2008

UNIVERSITATEA BABEs BOLYAI

FACULTATEA DE sTIINE ECONIMICE sI GESTIUNEA AFACERILOR
SPECIALIZAREA FINANE BNCI
CLUJ NAPOCA
Lucrare de licenta
Titlul lucrarii: Contabilitatea si gestiunea stocurilor, recunoastere,
evaluare si tratament contabil
Coordonator stiintific:


Student

2008
1
CUPRINS
1. Ca!"#$%$ 1.P&'(')"a&'a %)!"a"!! SC MOBISAL
SA....................................................*
1.1. Scurt
istoric................................................................................................................*
1.2. Profilul
societatii........................................................................................................+
1.3. Structura
organizatorica.............................................................................................+
1.4. ndicatori de
analiza...................................................................................................!
1.". #rganizarea
contabilitatii.........................................................................................1$
2. Ca!"#$%$ 2.R',$'-')"a&! &!.!)/ s"#0%&!$' 1) 0#)"'2"%$ &',$'-')"a&!$#&
!)"'&)a"!#)a$' ................................................................................................................
...20
2.1. %efinirea si clasificarea
stocurilor .............................................................................2$
2.2. Princi&ii si reguli &rivind recunoasterea
stocurilor.....................................................22
2.3. Politici contabile ado&tate la evaluarea
stocurilor......................................................2'
2.4. nformatii de &rezentat (n situatiile
financiare............................................................33
2.". Sistemul documentelor utilizat in evidenta o&erativa a
stocurilor..............................3"
3. Ca!"#$%$ 3.C#)"a4!$!"a"'a #'&a"!%)!$#& &!.!)/ s"#0%&!$'5 &#/%s'$' 6a4&!0a"' s!
/'&'0!'&'a
s"#0%&!$#&......................................................................................................37
3.1. Contabilitatea o&eratiunilor &rivind
stocurile.............................................................3)
2
3.1.1. Contabilitatea si gestiunea materiilor &rime si
materialelor.............................3)
3.1.2. Contabilitatea si gestiunea marfurilor si
ambala*elor......................................4"
3.1.3. +onografie contabila &rivind
stocurile...........................................................4)
3.2. Contabilitatea o&eratiilor &rivind &rodusele
fabricate..............................................."!
3.2.1. Contabilitatea si gestiunea
&roduselor............................................................"!
3.2.2. Contabilitatea si gestiunea &roduselor (n curs de
e,ecutie.............................'1
3.2.3. +onografie contabila &rivind
&rodusele........................................................'2
3.3. %e&recierea
stocurilor...............................................................................................++
3.3.1. %e&recierea - caracterizare (n viziunea normelor
internationale...................''
3.4. Contabilitatea &rovizioanelor &entru de&recierea stocurilor si a &roductiei (n curs
de
e,ecutie.....................................................................................................................
'!
3.4.1. +onografie contabila &rivind de&recierea
stocurilor.....................................')
8. Ca!"#$%$ 8.C#)0$%(!! s!
&#%)'&!................................................................................92
B!4$!#,&a6!'...........................................................................................................................
.98
3
1. CAPITOLUL I. PREZENTAREA UNITII S.C. "MOBILSAL"
S.A.
1.1. SCURT ISTORIC
Prelucrarea lemnului are o traditie seculara n orasul Salonta, astel n secolul !I! si n "rima #umatate a secolului
!!, t$m"larii si cautau asi%urarea e&istentei lor si a amiliilor n ca"italele 'uro"ei ca Bucuresti, Buda"esta, (iena
sau Berlin. In aceasta "erioada acti)itatile "roducti)e se desasurau n ateliere de "roductie ormate din * "$na la
+, t$m"lari si cale.
Societatea se niintea-a la 1 octom.rie 1/,/ n Salonta, "e str. Re"u.licii nr. 0*, ca iliala a Coo"erati)ei de
Productie "L'M1UL" Oradea, cu"rin-$nd un numar de 02 de mem.ri.
La 1 a"rilie 1/01 iliala din Salonta de)ine Coo"erati)a Mestesu%areasca "MOBILA" Salonta cu sediul "e str.
Re"u.licii nr. ,3, cu"rin-$nd * ateliere cu "roilul de "roductia si desacerea mo.ilierului din lemn4 mese de .irouri,
dula"uri, scaune cu inisa# luciu, rame o%lin-i, "roduse destinate "ietei interne.
Or%anul tutelar U1IU1'A R'5IO1AR6 A COOP'RATI('LOR M'sT'sU56R'sTI Oradea, de comun acord cu
Satul Po"ular al Re%iunii Crisana si cu consimtam$ntul mem.rilor Coo"eratori la adunarea %enerala din 1
noiem.rie 1/0/ transorma coo"erati)a n ntre"rindere de Stat de interes Rainal de Industrie Locala "MOBILA"
Salonta, cu acelasi sediu, str. Re"u.licii nr. ,3, comas$nd si o sectie de "e strada Piata 7emocratiei nr. 3,
a#un%$nd la +82 de an%a#ati. Prin reor%ani-are se ormea-a + sectii de .a-a "entru "roductia n serie, o sectie de
ta"iterie si o sectie de "restari de ser)icii "entru "o"ulatia orasului.
Se trece la "roductia de serii de dormitoare si sura%erii, "romo)$nd te9nolo%ie de inisare cu lacuri nitrocelulo-ice,
car.amidice si "oliesterice.
:n 1/3* mo.ilierul reali-at se "romo)ea-a la e&"ort, iar nce"$nd din anul 1/3; se lucrea-a n e&clusi)itate "entru
e&"ort n tari ca osta U.R.S.S., Ce9oslo)acia, 5ermania, Marea Britanie, S.U.A., Olanda si Suedia.
:n a"rilie 1/8* n cadrul industriei locale are loc o reor%ani-are si ntre"rinderea se transorma n sectia
ntre"rinderii de industrie locala "M'TALUL" Salonta, iar ulterior, "rintr<o noua reor%ani-are este "reluata de
Com.inatul de Prelucrare a Lemnului Oradea, nce"$nd din 1 se"tem.rie 1/88, a carei sectie ram$ne "$na la +*
noiem.rie 1//2. n aceasta "erioada se reali-ea-a "roduse de u- casnic cu urnire e&otice4 nuc American, ma9on,
Muten=e cu inisa# luciu, mo.ilier rustic din ste#ar.
Pe .a-a le%ii nr. 10 si *1 din 1//2 nce"$nd din +* noiem.rie 1//2, sectia Mo.ila a ostei C.P.L. Oradea
se transorma n S.C. "MOBILSAL" S.A. Salonta, redo.$ndind "ersonalitatea #uridica si a)$nd un ca"ital inte%ral
de stat si un numar total de *,2 salariati, "entru ca n anul 1//+ sa de)ina societate cu ca"ital inte%ral "ri)at cu un
numar de *1, an%a#ati, a)$nd sediul social "e str. Piata 7emocratiei nr.3.
1.+. PRO>ILUL SOCI'T6?II
Proilul societatii este de "roductie si desacere de mo.ila cor" si ta"itate, "roductia reali-ata iind com"usa
din "ro%ramul "stil rustic scandina)" cu elemente de scul"tura @mo.ilier "entru dormitoare, sura%erii, camere de -iA
si din mo.ilier cu inisa#e s"eciale @mo.ilier "entru sura%erii, camere de -i, cu inisa# mat n natur si n dierite
culoriA. Productia este reali-ata n marea ma#oritate "entru e&"ort, "e .a-a contractelor si a comen-ilor clientilor
e&terni din Olanda, 5ermania, Marea Britanie.
1.*. STRUCTURA OR5A1IBATORIC6
4
Societatea este or%ani-ata "e o "latorma cu trei ateliere de "roductie, un atelier mecano<ener%etic, un %ru" de
uscare, o centrala termica, "arcul "entru utila#ele de trans"ort intern si de"o-itele de c9erestea, "rea.ricate si
"roduse.
>irma are un ca"ital social su.scris si )arsat n suma de 02.222 lei, di)i-at ntr<un numar de 12.222 actiuni cu o
)aloare nominala de 0 leiCactiune, detinute de "ersonalul an%a#at al unitatii.
Acti)itatea desasurata de societate se reali-ea-a cu un numar de *1, an%a#ati, ma#oritatea iind muncitori
caliicati, "ersonal cu studii su"erioare si "ersonal cu dierite s"eciali-ari "e cate%orii de acti)itati s"eciice
"relucrarii lemnului
Situatia creantelor societatii la *1.1+.+22, se ridica la )aloarea totala de 1+,,1 lei re"re-entata "rin clienti n suma
de 8283 lei si T(A de ncasat n suma de 0*3, lei.
:n ceea ce "ri)este datoriile societatii, acestea sunt n )aloare totala de
+,/.*8; lei iind re"re-entate "rin m"rumuturi .ancare "e termen scurt n suma de
18*.0;8 lei si urni-ori n suma de 80,8/2 1ei. 7atoriile societatii catre .u%etul de
stat si .u%etul local sunt n )aloare totala de 1+.*8/ lei, din care 3.3;+ lei<im"o-it
"e salarii iar 0.3/8 lei<onduri s"eciale.
>irma SC "MOBILSAL" S.A. "roduce e&clusi) "entru e&"ort. 7atorita calitatii e&ce"tionale si datorita ima%inii
irmei, mo.ila "rodusa la irma salontana SC "MOBILSAL" S.A. are o lar%a "iata de desacere si "entru Rusia si
SUA.Produsele reali-ate sunt de o calitate su"erioara, satisac$nd toate cerintele si ne)oile "artenerilor, unde sunt
e&"ortate aceste mo.iliere.Totodata modelele "e care le a.rica aceasta irma sunt renumite si datorita desi%n<ului
deose.it.
Unii clienti care im"orta marurile "roduse de aceasta irma "reera "roduse de u- casnic cu urnire e&otice cum ar
i4 nuc American, ma9on Muten=e, cu intar-ii si inisa#, luciu si mo.ilier rustic din ste#ar.Alti clienti im"orta mo.ilier
reali-at din rasinoase, "rin mon%ole-, .rad, molid acestea iind "roduse indi%ene, reali-ate n e&clusi)itate "entru
"iete de de)i-e con)erti.ile.?arile )estice im"orta "ro%ramele stil rustic, scandina) cu elemente de scul"tura
com"us din 4 dormitoare, sura%erii, camere de -i cu inisa#e s"eciale, sura%erii, camera de -i cu inisa# mat n
natura si n dierite culori.
>irma include contracte erme cu clienti, acestea iind res"ectate ntocmai. Poate si din aceasta cau-a irma si<a
ormat o ima%ine .una "este %ranitele tarii.
Unele "ro%rame au un anumit termen de %arantie. Produsele reali-ate detin certiicate de calitate, "rin care se
atesta calitatea "roduselor.
7atorita reali-arilor, irma a in)estit numeroase sume n moderni-area si ec9i"area a.ricii cu o te9nolo%ie si utila#e
"erormante. Totodata irma a creat numeroase locuri de munca, asi%ur$nd astel traiul mai multor amilii.
Pentru lansarea unor noi "ro%rame mo.iliere, irma salontana eectuea-a o testare a "roduselor n le%atura directa
cu cerintele "ieteii, si "artici"$nd la di)erse t$r%uri internationale de "roil.
>irma dis"une de un .irou de marDetin%, care n unctie de re-ultatele testarii actionea-a asu"ra "roiectului
trimit$ndu<1 s"re a.ricare, iar daca re-ultatele nu au eectul dorit, .iroul e&ecuta cercetari, tin$nd cont de cerintele
"ietei, du"a care o noua testare.
1.,. I17ICATORI 7' A1ALIB6
"
Princi"alul indicator de anali-a a stocurilor care sta si la .a-a anali-ei datelor din situatiile inanciare
ale irmei S.C. "MOBILSAL" S.A., este
Cira de aaceri
(ite-a de rotatie E <<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<
Stoc mediu
5raicul 1. ')olutia )ite-ei de rotatie
5raicul +. ')olutia duratei n -ile a unei rotatii
'
Ta.elul 1.
1r.
crt
Anii Cira de aaceri Stoc mediu (ite-a de
rotatie
7urata n
-ile a unei
rotatii
1 +220 +.1*;.822 +.3;*.*2 8./82,2 ,0.1382
+ +223 +.3+8.;22 *.+/1.30 8./;*+2 ,0.2/,3
* +228 *.,8*.*22 ,.0/,.*+1.210 8.00//;0 ,8.31/1
Se constatata ca n anul +223 ata de anul +228 creste "onderea stocurilor si n acelasi tim" creste si )ite-a de
rotatie ceea ce nseamna ca nu se lucrea-a .eneic a)$nd n )edere ca la cresterea stocului de la o "erioada la
alta ar tre.ui ca )ite-a de rotatie sa scada. >a"tul ca irma nu lucrea-a eicient ne arata si numarul de -ile care
scade n anul +223 ata de anul +220.
:n anul +228 irma lucrea-a mai eicient a)$nd n 3*398*% )edere "erioada anterioara, acest lucru iind aratat de
a"tul ca odata cu cresterea stocurilor )ite-a de rotatie scade ceea ce nseamna ca s<a lucrat eicient cu acelasi
)olum de acti)itate. 'icienta irmei este data si de scaderea numarului de rotatii de la o "erioada la alta.
Unele dintre masurile care ar tre.ui luate "entru accelerarea )ite-ei de rotatie a stocurilor ar i4
n a-a de a"ro)i-ionare si de"o-itare se urmareste a"ro)i-ionarea ritmica resurselor materiale si
dimensionarea o"tima a stocurilor "rin4 selectia urni-orilor si sta.ilirea retelei de a"ro)i-ionare,
asi%urarea unei a"ro)i-ionarii ritmice cu materii "rime si materiale "rin nc9eierea de contracte cu
urni-orii n care sa ie "re)a-ute clau-e erme cu "ri)ire la termenele de li)rare, asi%urarea unui stoc
"ermanent de materii "rime si materiale, a"ro)i-ionarea sa se reali-e-e de la sursele cele mai a"ro"iate
cu c9eltuieli de trans"ort c$t mai mici, reducerea c9eltuielilor de de"o-itare, "astrare mani"ulare si
rece"tia cantitati)a si calitati)a a materialelor.
n a-a de "roductie se urmareste reducerea costurilor de a.ricatie si a ciclului de a.ricatie care se
reali-ea-a "rin4 "erectionarea, moderni-area si nnoirea te9nolo%iilor de a.ricatie, re"roiectarea,
moderni-area si nnoirea "roduselor, olosirea inte%rala a tim"ului de munca, ridicarea caliicarii
"ersonalului, ncadrarea n normele de consum.
n a-a de desacere accelerarea )ite-ei de rotatie "resu"une reducerea stocurilor de "roduse inite
"rintr<o .una corelare a ritmului de "roductie cu cel de li)rare care se "oate reali-a "rimantici"area
comen-ilor cu o aco"erire mai .una a "ro%ramului de a.ricatie, asi%urarea desacerii r"in res"ectarea
clau-elor contractuale, o"timi-area relatiilor cu .eneiciarii si unitatile de trans"ort, or%ani-area
com"artimentului de li)rari, e)itarea unor "roduse ara desacere asi%urata.
1.0 OR5A1IBAR'A CO1TABILIT6?II SI1T'TIC' sI A1ALITIC' A STOCURILOR
')identa constituirii si miscarii stocurilor si "roductiei n curs de e&ecutie se reali-ea-a "rin conturile ce ormea-a
continutul clasei a<*<a din Planul de conturi %eneral, denumita "Conturi de stocuri si "roductie n curs de e&ecutie".
.
Acestea sunt conturi de .ilant sau de in)entar, care
urni-ea-a inormatia de relectare si control %estionar
"ri)ind situatia si miscarea stocurilor si "roductiei n
curs de e&ecutie. Soldul lor de.itor se "reia n acti)ul
.ilantului. Aceste conturi asi%ura4
Conditii "entru or%ani-area conta.ilitatii acti)elor circulante de natura materiala, "e structura, cate%orii de
stocuri "re)a-ute de re%ulamentul "entru a"licarea le%ii conta.ilitatii.
Reali-area normelor s"eciice de %estiune a stocurilor "entru4
o Stocurile din de"o-itele "ro"riiF
o Stocurile alate la tertiF
o 7ecala#ele ntre a"ro)i-ionarea si rece"tia .unurilorF
7ecala#ele ntre )$n-area si li)rarea .unurilorF
o Bunurile a"ro)i-ionate sau )$ndute cu clau-e de re-er)e de "ro"rietate
A"licarea re%ulilor conta.ile la e)aluarea si nre%istrarea stocurilorF
Promo)area "rinci"iului "rudentei la in)entarierea si e)aluarea "rin .ilant a acti)elor circulante
Clasa a<*-a
Conturi de stocuri
si
"roductie n curs de
e&ecutie
*2 Stocuri de materii "rime si materiale
** Productia n curs de e&ecutie
*, Produse
*0 Stocuri alate la terti
*3 Animale
*8 Maruri
*; Am.ala#e
*/ Pro)i-ioane "entru de"recierea stocurilor si
"roductiei n curs de e&ecutie
!
