi la bănci în valută”/AUD 905,00
valută"
31.12.N
27. Înregistrarea diferenţei de curs valutar aferentă datoriei către unitatea producătoare neachitată:
D 401/Unit. Producăt./AUD C
10 20.000,00 217.304,00 7
11 30.000,00
12 10.000,00
Rd 60.000,00 217.304,00 Rc
Tsd 60.000,00 217.304,00 Tsc
Sfc 157.304,00
D 401/Unit. Producăt./lei C
10 60.000,00 651.912,00 7
11 90.000,00
12 30.000,00
Rd 180.000,00 651.912,00 Rc
Tsd 180.000,00 651.912,00 Tsc
Sfc 471.912,00
- Sold ct. 401 la curs închidere: 157.304 AUD * 2,90
lei/AUD = 456.181,60 lei;
- Sold ct. 401 în lei 471.912,00 lei;
401 “Furnizori”/Unitatea producătoare = 7651 "Diferențe favorabile de curs 15.730,40
31.12.N
28. Înregistrarea diferenţelor de curs valutar aferente cotei de garanţie reţinută furnizorului extern:
- valoarea cotei la reţinere: 10.000 AUD * 3,00 lei/ AUD= 30.000,00 lei;
- valoarea cotei la 31.12.N: 10.000 AUD * 2,90lei/ AUD= 29.000,00 lei;
167 “Alte împrumuturi şi datorii = 7651 "Diferențe favorabile de curs 1.000,00
asimilate”/Cota de garanţie valutar legate de elementele monetare
31.12.N
29. Constituirea provizionului pentru cota de garanţie reţinută de clientul intern 45.357,00 lei.
119
6812 “Cheltuieli de exploatare privind = 1512 “Provizioane pentru garanţii 45.357,00
provizioanele” acordate clienţilor”
31.12.N+1
30. Înregistrat cota-parte din dobânda facturată de furnizorul extern aferentă exerciţiului curent:

17 .304 *12
24  17.304
2  8.652,00 AUD;
Valoare dobândă la curs înregistrare factură: 8.652 AUD *

3,00 lei/AUD = 25.956,00 lei.
31.12.N+1
31. Înregistrat cota-parte din dobânda facturată clientului intern aferentă exerciţiului curent:
2.232.810, 84
D  186 . 067 , 57 * 12
23
 23
 97.078,73 lei.

