Sunteți pe pagina 1din 1

DEFINITIE:Stiinta economica studiaza modul in

care oamenii aloca resursele rare, limitate cu


utilizari alternativa in vederea satisfacerii nevoilor.
INTREBARI:Ce, Cum, Cat si pentru cine sa
produca?
PROBLEME:Performanta;Capacitatea de ocupare
a fortei de munca;Inflatie;Somaj.
NEVOILE:umane reprezinta dorinta noastra de a
avea, a sti, a crede si de ne insusi bunuri. Nevoile
economice reprezinta cerinte ale existentei
oamenilor ca indivizi si ca membri ai societatii.
rasaturi:sunt nelimitate ca numar; sunt limitate in
capacitate!ele se acopora temporar prin
consum;sunt complementare; sunt concurente; se
stin" momentan prin satisfacere.
RARITATEA:reprezinta o problema
fundamentala care afecteaza toate economiile,
deoarece nu exista resurse disponibile!
pamant,capital si abilitatea intreprinzatorului!
pentru a putea produce toate bunurile si serviciile
pe care oamenii ar dori sa le consume.
COSTUL DE OPORTUNITATE:reprezinta
valoarea celei mai bune posibilitati la care se
renunta atunci cand se face o ale"ere.
CURBA(FRONTIERA) POSIBILITATILOR
DE PRODUCTIE:oate posiblitatile pe care o
firma sau o economie le are pentru a produce
bunuri folosind resursele dispobibile se numeste
curba posib de productie.
Pe axa orizontala masuram cantitatea de bunuri
publica, in timpe ce pe axa verticala masuram
cantitatea produsa din toate celelalte bunuri, pe
care noi le numim bunuri private.
#rontiera posibilitatilor de productie evidentieaza
trei concepte:raritate!reiese din combinatiile ce nu
pot fi obtinute, aflate deasupra frontierei; ale"ere!
reiese din necesitatea de a ale"e intre punctele care
pot fi realizate, aflate pe frontiera; cost de
oportunitate!reiese din panta ne"ativa a curbei.
Curba posibilitatilor de productie se deplaseaza
sprea dreapta$crestere economica% ca urmare a
crestetii ofertei de resurse economice, ameliorarii
calitatii acestora, pro"resului te&nolo"ic.
PRINCIPIILE ECONOMIEI: '.(amenii se
confrunta cu ale"erea. (rice decizie individuala
presupune renuntarea la un bun.
). Costul unui bun. *uarea deciziilor necesita
compararea costurilor si beneficiilor diferitelor
alternative.
+. (amenii rationali iau deciziile lor pe baza
analizei in termeni mar"inali. ,tat indivizii cat si
firmele, ale" o alternativa sau alta dintre cele
posibile doar daca venitul mar"inal depaseste
costul mar"inal.
-. (amenii raspund la stimulente. .i isi sc&imba
comportamentul, in functie de modificarea
costurilor si a veniturilor, de diferenta pozitiva
intre ele.
/. Specializarea, sc&imbul, comertul ii pot
imbo"ati pe toti.
0. Pietele sunt, in "eneral, o forma buna de
or"anizare a activitatilor economice. 12ana
invizibila3 face ca pietele sa conduca spre cea mai
buna alocare a resurselor existente.
4. 5uvernele pot uneori sa imbunatateasca
rezultatele pietei. 6in diferite motiva, reu"la mainii
invizibile prezinta numeroase exceptii.
7. Standardul de viata dintr!o tara depinde de
capacitatea acesteia de a produce bunuri materiale
si servicii in cantitati, structuri si de calitate
corespunzatoare.
8. Preturile cresc atunci cand "uvernul tipareste
prea multi bani.
'9. Pe termen scurt, societatea este confruntata cu
ale"erea dintre inflatie si somaj.
:n a"ent economic dispune de avantaj comparativ
in raport cu altii, daca obtine un anumit bun cu un
cost de oprtunitate mai mic in raport cu al
celorlalti.
:n subiect economic detine avantaj absolut atunci
cand produce o cantitate data de bunuri cu mai
putine resurse in raport cu oricare alt a"ent
economic.
TEORIA CONSUMATORULUI: pune in
evidenta procesul lo"ic al consumatorului in
vederea obtinerii de avantaj maxim in conditii de
constran"ere.
:tilitatea unui bun sau serviciu reflecta satisfactia
sau placerea pe care un consumator anticipeaza sa
o obtina prin consum.