La or%ani-area conta.ilitatii sintetice a stocurilor "oate i ado"tata una din cele doua metode recomandate de
normele de a"licare a Le%ii conta.ilitatii.
Metoda in)entarului "ermanent
:n ca-ul utili-arii in)entarului "ermanent n conta.ilitate, n conturile de stocuri se nre%istrea-a toate o"eratiile de
intrare si iesire a stocurilor cantitati) si )aloric, ceea ce "ermite sta.ilirea si cunoasterea n orice moment a
stocurilor, at$t cantitati) c$t si )aloric.
Conorm normelor conta.ile din tara noastra, n conditiile utili-arii in)entarului "ermanent, unitatile "atrimoniale si
"ot or%ani-a conta.ilitatea analitica a stocurilor n unctie de s"eciicul acti)itatii si de necesitatile "ro"rii.
:n ca-ul utili-arii in)entarului "ermanent, conturile de stocuri se de.itea-a cu intrarile de .unuri si se creditea-a cu
iesirile din stoc aerente "erioadei de %estiune. La s$rsitul e&ercitiului inanciar soldurile conturilor de stocuri sunt
com"arate cu stocurile a"tice sta.ilite "rin in)entariere. 7aca e&ista dierente n "lus sau minus la in)entar,
acestea se )or re%ulari-a aduc$ndu<se stocurile la ni)elul lor real.
:n "rinci"iu, e)aluarea intrarilor n stoc tre.uie sa se aca la costul istoric dat de costul eecti) de "roductie, n ca-ul
stocurilor "ro)enite din "roductie "ro"rie, iar iesirile din stoc la costurile la care au ost e)aluate la intrare
elementele destocate. ')aluarea iesirilor din stoc se "oate ace du"a multi"le metode dintre care cele mai u-uale
sunt4 CMP, >I>O, LI>O.
Re%lementarile conta.ile rom$nesti dau "osi.ilitatea unitatilor "atrimoniale, de a continua "ractica conta.ila
anterioara de a e)alua at$t intrarile c$t si iesirile din stoc la "returi standard sau "resta.ilite, denumite si "returi de
nre%istrare. Acce"tarea continuarii acestei "ractici a im"us instituirea n conta.ilitatea %enerala a conturilor de
dierente de "ret care sa relecte distinct4
La intrarea elementelor n stoc, dierentele dintre costul istoric si "returile de nre%istrareF
La iesirea elementelor din stoc, re"arti-area dierentelor de "ret asu"ra )alorii de nre%istrare
a elementelor iesite, cu a#utorul coeicientului G.
/Si01c2 cont de diferente de &ret
345555555555555555555555555555555555555555
/Si01d2 cont de stoc la &ret de inregistrare
Coeicientul G se a"lica asu"ra )alorii elementelor iesite din stoc, la "ret de nre%istrare.
Metoda in)entarului "ermanent este utili-ata de unitatile mari si mi#locii, si consta n utili-area conturilor de stocuri
"entru a determina si urmari n "ermanenta stocul scri"tic al acestora du"a iecare o"eratie de intrare si de iesire,
astel, conta.ilitatea sintetica a stocurilor )a relecta4
stocul initial, de la nce"utul lunii, care )a i cel inal din luna "recedenta si care nu "oate i dec$t de.itor,
intrarile n cursul lunii, "e .a-a documentelor de intrare, care se )or nre%istra n de.itul contului,
iesirile din cursul lunii, "e .a-a documentelor de iesire, )or orma rula#ul creditor al contului,
n .a-a elementelor mentionate4 stoc initial, intrari, iesiri < se )a sta.ili n "ermanenta stocul scri"tic al
.unurilor, care )or "utea n "erioadele de in)entariere cu stocurile a"tice, din a caror com"arare se "ot
sta.ili "lusuri sau minusuri la in)entar.
)
>olosirea acestei metode "resu"une4
utili-area iecaruia dintre "returile de nre%istrare a stocurilor,
olosirea conturilor de dierente de "ret aerente stocurilor,
conducerea unei conta.ilitati analitice a stocurilor "rin ado"tarea uneia dintre metodele de conta.ilitate
analitica.
Metoda in)entarului "ermanent, "resu"une un )olum mai mare de munca, dar asi%ura o mai ri%uroasa cunoastere,
n orice moment a marimii stocurilor si un mai .un control al inte%ritatii lor.
Metoda in)entarului intermitent
Unitatile "atrimoniale "ot o"ta si "entru in)entarul "ermanent al stocurilor, cu conditia ca in)entarul "ermanent al
acestora sa ie condus n conta.ilitatea de %estiune, n ca-ul ntre"rinderilor mari, sau e&traconta.il n ca-ul
ntre"rinderilor mici si mi#locii.
Aceasta metoda "resu"une sta.ilirea iesirilor si nre%istrarea lor n conta.ilitate "e .a-a in)entarierii lor la inele
iecarei luni. In acest ca-, iesirile se determina ca dierenta ntre )aloarea stocurilor initiale "lus )aloarea intrarilor,
"e deo"arte si )aloarea stocurilor inale sta.ilite "rin in)entariere, "e de alta "arte. Relatia de calcul a iesirilor ar
"utea i urmatoarea4
' E Si H I < S
:n ca-ul utili-arii acestei metode, se renunta la utili-area n cursul lunii a conturilor de stocuri "entru e)identierea
intrarilor si , res"ecti), a recalcularii stocurilor scri"tice du"a iecare intrare. Prin urmare conturile de stocuri se
utili-ea-a numai la nce"utul si s$rsitul lunii, iar intrarile de stocuri, din tim"ul lunii sunt conta.ili-ate direct n
conturile de c9eltuieli cores"un-atoare, la cost de ac9i-itie, "ret de actura sau "ret "resta.ilit, du"a ca-. La
s$rsitul iecarei luni se sta.ilesc stocurile inale "rin in)entariere si se nre%istrea-a n conturile de stocuri initiale
ale lunii urmatoare si ele se )or anula "rin includerea lor "e c9eltuieli la nce"utul lunii urmatoare.
Metoda in)entarului intermitent consta n4
nre%istrarea tuturor intrarilor de stocuri, din cursul unui e&ercitiu inanciar, direct n conturile de c9eltuieli
"ri)ind consumul acestor stocuri,
re%ulari-area stocurilor la inele e&ercitiului inanciar "e .a-a de in)entare a"tice "rin4
destocarea stocului initial re"re-entat de soldul contului de stocuri, su. "remi-a ca acesta s<a consumat
n cursul e&ercitiului inanciar,
restocarea stocului a"tic determinat "e .a-a in)entarului de la inele e&ercitiului inanciar, "rin
corectarea c9eltuielilor "ri)ind consumurile de stocuri.
:n urma acestei te9nici de nre%istrare, conturile de stocuri relecta marimea reala a acestora, iar conturile de
c9eltuieli "ri)ind consumurile de stocuri relecta c9eltuielile eecti)e cu aceste consumuri.
Metoda in)entarului intermitent "oate i utili-at de unitatile mici si mi#locii, si consta n neurmarirea "rin
conta.ilitatea sintetica a intrarilor si iesirilor de stocuri n cursul "erioadelor. Conturile de stocuri se utili-ea-a
numai la inele "erioadelor de %estiune c$nd se de.itea-a cu soldurile inale e&istente la locurile de de"o-itare
sta.ilite "rin in)entariere. Miscarile de stocuri din cursul "erioadei nu aectea-a conturile de stocuri, ci direct
conturile de c9eltuieli.
1$
Te9nica a"licarii in)entarului intermitent diera la stocurile "rocurate din aara unitatii ata de cele "ro)enite din
"roductia "ro"rie si anume4
aA "entru stocurile a"ro)i-ionate din aara unitatii se "arcur% urmatoarele eta"e4
se stornea-a stocurile initiale ale "erioadei din conturile de stocuri "entru a re)eni asu"ra
conturilor de c9eltuieli, unde au ost nre%istrate la nce"utF
ac9i-itiile de .unuri eectuate de la urni-ori se nre%istrea-a direct asu"ra conturilor de
c9eltuieliF
la inele "erioadei se in)entaria-a .unurile a"ro)i-ionate sau "ro)enite din "erioada
"recedenta, neconsumate, cu care se de%re)ea-a c9eltuielile "rin trecerea lor asu"ra conturilor
de stocuri.
Prin "arcur%erea acestor eta"e, soldurile conturilor de c9eltuieli relecta .unurile consumate n tim"ul "erioadei,
calculate du"a relatia4
Iesiri E Stoc initial H Intrari < Stoc inal
:n "erioada urmatoare o"eratiile descrise mai sus se re"eta.
.A "entru stocurile "ro)enite din "roductie "ro"rie se "arcur% urmatoarele eta"e4
se stornea-a stocurile initiale ale "erioadei din conturile de stocuri "entru a anula )eniturile
constituite cu acestea la inele "erioadei "recedenteF
.unurile o.tinute din "roductie "ro"rie nu se nre%istrea-a n conta.ilitatea sintetica, ci numai n
e)identa o"erati)a de la locurile de de"o-itareF
"e masura )$n-arii stocurile se )or nre%istra asu"ra conturilor de )enituri, ara sa ie ne)oie
destocarea lorF
la inele "erioadei se in)entaria-a .unurile o.tinute din "roductie "ro"rie, inclusi) cele "ro)enite
din "erioada "recedenta, dar ne)$nduta, si se nre%istrea-a asu"ra conturilor de )enituri din
"roductia stocata.
Prin "arcur%erea acestor eta"e, soldurile conturilor de )enituri relecta .unurile "roduse n unitate, calculate du"a
relatia4
Intrari E Stoc initial H($n-ari < Stoc inal
:n "erioada urmatoare o"eratiile descrise mai sus se re"eta.
cA "entru "roductia n curs de e&ecutie, determinarea ei se ace numai la s$rsitul "erioadei "rin metode dierite si
se nre%istrea-a n conta.ilitate ca stocuri la costurile cores"un-atoare, dar la nce"utul "erioadei urmatoare
o"eratia res"ecti)a se stornea-a n "rosu".
>olosirea acestei metode "resu"une4
utili-area ca "returi de nre%istrare n conta.ilitate a stocurilor, a costului
de ac9i-itie "entru .unurile ac9i-itionate din aara unitatii si res"ecti) a "returilor de "roductie
"entru .unurile o.tinute din "roductie "ro"rieF
nu tre.uie utili-ate conturi de dierente de "ret aerente stocurilorF
nu este necesara or%ani-area unei conta.ilitati analitice a stocurilor.
11
Metoda in)entarului intermitent ar aduce sim"liicari n munca de conta.ilitate, daca in)entarierile a"tice ar i
eectuate anual si nu lunar. 'a nu "ermite, nsa, un control ri%uros al %estionarii si al asi%urarii inte%ritatii lor.
Or%ani-area conta.ilitatii analitice a stocurilor, se reali-ea-a la ntre"rinderile mari si mi#locii, care olosesc metoda
in)entarului "ermanent "entru conta.ilitatea sintetica a stocurilor. Conta.ilitatea analitica a stocurilor tre.uie astel
or%ani-ata nc$t sa "ermita cunoasterea acestora cantitati) si )aloric "e iecare loc de de"o-itare n "arte si "e
eluri de materiale, "roduse maruri
Conta.ilitatea analitica este o e)identa com"leta, ntruc$t se oloseste at$t etalonul )aloric c$t si etalonul cantitati),
s"re deose.ire de e)identa o"erati)a a de"o-itelor, care utili-ea-a numai etalonul cantitati).
Conta.ilitatea analitica se "oate tine n unctie de s"eciicul acti)itatii si necesitatile "ro"rii ale ntre"rinderii, du"a
una din urmatoarele metode4
Cantitati)<)aloricaF
O"erati)<cantitati)aF
5lo.al )alorica.
Indierent de metoda de lucru ado"tata, conta.ilitatea analitica tre.uie sa asi%ure o concordanta de"lina cu
conta.ilitatea sintetica.
Metoda cantitati) )alorica @"e ise de conturi analiticeA
:n ca-ul utili-arii acestei metode la locul de de"o-itare se tine e)identa cantitati)a "e cate%orii de .unuri, iar n
conta.ilitatea %enerala se tine o e)identa cantitati) )alorica, care "re-inta urmatoarele caracteristici4
7ocumentele de intrare si iesire se nre%istrea-a mai nt$i cantitati) n isele de ma%a-ie, care se tin
la locurile de de"o-itareF
Aceleasi documente, %ru"ate "e o"eratii de intrare si iesire, se n.orderea-a se"arat si m"reuna cu
acesta se "redau la .iroul conta.ilitatii stocurilor si materialelorF
La .iroul conta.ilitatii materialelor aceste documente se "relucrea-a conorm necesitatilor, sunt
e)aluate cantitatile la "retul de nre%istrare si se sta.ilesc conturile n care urmea-a sa se nscrie
o"eratiile res"ecti)eF
7u"a "relucrarea datelor din documente, materialele se nre%istrea-a cantitati) si )aloric n isele de
conturi analitice, desc9ise "e eluri de materiale si "e locuri de de"o-itareF
O data cu consemnarea n isele conta.ile a intrarilor si iesirilor se o.tine si centrali-atorul de
materiale, -ilnic "entru intrari si lunar "entru iesiri.
(eriicarea concordantei dintre datele nre%istrate n conturile sintetice si cele analitice de materii si materiale se
reali-ea-a la s$rsitul lunii "rin com"ararea datelor nre%istrate n isele de ma%a-ie cu cele din isele de cont
analitic din conta.ilitate si ntocmirea .alantelor de )eriicare a conturilor analitice.
Metoda o"erati)<cantitati)a @"e solduriA
:n ca-ul utili-arii acestei metode, la locul de de"o-itare se, tine e)identa cantitati)a a .unurilor materiale "e
cate%orii, n conta.ilitatea %enerala se tine e)identa )alorica "e %estiuni, iar n cadrul %estiunilor "e %ru"e si
su.%ru"e de .unuri. (eriicarea e&actitatii si concordantei nre%istrarilor din e)identa de"o-itelor cu cele din
12
conta.ilitatea %enerala se ace lunar "rin e)aluarea stocurilor cantitati)e transcrise din isele de ma%a-ie n
re%istrul stocurilor.
Te9nica de lucru este urmatoarea4
7ocumentele #ustiicati)e sunt nre%istrate de %estionar n isele de ma%a-ie, sta.ilind stocul du"a
iecare o"eratieF
Ser)iciul conta.il, )eriica "eriodic nre%istrarile acute n isele de ma%a-ie si "reia documentele
res"ecti)e, m"reuna cu .orderourile ntocmite de %estionar, care sunt centrali-ate "e %ru"e de
materiale si "e conturi cores"ondente
Totalurile sta.ilite se nscriu n "Situatia de miscari", ntocmita se"arat "entru intrari si "entru iesiri.
La s$rsitul iecarei luni se totali-ea-a situatiile si se sta.ilesc doua cate%orii de totaluri, "e %estionari
si "e %ru"e de materiale, at$t la intrari c$t si la iesiri, iar stocurile din isele de ma%a-ie se nscriu n
Re%istrul stocurilor si se nmultesc cu "retul lor. '&istentele i-ice nscrise n acest re%istru tre.uie sa
concorde cu stocul sta.ilit "rin isele de ma%a-ie, iar soldurile "e %ru"e si %estiuni cu )alorile din
Situatia de miscari lunara, care tre.uie sa concorde cu conta.ilitatea sintetica.
Metoda %lo.al<)alorica
:n ca-ul utili-arii acestei metode, e)identa se tine numai )aloric, at$t la ni)elul %estiunii, c$t si n conta.ilitate, iar
"eriodic se ace controlul concordantei nre%istrarilor din e)identa lor.
Potri)it acestei metode, isele de ma%a-ie sunt nlocuite cu Re%istru de %estiune, n care -ilnic sunt nre%istrate
)aloric intrarile si iesirile, "e .a-a documentelor #ustiicati)e si se sta.ileste soldul la s$rsitul -ilei. Ra"ortul de
%estiune se ntocmeste -ilnic, iar, m"reuna cu documentele #ustiicati)e, sunt transmise la com"artimentul de
conta.ilitate.
La ser)iciul de conta.ilitate se )eriica le%alitatea si realitatea documentelor nscris n ra"ortul de %estiune,
"returile, "recum si e)aluarea m"reuna cu celelalte calcule, astel ca du"a ce se constata corecta si le%ala lor
alcatuire le )i-ea-a si le nre%istrea-a n isa conta.ila analitica tinuta "entru iecare %estiune n "arte.
Controlul concordantei nre%istrarilor din e)identa %estiunii, cu cea din conta.ilitate se ace "eriodic, "rin
conruntarea soldurilor din ra"ortul de %estiune eu soldurile din isa conta.ila analitica.
CAPITOLUL 2. DELIMITRI PRIVIND STOCURILE N
CONTEXTUL REGLEMENTRILOR INTERNAIONALE
+.1 7'>I1IR'A sI CLASI>ICAR'A STOCURILOR
:n conta.ilitatea inanciara a ntre"rinderii stocurile sunt clasiicate si delimitate n unctie de "atru criterii4 i-ic,
destinatie, a-a ciclului de e&"loatare si locul de creare a %estiunilor.