31.12.N+1
32. Înregistrarea diferenţei de curs valutar aferentă datoriei către unitatea producătoare neachitată:
- Sold ct. 401 la curs 31.12.N: 157.304 AUD * 2,90 lei/AUD = 456.181,60 lei;
- Sold ct. 401 la curs închidere: 157.304 AUD * 3,08 lei/AUD = 484.496,32 lei;
Diferenţă de curs valutar nefavorabilă 28.314,72 lei.
6651 "Diferențe nefavorabile de curs valutar = 401 “Furnizori”/Unitatea producătoare 28.314,72
valută"
31.12.N+1
33. Înregistrarea diferenţelor de curs valutar aferente cotei de garanţie reţinută furnizorului extern:
- valoarea cotei la curs închidere: 10.000 AUD * 3,08 lei/AUD = 30.800,00 lei;
- valoarea cotei la 31.12.N: 10.000 AUD * 2,90 lei/AUD = 29.000,00 lei;
Diferenţă de curs valutar nefavorabilă 1.800,00 lei.
6651 "Diferențe nefavorabile de curs valutar = 167 “Alte împrumuturi şi datorii 1.800,00
legate de elementele monetare exprimate în asimilate”/Cota de garanţie
valută"
5.01.N+2
34. Acceptarea cambiei de către furnizorul extern:
- valoarea în lei la acceptarea efectului: 157.304 AUD * 3,01 lei/AUD = 473.485,04 lei;
- valoarea în lei la 31.12.N+1: 157.304 AUD * 3,08 lei/AUD = 484.496,32 lei;
403 “Efecte de plătit” 473.485,04
28.02.N+2
581"Viramente interne" = 5121“Conturi la bănci în lei” 31.000,00
28.02.N+2
- Suma în valută încasată: 10.000 AUD * 3,06 lei/AUD = 30.600 lei;
- Comision bancar reţinut: 31.000 lei * 0,5% = 155 lei;
Suma restituită în lei 245 lei.
valută”/AUD
627 “Cheltuieli cu serviciile bancare şi 155,00
asimilate”
1.03.N+2
37. Restituirea cotei de garanţie reţinută furnizorului extern:
- valoarea în lei la plată: 10.000 AUD * 3,10 lei/AUD = 31.000 lei;
- valoarea în lei la 31.12.N+1: 10.000 AUD * 3,08 lei/AUD = 30.800 lei;
Diferenţă de curs valutar nefavorabilă 200 lei.
% = 5124 “Conturi la bănci în valută”/AUD 31.000,00
167 “Alte împrumuturi şi datorii 30.800,00
asimilate”/Cota de garanţie
6651 "Diferențe nefavorabile de curs valutar 200,00
valută"
15.03.N+2
120
38. Restituirea cotei de garanţie de către clientul intern 45.357,00 lei.
5121 “Conturi la bănci în lei” = 2678 “Alte creanţe imobilizate”/ Cota de 45.357,00
garanţie
15.03.N+2
39. Anularea provizionului aferent cotei de garanţie restituită de către clientul intern.
1512 “Provizioane pentru garanţii acordate = 7812 “Venituri din provizioane” 45.357,00
clienţilor”
15.08.N+2
40. Înregistrat încasarea creanţei comerciale de la client 1.220.207,17 lei.
5121 “Conturi la bănci în lei” = 4111 “Clienţi” 1.220.207,17
15.08.N+2
41. Evidenţierea cotei părţi din dobânda facturată clientului intern, aferentă perioadei:
Dobândă totală 186.067,57 lei;
- Dobândă înregistrată în exerciţiul “N” 28.314,63 lei;
- Dobândă înregistrată în exerciţiul “N+1” 97.078,73 lei;
= Diferenţă de înregistrat în exerciţiul “N+2” 60.674,21 lei;
28.08.N+2
581"Viramente interne" = 5121“Conturi la bănci în lei” 482.200,00
28.08.N+2
- Comision bancar reţinut: 482.200 lei * 0,5% = 2.411,00 lei;
% = 581"Viramente interne" 482.200,00
valută”/AUD
627 “Cheltuieli cu serviciile bancare şi 2.411,00
asimilate”
1.09.N+2
44. Plata cambiei acceptată de furnizorul extern:
- valoarea în lei la acceptarea cambiei: 157.304 AUD * 3,01 lei/AUD = 473.485,04 lei;
- valoarea în lei la plată: 157.304 AUD * 3,13 lei/AUD = 492.361,52 lei;
Diferenţă de curs valutar (nefavorabilă) 18.876,48 lei.
% = 5124“Conturi la bănci în valută”/AUD 492.361,52
403 “Efecte de plătit” 473.485,04
6651 "Diferențe nefavorabile de curs valutar 18.876,48
valută"
1.09.N+2
45. Evidenţierea cotei părţi din dobânda facturată de furnizorul extern, aferentă exerciţiului:
Dobândă totală 17.304 AUD;
- Dobândă înregistrată în exerciţiul “N” 2.884 AUD;
- Dobândă înregistrată în exerciţiul “N+1” 8.652 AUD;
= Diferenţă de înregistrat în exerciţiul “N+2” 5.768 AUD;
Valoare dobândă la curs primire factură: 5.768 AUD * 3,00 lei/AUD = 17.304 lei.
30.09.N+2
46. Înregistrat diferenţa de curs valutar aferentă disponibilităţilor în valută la sfârşitul lunii septembrie:
D 5124 “Conturi la bănci în valută”/AUD C
43 157.304,00 157.304,00 44
Rd 157.304,00 157.304,00 Rc
Tsd 157.304,00 157.304,00 Tsc