:tilitatea mar"inala reprezinta satisfactia
suplimentara pe care spera sa o obtina un
consumator prin consumul unei unitatii
suplimentare dintr!un bun sau serviciu:
,x!cantitatea consumata
;e"ula maximizarii utilitatii:
Surplusul consumatorului este dat de diferenta
dintre valoarea bunuluii si pretul aferent acelui bun
pe piata, la un moment dat.
Curba de indiferenta$numita si curba de
isoutilitate% reflecta ansamblul combinatiilor de
bunuri si servicii de la care consumatorul spera sa
obtina acelasi nivel de satisfactie$utilitatea totala
scontata a se obtine este constanta%.
Panta curbei de indiferenta se numeste rata
mar"inala de substitutie:
Constran"erea bu"etara arata care este ansamblul
combinatiilor bunurilor pe care un consumator
poate sa!si permita sa le consume, in limita
venitului de care dispune$<% si in raport cu
preturile practicate, la un moment dat pe piata.
$=>x?!Px>P= @ panta dreptei bu"etului%
2odificarea venitului deplaseaza dreapta bu"etului
spre drapta $venitul creste% @ relaxare a
constran"erii @ sau spre stan"a $venitul scade%,
Preferintele si utilitate: 6reapta de bu"et releva
posibilitatea limitata de obtinere a bunurilor, insa
nu su"ereaza nimic in le"atura cu obtiunile
consumatorului determinate de preferintele sale.
:tilitatea este satisfacerea $placerea% obtinuta in
urma consumului unei cantitati date de bunuri sau
servicii.
.cutia liniei bu"etului: <?xPxA=P=
.c&ilibrul consumatorului se atin"e acolo unde una
dintre curbele de indiferenta este tan"enta la linia
bu"etului.
Conditia de ec&ilibru: :mx>:m=?Px>P=;<?xPxA=P=
(ptimul consumatorului: ;eleva ale"erea
consumatorului privind cantitatile consumate astfel
incat nivelul de utilitate sa fie maxim.
eoria utilitatii cardinale: utilitatea apare ca
masurabila, consumatorul dispunand de cunostinte
exacte privind numarul de unitati de utilitate
asociate consumului unei cantitati date de bunuri.
Imposibilitatea masurarii efective a utilitatii a
condus la abandonarea teoriei utilitaiti cardinale si
reformularea ei in termenii preferintelor
consumatorilor. $<. Pareto%
eoria utilitatii ordinare: spre deosebire de prima
teorie, teoria utilitatii ordinare presupune
ordonarea rationala a preferintelor. Consumatorul
dispune de o masura ordinara a utilitatii permitand
clasificarea combinatiilor posibile apeland la o
functie de utilitate.
,nsamblul curbelor de indiferenta formeaza &arta
curbelor de indiferenta. Cu cat o curba de
indiferenta este situata mai la dreapta cu atat
nivelul de satisfacere este mai mare. ) curbe de
indiferenta nu se pot interesecta; daca s!ar
interescta ar insemna ca una sau aceeasi
combinatie ar conduce la ) niveluri diferite de
satisfactie, ceea ce este imposibil.
TEORIA PRODUCATORULUI: .videntieaza
procesul adoptarii deciziilor de catre producatori,
animati de maximizarea profitului$alteori
maximizarea cifrei de afaceri% in conditii de
constra"ere$pretul, fact de product, clienti,
te&nolo"ie%.
Productivitatea mar"inala: Bm"?C>*
Productivitatea medie:Bm?C>*
*e"ea randamentelor descrescatoare: atunci cand
se combina o cantitate variabila dintr!un factor de
productie $*% cu cantitati fixe din ceilalti factori de
productie productivitatea mar"inala a factorului
variabil tinde sa se reduca cel putin dupa un anumit
nivel de utilizare a factorului variabil, atra"and in
aceasta scadere si productivitatea medie.
,nsamblul izocoantelor formeaza &arta.
;ata mar"inala de substitutie: Cantitatea necesara
dintr!un factor de productie atunci cand celalalt
factor scade cu o unitate, astfel incat productia sa
ramana constanta:
Consideram, spre deosebire de situatia anterioara,
ca toti factorii de productie se modifica in aceeasi
proportie. Cu productia se intampla:
-F(mL, mK) > mF(L, K) @ randamente in scara
crescatoare, in care productia creste intr!o masura
superioara cresterii factorilor: economii de scara,
casti"uri de eficienta, costuri medii in scadere
-F(mL, mK) = mF(L, K) randamentele in scara
sunt e"ale, avem o crestere a productie in aceeasi
proportie cu cresterea factorilor
-F(mL, mK) < mF(L, K) randamentele in scara
sunt descrescatoare, avem pierderi de eficienta,
dezeconomiie de scara, costuri medii in crestere
.c&ilibrulproducatorului: Producatorul care
urmareste maximizarea profitului va produce
utilizand factori de productie pana acolo unde
productivitatea mar"inala in expresie valorica este
tocmai e"ala cu pretul factorului.