Stocurile re"re-inta ansam.lul .unurilor si ser)iciilor care inter)in n cadrul ciclului de e&"loatare, ie "entru a i
)$ndute n aceeasi stare sau la terminarea "rocesului de "roductie, ie "entru a i consumate cu oca-ia "rimei
utili-ari.
Stocurile sunt acti)e detinute "entru a i )$ndute n cursul normal al acti)itatiiF n curs de "roductie, "entru o astel
de )$n-areF su. orma de materii "rime sau urnituri care tre.uie sa ie consumate n "rocesul de "restare de
ser)icii.
13
Aceasta deinitie nu tine cont de natura elementului considerat, ci de destinatia acestuia, care este "uternic
inluentata de acti)itatea ntre"rinderii care detine .unurile. 7e e&em"lu terenurile si constructiile constituie
imo.ili-ari n ma#oritatea ntre"rinderilor, dar ele sunt stocuri "entru un comerciant de .unuri imo.iliare.
7e asemenea, stocurile "ot sa ai.a o natura necor"orala. Astel, n ntre"rinderile "restatoare de ser)icii, lucrarile
reali-ate si neacturate, la nc9iderea e&ercitiului constituie stocuri.
7u"a natura lor, de o.icei, sunt delimitate "atru cate%orii de stocuri4
marurile cum"arate si re)$ndute ara nici o transormareF
materiale si urnituri, care intra n "roductia de .unuri a.ricateF
"rodusele inite, o.iecte a.ricate de ntre"rindereF
lucrarile n curs de e&ecutie, "roduse sau ser)icii care au atins un stadiu intermediar de a.ricatie.
Conorm IAS + stocurile sunt deinite ca toate acti)ele o.tinute n sco"ul re)$n-arii "entru desasurarea normala a
acti)itatii, inclusi) terenurile si alte mi#loace i&e. Un acti) ac9i-itionat n alte sco"uri dec$t )$n-area n
desasurarea normala a acti)itatii nu de)ine stoc n .a-a unei deci-ii ulterioare de )$n-are a acestuia.
1
:n "rinci"iu stocurile sunt clasiicate n .ilant conorm naturii si destinatiei lor sau a ordinii cronolo%ice n care a"ar,
n cadrul ciclului de e&"loatare.
O .una %estiune a stocurilor solicita ca4 natura .unurilor sa ie indicata cu "reci-ieF intrarea n stoc sa ie
nre%istrata n momentul transerului de "ro"rietateF e)aluarea intrarilor si iesirilor de .unuri n si din stoc sa ie
deinita cu e&actitate si sa ram$na in)aria.ila.
1atura .unurilor stocate este deinita "rintr<o nomenclatura interna ntre"rinderii si tre.uie sa ie armoni-ata cu o
nomenclatura macroeconomica a "roduselor si acti)itatilor.
:n modelul .ilantier din tara noastra, sunt indi)iduali-ate urmatoarele cate%orii de
.unuri4
materiile "rime "artici"a direct la a.ricarea "roduselor si se re%asesc n "rodusul init inte%ral
sau "artial, ie n starea lor intiala, ie transormata
materiale consumabile /materiale consumabile, combustibili, materiale &entru
ambalat, &iese de sc6imb, seminte si materiale de &lantat, fura*e si alte
materiale consumabile2 &artici&a sau a*uta la desfasurarea &rocesului de
&roductie sau, (n general, de e,&loatare, fara a se regasi, de regula, (n &rodusul
finit.
materiale de natura o.iectelor de in)entar re"re-inta .unuri cu o )aloare mai mica dec$t
limita "re)a-uta de le%e, "entru a i considerate mi#loace i&e, indierent de durata lor de ser)iciu,
sau o durata mai mica de un an, indierent de )aloarea lor, "recum si .unurile asimilate acestora
@ec9i"amentul de "rotectie, ec9i"amentul de lucru, m.racamintea s"eciala, mecanismele,
dis"o-iti)ele, )eriicatoarele, a"aratele de masura si control, matritele olosite la e&ecutarea
anumitor "roduse si alte o.iecte similareA. In tarile cu sisteme conta.ile e)oluate, cate%oria de
o.iecte de in)entar nu este conta.ili-ata si "re-entata n cate%oria stocurilor. Criteriile "recise de
14
delimitare ntre imo.il-arii, stocuri si c9eltuieli ac ca .unurile de natura o.iectelor de in)entar, deci
.unuri de )aloare mica si al caror consum este destul de ra"id sa ie considerat ca inte%ral
consumate n e&ercitiul lor n ser)iciu.
stocuri alate la terti re"ere-inta dieritele materiale de natura stucurilor alate n curs de
a"ro)i-ionare, trimise s"re "relucrare la terti, alate n custodie sau consi%natie la terti. In a"t ele
sunt stocuri de materii si materiale, de o.iecte de in)entar, de "roduse, de animale, de maruri si de
am.ala#e, care "atrimonial a"artin ntre"rinderii, dar i-ic se %asesc la terti sau sunt n curs de
a"ro)i-ionare.
"roductia n curs de e&ecutie este "roductia care nu a "arcurs toate a-ele de "relucare,
"re)a-ute n "rocesul te9nolo%ic, "recum si "rodusele nesu"use "ro.elor si rece"tiei te9nice sau
necom"letate n ntre%ime. 7e asemenea ea include si lucrarile, ser)iciile, "recum si studiile n curs
de e&ecutie sau neterminate.
semia.ricatele sunt "rodusele al caror "roces te9nolo%ic a ost terminat "entru o a-a de
a.ricatie si care )or continua "rocesul de a.ricatie n alte sectii, "entru "arcur%erea celorlalte a-e,
sau )or i )$ndute tertilor.
"rodusele inite sunt "rodusele care au "arcurs toate a-ele "rocesului de a.ricatie si au ost
de"o-itate, n )ederea )$n-arii, sau au ost li)rate direct clientilor.
"rodusele re-iduale sunt elementele secundare re-ultate din "rocesul de a.ricatie4 re.uturi,
materiale recu"era.ile, deseuri.
animalele4 "ost care se reera la animalele nascute sau cele tinere de orice el, cele crescute si
olosite "entru re"rodutie, cele "use la n%rasat "entru a i )aloriicate, cele crescute "entru
"roductia de l$na, la"te si .lana, "recum si coloniile de al.ine.
marurile sunt acele .unuri care au ost ac9i-itionate "entru a i re)$ndute n aceeasi stare sau
du"a ce au su"ortat o oarte usoara transormare.
am.ala#ele sunt .unurile necesare "entru "rotectia materialelor si marurilor "e tim"ul
trans"ortului si de"o-itarii sau "entru o c$t mai .una "re-entare comerciala a acestora. 'ste )or.a
de am.ala#e re olosi.ile ac9i-itionate %oale sau o data cu materialele si marurile a"ro)i-ionate,
am.ala#ele conectionate de unitate si cele restituite de clienti, n conormitate cu contractele
nc9eiate cu acestia. Am.ala#ele si materialele de am.alat a.ricate n sectiile de "roductie ale
ntre"rinderii "entru a i )$ndute ca atare, ac "arte din cate%oria stocurilor de "roduse inite.
Materialele de am.alat care nu "ot i %estionate ca am.ala#e sunt incluse n cate%oria materialelor
consuma.ile.
+.+ PRI1CIPII sI R'5ULI PRI(I17 R'CU1OAsT'R'A STOCURILOR
Recunosterea, masurarea si e)aluarea stocurilor este determinarea )alorii la care acestea )or i recunoscute n
.ilant si )or inluenta contul de "roit si "ierdere, oerind o altenati)a acelor tratamente conta.ile care, "rin
cresterea si descresterea )alorii stocului, determinate de acestea, a#ustea-a "roiturile n concordanta cu ceea ce
este a)anta#os "entru conducere.
IAS + tratea-a e)aluarea si conta.ili-area stocurilor, res"ecti) determinarea )alorii la care stocurile se
nre%istrea-a la cate%oria acti)elor, ca acti)e curente, recunoscute n situatiile inanciare, )aloare ce )a i ra"ortata
"$na n momentul reali-arii acestora ca )enit din )$n-arii. Ca atare, Standardul )i-ea-a e)aluarea stocurilor n
.ilant, "reci-$nd care sunt c9eltuielile ce )or i luate n considerare "entru calculul costului acestora, i&$nd astel
re%uli de e)aluare la nc9iderea e&ercitiului.
Recunosterea structurilor n situatiile inanciare este "rocesul ncor"orarii n .ilant sau n contul de "roit si
"ierdere a unui element care nde"lineste criteriile de recunoastere.
1"
Un element care cores"unde deinitiei unei structuri a situatiilor inanciare tre.uie recunoscut n ca-ul n care4
este "ro.a.il ca orice .eneiciu economic )iitor asociat sa intre sau sa iasa n sau din ntre"rindere
elementul are un cost sau o )aloare, care "oate i e)aluata n mod credi.il.
Conce"tul de "ro.a.ilitate se reera la %radul de certitudine sau de incertitudine n reali-area unor .eneicii )iitoare
asociate unui element. In acest conte&t, e)aluarea acestui %rad se ace n unctie de inormatiile dis"oni.ile, n
momentul ntocmirii situatiilor inanciare.
Un element de acti), res"ecti) de stoc, nu se recunoaste n .ilant daca este im"osi.il ca acesta sa %enere-e
.eneicii economice )iitoare "entru ntre"rindere.Recunoasterea unui acti), res"ecti) a unui element de stoc n
.ilant sau n contul de "roit si "iedere este le%ata de e&istenta unui cost sau a unei )alori ce tre.uie determinata
credi.il. Recunoasterea "resu"une, n aceste conditii, estimarea unui cost sau a unei )alori. 7aca aceste estimari
sunt rationale, adica re-ona.ile, atunci ele nu inluentea-a credi.ilitatea inormatiilor conta.ile si a situatiilor
inanciare.
Stocurile sunt recunoscute ca si acti)e, deoarece acestea au ncor"orate .eneicii economice )iitoare.
Beneiciile economice )iitoare re"re-inta "otentialul stocurilor de a contri.ui, direct sau indirect, la lu&ul de
numerar si ec9i)alentele n numerar catre ntre"rindere. Acest "otential "oate i unul "roducti), iind "arte a
acti)itatii de e&"loatare a ntre"rinderii.
Stocurile re"re-inta acti)e, res"ecti) acti)e de natura acti)elor curente.
Un acti) este un acti) curent c$nd se astea"ta ca, n "erioada urmatoare, acesta sa ie reali-at, adica urmea-a sa
ie )$ndut sau consumat n cursul normal al ciclului de e&"loatare.
Sinteti-$nd, recunoasterea unui acti), res"ecti) a unui acti) curent de natura stocurilor este "rocesul includerii n
.ilant a elementelor de stoc, n conditiile n care se res"ecta simultan "re)ederile de utilitate, ceea ce reda
ca"acitatea acestora de a %enera sau diminua .eneicii economice )iitoare si de cuantiicare monetara, adica li se
"ot atasa )alori ce "ot i estimate n mod credi.il.
:n acest conte&t, o.iecti)ul undamental enuntat, cuantiicarea costului stocurilor n momentul recunoasterii
acti)ului, determina o serie de "ro.leme ce ac su.iectul a.ordarilor n standard.
Recunoasterea stocului ca acti), conorm deinitiei date anterior, "resu"une ca"acitatea acestora de a
%enera .eneicii economice )iitoare, ca urmare a "otentialului lor "roducti), dar si "osi.ilitatea sta.ilirii, "entru
acestea, a unor )alori sau costuri credi.ile.
*
In ca-ul stocurilor, .eneiciile economice )iitoare ncor"orate "ot intra n ntre"rindere "rin utili-area se"arata sau
m"reuna cu alte acti)e "entru "restarea de ser)icii sau reali-area "roductiei de .unuri destinate )$n-arii,
sc9im.ul cu alte acti)e sau utili-arii "entru stin%erea unor datorii.
Pre-entarea conce"telor, con)entiilor, "rinci"iilor si metodelor de e)aluare. Standardul se
.a-ea-a "e conce"tele, con)entiile si "rinci"iile "ri)ind recunoasterea initiala, ulterioara si "re-entarea stocurilor la
ni)elul situatiilor inanciare. Totodata "reci-ea-a metodele de e)aluare a%re%ate si recomandate de Standard,
%ru"$ndu<le n tratamente de .a-a si alternati)e.
Princi"iile conta.ile sunt o modalitate de concreti-are a o.iecti)ului conta.ilitatii, adica urni-ea-a inormatii utile
"entru undamentarea deci-iilor economice si asi%ura re"re-entarea unei ima%ini idele. Reali-area ima%inii idele
1'
are la .a-a o serie de "rinci"ii4 inde"endenta e&ercitiilor, consec)enta "re-entarii, "ra%ul de semniicatie si
cumulare, com"ensarea, "rudenta, continuitatea acti)itatii. Acestea au dre"t sco" re"re-entarea idela a
tran-actiilor si e)enimentelor desasurate la ni)elul unei ntre"rinderi.
Inde"endenta e&ercitiilor im"lica nre%istrarea n conta.ilitate a o"eratiilor n momentul n care ele au loc, ara a se
tine cont de data decontarii, aceasta n conditiile decu"arii acti)itatii la ni)elul e&ercitiului conta.il.
Asi%urarea inde"endentei e&ercitiilor conta.ile, res"ecti) delimitarea e&ercitiului curent de e&ercitiile anterioare si
urmatoare "resu"une recunoasterea elementelor de stocuri n .ilant, recunoasterea )eniturilor si c9eltuielilor
%enerate de stocuri ca elemente ale contului de "roit si "ierdere, corectarea c9eltuielior cu )eniturile si luarea n
considerare a e)enimentelor ulterioare nc9iderii e&ercitiului.
Consec)enta "re-entarii se reera la aceeasi clasiicare si "re-entare a elementelor n situatiile inanciare de la un
e&ercitiu la altul, "e considerente de com"ara.ilitate a inormatiilor "re-entate, im"licit a celor le%ate de stocuri.
Consec)enta "re-entarii "resu"une asi%urarea continuitatii n ceea ce "ri)este a"licarea re%ulilor si "rocedeelor
conta.ile, e)aluarea acti)elor, im"licit a stocurilor, dar si a conectarii c9eltuielilor si )eniturilor %enerate de acestea,
"re-entarea situatiei "atrimoniale a re-ultatelor si a notelor n aceeasi structura.
Pra%ul de semniicatie si cumulare "resu"une ca orice element semniicati) tre.uie "re-entat se"arat n situatiile
inanciare, n tim" ce )alorile nesemniicati)e tre.uie cumulate cu )alorile %enerate de aceeasi natura si unctie.
Compensarea implicit necompensarea. S<a im"us aceasta asociere deoarece n conte&tul IAS + nu se re%asesc
situatii de com"ensare, ele ac$nd o.iectul tran-actiilor cu acti)e imo.ili-ate, inclusi) in)estitii inanciare.
Potri)it "rinci"iului necom"ensarii, nu se "ot com"ensa acti)e cu datorii si c9eltuieli cu )enituri dec$t n ca-urile
mentionate e&"res de IAS 1. Res"ectarea acestui "rinci"iu se im"une n tran-actiile cu stocuri, deoarece
reali-area com"ensarii ie la ni)elul contului de "roit si "ierdere, ie n .ilant micsorea-a ca"acitatea utili-atorilor
de inormatii de a ntele%e tran-actiile reali-ate si de a e)alua )iitoarele lu&uri de numerar ale ntre"rinderii.
Prudenta (nseamna includerea unui grad de &recautie, (n e,ercitarea
rationamentelor, &entru a face estimarile cerute (n conditiile de incertitudine, astfel (nc7t
activele si veniturile sa nu fie su&raevaluate, iar datoriile si c6eltuielile sa fie subevaluate.
n esenta &rudenta consta (n contabilizarea oricaror de&recieri, riscuri si &ierderi
&robabile si (n necontabilizarea &rofiturilor, c6iar daca acestea sunt foarte &robabile.
Continuitatea sau discontinuitatea acti)itatii ntre"rinderii determina, la ni)elul situatiilor inanciare, a.ordari dierite,
%enerate de modiicari ale metodelor de e)aluare utili-ate "entru "re-entarea conturilor.
Continuitatea acti)itatii este o stare de a"t care conduce la e)aluarea .unurilor, si im"licit a stocurilor, n unctie de
utilitatea lor, "resu"un$nd ca dimensiunea acti)itatii ntre"rinderii se )a mentine n aceeasi limite, ara o reducere
semniicati)a ntr<un )iitor "re)i-i.il.
In conditii de continuitate se im"une e)aluarea elementelor de stocuri, cu oca-ia in)entarierii si nc9iderii
e&ercitiului, la )alori actuale sau de utilitate. In ca-ul noncontinuitatii se renunta la a"licarea "rinci"iului "rudentei,
inde"endentei e&ercitiilor si consec)entei "re-entarii inormatiilor ceea ce "resu"une e)aluarea elementelor de
stoc la )alori lic9idati)e.