43 479.777,20 492.361,52 44
Rd 479.777,20 492.361,52 Rc
Tsd 479.777,20 492.361,52 Tsc
Sfc 12.584,32
- Sold cont 5124 la cursul de la sfârşitul lunii septembrie: 0 AUD * 3,20
lei/AUD = 0,00 lei;
- Sold ct. 5124 în lei (creditor) 12.584,32 lei;
5124 “Conturi la bănci în valută”/AUD = 7651 "Diferențe favorabile de curs 12.584,32
121
Teme de verificare
TV 5.4. Contabilitatea importului de mărfuri pe cont propriu pe credit comercial
1. Precizaţi în ce constă importul pe credit comercial.
Răspuns:
2. Precizaţi cum se calculează dobânda la importul pe credit comercial.

Răspuns:
3. Precizaţi cum se înregistrează constituirea unui provizion pentru cota de garanţie reţinută de clientul intern.
Răspuns:
5.5. Răspunsuri la temele de verificare
TV 5.1. Delimitări şi structuri privind exportul de mărfuri

1. Enumeraţi structurile importului potrivit criteriului “modalităţile de decontare” cu furnizorii
externi.
- import cu decontare prin acreditiv;
- import cu decontare prin incasso - documentar şi
- import cu decontare prin efecte de comerţ.
2. Precizaţi principalele criterii care vor genera o metodologie contabilă diferenţiată de
înregistrare a operaţiilor de import.
Termenul de decontare a importului constituie cel de-al doilea criteriu (combinat cu
modalitatea de realizare) care va genera o metodologie contabilă diferenţiată la înregistrarea
operaţiilor.
TV 5.2. Organizarea contabilităţii importului de mărfuri pe cont propriu

1. Enumeraţi tipurile de contracte specifice importului pe cont propriu.
Importurile pe cont propriu sunt reglementate din punct de vedere juridic de următoarele
categorii de contracte:
-contracte ferme încheiate la extern cu unităţile producătoare;
-contracte ferme încheiate la intern cu beneficiarii mărfurilor importate;
-contracte (interne/externe) încheiate cu societăţi specializate care asigură prestarea serviciilor
necesare derulării normale a importurilor (transport pe parcurs intern şi/sau extern, prelucrare, sortare
şi ambalare, control al calităţii mărfurilor, asigurare etc.).
2. Precizaţi în ce constau decontările cu autorităţile vamale.
Decontările cu autorităţile vamale sunt reprezentate de taxa vamală, comisionul vamal, accize
şi orice alte sume care se cuvin statului la importul de mărfuri.
3. Precizaţi în ce constă punerea în liberă circulaţie.
Punerea în liberă circulaţie conferă mărfurilor străine statutul vamal de mărfuri româneşti.
TV 5.3. Contabilitatea importului de mărfuri pe cont propriu cu încasare la vedere

1. Precizaţi cum se înregistrează taxa vamală şi accizele datorate autorităţilor la importul pe
cont propriu, în condiţiile evidenţei stocurilor de mărfuri după metoda inventarului permanent.
371 = % 446/Tv şi 446/Accize.
2. Precizaţi cum se înregistrează suma virată în lei pentru schimbul valutar.
581 = 5121.
3. Precizaţi cum se înregistrează încasarea creanţelor faţă de beneficiarii mărfurilor importate.
5121 = 4111.
122
TV 5.4. Contabilitatea importului de mărfuri pe cont propriu pe credit comercial
1. Precizaţi în ce constă importul pe credit comercial.
Importul pe credit comercial (cu plata la termen) reprezintă o formă a importului în care
încasarea de către exportator a contravalorii mărfurilor vândute se realizează la un anumit termen de la
livrare sau în mod eşalonat, potrivit clauzelor prevăzute în contractul extern.
2. Precizaţi cum se calculează dobânda la importul pe credit comercial.
Dobânda percepută de furnizorul extern se calculează după formula dobânzii simple la
importurile pe credit comercial pe termen scurt şi după formula dobânzii compuse la importurile pe
credit pe termen lung.
3. Precizaţi cum se înregistrează constituirea unui provizion pentru cota de garanţie reţinută de
clientul intern.
6812 = 1512.
5.6. Teste grilă