(ptimul: ; PDEAPl*?F
Costurile de productie: Costul de productie
reprezinta totalitatea c&eltuielilor pentru
producerea si desfacerea de bunuri si servicii.
Costul contabil reflecta c&eltuielile efective
suportate de catre intreprindere, care rezulta din
evidenta contabila a acesteia. ,cesta mai poarta si
denumirea de cost explicit. Costul economic
reflecta acel consum de resurse ale a"entului
economic neinclus in costul platit de catre acesta.
Costul economic mai poarta si denumirea de cost
implicit. ,cesta este considerat venitul nominal
cuvenit, concretizat in salariu implicit. Profit
contabil?<enit total!Cost contabil; Profit
economic?<enit total!$Cost contabilACost
economic%
#actorii de productie ce provin din afara firmei
sunt inre"istrati in contabilitate si reprezinta
costurile explicite $contabile%. 6iferenta dintre
cifra de afaceri sau incasarile totale si costurile
contabile reprezinta profitul contabil. #actorii de
productie din interiorul firmei nu ocazioneaza plati
catre terti iar c&eltuielile cu acestia nu sunt
surprinse in costurile contabile. In cazul acestor
factori exista sacrificii reprezentate de neobtinerea
veniturilor. ,cestea reprezinta costurile implicite
care impreuna cu costurile explicite formeaza
costurile economice; ele sunt costuri de
oportunitate. 6iferenta dintre incasarile totale si
aceste costuri reprezinta profitul economic.
Costurile de productie pe termen scurt: a. Costuri
fixe @ nu variaza cand productia variaza:
amortizare, c&irie, ener"ia pentru iluminat, salariile
personalului administrativ, combustibil, dobanzi
b. Costuri variate @ c&eltuieli ce se modifica in
acelasi timp si sens cu productia: materie prima,
material, combustibil pentru productie, ener"ia
pentru productie, salariile personalului direct
productive
c. C?C#AC< $C#?este dat de acele c&eltuieli
care sunt independente de volumul de productie.
C?reprezinta c&eltuiala totala necesara obinerii
unui anumit nivel al productiei%
d. Costuri mar"inale: Cm" ? 6C< > 6C ? 6C >
6C
e. Costul fix mediu: C#2 ? C# > C ; C !G 9 ?G
C#2 !G inf ; C !G inf ?G C#2 !G 9
f. Costul variat mediu: C<2 ? C< > C
". Costul total mediu: C2 ? C > C
;elatia dintr cost si productivitate: *a un pret dat al
factorilor de productie, costul mediu si costul
mar"inal se afla in raport invers proportional fata
de productivitate. ,stfel, costul de productie mediu
se micsoreaza atunci cand productivitatea medie
creste si invers. Costul mar"inal se reduce atunci
cand productivitatea mar"inala creste.
CEREREA, OFERTA SI ECHILIBRUL
PIETEI: Cerere?cantitatea dintr!un bun sau
serviciu pe care consumatorii pot si sunt dispusi sa
le ac&izitioneze la anumite niveluri de pret. *e"ea
cererii: exprima raportul de cauzalitate dintre
modificarea pretului si modificarea cantitatii
cerute$P?GCc;PCc%. C?a!bP.
2odificarea pretului, in sensul reducerii sale,
determina procesul de extindere a cererii, respectiv
a cantitatii cerute, in timp ce cresterea pretului,
determina contractia, respectiv scaderea cantitatii
cerute pe piata a unui produs.
#actorii cererii: modificarea venitului; modificarea
preturilor altor bunuri; numarul de cumparatori;
preferintele cumparatorilor; politica fiscala.
H#actorii care determinI elasticitatea cererii Jn
funcKie de preK:
L Ponderea venitului c&eltuit pentru
un anumit bun Jn bu"etul total al unei familii
Cu cMt ponderea c&eltuielilor pentru cumpIrarea
unui bun $sau cate"orii de bunuri% este mai
ridicatI, cu atMt coeficientul elasticitIKii cererii la
preK $.cp% este mai mare $Ni invers, Jn situaKia Jn
care celelalte condiKii rImMn constante%.