Determinarea marimii costului stocului, conform metodelor de determinare si precizarea cheltuielilor ce sunt luate
n calcul, dar si cele ce nu sunt imputabile costului, pentru care se prezinta modul lor de tratare.
1.
7eterminarea marimii costului unui element de stoc se reali-ea-a "rin e)aluare. ')alurea este "rocesul "rin care
se determina )alorile la care stocurile )or i recunoscute n situatiile inanciare, n momentul a"ro)i-ionarii sau n
"roductie. In ceea ce "ri)este e)aluarea la iesire, n conditiile elementelor de stoc neindentiica.ile, "entru care
sunt "re-entate tratamente s"eciale.
Recunoasterea ulterioara a acestor stocuri dre"t c9eltuieli si asocierea c9eltuielilor cu )eniturile aerente n
conormitate cu a"licarea "rinci"iului conectarii c9eltuielilor la )enituri.
Recunoasterea ulterioara a oricarei reduceri a )alorii stocului "$na la )aloarea reali-a.ila neta si conditiile utili-arii
acestei )alori.
Conser)area costului determinat la recunoasterea initiala si "re-entarea re%ulilor de e)aluare a stocului la s$rsitul
e&ercitiului.
+.* POLITICI CO1TABIL' A7OPTAT' LA '(ALUAR'A STOCURILOR
Stocurile tre.uie e)aluate la cea mai mica )aloarea dintre cost si )aloarea neta de
reali-are.
aA Costul stocurilor se reera la costurile de ac9i-itie, costurile de transormare si alte costuri an%a#ate "entru
a aduce .unurile n locul si n starea n care ele se %asesc.
Costurile de ac9i-itie cu"rind4
"retul de cum"arare
ta&ele )amale si alte ta&e @altele dec$t ta&ele recu"era.ile ulterior de ntre"rindere de la
administratia iscalaA
c9eltuielile de trans"ort, de mani"ulare si alte costuri direct im"uta.ile ac9i-itiei de maruri,
materiale si ser)icii
Cum ta&a "e )aloarea adau%ata este n mod normal recu"era.ila, cea mai mare "arte dintre stocuri sunt e)aluate
n aara ta&elor. Stocurile ntre"rinderii "entru care ta&a nu este deducti.ila sunt e)aluate inclu-$nd n cost T(A.
1educerile comerciale, rabaturi comerciale, remize si alte elemente similare sunt deduse
din costul de ac6izitie. Pentru reducerile financiare, (n general motivate de o &lata
antici&ata /sconturile de decontare si o alta solutie de (ncadrare2, solutia retinuta trebuie
sa fie coerenta cu cea ado&tata &entru contabilizarea cum&ararilor .
Costul de ac9i-itie "oate sa includa dierente de curs direct atri.ui.ile ac9i-itiei stocurilor. Marimea lor este limitata
"rin "re)ederile normei IAS +1 "'ectele )ariatiilor cursurilor straine". Aceste dierente de curs sunt limiate la cele
care "ro)in dintr<o de)alori-are sau o de"reciere "uternica a monedei, m"otri)a careia nu e&ista nici un mi#loc
"ractic de asi%urare, care aectea-a datoriile care nu "ot i decontate si care sur)in cu oca-ia ac9i-itionarii recente
a stocurilor.
Costurile de transormare cu"rind4
c9eltuielile directe le%ate de unitatile "roduse, "recum mano"era directa
1!
o cota "arte din c9eltuielile indirecte de "roductie, i&e si )aria.ile, oca-ionate de
transormarea materiilor "rime n "roduse inite.
IASC insista asu"ra distinctiei ntre c9eltuielile i&e si c9eltuielile )aria.ile. Primele ram$n relati) constante,
indierent care este )olumul "roductiei, este )or.a, n mod esential de amorti-ari si de c9eltuieli de mentinere a
cladirilor si instalatiilor de "roductie. Celelalte )aria-a n unctie de )olumul "roductiei, ca de e&em"lu consumurile
directe de materiale si de mano"era.
O.li%atia de a include o cota "arte din c9eltuielile indirecte de "roductie inter-ice, n "rinci"iu, limitarea )alorii
stocurilor numai la costurile directe sau )aria.ile. Ca atare, ntre"rinderile a caror conta.ilitate de %estiune se
.a-ea-a "e calculul costurilor "artiale nu "ot, n mod normal, sa utili-e-e aceste costuri "entru e)aluarea stocurilor
n .ilant.
Aectarea c9eltuielior %enerale i&e de "roductie costurilor de transormare este .a-ata "e ca"acitatea normala a
instalatiilor de "roductie. Ca"acitatea normala este "roductia medie ce se astea"ta sa se reali-e-e "e un anumit
numar de e&ercitii sau de se-oane, n circumstante normale, tin$nd cont de "ierderea de ca"acitate ce re-ulta din
ntretinerea "laniicata. 'ste "osi.il sa se retina ni)elul real de "roductie, daca acesta este mai a"ro"iat de
ca"acitatea normala de "roductie. Marimea c9eltuielior %enerale i&e aectate iecarei unitatii "roduse nu este
ma#orata ca urmare a unei scaderi de "roductie sau a unui utila# de "roductie neutili-at. C9eltuielile %enerale
neaectate sunt conta.ili-ate.
n "erioada de "roductie anormal de ridicata, marimea c9eltuielior %enerale i&e aectate iecarei unitati "roduse
este astel diminuata nc$t stocurile sa nu ie e)aluate la o marime su"erioara costului lor. C9eltuielile %enerale
)aria.ile de "roductie sunt aectate iecarei unitati "roduse, "e .a-a utili-arii eecti)e, a instalatiilor de "roductie.
Alte costuri
Celelalte costuri nu sunt incluse n costul stocurilor dec$t n masura n care ele sunt an%a#ate "entru a aduce
stocurile la locul si n starea n care ele se %asesc. 7e e&em"lu, "oate sa ie adec)at sa se includa n costul
stocurilor alte c9eltuieli %enerale dec$t cele de "roductie sau costurile de conce"tie aerente unor "roduse
destinate unor clienti s"eciali.
1orma IAS + oera e&em"le de costuri e&cluse din costul stocurilor si conta.ili-ate la c9eltuielile e&ercitiului n
cursul careia acestea sunt an%a#ate4
marimile anormale de deseuri de a.ricatie, de mano"era sau de alte costuri de "roductieF
costurile de stoca#, e&ce"t$nd situatia c$nd aceste costuri sunt necesare "rocesului de
"roductie, n mod "reala.il, la o noua eta"a a "roductieiF
c9eltuielile %enerale administrati)e care nu contri.uie la aducerea stocurilor n locul si n
starea n care ele se %asescF
c9eltuielile de comerciali-are
:n circumstante limitate, costurile m"rumuturilor sunt incluse n costurile stocurilor. Aceste circumstante sunt
identiicate n cealalta metoda autori-ata a normei IAS +*.
aA e)aluarea "roduselor le%ate si a su."roduselor
1)
Unele "rocese de "roductie conduc la a.ricarea simultana a mai multor "roduse sau la un "rodus "rinci"al si
unul sau mai multe su."roduse.
Atunci c$nd aceste "roduse nu sunt identiica.ile se"arat, costurile de transormare tre.uie sa ie re"arti-ate ntre
aceste "roduse n unctie de o re%ula lo%ica si "ermanenta, .a-ata, de e&em"lu, "e )aloarea comerciala a
iecaruia dintre ele
.Acostul stocurilor unui "restator de ser)icii
Costul stocurilor unui "restator de ser)icii se com"une, n "rinci"al, din mano"era si alte c9eltuieli de "ersonal,
direct an%a#ate "entru urni-area ser)iciului, inclusi) "ersonalul de su"er)i-are si c9eltuielile %enerale atri.ui.ile.
Mano"era si celelalte costuri, relati)e si la "ersonalul administrati) %eneral nu sunt incluse, dar sunt conta.ili-ate
la c9eltuielile e&ercitiului n cursul caruia ele au ost an%a#ate.
Te9nicile de e)aluare a costului stocurilor, "recum metoda costului standard sau metoda "retului de )$n-are cu
amanuntul "ot i utili-ate, din ratiuni "ractice, daca aceste metode conduc la re-ultate a"ro"iate de cost. Costurile
standard tin de ni)elurile normale de utili-are a materiilor "rime si urniturilor, a mano"erei, de eicienta si de
ca"acitate. 'le sunt n mod re%ulat ree&aminate si, daca este ca-ul, re)i-uite, tin$nd cont de conditiile actuale.
Metoda "retului de )$n-are este utili-ata, adesea, n acti)itatea de distri.utie cu amanuntul, "entru e)aluarea
stocurilor ormate din cantitati mari de articole cu o rotatie ra"ida, care au mar#e similare si "entru care nu este
"osi.il sa se utili-e-e alte metode "ri)ind e)aluarea costurilor. Costul stocurilor este determinat "rin deducerea din
)aloarea de )$n-are a stocurilor a "rocenta#ului adec)at de mar#a .ruta. Procenta#ul utili-at tine cont de stocurile
care au ost marcate su. "retul lor initial de )$n-are. Adesea, este a"licat un "rocenta# mediu "entru iecare raion.
Metodele de determinare a costului
Costul stocurilor de elemente care nu sunt n mod o.isnuit conunda.ile si al .unurilor sau ser)iciilor "roduse si
aectate "roiectelor s"eciice tre.uie sa ie determinat "rintr<o identiicare distincta a costurilor lor indi)iduale.
')aluarea stocurilor de .unuri "erect identiica.ile, adica ale caror costuri s"eciice "ot i im"utate n mod
indi)idual, tre.uie sa se aca "e .a-a costurilor indi)iduale.
Identiicarea distincta a costului "resu"une ca astel de costuri distincte sunt atri.uite elementelor identiica.ile ale
stocurilor. Acesta este un tratament adec)at "entru elementele care sunt aectate unui "roiect s"eciic, indierent
ca ele au ost cum"arate sau "roduse. Totusi, identiicarea distincta a costurilor nu este adec)ata, atunci c$nd
e&ista un numar mare de elemente ale stocurilor care sunt n "rinci"iu conunda.ile. n astel de circumstante,
modul de selectare a elementelor care ram$n n stocuri ar "utea i utili-at "entru o.tinerea unor eecte
"redeterminate "ri)ind re-ultatul net al e&ercitiului.
Tratamentul conta.il de .a-a
0
a%re%at de standard recomanda, "entru e)aluarea stocurilor care nu se "ot distin%e
n mod su.stantial unele de altele metoda ""rimul < intrat "rimul<iesit" @>I>OA si metoda "costului mediu "onderat".
Stocurile care au carcteristici similare n ceea ce "ri)este natura si util-area lor tr.uie e)aluate utili-$nd aceeasi
metoda de determinare a costului. Standardele nu "re)ad a"licarea o.li%atorie a unei metode , ce "osi.ilitatea
utili-arii metodei celei mai ade%)ate n unctie de caracteristicile dierite ale stocurilor.
In ca-ul utili-arii la iesire a uneia sau mai multor metode tre.uie s"eciicate n situatiile inanciare.
2$
Tratamentul conta.il alternati) este acel tratament "ermis a se utili-a, dar mai "utin a%reat, n conte&tul a"licarii
standardelor. Utili-area sa "ersu"une o.li%ati)itatea comunicarii la ni)elul situatiilor inanciare a unor inormatii
su"limentare si c9iar com"arati)e n ra"ort cu tratamentul de .a-a.
')aluarea stocurilor de .unuri conunda.ile, adica a .unurilor cum"arate si )$ndute n cantitati mari si care nu
"ermit o identiicare a costurilor s"eciice "entru articolul )$ndut, se ace "rin recursul la di)erse metode
autori-ate. Aceste metode sunt le%ate de lu&ul actorilor costurilorF de e&m"lu4 metoda ""rimului intrat< "rimului
iesit" @>I>OA, metoda costului mediu "onderat, metoda "ultimului intrat < "rimului iesit" @LI>OA.
Metoda >I>O considera ca elementele ies din stoc n ordinea intrari lor, n consecinta, stocul de la s$rsitul
"erioadei este constituit din elementele cele mai recente.
Metoda costului mediu "onderat tine cont de toate intrarile si de toate iesirile e&ercitiului. 'l "oate sa ie calculat
"eriodic sau cu oca-ia rece"tiei iecarei noi li)rari, n unctie de situatia "articulara a ntre"rinderi
Metoda LI>O "resu"une ca elementele stocului care au ost ac9i-itionate sau a.ricate ultimele sunt )$ndute
"rimele si, ca atare, elementele care ram$n n stoc la s$rsitul e&ercitiului sunt "rimele cum"arate sau "rimele
a.ricate. 'ste metoda "reerata de ntre"rinderi n "erioadele de crestere a "returilor, deoarece aceasta
modalitate de e)aluare conduce la cresterea )alorii consumurilor, iesirilor si la micsorarea )alorii stocurilor inale.
Atunci c$nd costul stocurilor este determinat cu a#utorul metodei LI>O, ca tratament alternati), situatiile inanciare
tre.uie sa contina inormatii su"limentare, care sa "re-inte dierenta dintre )aloarea stocurilor s"eciicata n .ilant
si una dintre urmatoarele )alori4 )aloarea cea mai mica dintre )aloarea determinata olosind metoda LI>O si
)aloarea reali-a.ila netaF )aloarea cea mai mica dintre costul curent la data .ilantului si )aloarea reali-a.ila neta.
Te&tele nu "reci-ea-a conditiile de utili-are a cestor dieerite metode autori-ate. 'le indica numai a"tul ca metoda
de retinut este cea care "ermite sa se relecte cel mai .ine )enitul "erioadei.
Totusi, la acest ni)el, consideratiile de ordin iscal nu sunt neutre. Astel "entru administratia iscala americana,
daca o ntre"rindere recur%e, n conta.ilitate, la metoda LI>O, ea este o.li%ata sa o utili-e-e si din "unct de )edere
iscal. ntr<o "erioada de crestere a "returilor si de stocuri care nu se micsorea-a, se )a o.tine un re-ultat mai mic,
ceea ce conduce la o reducere a im"o-itului.
Totodata se "oate mentiona ca numeroase ntre"rinderi ce a"lica metoda LI>O urni-ea-a n ra"ortul anual o
inormare "ri)ind dierentele re-ultate ca urmare a olosiri metodelor >I>O si LI>O, ceea ce "ermite analistilor,
daca este ca-ul, sa retrate-e re-ultatul.
Practicile n dierite tari de-)oltate ale lumii sunt di)erse si cu #ustiicari )ariate. Astel, ntre"rinderile .ritanice
"reera utili-area metodei >I>O, deoarece ea cores"unde cel mai .ine lu&urilor reale de e"ui-are a stocurilor.
ntre"rinderile americane "reera metoda LI>O, deorece aceasta masoara lu&urile costurilor c$t mai a"roa"e de
realitate, acesta metoda iind admisa de administratia iscala americana. Or%anismul international de normali-are,
n conte&tul "roiectului sau de reducere a o"tiunilor, )i-ase inter-icerea metodei LI>O deoarece ea nu este cu
ade)arat com"ati.ila cu "rinci"iul costurilor istorice. Totusi, "entru a se asi%ura com"ara.ilitatea ntre cele doua
reerentiale international recunoscute @international si americanA, s<a renuntat la eliminarea metodei LI>O. n
>ranta, metoda LI>O nu "oate i utili-ata, din moti)e iscale, "entru ntocmirea situatiilor inanciare indi)iduale, dar,
n mod lo%ic, utili-area ei este "ermisa n ca-ul situatiilor inanciare consolidate. Se cunoaste ca 7irecti)a a I( <a
"re)ede cele trei metode, ara sa e&"rime )reo "reerinta "ri)ind utili-area unei metode sau alta.
.A (aloarea neta de reali-are
La nc9iderea e&ercitiului, stocurile tre.uie sa ie e)aluate la costul lor sau la )aloarea lor reali-a.ila neta, daca
aceasta din urma este mai mica.
21
'stimarea )alorii reali-a.ile nete tre.uie sa tina cont de destinatia elementului considerat. Astel, elementele care
ac "arte din clau-ele unui contract de )$n-are sau de "restare de ser)icii de#a nc9eiat, tre.uie sa ie e)aluate n
unctie de "retul sti"ulat n contract.
Pe de alta "arte, materialele sau urniturile nu tre.uie sa se de"recie-e, at$ta tim" c$t "rodusele, "entru care ele
)or i )$ndute la un "ret mai mare sau e%al dec$t cu costul lor.
Totusi daca o scadere a "returilor arata ca marimea costului "roduselor inite )a i mai mare dec$t )aloarea neta
de reali-are, materiile "rime )or i aduse la )aloarea neta de reali-are. ntr<un astel de ca-, costul de nlocuire al
materiilor "rime "oate sa ie cea mai .una masura dis"on.ila a )alorii nete de reali-are.
:n mod normal, )aloarea neta de reali-are tre.uie sa ie determinata se"arat "entru iecare articol. Totusi, "ot i
reali-ate re%ru"ari de elemente asemanatoare sau care au le%atura ntre ele. 'ste ca-ul elementelor care a"artin
aceleiasi linii de "roduse, ce au sco"uri sau utili-ari asemanatoare, a.ricate si comerciali-ate n aceeasi -ona
%eo%raica si care nu "ot i e)aluate se"arat de celelate elemente ale aceleasi linii de "roduse.