1) Aplicând criteriul structurării după termenul de decontare al mărfurilor importate identificăm
următoarele forme:
a) import pe cont propriu şi import în comision;
b) import cu decontare la vedere şi import cu decontare la termen;
c) import cu mărfuri generale şi import cu mărfuri complexe;
d) import pentru consum intern şi import pentru reexport.
2) Valoarea în vamă (valoarea la frontiera română), este formată din:

a) preţul net al mărfii (preţul de import);
b) preţul datorat producătorului extern şi cheltuielile cu transportul mărfurilor pe parcurs extern;
c) preţul net al mărfii, cheltuielile cu transportul mărfurilor pe parcurs extern, cheltuielile
adiacente transportului de mărfuri, achitate pe parcurs extern, costul asigurării şi orice alte
cheltuieli efectuate pe parcurs extern;
d) preţul net al mărfii, cheltuielile cu transportul mărfurilor pe parcurs extern, cheltuielile
adiacente transportului de mărfuri, achitate pe parcurs extern, costul asigurării, orice alte
cheltuieli efectuate pe parcurs extern; taxa vamală și accizele.
3) Valoarea în vamă (valoarea la frontiera română) serveşte drept bază de calcul pentru:
a) taxa vamală;
b) accize;
c) taxa pe valoarea adăugată.
4) Preţul de vânzare la intern al mărfurilor importate cuprinde următoarele componente:

a) cheltuielile externe făcute cu aducerea mărfurilor în ţară;
b) cheltuielile externe făcute cu aducerea mărfurilor în ţară, plăţile făcute în vamă (inclusiv TVA);
c) cheltuielile externe făcute cu aducerea mărfurilor în ţară, plăţile făcute în vamă (cu excepţia
TVA), cheltuielile efectuate pe parcurs intern, adaosul SCE;
d) cheltuielile externe făcute cu aducerea mărfurilor în ţară, plăţile făcute în vamă (inclusiv TVA),
cheltuielile efectuate pe parcurs intern, adaosul SCE.
5) Taxa pe valoarea adăugată are drept bază de calcul:

a) valoarea în vamă;
b) valoarea în vamă a bunurilor, la care se adaugă taxele vamale, comisionul vamal, accizele şi alte
taxe, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, datorate pentru importul de bunuri;
c) valoarea în vamă, rabaturile, remizele, risturnurile, sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de
furnizori direct clienţilor în vederea stimulării vânzărilor, în condiţiile prevăzute în contractele
încheiate;
d) valoarea în vamă, penalizările, precum şi sumele reprezentând daune-interese stabilite prin
hotărâre judecătorească definitivă, solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a
obligaţiilor contractuale;
123
e) valoarea în vamă şi dobânzile percepute pentru: plăţi cu întârziere, vânzări cu plata în rate,
operaţiuni de leasing.
6) Dacă vânzarea mărfurilor importate se face cu încasare la vedere, suma încasată de la clienţi poate
fi:
a) păstrată în contul curent la o bancă sau depozitat la bancă pe termen, pentru care se primeşte
dobândă;
b) acordată sub formă de împrumut, altor întreprinderi, pentru care se primeşte, de asemenea
dobândă;
c) folosită în alte operaţii comerciale cu derulare rapidă, generatoare de venituri suplimentare, care
să acopere atât dobânda datorată la extern, cât şi profitul estimat.
7) În cazul decontării prin efecte de comerţ cu furnizorul extern, importatorul poate proceda astfel:
a) sunt cedate înainte de scadenţă furnizorilor (dacă sunt acceptate) pentru stingerea propriilor
obligaţii (operaţie cunoscută sub numele de andosare);
b) sunt depuse la bancă înainte de scadenţă, încasându-se contravaloarea lor, mai puţin scontul
(dobânda aferentă perioadei rămase până la scadenţa efectului comercial) reţinut de bancă
(operaţie cunoscută sub denumirea de scontare);
c) se achită la scadenţă.
5.7. Bibliografie
1. Istrate, C., Fiscalitate şi contabilitate în cadrul firmei, Ed., Polirom, Iaşi, 1999
2. Toma, C., Contabilitatea exportului şi importului de mărfuri, Ed. TipoMoldova, Iaşi, 2013
3. Toma, C., Contabilitate financiarǎ, Ediția a II-a, revizuitǎ și adǎugitǎ, Ed. TipoMoldova, Iaşi, 2016
4. Vişan, D., Contabilitatea în comerţul exterior, Vol. 1, Ed. Economică, Bucureşti, 1995
5. Vişan, D., Noul sistem contabil al agenţilor economici din comerţul exterior, Ed. Economică, Bucureşti, 1994
6. * * Legea nr. 227/8.09.2015 privind Codul fiscal (publicată în Monitorul Oficial al Romȃniei, Partea I, nr.
*
688/10.09.2015), cu modificările și completările ulterioare
124