L 5radul de substituire a bunurilor
Ontre "radul de substituire a unor bunuri Ni
elasticitatea cererii Jn funcKie de preK existI o
relaKie pozitivI. Coeficitul elasticitIKii cererii este
cu atMt mai mare cu cMt "radul de substituire este
mai mare Ni invers.
L 5radul necesitIKii Jn consum
.ste cunoscut faptul cP nivelul coeficientului
elasticitIKii cererii pentru bunurile de lux, Jn
funcKie de preKul acestora, este mai mare decMt al
celui pentru bunurile necesare. 6e re"ulI, bunurile
care pot fi considerate de lux au o cerere elasticI,
iar cererea pentru bunurile vitale este inelasticI.
L 6urata perioadei de timp de la modificarea
preKului
,stfel, Jntre durata perioadei de timp de la
sc&imbarea preKului unui anumit bun Ni mIrimea
coeficientului elasticitIKii cererii la preK existI o
relaKie directI, pozitivI.
.lasticitatea cererii: exprima sensibilitatea cererii
la modificarea unui factor de influenta$pret, venit
etc% : .cpx?!QC>QP $DG' cerere elastica!bunuri
de lux; D?9 cerere perfect inelastica; D!GR cerere
perfect elastica%; Eecv?$C>C9%>$<><9% $pentru
DG9 avem bunuri normale, iar pentru DS9 bunuri
inferioare%; %; Eecx>P=?$Cx>C9x%>$P=>P9=%.
;elatiile dinte Eec si venitul total incasat:
Cresterea pretului: < scade$EecG'%; <
constant$Eec?'%; < creste$EecS'%. ;educerea
pretului: < creste$EecG'%; < constant$Eec?'%;
< scade$EecS'%
O!er": cantitatea dintr!un bun sau serviciu pe care
vanzatorii pot si sunt dispusi sa le instraineze la
diferite niveluri de pret. *e"ea ofertei: surprinde
raportul de cauzalitate dintre modificarea pretului
si modificarea cantitatii oferite$PCof; PCof%.
C?aAbP.
#actorii ofertei: pretul altor bunuri; te&nolo"ia;
numarul de producatori; costul de productie;
politica "uvernamentala.
L Costul producKiei
Ontre nivelul costului Ni elasticitatea ofertei existI
o relaKie ne"ativI. CreNterea costului va determina
o scIdere a elasticitIKii ofertei Ni invers, dacI toate
celelalte JmprejurIri rImMn constante.
PosibilitIKile de stocare a bunurilor
6acI bunul x poate fi depozitat Ni pIstrat o
anumitI perioadI de timp, elasticitatea ofertei Jn
funcKie de preKul acestui bun creNte Ni invers, Jn
cazul Jn care posibilitIKile de stocare sunt reduse.
On concluzie, Jntre posibilitIKile de stocare a
bunurilor Ni nivelul coeficientului elasticitIKii
ofertei la preK existI o relaKie pozitivI.
L Costul stocIrii
Costul total se aflI Jn relaKie inversI cu elasticitatea
ofertei la preKul de pe piaKa al bunului respectiv.
E#$"%&%""e '!er"e% prezintI o importanKI
deosebitI Jn procesul decizional, deoarece,
Jn funcKie de evoluKia preKului de pe piaKa fiecIrui
bun, veniturile totale Jncasate depend atMt de forma
elasticitIKii cererii, cMt Ni de posibilitIKile de
adaptare a ofertei la aceastI evoluKie. .lasticitatea
ofertei este determinatI de o serie de factori, dintre
care mai importanKi vor fi prezentaKi Jn continuare
Perioada de timp de la modificarea preKului
6acI preKul de pe piaKa bunului x se majoreazI, iar
celelalte condiKii ale ofertei rImMn constante,
forma elasticitIKii ofertei depinde de durata
perioadei de timp care a trecut de la modificarea
preKului. On acest context existI trei perioade de
timp.
.lastiticitatea ofertei: sensibilitatea ofertei la
modificarea unui factor de influenta.
Eeop?$C>C9%>$P>P9%$DG' oferta elastica; D?9
perfect inelastica; D!GR perfect elastica%.
.c&ilibrul pietei: *a acest pret toti cei care vor sa
vanda vand si toti cei care vor sa cumpere
cumpara. Cantitatea tranzactionala este maxima la
acest pret prin comparatie cu orice cantitate
tranzactionata la alt pret decat cel de ec&ilibru.