:n unele circumstante, se nt$lneste situatia n care costul stocurilor sa nu ie recu"era.il, daca aceste elemente au
ost deteriorate, daca ele au de)enit com"let sau "artial demodate sau daca "retul lor de )$n-are a su"ortat o
reducere. 7e asemenea, costul stocurilor "oate sa nu ie recu"era.il, n conditiile n care costurile estimate,
necesare "entru a reali-a )$n-area au crescut.
Practica de de"reciere a stocurilor su. ni)elul costului, "entru a le aduce la )aloarea lor neta de reali-are, este
ada"tata "rinci"iului conorm caruia acti)ele nu tre.uie sa i%ure-e la o )aloare mai mare dec$t cea care se
astea"ta sa ie o.tinuta din )$n-area lor sau din utili-area lor.
'stimarile )alorii nete de reali-are sunt undamentate "e elementele "ro.ante cele mai ia.ile, dis"oni.ile la data
la care sunt eectuate res"ecti)ele o"eratii. Aceste estimari tin cont de luctuatiile de "returi sau de costuri direct
le%ate de e)enimentele care sur)in du"a nc9iderea e&ercitiului, n masura n care astel de e)enimente conirma
conditiile e&istente la s$rsitul e&ercitiului.
'stimarile )alorii nete de reali-are iau n considerare sco"ul "entru care stocurile sunt detinute. 7e e&em"lu,
)aloarea neta de reali-are a cantitatilor detinute n stocuri, "entru reali-area contractelor erme de )$n-are sau de
ser)icii, este .a-ata "e "retul s"eciicat n contract. n situatia n care cantitatile s"eciicate n contract sunt mai
mici dec$t cantitatile detinute n stoc, )aloarea neta de reali-are a cantitatilor e&cedentare este .a-ata "e "returile
%enerale de )$n-are. Pierderile e)entuale din contracte de )$n-are erme care de"asesc cantitatile detinute n
stoc, c$t si "ierderile e)entuale din contracte de cum"arare erme sunt tratate n conormitate cu norma IAS 12
"')entualitati si e)enimente ce sur)in du"a nc9iderea e&ercitiului".
Cu oca-ia iecarui e&ercitiu urmator, este eectuata o e)aluare noua a )alorii nete de reali-are. Atunci c$nd
circumstantele care #ustiica e)aluarea stocurilor su. ni)elul costului nu mai e&ista, )aloarea de"recierii tre.uie sa
ie reluata, astel nc$t noua )aloare conta.ila sa ie cea mai mica )aloare dintre cost si )aloarea neta de reali-are
re)i-uita. Acesta este ca-ul atunci c$nd un element al stocurilor care este conta.ili-at la )aloarea neta de
reali-are, deoarece "retul sau de )$n-are a sca-ut, este nca dis"oni.il cu oca-ia unui e&ercitiu ulterior si "retul
sau de )$n-are a crescut.
+.,. I1>ORMA?II 7' PR'B'1TAT :1 SITUA?IIL' >I1A1CIAR'
Situatiile inanciare tre.uie sa "re-inte inormatii rele)ante, credi.ile, inteli%i.ile si com"ara.ile cu "ri)ire la e)olutia
stocurilor n decursul "erioadei conta.ile. Aceste inormatii )or a)ea n )edere4
"olitici conta.ile de e)aluare a stocurilor
22
metode de determinare a costului
)aloarea conta.ila a stocurilor "e total si "e cate%orii
)aloarea stocurilor e)aluate la )aloarea reali-a.ila neta
)aloarea stornarilor si diminuarilor de )aloare, inclusi) cau-ele acestora
)aloarea stocurilor %a#ate n contul datoriilor.
Pre-entarea n notele e&"licati)e a unor inormatii su"limentare reeritoare la stocuri este necesara utili-atorilor.
ntruc$t n celelalte com"onente ale situatiilor inanciare care ac reerire la stocuri sau sunt inluentate de lu&ul
stocurilor @.ilant, cont de "roit si "iedere, situatia lu&urilor de tre-orerieA, inormatiile sunt "re-entate doar )aloric,
ara a se ace o "re-entare cantitati)a si de multe ori %ru"at, acestea sunt insuiciente "entru a o.tine o ima%ine
c$t mai com"leta reeritor la acti)itatea unei ntre"rinderi, dre"t "entru care tre.uie "re-entate inormatii detaliate
n notele e&"licati)e.
Rationamentul du"a care se sta.ileste daca o inormatie tre.uie sau nu sa ie "re-enta n situatiile inanciare se
.a-ea-a "e caracterul semniicati) al stocurilor, "e unctia si im"ortanta "e care o au stocurile n cadrul
ntre"rinderi.
Inormatiile ce )i-ea-a )alorile conta.ile ale dieritelor cate%orii de stocuri, c$t si marimea )ariatiilor acestor acti)e
sunt utile destinatarilor situatiilor inanciare. Clasiicarile o.isnuite ale stocurilor sunt4 marurile, urniturile de
"roductie, materiile "rime, lucrarile n curs si "rodusele inite. Stocurile unei "restari de ser)icii "ot sa ie
desemnate, "ur si sim"lu, "rin termenul lucrarii n curs.
:n ca-ul n care costul stocurilor este determinat cu a#utorul metodei LI>O, ntre"rinderea tre.uie sa indice si
dierenta ntre )aloarea stocurilor ce i%urea-a n .ilant si4
ie )aloarea ce re-ulta din a"licarea )alorii minimale, dintre costul mediu "onderat, metoda >I>O si
)alorea reali-a.ila netaF
ie cea mai mica )aloare dintre costul actual la data nc9iderii si )aloarea neta de reali-are.
:n contul de "roit si "ierdere tre.uie sa i%ure-e4
ie consumurile de stocuri ale "erioadeiF
ie c9eltuielile de e&"loatare a"lica.ile )eniturilor e&ercitiului, clasiicate du"a natura.
Costul stocurilor conta.ili-at la c9eltuielile e&ercitiului se com"une din costurile anterior cu"rinse n e)aluarea
elementelor de stocuri )$ndute si a c9eltuielior %enerale de "roductie neaectate si din costurile de "roductie ale
stocurilor de o marime anormala.
Particularitatile iecarei ntre"rinderi "ot sa #ustiice, de asemenea, includerea altor stocuri "recum costurile de
distri.uire.
Unele ntre"rinderi ado"ta un ormat dierit "entru contul de "roit si "ierdere care conduce la "re-entarea altor
)alori dec$t costul stocurilor conta.ili-at la c9eltuieli n cursul e&ercitiului. In unctie de acest ormat dierit, o
ntre"rindere mentionea-a marimea costurilor de e&"lotare, a"lica.ile )eniturilor, clasiicate du"a natura. In acest
ca-, ntre"rinderea mentioanea-a costurile conta.ili-ate la c9eltuieli, reeritoare la materii "rime si materiale
23
consuma.ile, mano"era si alte costuri de e&"loatare c$t si marimea )ariatiei nete a stocurilor, la ni)elul e&ercitiului
n cau-a.
O de"reciere a )alorii nete de reali-are "oate sa ie de o semniicatie, de o incidenta sau de o natura astel nc$t
aceasta sa im"una urni-area de inormatii conorm normei IAS ;.
+.0 SIST'MUL 7OCUM'1T'LOR UTILIBAT :1 '(I7'1?A OP'RATI(6 A STOCURILOR
:n cadrul ntre"rinderii, stocurile oca-ionea-a numeroase o"eratii care "ot i %ru"ate du"a continutul lor n o"eratii
de a"ro)i-ionare si conser)are, o"eratii de eli.erare din de"o-ite, in)entariere.
Aceste o"eratiuni sunt consemnate n dierite documente si e)idente o"erati)e s"eciice.
Ta.el + 4 Sistemul documentelor "ri)ind e)identa o"erati)a a stocurilor
Intrarea n "atrimoniu Iesirea din "atrimoniu
Ac9i-itie4
actura
a)i- de nsotire a marii
.on comanda c9itanta
($n-are4
actura
a)i- de nsotire a marii
.orderou de )$n-are
Productie4
ra"oarte de "roductie
.on de "redare< transer<restituire
Consum4
.on de consum
isa limita de consum
A"ort4
"roces )er.al de "redare "rimire
Minus la in)entar 4
lista de in)entariere
"roces )er.al de in)entariere
7onatie4
"roces )er.al de donatie
7ate le terti4
a)i- de nsotire a marii
Plus la in)entar4
"roces )re.al de in)entariere
liste de in)entariere
O.iecte de in)entar date n olosinta4
isa de e)identa a o.iectelor de in)entar n
olosinta
Re)enite la terti4
a)i- de nsotire a marii
>actura
24
>ormular cu re%im s"ecial, ser)este ca4 document "e .a-a caruia se ntocmeste instrumentul de decontare a
"roduselor si marurilor li)rate, a lucrarilor e&ecutate sau a ser)iciilor "restateF document de nsotire a marii "e
tim"ul trans"ortuluiF document #ustiicati) de nre%istrare n conta.ilitatea urni-orului si a cum"aratorului.
Se ntocmeste manual sau cu a#utorul te9nicii de calcul, n trei e&em"lare, n momentul li)rarii .unurilor,
constituind, "e l$n%a unctia de intrare<iesire din %estiune, "e cea de act #ustiicati) "entru decontarea @ncasarea<
"lataA contra)alorii .unurilor sau ser)iciilor consemnate.
A)i-ul de nsotire
>ormular cu re%im s"ecial, ser)este ca document de nsotire a marii "e tim"ul trans"ortuluiF document ce sta la
.a-a ntocmirii acturiiF dis"o-itie de transer al )alorilor materiale de la o %estiune la alta, dis"ersate teritorial, la
aceleasi unitatiiF document de "rimire n %estiunea cum"aratorului sau n %estiunea "rimitoare din cadrul aceleasi
unitatii.
Se ntocmeste n trei e&em"lare de catre unitatile care nu au "osi.ilitatea ntocmirii acturii n momentul li)rarii
"roduselor, marurilor si altor )alori materiale, datorita unor conditii o.iecti)e si cu totul e&ce"tionale, ac$ndu<se
o.tiunea urmea-a actura.
Se emite, "e masura li)rarii, de catre com"artimentul desacere, care semnea-a "entru ntocmire.
Pe a)i-ul de nsotire a marii, "entru )alori materiale trimise "entru "relucrare la terti sau "entru )$n-are n re%im
de consi%natie, se ace mentiunea ""entru "relucare la terti" sau ""entru )$n-are n re%im de consi%natie", du"a
ca-.
In celelalte situatii dec$t cele "re)a-ute mai sus se ace mentiunea cau-ei "entru care s<a ntocmit a)i-ul de
nsotire a marii si nu actura.
Bon de "redare transer restituire olosit "entru "redarea la ma%a-ie a stocurilor @"roduse, semia.ricate,
etcA o.tinute "rin "roductie "ro"rie sau "entru transmiterea .unurilor de la un loc de de"o-itare la altul n cadrul
aceleasi unitati. 1u ser)este ca document "e tim"ul trans"ortului.
Ser)este ca document de "redare la ma%a-ie a "roduselor inite, a materialelor reolosi.ile, a semia.ricatelor
re-ultate din "roductieF document #ustiiacti) "entru ncarcarea n %estiuneF document #ustiicati) de nre%istrare n
e)identa ma%a-iei si n conta.ilitateF sursa de date "entru urmarirea reali-arii "roductieiF sursa de date "entru
calculul si "lata salariilorF dis"o-itie de transer a )alorilor materialeF dis"o-itie de restituire la ma%a-ie a )alorilor
materiale ne olositeF document #ustiicati) "entru scaderea din %estiunea "redatorului si de ncarcare n
%estiuneea "rimitorului. Se ntocmeste n doua e&em"lare "e masura "redarii la ma%a-ie a "roduselor, a
materialelor reolosi.ile, a semia.ricatelor de catre sectii, ateliereF "e masura ce se eectuea-a transeruri, de
catre or%anul care dis"une transerulF "e masura restituiri la ma%a-ie a )alorilor materiale.
Bon de comanda< c9itanta ormular cu re%im s"ecial de ti"arire, nseriere si numerotare.
Ser)este ca document "entru4 contractarea ser)iciilor, conirmarea "rimirii si e)aluarea o.iectului de e&ecutat sau
de re"arat, du"a ca-, ncasarea sumei de la client, determinarea )olumului ser)iciilor "restate si a materialelor
consumate. Se ntocmeste n trei e&em"lare de catre unitatea "restatoare.
Circula la com"artimentul inanciar<conta.il e&em"larul 1 , e&em"larul + se "reda clientului, e&em"larul * ram$ne
n carnet.
>isa de ma%a-ie a ormularelor cu re%im s"ecial de ti"arire, nseriere si numerotare.
2"
Ser)este ca document de e)identa la locul de de"o-itare a intrarilor, iesirilor si stocurilor de )alori materialeF
document de conta.ilitate analitica n cadrul metodei o"arati)e<conta.ileF sursa de inormatii "entru controlul
o"erati) curent si conta.il al stocurilor de )alori materiale. Se ntocmeste ntr<un e&em"lar, se"arat "entru iecare
el de material si se com"letea-a de catre com"atimentul inanciar conta.il "entru desc9iderea isei si la
)eriicarea nre%istrarilorF %estionar sau "ersoana desemnata.
Pentru )alori materiale "rimite s"re "relucrare de la terti sau n custodie se ntocmesc ise distincte care se tin
se"arat de cele ale )alorilor materiale "ro"rii.
In sco"ul tinerii corecte a e)identei la ma%a-ie, "ersoanele desemnate de la com"artimentul inanciar<conta.il
)eriica ino"inant, cel "utin o data "e luna, modul cum se ac me%istrarile n isele de ma%a-ie.
>isa de e)identa a o.iectelor de in)entar n olosinta
Ser)este ca document de e)identa a o.iectelor de in)entar de mica )aloare sau scurta durata, a ec9i"amentului si
materialelor de "rotectie date n olosinta "ersonalului, "$na la scoaterea lor din u-.
Se ntocmeste ntr<un e&em"lar, "e masura darii n olosinta a .unurilor "e iecare "ersoana, de %estionarul care
eli.erea-a o.iectele res"ecti)e sau de "ersoana desemnata sa tina e)identa acestora.
7eclaratia )amala utili-ata "entru declararea n detaliu a .unurilor clasiicate n tariul )amal, cu oca-ia
eectuarii unor o"eratiuni de im"ort sau de e&"ort si care do)edeste eectuarea "ro"riu<-isa a o"eratiunii de im"ort
sau de e&"ort, du"a ca-, n conditii e%ale.
CAPITOLUL 3. CONTABILITATEA OPERAIILOR PRIVIND
STOCURILE , PRODUSELE FABRICATE sI DEPRECIEREA
STOCURILOR
*.1 CO1TABILITAT'A OP'RA?IILOR PRI(I17 STOCURIL' CUMPARAT'
3.. Conta.ilitatea si %estiunea materiilor "rime si materialelor
Materiile "rime sunt re"re-entate "rin .unuri , care "artici"a direct la a.ricarea "roduselor si se re%asesc n
"rodusul init inte%ral sau "artial, n stare initiala sau transormata.
Materialele consuma.ile cu"rind doua structuri4
materiale consuma.ile @urniturileA re"re-inta .unurile care "artici"a sau a#uta indirect "rocesul de
e&"loatare ara a se re%asi de re%ula n "rodusul re-ultat su. orma de materiale au&iliare, com.usti.ili,
"iese de sc9im., seminte, ura#e, etc.
materiale de natura o.iectelor de in)entar, cu"rind .unuri de mica )aloare sau de scurta durata destinate
utili-arii re"etate n mai multe cicluri de a.ricatie
:nre%istrarea n conta.ilitate a mi#loacelor materiale se ace la )aloarea de ac9i-itie, de "roductie sau la )aloarea
de "iata, du"a ca-. Aceasta nseamna ca n conditiile li.erali-arii si ne%ocierii "returilor, un rol im"ortant re)ine si
modului de relectare n conta.ilitate a )alorii elementelor natural < cantitati)e de mi#loace circulante.
Cantitatile de materiale intrate n urma "roceselor de a"ro)i-ionare sunt e)aluate la "retul de cum"arare sau de
acturare. 7aca ele se "rocura din im"ort atunci "retul de acturare se su"limentea-a cu o serie de ta&e. 7ar
2'
"entru acest "roces se mai eectuea-a o serie de c9eltuieli s"eciice de trans"ort < a"ro)i-ionare @ta&e )amale,
comisioane, "erisa.ilitati "e tim"ul trans"ortuluiA care tre.uie si ele calculate si urmarite se"arat "entru ca
m"reuna "retul de cum"arare sa "ermita a#un%erea la "retul de a"ro)i-ionare @"retul total eecti)A.