Ceim 5

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ceim 5

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNITATEA DE STUDIU 5 CONTABILITATEA IMPORTULUI DE MĂRFURI PE

Obiectivele unităţii de studiu 5 99

Obiectivele unităţii de studiu 5

Timp de studiu: 4 ore

5.1. Delimitări şi structuri privind importul de mărfuri

5.2.1. Bazele juridice ale importului de mărfuri pe cont propriu

În domeniul importului de mărfuri pe cont propriu, reglementarea juridică a operaţiilor

5.2.2. Organizarea financiar-contabilă a importului pe cont propriu

2. Precizaţi în ce constau decontările cu autorităţile vamale

3. Precizaţi în ce constă punerea în liberă circulaţie.

5.3. Contabilitatea importului de mărfuri pe cont propriu cu plata la vedere

Cerinţă: Calculul şi înregistrarea cronologică a operaţiunilor din exerciţiul “N” în condiţiile

371 “Mărfuri” = % 614.936,00

2. Precizaţi cum se înregistrează suma virată în lei pentru schimbul valutar.

3. Precizaţi cum se înregistrează încasarea creanţelor faţă de beneficiarii mărfurilor importate.

5.4. Contabilitatea importului de mărfuri pe cont propriu pe credit comercial

5.4.1. Contabilitatea importului de mărfuri pe cont propriu pe credit comercial pe

Cerinţă: Înregistrarea operaţiilor specifice importului de mărfuri pe credit comercial pe termen

5.4.2. Contabilitatea importului de mărfuri pe cont propriu pe credit comercial pe

Valoare dobândă la curs înregistrare factură: 2.884 AUD *

D 5124 “Conturi la bănci în valută”/lei C

Valoare dobândă la curs înregistrare factură: 8.652 AUD *

472 “Venituri înregistrate în avans” = 766 “Venituri din dobânzi” 97.078,73

D 5124 “Conturi la bănci în valută”/lei C

2. Precizaţi cum se calculează dobânda la importul pe credit comercial.

5.5. Răspunsuri la temele de verificare

TV 5.1. Delimitări şi structuri privind exportul de mărfuri

TV 5.2. Organizarea contabilităţii importului de mărfuri pe cont propriu

TV 5.3. Contabilitatea importului de mărfuri pe cont propriu cu încasare la vedere

5.6. Teste grilă

2) Valoarea în vamă (valoarea la frontiera română), este formată din:

4) Preţul de vânzare la intern al mărfurilor importate cuprinde următoarele componente:

5) Taxa pe valoarea adăugată are drept bază de calcul:

688/10.09.2015), cu modificările și completările ulterioare

S-ar putea să vă placă și