(ONA DE CONCURENTA: Concurenta
perfecta: '% ,tomicitatea pietei: exista un numar
mare de producatori si cumparatori, fiecare au o
putere ne"lijabila in raport cu piata, niciunul nu
poate sa influenteze pretul sau cantitatea
tranzactionata. Pretul se stabileste in functie de
cerere si oferta. )% (mo"enitatea: producatorii sunt
identici avand caracterisitici extrinseci si
intrinseci$extrinseca?modul in care este prezentat
produsul, intrinseca?daca prin proprietatile lor, si
care le definesc, sunt identice prin compozitie,
calitate, forma, culoare%. +% Intrarea si iesirea: Se
presupune ca a"entii intra, respectiv ies liber de pe
piata, fara a se lovi de bariere juridice, economice,
institutionale. -% ransparenta: ,"entii de pe piata
cunosc totul despre produs. /% 2obilitatea:
perfecta a factorilor de productie mi"reaza liber
spre cele mai bune destinatii.
.c&ilibrul producatorului: obiectivul sau este de
maximizare a profitului, el este privit pe termen
scurt si termen lun". .c&ilibru pe termen scurt
Cm"?P?Incasarea mar"inala?<m".
?C,!C?PC!$C,AC%. Profit maxim pentru
P?Cm"?incasarea mar"inala.
.c&ilibrul pietei se atin"e atunci cand cererea si
oferta pietei sunt e"ale, adica in punctul in care
curba cererii si cea a ofertei se intersecteaza.
2onopolul: un producator se afla in situatie de
monopol daca este unic ofertant al unui bun
omo"en, iar acesta este lipsit de substitute
apropiate. .xista trei cauze care determina situatia
de monopol: posesia unei firme asupra unei
resurse; acordarea prin le"e a dreptului exclusiv de
producere sau vanzare a unui bun; costurile de
productie.
:n producator se afla in situatie de monopol
natural daca poate oferi un bun sau un serviciu
consumatorilor la un cost inferior altor
producatori$ex: distributia ener"iei electrice, a
"azelor naturale sau a apei potabile%. 6aca in cazul
concurentei perfecte fiecare producator preia pretul
pietei$producatorul este price taDer%, in vazul
monopolului acesta este cel care stabileste pretul.
Profit?I!C $max% I?PTC
(li"opol: apare in situatia in care cateva firme
mari, care realizeaza un produs omo"en sau
diferentiat, domina piata. Pe piata de oli"opol
produsele pot fi omo"ene sau diferentiate, ceea ce
inseamna ca firmele aflate intr!o industrie
olo"polista pot obtine produse standardizate sau
diferentiate.
Caracteristici: relatia de interdependenta intre
firme; produse omo"ene sau diferentiate; costuri
reduse, flexibilitate puterinca ca pretului;
(bstacole: nr de companii; trisorii; recesiunea;
diferente de cerere si costuri; c&eltuieli mari cu
publicitatea;
INDICATORI MACROECONOMICI: Societati
institutionale: '% Societati nefinanciare: care
produc bunuri si servicii nefinanciare destinate
pietei si ale caror resurse rovin din vanzarea
productiei$cuprind re"iile autonome si societati
comerciale nefinanciare%.
)% Societati financiare: furnizeaza servicii de
intermediere financiare si>sau exercita activitati
financiare auxiliare$FN;, Fanci comerciale,
societati de investitii, bursa de valori%.
+% ,dministratiile publice: cuprind alti producatori
non!piata avand o productie destinata consumului
individual si colectiv, resursele lor provin de la
institutii apartinand altor sectoare $cuprind
administratia centrala, administratia locala%.
-% Institutii fara scop lucrativ in serviciul
"ospodariilor populatiei::nitati rezidente care
produc in principal servicii de non!piata in
"ospodarii. ;esursele lor provin din vanzari
ocazionale, contributiile voluntare ale
"ospodariilor, varsaminte de la administratiile
publice, venituri proprietate$Partide, uniuni,
fundatii, sindicate, asociatii culturale si sportive%.
/% 5ospodariile populatiei: indivizi sau "rupuri in
calitate de consumator.
0% ;estul lumii: Caracterizat printr!un set de
conturi care reflecta relatiile dintre unitatile
rezidente si cele nerezidente $relatii cu caracter
comercial%. Conturile specifice acestui sector
furnizeaza o vedere de ansamblu asupra relatiilor
economice care lea"a o tara cu restul lumii.