:n ca-ul materialelor o.tinute e)aluarea se )a ace la ni)elul costului eecti) n doua eta"e, si anume4 n tim"ul lunii
costul "resta.ilit "rin norme care se recorectea-a si la s$rsitul lunii ca dierenta dintre totalul costurilor eecti)e si
cele antecalculate. O "ro.lema este e)aluarea iesirilor care "ot "ro)eni dintr<o multitudine de intrari cu "returi
dierite. Astel e)aluarea consumurilor tre.uie sa se aca la un anume "ret, sau ntr<o orma care sa "ermita
sta.ilirea contra)alorii stocului inal c$t mai corect, si di)ersele inluente con#uncturale de consumuri si de "returi
sa ie transerate inte%ral asu"ra "erioadei de %estiune care se nc9eie. 'ste deci "osi.il sa olosim un "ret mediu
de a"ro)i-ionare sau un "ret mediu de consum care tre.uie recorectate cu o cota din c9eltuielile de trans"ort
<a"ro)i-ionare "e .a-a "rinci"iului directiei "ro"ortionalitatii sau aceste c9eltuieli "ot i im"utate direct costurilor de
e&"loatare. 7ar mer%$nd din medie n medie, n conditiile unei )ariatii sensi.ile a "returilor de acturare de la o
"erioada la alta n ca-ul c9eltuielilor de trans"ort < a"ro)i-ionare se "oate sa ne nde"artam de )aloarea reala a
stocurilor. 7e aceea, cel "utin la inele "erioadei de .ilant, este necesara in)entarierea si e)aluarea mi#loacelor
circulante materiale alate n stoc. ')aluarea n conditiile li.erali-arii si a luctuatiilor "returilor, are sco"ul de a
aduce )aloarea acti)elor c$t mai a"roa"e de )aloarea lor reala, iar a "asi)elor n stare sa contina si coeicientii
asi%uratori necesari "rent$m"inarii riscului.
Pentru conta.ilitatea sintetica a intrarilor si iesirilor de materii "rime si materiale se olosesc conturile din %ru"a *2
"Stocuri de materii "rime si materiale", res"ecti) conturile sintetice de %radul I4 *21 "Materii "rime"F *2+ "Materiale
consuma.ile" si *2; " 7ierente de "ret la materii "rime si materiale". Continutul si unctiunea acestor conturi sunt
inluentate de metodele de conta.ilitate a stocurilor olosite < metoda "in)entarului "ermanent" sau cea a
"in)entarului intermitent" < ca si de "retul de nre%istrare olosit.
Contul de materii "rime e)identia-a e&istenta si miscarea stocurilor de materii "rime care "artici"a n "rocesul de
a.ricatie sau e&"loatare ara a se re%asi, de re%ula, n "rodusul init, inte%ral sau "artial, ie n starea lor initiala, ie
transormata, "recum si cele necesare "rocesului de circulatie alate n "atrimoniul ntre"rinderii.
:n sera acestor acti)e circulante materiale se nscrie o %ama lar%a de elemente care se dierentia-a n anumite
limite "rin caracteristicile com"ortamentale cum sunt4 materiale au&iliare, com.usti.il, "iese de sc9im., seminte,
materiale de "lantat, ura#e, materiale de am.alat si altele.
Contul *21 " Materiale consuma.ile" unctionea-a n mod similar cu contul *22 " Materii "rime".
In ca-ul a"licarii in)entarului intermitent, n contul de materii "rime si materiale se nre%istrea-a )aloarea la "ret de
nre%istrare a materiilor "rime si materiale intrate n %estiunea unitatii @ac9i-itionate de la urni-ori, aduse ca a"ort
n natura la ca"ital, constatate "lusuri la in)entar etcA "recum ti "retul de inre%istrare a materiilor "rime si materiale
iesite din %estiune @incluse "e c9eltuielile e&ercitiului, retra%erea a"ortului de ca"ital, li"suri de in)entar si
"erisa.ilitati, date s"re "relucrare la terti etcA.
Contul *2; "7ierente de "ret la materii "rime si materiale", tine e)identa dierentelor dintre "retul standard si "retul
eecti) de cum"arare sau "entru e)identierea celorlalte com"onente ale costului de ac9i-itie@ta&e )amale,
trans"ort, mani"ulare, comisioane si alte ta&e nededucti.ileA.
Materiile "rime au o im"ortanta deose.ita n "rocesul te9nolo%ic de o.tinere al unui "rodus. 7e calitatea, structura
si "ro"rietatile lor de"ind in mod 9otar$tor atri.utele "e care si le )or insusi "rodusele a caror a.ricare este
mi#locita de acestea.
Materiile "rime re"re-inta "unctul de "lecare al oricarei industrii, undamentul "e care se de-)olta orice ramura
industriala. Marea "ro.lema cu care se conrunta nsa industria, n acest sens este raritatea, caracterul limitat al
ma#oritatilor materii "rime.
2.
In desasurarea "rocesului de a"ro)i-ionare a ntre"rinderii "ot inter)enii situatii n care materiile "rime si
materialele rece"tionate de catre cum"arator la sediul urni-orului sa ram$na, datorita li"sei de s"atii de de"o-itare
sau a mi#loacelor de trans"ort, tem"orar n de"o-itele urni-orului "$na c$nd se crea-a conditii "entru e&"ediere.
Bunurile ac9i-itionate iind rece"tionate de)in "ro"rietate a cum"aratorului si tre.uie ac9itate urni-orului astel ca
se crea-a o.li%atia de "lata ara ca .unurile sa ie n de"o-itele ntre"rinderii.
Anumite materiale, "rin structura si com"o-itia lor, cer, "rin normele de rece"tie calitati)a, sa se aca anali-e de
la.orator care durea-a mai multe -ile astel ca loturile sosite n ultimele -ile ale e&ercitiului @luniiA nu se "ot
rece"tiona si "reda de"o-itelor la s$rsitul "erioadei.
In unele situatii anumite materiale sunt eli.erate din de"o-ite n aara ntre"rinderii, ara a i )$ndute ele
continu$nd sa ram$na n "atrimoniul ntre"rinderii care le retine, astel4
materialele trimise la alte unitati cu sco"ul de a i "relucrate du"a cerintele "roductiei c$nd ntre"rinderea
care le detine nu dis"une de utila#ele necesare sau or%ani-area "relucrarii nu este economica, dat iind
)olumul mai redus si nt$m"lator al acestora @carton, etic9ete, documente, otel, onta, .ron- e&"ediate
"entru conectionarea unor "iese de sc9im. la ntre"rinderi s"eciali-ate sau care dis"un de utila#e
necesare acestor "relucrariA.
materialele alate n custodie "entru "re-entarea n standuri, la e&"o-itii sau )$n-are la o anumita data.
Materiile "rime si materialele sunt ac9i-itionate n )ederea "relucrarii si ncor"orarii n "roduse inite sau "entru
consumul lor n alte acti)itati. '&ista situatii n care unele cantitati de materii "rime si materiale de)in dis"oni.ile si
ele se )aloriica "rin )$n-are catre terti, ara a i "relucrate. Prin deci-ia de )$n-are se sc9im.a destinatia data
initiala acelor .unuri. 'ste necesar sa se delimite-e, "rin redistri.uire, trecerea lor n cate%oria marurilor, cate%orie
deinita "rin .unuri ac9i-itionate n sco"ul re)$n-arii n aceiasi stare. Ca urmare conta.ilitatea )a nre%istra iesirea
acestor )alori din %estiunea si conta.ilitatea materiilor "rime si materialelor si trecerea n %estiunea marurilor.
O.iectele de in)entar sunt .unuri materiale asimilate acti)elor circulante, cu o )aloare mai mica dec$t limita le%ala
sta.ilita "entru a "utea i considerate mi#loace i&e, indierent de )aloarea lor de ser)iciu sau cu o durata mai mica
de un an, indierent de )aloarea lor, "recum si .unurile asimilate acestora @ec9i"amentul de "rotectie,
ec9i"amentul de lucru, m.racamintea s"eciala, mecanismele, dis"o-iti)ele, )eriicatoarele, a"aratele de masura
si control, matritele olosite la e&ecutarea anumitor "roduse si alte o.iecte similareA. Clasiicarea o.iectelor de
in)entar4
O.iecte de in)entar de u- %eneral, care se olosesc la mai multe "roduse, lucrari, ser)icii a caror )aloare
se include n c9eltuieli, ie inte%ral la darea lor n olosinta, ie ntr<o "erioada de cel "utin trei ani.
O.iecte de in)entar cu destinatie s"eciala din care ac "arte4 scule, dis"o-iti)e si )eriicatoare cu
destinatie s"eciala@S7(<uriA, a"arate de masura si control@AMC<uriA ce se olosesc ie la a.ricarea
anumitor "roduse n serie sau n masa, ie la a.ricarea anumitor comen-i indi)iduale. (aloarea lor se
includ "e c9eltuieli "e toata durata "artici"arii la a.ricarea "roduselor n cau-a, "rin intermediul unor
cote de u-ura sta.ilite "e unitatea de "rodus a.ricat.
'c9i"amentul de "rotectie care se utili-ea-a "entru "rote#area sanatatii cor"orale a "ersonalului din
unitate. (aloarea lui se include "e c9eltuieli ie inte%ral, la darea n olosinta, ie esalonat n inter)alul
duratei normale de ser)iciu, dar care nu tre.uie sa de"aseasca trei ani.
'c9i"amentul de lucru, numit si ec9i"amentul de u-ura, care cu"rinde acel ec9i"ament care se distri.uie
muncitorilor de la locurile de munca unde se im"une utili-area unui anumit el de ec9i"ament sau unde
m.racamintea "ro"rie ar i e&"usa unei u-uri "remature.
Materii "rime si au&iliare olosite sunt4
c9erestea rasinoase @.radA
2!
c9erestes oioase @a%A
PAL @"laci din asc9ii de lemnA
"laca# "lo" urnir .rad
aracet @"entru ornamenteA
urelit rece @ade-i) "entru di)erse im.unatatiriA
urelit cald @ade-i) "entru urnireA
9$rtie de sleuit @sleuit su"raete "laneA "$n-a de sleuit
@sleuit "roile, canturiA
eronerii4 .alamale "entru usi, sild "entru c9ei, c9ei, .roasca a"licata, -a)or "entru inc9idere
.ait @"entru colorarea materialelor lemnoaseA
lac incolor @"entru inisarea su"raetelorA
suru.uri @dierite dimensiuni "entru i&area eroneriilorA
diluant @"entru diluarea lacului daca este necesarA
Cei mai im"ortanti urni-ori ai societatii sunt re"re-entati "rin4
S.C. ">ORTIUS" S.R.L. Ro%o#el, #ud. Clu# < c9erestea.
S.C. "GOB'R" S.R.L. Turturesti, #ud. 1eamt < lacuri, .ait.
S.C. "AMUR SIST'M" S.R.L. Oradea, #ud. Bi9or < carton.
S.C. ">'RO1'RIA PRO7" SA. Arad, #ud. Arad < eronerie "entru mo.ilier.
S.C. "STRATUS MOB" SA. Bla#, #ud. Clu# < "al, urnir,"laca#.
A"ro)i-ionarea irmei cu materii "rime si materiale se eectuea-a in cele mai .une
conditii, tinandu<se mare cont de calitatea lor.
Materiile "rime cu care se a"ro)i-ionea-a irma nsumea-a mari cantitati.
Stocurile de materii "rime si materiale se asi%ura n %eneral "rin a"ro)i-ionarea de la urni-ori din tara si de "este
9otare, "rin "roductie "ro"rie si "rin a"ort.
'&ista situatii c$nd unele dintre aceste materiale "ot i )$ndute, iind e&cedentare, trec$nd n cate%oria marurilor,
unele sunt trimise s"re "relucrare la terti, altele sunt n custodie, situatia normala iind cea a consumului, c$nd
materiile "rime si materialele se scot din %estiunea stocurilor, inclu-$ndu<se n c9eltuielile "roductiei de .a-a
directe sau indirecte.
2)
Materia "rima de .a-a o re"re-inta c9eresteaua, astel SC Mo.ilsal SA se a"ro)i-ionea-a cu c9erestea de la irma
SC >ORTIUS SRL Ro%o#el, din #udetul Clu#.
>iind un client idel al acestei irme, si cum"ar$nd o cantitate mare de c9erestea , irma salontana .eneicia-a de o
reducere de 0 J, la o cantitate de 122 m
*
cum"arata.
SC GoDer SRL din Turturesti, #ud 1eamt, e o alta irma cu care cola.orea-a irma salontana.
Aceasta irma a"ro)i-ionea-a S.C. "MOBILSAL" SA. cu lacuri si .aituri.
>irma SC Amur S=stem SRL urni-ea-a irmei de mo.ila carton.
7e la SC >eroneria Prod SA Arad se a"ro)i-ionea-a cu eronerie "entru mo.ilier.
SC Status Mol SA , din Bla#, #ud Clu# asi%ura irmei cantitati mari de "al , urnir si
"laca#.
S.C. "MOBILSAL" SA. a inc9eiat cu toate aceste irme contracte, "rin care sunt s"eciicate elucalitatea modelului
si modalitatea de "lata a materiilor "rime si materialelor.
Acesti urni-ori au ost alesi "rin oertele dis"use de acestia la sediul irmei, iar a"oi o comisie de s"ecialitate a
anali-at oertele tin$nd cont de cantitate, calitate si "ret.
A"ro)i-ionarea se ace cu resurse nsemnate de materii "rime. Materialele si materiile "rime sunt trans"ortate de
urni-orii la sediul irmei, unde are loc rece"tia calitati)a si cantitati)a, du"a care se sti)uiesc n sti)e "e cate%orii
de %rosime si lun%ime.
Materiile "rime si materialele sunt nsotite de A)i-e de nsotire a Marii, du"a rece"tia acestora are loc acturarea
materiei "rime si a materialelor.
*.1.+ Conta.ilitatea si %estiunea marurilor si am.ala#elor
Marurile re"re-inta ansam.lul .unurilor economice cum"arate de unitatile "atrimoniale n )ederea desacerii lor
catre consumatorii inali, "recum si "rodusele inite o.tinute, )$ndute "rin ma%a-inele "ro"rii de desacere cu
amanuntul.
7u"a destinatia si locul de %estionare marurile se m"art n urmatoarele cate%orii4
maruri alate n ma%a-ine de "re-entare si desacere ale unitatii "roducatoare
maruri alate n de"o-ite cu ridicata destinate )$n-arii catre "otentalii .eneiciari in loturi mari
maruri alate n unitatile cu amanuntul destinate desacerii n cantitati mici catre consumatorii indi)iduali
7u"a sursa de "ro)enienta marurile "ot "ro)eni de la urni-or sau din di)erse stocuri ale unitatii @materii "rime,
materiale, o.iecte de in)entar, "roduse initeA destinate )$n-arii cu amanuntul. ')identa marurilor se tine la cost
de ac9i-itie, iar unele unitati "ot tine e)identa la "ret standard.
3$
Or%ani-area conta.ilitatii marurilor este inluentata de mai multi actori. Un "rim actor l re"re-inta orma
circulatiei4 cu ridicata @en %rossA sau cu amanuntul @en detailA. n ca-ul circulatiei marurilor en<%ross, )$n-area se
ace "e .a-a de documente, ncasarea urm$nd a se reali-a ulterior, "rin )irament. n ca-ul circulatiei en detail,
)$n-area se ace, de re%ula, cu "lata imediata, n numerar.
Un alt actor de inluenta l constituie metoda de conta.ilitate a stocurilor olosita4 in)entarul "ermanent sau
in)entarul intermitent. n ca-ul in)entarului "ermanent, contul de maruri este olosit "e masura ce au loc o"eratiuni
cu maruri, e)identiind toate intrarile si iesirile, astel nc$t, n orice moment, acest cont indica )aloarea marurilor n
stoc, "ermit$nd controlul %estionar, daca n acest sco" se eectuea-a si in)enatrierea a"tica a stocurilor. n ca-ul
in)entarului intermitent contul de maruri inte)ine numai la s$rsitul lunii, c$nd "e .a-a in)entarului a"tic se
determina )aloarea marurilor n stoc, diminu$ndu<se c9eltuielile cu maruri, nre%istrate la un cont anume, destinat
acestui sco", cu oca-ia intrarilor de maruri. La nce"utul e&ercitiului urmator inter)ine din nou contul de maruri n
care se inre%istrea-a )aloarea stocului initial iind "reluata din nou de contul de c9eltuieli "ri)ind marurile.
Metoda de conta.ilitate analitica a stocurilor de maruri < e)identa cantati)<)alorica "e eluri de maruri sau
e)identa %lo.al )alorica la ni)el de %estiune < inluentea-a de asemenea, or%ani-area conta.ilitatii sintetice a
marurilor, "rin "returile dierite utili-ate ca "returi de nre%istrare a marurilor. Astel n ca-ul n care e)identa
analitica se tine cantitati)< )aloric, se "oate utili-a ca "ret de nre%istrare "retul de cum"arare a marurilor sau
costul de ac9i-itie, n sc9im. n ca-ul care e)identa analitica se tine %lo.al<)aloric, la ni)elul %estiunii @asa cum se
"rocedea-a n comertul cu amanuntulA, "entru nre%istrare se utili-ea-a "retul cu amanuntul, inclusi) T(A.
Potri)it re%ulamentului de a"licare a le%ii conta.ilitatii, marurile la el ca si celelalte cate%orii de .unuri materiale, la
intrarea n "atrimoniu, n s"eta, n de"o-itele en<%ross tre.uie sa se e)alue-e si sa se nre%istre-e n conta.ilitate
la costul de ac9i-itie ormat din "retul de cum"arare si c9eltuielile accesorii de a"ro)i-ionare @c9eltuieli de
trans"ort, de ncarcare<descarcare, "rime de asi%urare, comisioane, T(A si alte ta&e nerecu"era.ile, etcA.
:n ca-ul in)entarului "ermanent modalitatile de nre%istrare a starii si miscarii marurilor sunt4 la cost de ac9i-itie, la
"ret de )$n-are si la "ret de )$n-are cu T(A.
Potri)it metodei e)aluarii si nre%istrarii marurilor la cost de ac9i-itie e)aluarea stocurilor si miscarii marurilor se
ace la cost de ac9i-itie luctuant "entru aceleasi maruri, moti) "entru care se calculea-a costul de ac9i-itie al
marurilor )$ndute "otri)it metodei cost mediu "onderat sau >I>O.
:n contul de maruri "otri)it acestei metode se nre%istrea-a intrarile de maruri la "ret de nre%istrare "rin
cum"arare, a"ort n natura, aduse de la terti, "lus de in)entar, "rimite cu titlu %ratuit, la care se adau%a adaosul
comercial si T(A nee&i%i.ila daca nre%istrarea se ace la "ret cu amanuntul. Iesirile din %estiune a marurilor se
ace "rin )$n-are, minus la in)entar, retra%eri de a"ort.
Potri)it metodei e)aluarii si nre%istrarii marurilor la "ret de )$n-are e)aluarea stocurilor, intrarilor si iesirilor de
maruri se ace la "ret de )$n-are care este ormat din cost de ac9i-itie la care se adau%a mar#a .ruta. Marurile
intrate n %estiune se nre%istrea-a la "retul de )$n-are al lor, iar iesirile din "atrimoniu al marurilor se
nre%istrea-a la "ret de )$n-are.
7ierentele de "ret a"arute la maruri sunt nre%istrate n contul *8; "7ierente de "ret la maruri" care relecta
mar#a aerenta marurilor.
7aca ntre"rinderea "ractica un coeicient de adaos, denumit mar#a .ruta aerenta iesirilor, se calculea-a la iecare
iesire a"lic$nd coeicientul redus, determinat "rin "rocedeul sutei ma#orate, la "retul de )$n-are al marii iesite.
8 mar*a bruta91$$
31
1abat comercial 4 55555555555555555
1$$0 8 mar*a bruta
7aca ntre"rinderea "ractica coeicienti "e eluri de mara, mar#a aerenta iesirilor se caculea-a la s$rsitul
"erioadei "e .a-a coeicientului de re"arti-are G.
/Si01c2 cont de diferente de &ret
345555555555555555555555555555555555555555
/Si01d2 cont de stoc la &ret de inregistrare
Potri)it metodei e)aluarii si nre%istrarii marurilor la "ret de )$n-are inclusi) T(A n ca-ul n care e)identa analitica
se tine du"a metoda cantitati)<)alorica, se "oate utili-a ca "ret de nre%istrare "retul de cum"arare al marurilor, n
sc9im., n ca-ul n care e)identa analitica a marurilor se tine %lo.al< )aloric, la ni)elul %estiunii, "entru nre%istrare
se utili-ea-a "retul cu amanuntul @"ret de )$n-are inclusi) T(AA.
Pretul cu amanuntul cu T(A E Cost de ac9i-itie H Adaos comercial H T(A nee&i%i.ila
Adaos comercial E Costul de ac9i-itie & Cota de adaos comercial @JA
T(A nee&i%i.ila E @Costul de ac9i-itie H Adaos comercialA & 1/J
7eoarece n "ractica sunt mai multe cote de adaos comercial, n "ractica este diicil de a urmari )$n-arile "e
iecare cota "rocentuala.
7in acest moti), teoria conta.ila )ine n s"ri#inul societatilor de distri.utie, "rin calculul unui adaos comercial mediu
aerent stocurilor de maruri intrate n "atrimoniul unitatii, cu a#utorul unui coeicient de re"arti-are a dierentelor de
"ret, determinat astel 4
/Si01c2 cont de diferente de &ret
345555555555555555555555555555555
/Si01d2 cont de marfuri - /Si01c2 cont de diferente de &ret
Printre cei mai re"re-entati)i clienti ai irmei se numara4
GAST'L M'UB'L OLA17A.
SPRA1G'L M'UB'L OLA17A.
TIM5RO IM<'!PORT OLA17A
>ORTU1A MOB'L LUA17'L 5'RMA1IA.
>A(ORIT S'R(IC' 5'RMA1IA

32
Stocurile de am.ala#e sunt .unuri de natura acti)elor circulante ce nde"linesc unctia de am.ala#e destinate
"rotectiei marurilor "e tim"ul "re-entarii, )$n-arii, trans"ortului si de"o-itarii. 'le sunt .unuri un%i.ile,
neidentiica.ile unitate cu unitate, re-ultate din "roductie "ro"rie sau ac9i-itionate de la terti.
Clasiicarea am.ala#elor du"a modul de "artici"are la circuitul economic cu"rinde urmatoarele cate%orii4
aA am.ala#e recu"era.ile "e care urni-orul se an%a#ea-a sa le recu"ere-e de la terti @sticle, .orcane,
na)ete "lastic, la-i, .utoaie etcA
.A am.ala#e nerecu"era.ile )$ndute clientilor odata cu mara si incluse n "retul marurilor @9$rtie de
am.alat, "un%ii, cutii carton, soara etc.A
cA am.ala#e mi&te care n anumite conditii "ot i recu"era.ile, iar n altele nerecu"era.ile.
1ormele conta.ile din tara noastra "re)ad atunci c$nd anumite .unuri nde"linesc unctia de am.ala#e sa ie
conta.ili-ate nu ca am.ala#e ci ca o orma "articulara de stocuri, astel4
am.ala#e de ti"ul materialelor de natura o.iectelor de in)entar olosite n interiorul unitatii "atrimoniale
sunt nre%istrate ca materiale de natura o.iectelor de in)entar
am.ala#e si materiale de am.alat o.tinute din "roductie "ro"rie s"re a i )$ndute sunt nre%istrate ca
"roduse inite
materiale de am.alat care nu se "ot %estiona ca am.ala#e se nre%istrea-a ca alte materiale consuma.ile
Conta.ilitatea sintetica a am.ala#elor se tine cu a#utorul contului *;1 "Am.ala#e". Am.ala#ele intrate in %estiune
"rin ac9i-itionare de la urni-ori, a)ansuri de tre-orerie, a"ort n natura, aduse de la terti, nerestituite urni-orilor,
"lusuri la in)entar, o.tinute din "roductie "ro"rie sau cu titlu %ratuit sunt nre%istrate la "ret de imte%istrare. In
ca-ul am.ala#elor iesite din %estiune "rin retra%erea a"ortului n natura, )$ndute, li"suri de in)entar, trimise la
clienti, "ierderi din calamitati sunt nre%istrate la "retul de nre%istrare n momentul iesirilor.
7aca nre%istrarea am.ala#elor se ace la "retul standard , atunci se utili-ea-a si contul *2; "7ierente de "ret la
am.ala#e", n care se nre%istrea-a dierenta ntre "retul "resta.ilit si costul de ac9i-itie.
:n ca-ul n care am.ala#ele recu"era.ile nu sunt )$ndute "ro"riu<-is o data cu mara, sunt restituite urni-orului
du"a un anumit tim". Pretul am.ala#ului este trecut n actura de )$n-are n mod distinct, ara T(A daca
am.ala#ele sunt deteriorate sau clientul doreste sa le cum"ere, aceasta "reacturare se transorma ntr<o o"eratie
de )$n-are de am.ala#e "entru care se ntocmeste o actura com"lementara n care este inclus si T(A.
>iscal, am.ala#ele n re%im de restituire se acturea-a si se su"un T(A la li)rare urm$nd ca la restituire suma
im"o-a.ila sa ie redusa cores"un-ator.
Materiale olosite la am.ala#4
aracet @"entru nc9iderea cutiilor de cartonA
carton 0 r$nduri @* r$nduriA
.anda ade-i)a @scot9A
.anda "oli"ro"ilena @str$n%e cutia de carton "entru a nu se desc9ideA
33
olie n=lon @"entru inasurarea elementelor de mo.ilier din interiorul cutiei de cartonA
s$rma "oli%raica @"entru ca"sarea cutiei de cartonA
3..3 M!"!#$a%&' (!")a*&la +$&,&"- s)!(.$&l'
l.:n data de 23.2*.+22; societatea se a"ro)i-ionea-a de la SC >ortius SRL Ro%o#el
cu 08mc de c9erestea de rasinoase la cost de ac9i-itie de 2,** leiCmc, c9eltuieli de trans"ort ,;2 lei, T.(.A. 1/J.
8
4 ,21 ">urni-ori"
*21"Materii "rime" ++,*;
*2;"7ierente de "ret la materii "rime" 1;,;1
,,+3"T(A deducti.ila" *,08
1.1. La data de 28.2+.+22; "e .a-a .onului de consum se eli.erea-a din %estiune, "entru consum, +1 mc de
c9erestea din rasinoase.
Intrari Iesiri Stoc Pret (aloare
2+.2*.28 - - *,8 *+2 111.2,2
23.2*.28 08 - **2 1;.;12
28.2*.28 - +1 *+1 3.8,1
Si0:i 111.$4$ 0 1!.!1$
C+P 4 555555 4 5555555555555555 4 321
;s0;i 34.0".

34 3219 214'.41
1.+. 7eterminarea dierentelor de "ret aerente materiilor "rime iesite din %estiune.
/Si01d2 Ct 3$! 1..$1,4304!$
3 4 555555555555555 4 5555555555555555555 4 $,$12!12
34
/Si01d2 Ct 3$1 1"1.4"$,.301!.!1$
3 9 :al materiilor &rime iesite in consum 4 $,$12!129'.41 4 !'3,'"
321 " C9eltuieli cu materii "rime" E *2;"7ierente de "ret lamaterii
"rime si materiale
;3*,30
+. La data de 2+.2*.+228< societatea are n stoc +,mc "anouri din rasinoase @materie "rimaA la cost de ac9i-itie
10.21leiCmc.
+.1.:n data de 2;.2*.+22; societatea se a"ro)i-ionea-a de la SC Ro.ei SA Bucuresti cu 1+mc de "anouri din
rasinoase la cost de ac9i-itie de 1.0+0 leiCmc, c9eltuieli de trans"ort 11+2 lei, T.(.A. 1/J.
J 4 ,21 ">urni-ori" +*.112
*21 "Materii "rime" 1;.*22
*2;"7ierente de "ret la materii
"rime"
1.1+2
,,+3"T(A deducti.ila" *.3/2
+.+ La data de 1*.2+.+22; "e .a-a .onului de consum se eli.erea-a din %estiune, "entru consum, 8mc
de "anouri din rasinoase.
Intrari Iesiri Stoc Pret (aloare
2+.2*.28 < < +, 1.021 *3.2+,
23.2*.O8 1+ < 1.0+0 1;.*22
28.2*.28 < 8 102/ 12.03*
Si0:i 3'.$2401!.3$$
C+P 4 555555 4 5555555555555555 4 1."$)
;s0;i 24012
34 1."$)9.41$."'3
321 " C9eltuieli cu materii "rime" E *21"Materii "rime " 12.03*
+.*. 7eterminarea dierentelor de "ret aerente materiilor "rime iesite din
3"
%estiune4
/Si01d2 Ct 3$! 1..$1,4301.12$
3 4 555555555555555 4 5555555555555555555 4 $,$1''21
/Si01d2 Ct 3$1 1"1.4"$,.301!.3$$
3 9 :al materiilor &rime iesite in consum 4 $,$1''2191$."'341.","'
321 " C9eltuieli cu materii "rime" E *2;"7ierente de "ret lamaterii
"rime si materiale
180,03
*.Pe .a-a e&trasului de cont "rimit de la .anca si a dis"o-itiei de "lata, se nre%istrea-a "lata sumei catre
urni-orul de materii "rime, SC >ortius SRL Ro%o#el, emit$ndu<se ila C'C seria AB
,21K>urni-ori" 4 01+1 "Conturi la .anci n lei" 180,03
0. :n data de +3.2*.+22; societatea trimite s"re "relucrare la terti /mc c9erestea .rad @din cau-a unor deectiuni
sur)enite n sala de masini a societatiiA4 /mc & *+1E+.;;/ lei
*01"Materii si materiale la E *21 "Materii "rime +.;;/
terti"
,.1 n data de +8.2*.+22;<se aduce materia "rima "relucrata de la terti.
*21"Materii "rime" E *01 "Materii si +.;;/
materiale la terti
,.+ Conorm acturii "rimite se nre%istrea-a costul "relucrarii materiei "rime n )aloare de 1.8, lei, T(A 1/J.
8 E ,21 ">urni-ori" +28,23
*21"Materii "rime" 18,
,,+3"T(A deducti.ila" **,23
0. :n data de +0.2*.+22; societatea ac9ita din contul de dis"oni.il la .anca n lei, contra)aloarea urni-orului de
"anouri din rasinoase SC Ro.ei SA Bucuresti, cu ordin de "lata
,21 ">urni-ori" E 01+1 "Conturi la .anci n lei" +*.112
3'
3. :n data de 1*.2*.+22; casieria societatii acorda soerului unitatii un a)ans s"re decontare n suma de 1.022 lei
n )ederea de"lasarii la Timisoara "entru ac9i-itionarea unor rulmenti necesari masinilor de re-at din cadrul
societatii
0;1 "(iramente interne" E 0*11 "Casa n lei" 1.022
0,+"A)ansuri de tre-orerie" E 0;1 "(iramente interne" 1.022
3.1 :n data de 2+.2*.+22; stocul la "iese de sc9im. era de 1+.ucati rulmenti 3+12, la cost de ac9i-itie de +13
leiC.uc.
La data de 1*.2*.+22; se cum"ara ,.ucati rulmenti 3+12 @"entru masinile de re-atA, la "ret de ac9i-itie de
+*1leiC.uc, T(A 1/J.
J
EE ,21 ">urni-ori" 1.2//,03
*2+,"Piese de sc9im." /+,
,,+3"T(A deducti.ila" 180,03
3.+ Se ac9ita contra)aloarea acturii emise de urni-or din a)ansul de tre-orerie.
,21 ">urni-ori" 0,+"A)ansuri de tre-orerie" 1.2//,03
3.* La ntoarcerea soerului din de"lasare, n 1,.2+.+22; se restituie casieriei suma nec9eltuita n )aloare de
*/;,,+ lei.
0;1 "(iramente interne" E 0,+"Casa n lei" */;,,+
0*11 "Casa n lei" E0 0;1 "(iramente interne" */;,,+
3., :n data de 10.2+.+22; se eli.erea-a n consum "e .a-a .onului de consum 11 .ucati rulmenti 3+12.
Intrari Iesiri Stoc Pret (aloare
2+.2*.28< - 1+ +13 +.0/+
1*.2*.28 , - +*1 /+,
10.2*.28 - 11 ++2 +.,+2
Si0:i 2.")20)24
3.
C+P 4 555555 4 5555555555555555 4 22$
;s0;i 1204
34 22$91142.42$
32+, " C9eltuieli "ri)ind "iesele de
sc9im."
E *2+,"Piese de sc9im. " +.,+2
8. :n data de 2+.2*.+228 stocul de materiale au&iliare al societatii era de 118D% )o"sea %rund, cost de ac9i-itie de
11 .32 leiCD%.
8.1.:n data de 1,.2*.+22; societatea ac9i-itionea-a "e .a-a de actura iscala, de la SC 7ra%ustin SRL Salonta,
+8D% )o"sea %rund la "ret de ac9i-itie de 11,32 leiCD%, T(A 1/J.
J E ,21 ">urni-ori" *8*,*0
*2+1 "Materiale au&iliare" *1*,8,
,,+3"T(A deducti.ila" 0/,31
8.+. In data de 10.2+.+22; se eli.erea-a din %estiune "e .a-a de .on de consum ++D% )o"sea %rund necesare
lu&ului de "roductie
Intrari Iesiri Stoc Pret (aloare
2+.2*.28< - 118 11,0/ 1.*03,2*
1,.2*.28 +8 - 11, 3+ *1*,8,
10.2*.28 - ++ 11,32 +00,+2
Si0:i 1.3"',$30313,.4
C+P 4 555555 4 5555555555555555 4 11,'$
;s0;i 11.02.
3!
GE 11,32L++E+00,+2
;. :n data de 2+.2*.+22; societatea a)ea n stoc +101itri com.usti.il lic9id @motorinaA, cost de ac9i-itie *,/0
leiClitru
;.1 :n data de +2.2*.+22; societatea cum"ara de la S1P Petrom SA Salonta +,1itri motorina la "ret de ac9i-itie
de *,/; leiClitru, T(A 1/J.