Indicatorul macroeconomic: .xpresia numerica al
laturii cantitative al fenomenelor si proceselor
economice in conditii determinate de spatiu si
timp. 2icroeconomici, mezoeconomici,
macroeconomici.D)* re#"% &) e&'+'m%
- Cu caracter prociclic $modificarea se
produce in aceeasi directie cu
economia%: PIF
- Contraciclic $directia opusa economiei%:
rata somajului, inflatiei
D)* !re&,e+"
- *unar
- Semestrial
- ,nnual, etc.
PIF: Nu e perfect, ofera cea mai multa informatie
asupra economiei.<aloarea de piata a bunurilor si
serviciilor finale produse de a"entii economici care
actioneazain interiorul economiei in cursul unei
perioade date. Indicator valoric.#olosirea unitatilor
valorice este cauzata de &etero"enitatea bunurilor
care il alcatuiesc.
PIF!ul retine doar bunurile finale nu si pe cele care
fac obiectul consumului intermediar. Se evita astfel
o inre"istrare repetata care ar conduce la o ima"ine
deformata.
Funuri si servicii realizate in perioada curenta.
;etine bunuri si servicii care fac obiectul
tranzactiilor si au caracter ri"id $ex.bunuri produse
si consumate in "ospodaria proprie nu inta in PIF%.
2etode de calcul:
a% 2etoda productiei
b% 2etoda c&eltuielilor sau utilizarilor finale
c% 2etoda veniturilor
a% 2etoda productiei: PIF?<,FA IPA<!SP
Subventii
ransferuri curente fara contrapartida pe care
adminstratiile publice sau institutiile :. le varsa
producatorilor rezidenti in scopul influentarii
nivelurilor de productie, preturilor sau renumerarii
factorilor de productie.
b% 2etoda c&eltuielilor: PIF ? C A 5 A Ib A .n ?
C# A #FC# A <S A $. @ U%
C ? Consumul privat sau personal
5 ? consumul public sau "uvernamental
Ib ? investitia bruta sau formarea bruta de capital
.n ? export net
#FC# ? #ormarea bruta de capital fix
<S ? variatia stocurilor
C# ? costuri fixe
C ? C&eltuieli efectuate de "ospodarii pentru
activitatea bunurilor de folosinta curenta,
indelun"ata si servicii
5 ? c&eltuieli pe care le face administratia publica
Ib ? investitia bruta sau formarea bruta de capital @
reprezinta formarea bruta de capital fix si variatai
stocurilor productiei
.n ? <aloare exporturilor @ valoarea importurilor
c%2etoda veniturilor: PIF?;A.F.A,IPA,SP
;?remunerarea salariatilor
.F.?excedent brut de exploatare
,IP?alte impozite pe productie
,SP?alte subventii pe productie
; ; 6eflator
PIF ?
Indicele pretului de consum priveste dinamica doar
a preturilor bunurilor de consum, in timp ce
deflatorul are in vedere bunurile finale dintre care
unele sunt de consum. IPC ia in calcul si preturile
unor bunuri provenite din import, in timp de
deflatorul $vezi metodolo"ia sa% nu ia in calcul
acestea. ( a +!a diferenta este cea care tine de
structura indicilor.
PIN ? PIF @ CC# $,%
PNF ? PIF A $<n @ <s%
PNN ? PNF @ CC# $,%
<N ? PNNpf ; Upp ? Upf A I
<6 ? C A S
CONSUM ECONOMII SI
INVESTITII(C,S,I)-Problema impartirii venitului
intre consum si economie reprezinta o c&estiune
atat microeconomica, cat si macroeconomica.
2icroeconomica, deoarece priveste
comportamentul decidentilor individuali, si
macroeconomica, deoarece deciziile de consum ale
"ospodariilor afecteaza modul in care economie se
comporta pe termen scurt si pe termen lun".
6ecizia de consum este cruciala pentru analiza pe
termen lun" si scurt.
1*e"ea psi&olo"ica fundamentala pe care ne putem
baza cu toata certitudinea, aprioric, datorita
cunostintelor pe care le avem despre natura umana
si, in acelasi timp, aposterior, datorita informatiilor
detaliate polizate de experienta este ca in medie si
in cea mai mare parte a timpului oamenii tind sa isi
sporeasca nivelul de consum pe masura ce venitul
lor creste dar nu cu o cantitate e"ala cu cresterea
venitului.3
? ; ; < ? C A S ?G A ? '
$inclinatia mar"inala pe consum @ cu cat se
modifica consumul la cresterea cu o unitate a
venitului%
$modificarea economiilor la cresterea cu o
unitate a venitului%
6< ? 6C A 6S ?GcV A sV ? '
Conjencturile:'. Inclinatia mar"inala spre consum
$9,'%
). 1 3 scade cand 1<3 creste si invers ; c ? f$<%
PIATA MONETARA: '. 2oneda si rolul ei in
economie: #unctii: a% 2ijloc de sc&imb: permit
obtinerea de bunuri si servicii; cei mai multi dintre
specialisti au definit!o ca acel instrument care a
spart trocul si a trasnformat sc&imbul direct dintre
bunuri, in sc&imb indirect, cu doua faze @ vanzarea
si cumparar; au simplificat procedura de sc&imb,
eliminand dezavantajele trocului: dubla
coincidenta de dorinte si problema numitorului
comun prin care sa se masoare si sa se compare
valoarea bunurilor; permit evaluarea rezultatelor si
eforturilor in cadrul unei economii la niv micro si
macro. b% 2ijloc de masura: moneda este, in
prinicpal, o cate"orie economica la care toti a"entii
economici se raporteaza ca la un dat social, ea este
insitutia fundamentala a sc&imbului. .a consta in
tot ceea ce poate indeplini si, in fapt, indeplineste
functiile de mijlocire a sc&imbului si de masurare a
activitatiilor economice. c% ;ezerva de valoare:
masa monetara exista la un moment dat la a"entii
economice $ca stoc%, ca si cea folosita intr!un
orizont de timp se masoara prin lic&iditate
monetara.
). Sistem bancar: Fanca centralaAFanci
comerciale; Fanci comerciale: intermediar
financiar, acorda credite, mobilizeaza resurse,
sprijina infiintarea de SC, "estioneaza conturile
deponentilor, operatiuni valutare. Fanca centrala:
FN;$'779% institutie publica independenta; le"ea
+')>)99- privind statutul FN; precizeaza ca
obiectul fundamental al FN; este asi"urarea si
mentinerea stabila a pretului; principalele atributii
ale FN;$elaborarea si aplicarea politicii monetare
si a politicii de sc&imb; emiterea bancnotelor si a
monedei ca mijloc de plata pe teritoriul ;omaniei;
administrarea rezervelor nationale ale romanieil
stabilirea re"imului valutar si suprave"&erea
acestuia%
+. (ferta de moneda: ,"re"atul monetar
desemneaza o parte constitutiva a masei monetare
autonomata prin functii specifice, a"entii
economice care emit instrumente de sc&imb si de
plata prin institutii financiar bancare ce le pun in
circulatie, prin fluxuri reale pe care le mijlocesc.
2'!masa monetara in sens restrans: numerarul si
banii de cont din conturile la vedere. 2)!masa
monetara in sens lar": cuprinde pe lan"a 2' si
ansamblul plasamentelor la termen si in vederea
economisirii.
-. Cererea de moneda: se refera la motivele
detinerii banilor. 2otivul venitului: "ospodariile
retin o parte din bani in stare lic&ida datorita
diferetntelor de incasare a banilor si de efectuare a
c&eltuielilor. 2otivul intreprinderii: este similar
motivului venitului, dar este valabil pentru
intreprinderi. 2otivul prudential: multe c&eltuieli
apar in mod neasteptat; ca o precautie impotriva
aparitiei unei plati crescute anormal, populatia si
firmele tin sume de bani in rezerva. 2otivul
speculativ: vand scump!cumpara ieftin.
/. .c&ilibrul pietei monetare: *a un anumit nivel al
ratei dobanzii @ celelalte conditii fiind date !,
evolutiile cererii si ale ofertei de moneda conver"
spre realizarea ec&ilibrului pe piata monetara. Piata
monetara se afla in stare de ec&ilibru, cand, la un
anumit nivel al ratei dobanzii $dVe%, cantitatea de
moneda oferita $2o% este e"ala cu cea ceruta$2c,
astfel fiind e"ale cu 2m>e%.
SOMA.: In termenii pietei muncii, somajul
reprezinta excedentul ofertei fata de cererea de
munca. Somerii formeaza suprapopulatie relativa
pentru ca reprezinta un surplus de forta de munca
in raport cu numarul celor an"ajati..#.C.:
reducerea populatiei ocupata, in termenii
economiei pozitive mai putini oameni inseamna
mai putin PIF, reducerea veniturilor din munca,
efectele asupra bunastatrii individuale
Caracterisitici: Intensitatea, 6urata, Nivelul,
Structura. C,:W.: salariul minim, sindicatele si
ne"ocierile colectiva, salariu de eficienta si somaj
de cautara.
2asuri de diminuare: Politica de diminuare a
somajului prevede, masuri selective pentru
formarea si an"ajarea tinerilor si somerilor de
durata lun"a. Impartirea muncii intre an"ajati si
cererea unro noi posibilitati de an"ajare; In aceste
conditii, sin"ura maniera de a face sa lucreze cat
mai multi sau c&iar toti este ca fiecare sa lucreze
mai putin. Prevenirea cresterii somajului printr!o
calificare adecvata, diminuarea soamajului prin
crearea de posibilitati suplimentare de an"ajare,
reducerea imi"ratiei.
INFLATIA: reprezinta un dezec&ilibru structural,
care exprima deprecierea banilor si cresterea
durabila si "eneralizata a preturilor. C,:W.:
.misiunea excesiva de semne banesti; Sporirea
veniturilor, indeosebi a salariilor, nu este
compensata printr!o crestere corespunzatoare a
productiei si productivitatii; Cresterea substantiala
a creditului duce relativ repede la dezec&ilibru
inflationist, la excesul de cerere nominala pentru
bunurile de consum; 2asa monetara suplimentara
se exprima prin sporirea imediata a cererii de
consum, in timp ce noile investitii nu se
materializeaza inca in cresteri ale ofertei. Ca
urmare, cresc preturile de piata, are loc prelevarea
inflationista a profiturilor si se reduce puterea de
cumparare a salariilor nominale. 2,S:;,;.:
inflatia este masurata prin urmatorii indici si
coeficienti: indicele "eneral al preturilor sau
deflatorul PIF, indiciele preturilor de consum,
modificarea puterii de cumparare a banilor.
.#.C.: 2odificarea preturilor presupune
operatiuni costisitoare; redistribuirea veniturilor
intre "ospodarii$redistribuirea veniturilor in
favoarea celor cu venituri variabile in defavoarea
celor cu venituri fixe%; incertitudine si riscul in
economie. 2asuri antiinflatie: cel mai tentant
mijloc de stopare a inflatiei consta in blocajul
preturilor, deoarece masura respectiva suprima
direct si imediat manisfestarea vizibila a inflatiei;
Politici antiinflationiste ce vizeaza controlul cererii
a"re"ate$este vorba de blocajul monetar, despre
restrictionarea cresterii masei monetare; Politici
antiinflationiste ce vizeaza controlul ofertei
a"re"ate$vizeaza cauzele profunde ale cresterii
nivelului preturilor%.
RELATIA INFLATIE-SOMA.: ,.B.P&illips a
descoperit o relatie inversa intre ritmul salariului
nominal si rata somajului. Somajul a fost mai mare
cand ritmul de crestere a salariului nominal a fost
mai lent si invers. ;elatiile arata ca sunt plauzibile,
deoarece nivelul si dinamica depind de raportul
dintre cererea si oferta de munca. Salariile mici fac
ca cererea de munca sa fie mai mare ca oferta. 6e
aici s!a apreciat ca "uvernele pot reduce rata
somajului, provocand in mod deliberat inflatia.
CEREREA SI OFERTA A/RE/ATA: Cererea
a"re"ata: reprezinta totalitatea c&eltuielilor
a"re"ate pe care a"entii economici intentioneaza sa
le efectueze intr!o anumita perioada, in raport cu
veniturile a"re"ate si nivelul "eneral al preturilor.
(ferta a"re"ata: reprezinta cantitatea totala de
bunuri economice disponibile pentru vanzarea intr!
o economie nationala, in functie de nivelul "eneral
al preturilor, intr!o anumita perioada.
(,S: cantitatea de bunuri si servicii disponibile
pentru vanzare, intr!o economie nationala in
functie de nivelurile "enerela ala preturilor. Pe
termen scurt capacitatea de productie nu se
modifica. Pe masura cresterii venitului national,
curba (,S isi pierde din elasticitate. Pierderea de
elasticitiate se explica prin dificultatea realizarii
tuturor corelatiilor dintre diferitele sectoare si piete
din economia nationala, in cazul unui nivel ridicat
al venitului national.
(,*: nivelul maxim al venitului national obtinut
in conditiile in care factorii de productie sunt
utilizati la nivele optime. 6eplina folosire a
factorilor de productie corespunzatori, nu utilizarea
inte"rala a factorilor de prodcutie ci utilizari
optime in conditii de maximizare a profitului.