J E ,21 ">urni-ori" 1.1*;,3;
*2++"Com.usti.il" /03,;;
,,+3"T(A deducti.ila" 1;1,;2
/. :n .a-a contractului de s"onsori-are nc9eiat ntre SC Mo.ilsal SA si Asociatia S"orti)a S9otoDan Salonta,
societatea s"onsori-ea-a clu.ul s"orti) cu +mc de c9erestea din rasinoase @"entru reamena#area salii de
antrenamenteA4 +mc & *+1leiCmc E 3,+ lei.
30;+"C9eltuieli "ri)ind E *21 "Materii "rime" 3.,+
donatii si su.)entii"
12 . :n data de 2*.2*.+22; societatea nre%istrea-a )$n-ace de "roduse, n )aloare de + lei "rin ma%a-in "ro"riu4
*81 "Maruri" E *,0 "Produse inite" 3,+
11. :n data de 2*.2*.+22; se nre%istrea-a o.tinerea de am.ala#e, "entru "rotectia marurilor din "roductie "ro"rie
de orma cutiilor de scanduri4
*;1 "Am.ala#e" E 811 "(ariatia stocurilor" 3,+
1+. :n data de 12.2*.+228 societatea )inde 8+ .uc de dula"uri "entru dormitoare4
,11 "Clienti" E 828 "(enituri din )an-area
marurilor"
3,+
1*. :n data de 13.2*.+228 se ncasea-a contra)aloarea dula"urilor )andute "rin contul de dis"oni.il din .anca4
01+1 "Conturi la .anci in lei" E ,11 "Clienti" 3,+
3)
1,. :n data de 18.2*.+228 se nre%istrea-a consumul de am.ala#e necesar "entru am.alarea "roduselor, "e .a-a
.onului de consum
32; "C9eltuieli "ri)ind am.ala#ele" E *;1 "Am.ala#e" 1+.*,8
10.:n data de ++.2*.+22; societatea )inde maruri unui client caruia i acorda un ra.at "entru deecte de calitate de
3J, remi-a "entru idelitatea clientului 12J si scont de decontare "entru "lata nainte de scadenta de + J.
(aloarea .ruta a marurilor )$ndute Ra.at
1@;.038L 3 J A
;.038
01,
Remi-a + @;.20+L 12 J A ;.20+ ;20,+2
1et comercial
Scont decontare @L + JA
8.+,3,;21,,,/*
1et inanciar 8.121,;8
T(A deducti.il 1.*,/,*0
Total actura ;.,01,++
,11 "Clienti" E J ;.,01.++
828 " (enituri din )$n-area
marurilor"
8.121,;8
,,+8 "T(A colectata" 1.*,/,*0
13. Societatea SC Mo.ilsal SA n data de 13.2*.+22; eectuea-a un e&"ort de mo.ila "entru camere de -i n
comision, actur$nd marurile clientului e&tern la "ret de li)rare de 1;222 euro. Comisionul societatii este de ;J din
)aloarea e&terna. Cursul de sc9im. )alutar iind de *.80 lei
,111 "Clienti" 4 J 38.022
,21 ">urni-ori" 3+.122
82, "(enituri din 0.,22
lucrari e&ecutate si
ser)icii "restate"
338"C9eltuieli "ri)ind sconturile acordate" E ,11 "Clienti" 1,,,/*
4$
18. n data de 18.2*.+22; se nre%istrea-a ncasarea clientului e&tern, "rin dis"oni.ilul din .anca n )aluta
01+, "Conturi la .anci n E ,111 "Clienti" 38.022
)aluta"
1;. Se nre%istrea-a scaderea din %estiune a marurilor )$ndute
Cont Sold initial Sold initial Rula# Rula#
de.itor creditor de.itor creditor
*81 0;./30 - +0,.308 120.+08
*8; - ;8.;03 -
Si3.!01c3.! !..!"'0$
3r 4 555555555555555 4 5555555555555555555 4 $,2124$'
Si3.101d3.1 1"!.)'"02"4.'".
S3.! 41c3.103r3.!4 1$"2".9$.2124$'422.3".,21
J E *81 "Maruri" 120.+08
328 "C9eltuieli "ri)ind ;1.002,,,
marurile"
*8; "7ierente de "ret la ++.*08,+1
maruri"
,,+; "T(A nee&i%i.ila" 1.*,/,*0
*.+ CO1TABILITAT'A OP'RA?IILOR PRI(I17 PRO7US'L' >ABRICAT'
3.2..Conta.ilitatea si %estiunea "roduselor
Acti)itatea desasurata de unitatile "atrimoniale cu caracter "roducti) se concreti-ea-a n o.tinerea de "roduse, de
natura semia.ricatelor, "roduselor inite si a "roduselor re-iduale.
41
Semia.ricatele re"re-inta .unuri al caror "roces de "roductie s<a nc9eiat @terminatA ntr<o sectie sau a-a de
a.ricatie si care urmea-a sa<si continue "rocesul te9nolo%ic n alte sectii sau a-e de a.ricatie, sau urmea-a sa
ie li)rate tertilor.
Produsele inite re"re-inta .unurile care au "arcurs n ntre%ime a-ele "rocesului de "roductie urm$nd a i
de"o-itate n )ederea li)rarii lor catre clienti.
Produsele re-iduale sunt re"re-entate de re.uturi, materiale recu"era.ile sau deseuri, care urmea-a a i
)aloriicate, n aceasta stare, catre terti.
Potri)it Planului de conturi %eneral, conta.ilitatea stocurilor de "roduse a.ricate se reali-ea-a cu a#utorul
urmatoarelor conturi din %ru"a *,"Produse"4
*,1"Semia.ricate".
*,0"Produse inite".
*,3"Produse re-iduale".
*,;"7ierente de "ret la "roduse".
7u"a ce au ost o.tinute si stocate, "rodusele a.ricate sunt )$ndute catre terte "ersoane @clientiA, )eniturile
o.tinute ncadr$ndu<se n cate%oria )eniturilor %eneratede acti)itatea de .a-a, iind le%ate n mod direct de "roilul
"rinci"al de acti)itate al a%entilor economici. Sunt considerate deci )enituri din acti)itatea de e&"loatare,
re"re-ent$nd cea mai mare "ondere n totalul acestora.
Produsele a.ricate sunt destinate )$n-arii, ceea ce "resu"une un lu& material al acestora, "re-entat n i%ura
urmatoare4
PRO7UCTI' STOCARI (A1BARI
:nre%istrarea n conta.ilitate a o"eratiunilor de o.tinere, stocare si )$n-are a "roduselor se "oate reali-a n unctie
de ti"ul de in)entar utili-at si anume, in)entar "ermanent sau in)entar intermitent.
" (a/.l .)&l&/a$&& &",'")a$.l.& +'$0a"'"), toate o"eratiile "ri)ind intrarea de "roduse inite se nre%istrea-a la
costuri de "roductie eecti)e sau la "returi "resta.ilite @standardA, n contul *,0"Produse inite".
a. nre%istrarea n conta.ilitate a "roduselor inite n ca-ul utili-arii costurilor de
"roductie eecti)e.
Aceasta )arianta este utili-ata mai rar, deoarece "resu"une cunoasterea costurilor de "roductie
eecti)e a "roduselor n tim"ul lunii, n momentul o.tinerii lor.
.. nre%istrarea n conta.ilitate a "roduselor inite n ca-ul utili-arii "returilor
"resta.ilite @standardA.
7e re%ula, costurile de "roductie eecti)e se determina la s$rsitul "erioadei de %estiune @cu a#utorul conta.ilitatii
de %estiuneA, deci "entru "rodusele inite o.tinute n cursul "erioadei de %estiune, nu se cunoaste costul de
"roductie eecti) n momentul o.tinerii lor din "rocesul de "roductie, iind necesara nre%istrarea lor la "returi
42
"resta.ilite @standardA. La s$rsitul "erioadei se )or calcula dierentele dintre costurile de "roductie eecti)e si
"returile "resta.ilite, care se )or nre%istra n conturile de dierente.
" (a/.l .)&l&/a$&& &",'")a$.l.& &")'$0&)'"), se sc9im.a unctia conturilor de stocuri, acestea unction$nd doar la
nce"utul si s$rsitul "erioadei de %estiune. 7aca conturile de "roduse "re-inta sold la nce"utul e&ercitiului
inanciar, se considera ca aceste "roduse e&istente n stoc sunt destinate )$n-arii n "erioada de %estiune si se
nre%istrea-a destocarea sau iesirea din %estiune "rin contul 811 "(ariatia stocurilor"
:n tim"ul "erioadei de %estiune, o.tinerea de "roduse nu se nre%istrea-a n conturile de "roduse, consider$ndu<se
ca acestea sunt destinate )$n-arii n aceeasi "erioada si nu stocarii. La s$rsitul "erioadei de %estiune se
sta.ileste "rin in)entariere stocul de "roduse inite e&istente n de"o-it, care se )a nre%istra n contul 811 "(ariatia
stocurilor"
:nre%istrarea n conta.ilitate a o"eratiunilor de o.tinere, stocare si )$n-are a "roduselor se "oate reali-a n unctie
de ti"ul de in)entar utili-at si anume, in)entar "ermanent sau in)entar intermitent.
Montarea n "roduse se ace n lu& continuu, n linii de montare, n care se olosesc re"ere din lemn masi),
"anouri si rame, re-ultate din "rocesul de a.ricatie, "recum si alte re"ere si su.ansam.luri, "rocurate "rin
coo"erarea n "roductie @sertare, accesorii si eronerii, materiale "entru ta"iterie etc.A
:ntr<un "roces de a.ricatie modern, sectiile de "relucrari mecanice ale re"erelor din lemn masi) li"sesc, acestea
"rocur$ndu<se "rin coo"erarea de la unitati de "roductie s"eciali-ate. La el se "rocedea-a si cu "anourile din
PAL, P>L, "laca#, urnire, com"onente de sertare etc.
Se "oate or%ani-a astel o "roductie di)ersiicata de mo.ila, "entru mo.ilarea camerelor de -i, camerelor de
dormit, tineret etc.
Ca urmare a "racticarii "e scara lar%a a coo"erarii si s"eciali-arii n "roductie, "rocesul de a.ricatie la o mo.ila
cor" cu"rinde urmatoarele te9nolo%ii @"rocese te9nolo%iceA4 cali.rarea "anourilor la %rosime, urniruirea,
"relucrarea mecanica a "anourilor, "re%atirea "entru inisare si inisarea, asam.larea, rece"tia si am.alarea.
Te9nolo%ia de "relucrare se desasoara n lu& continuu, olosind liniile de "relucrare semiautomate
si automate.
Procesul de "roductie "entru re"erele si su.ansam.lele "rodusului "7ula" cu * usi Macienda" cu"rinde
urmatoarele a-e.
Croit masi)e4 se ia materia "rima din uscatorie si se croieste du"a dimensiunile sta.ilite n isa de croire,
iar aceste re"ere croite la dimensiuni .rute trec la rindeluire "e cele "atru ete. 7e aici urmea-a croirea
@dimensionareaA la dimensiunile nete. Re"erele din care se e&ecuta ta.liile dula"urilor se trec la masinile
de re-at "anouri, iar a"oi la cali.rarea %rosimii. Toate aceste re"ere urmea-a lu&ul te9nolo%ic din
sectorul II <"relucrari macanice< unde se e&ecuta "roilarea, %aurirea si montarea de "ro.a.
Urmatoarea a-a "rin care trec aceste re"ere este sleuirea cu o %ranulatie dura, umectarea @se ster%
re"erele cu ase umede "entru a ridica i.ra lemnului,iar la urmatoarea sleuire aceasta se taieA si n inal
sleuirea cu o %ranulatie ina.
Se trece la urmatoarea a-a si anume la asam.larea su.ansam.lelor si a cor"urilor @a-a e&ecutata n
sectorul I(.aA, tot aici a)$nd loc si "re%atirea "entru inisa# @se iau muc9iile canturilor, se sleuiesc
"roilele si se e&ecuta mici re"aratii, daca sunt necesareA.
43
Urmatoarea a-a "rin care trec "rodusele se e&ecuta n sectorul monta#<inisa# @sectorul (.aA, unde se
a"lica .aituirea si lacuirea "recum si eroneria aerenta iecarui re"er.
Montarea inala si retusul du"a lacuire se e&ecuta n sectorul (.. si re"re-inta una dintre ultimele si cele
mai im"ortante a-e de a.ricatie.
<:n ultima a-a a "rocesului de "roductie se e&ecuta am.alarea "roduselor n )ederea li)rarii acestora
catre clienti
*.+.+Conta.ilitatea si %estiunea "roductiei n curs de e&ecutie
Stocurile de "roductie n curs de e&ecutie re"re-inta "roductia care nu a trecut "rin toate a-ele @stadiileA de
a.ricatie "re)a-ute n "rocesul te9nolo%ic, "recum si "rodusele nesu"use "ro.elor si rece"tiei te9nice sau
necom"lete n ntre%ime. n cadrul "roductiei n curs de e&ecutie se cu"rind, de asemenea, lucrarile si ser)iciile
"recum si studiile n curs de e&ecutie sau neterminate.
7eterminarea "roductiei neterminate se ace "rin in)entariere la s$rsitul "erioadei de %estiune @luniiA, iar
e)aluarea si nre%istrarea se ace la cost de "roductie.
:n "ractica conta.ila rom$neasca normele recomanda determinarea )alorii "roductiei n curs de e&ecutie ie "rin
in)entarierea "roductiei neterminate la inele "erioadei, "rin metode te9nice de constare a stadiului sau %radului de
eectuare a o"eratiilor te9nolo%ice, ie "rin metoda conta.ila, )aloarea "roductiei n curs de e&ecutie iind e%ala cu
dieerenta ntre totalul c9eltuielilor de "roductie o.tinute, n cel de<al doilea ca- iind o.li%atorie in)entarierea
"roductiei n curs la inele e&ercitiului.
Stocurile de "roductie n curs de e&ecutie nu sunt nscrise direct n contul de re-ultate ci doar dierenta ntre stocul
inal si stocul initial aerente acestor stocuri.
:n a"t, "roductia n curs de e&ecutie se caracteri-ea-a, din "unct de )edere conta.il n c9eltuieli. Cu oca-ia
ntocmirii .ilantului conta.il se im"une "stocarea" c9eltuielilor aerente "roductiei neterminate, n )ederea o%lindirii
acestora n contul de .ilant "atrimonial. n consecinta conturile de stocuri de "roductie n curs de e&ecutie au o
e&istenta eemera, ele utili-$ndu<se numai "entru a "stoca" c9eltuielile aerente "roductiei neterminate n ultima -i
a e&ercitiului inanciar e&"ira.il, urm$nd ca ele sa se nc9ida "rin articole conta.ile in)erse n "rima -i a e&ercitiului
inanciar urmator.
Potri)it Planului de conturi %eneral, conta.ilitatea stocurilor de "roductie n curs de e&ecutie se reali-ea-a cu
a#utorul urmatoarelor conturi din %ru"a **"Productia n curs de e&ecutie".
. **1 "Produse n curs de e&ecutie".
. **+ "Lucrari si ser)icii n curs de e&ecutie".
Cu a#utorul contului **1"Produse n curs de e&ecutie" se tine e)identa stocurilor de "roduse n curs de
e&ecutie e&istente la s$rsitul "erioadei, du"a continutul economic iind un cont de acti)e circulante, care nu a
"arcurs toate stadiile de "relucrare, neiind terminate la inele "erioadei de %estiune.
Produsele n curs de e&ecutie o.tinute, la s$rsitul "eroadei sta.ilite "e .a-a de in)entar sunt nre%istrate la cost
de "roductie ele )or iesi din %estiune la nce"utul "erioadei urmatoare.
:n concordanta cu "rinci"iul inde"endentei e&ercitiilor inanciare, lu&urile conta.ile "ri)ind destocareaNO restocarea
intermitenta a "roductie n curs de e&ecutie %enerea-a urmatoarele lu&uri conta.ile4
44
destocarea la nce"utul "erioadei aP reerinta, de re%ula la nce"utul e&ercitiul inanciar, a stocurilor de
"roductie n curs de e&ecutie "ro)enite din "erioada "recedenta.
stocarea la s$rsitul "erioadei de reerinta, de re%ula la s$rsitul e&cercitiului e&"ira.il, a "roductiei n curs
de e&ecutie determinata "e .a-a de in)entarei-ice.
3.2.3.M!"!#$a%&' (!")a*&la +$&,&"- +$!-.s'l'
1. Se nre%istrea-a n conta.ilitate o"eratiile aerente o.tinerii din "roductie "ro"rie a 122 .ucati dula"uri "7ula" cu
* usi Macienda", "e .a-a comen-ii din 2*.2*.+220, cu sco"ul li)rarii acestor "roduse catre irma TIM5RO din
Olanda
1.1 :n data de +,.2*.+22; se o.tin din "roductie "ro"rie 122 .ucati dula"uri, la "retul de "roductie standard
@"resta.ilitA de 1.+0, leiC.ucata. Pretul standard total al "roduselor a.ricate este n )aloare de 1+0.,22 lei @122
.ucati & 1.+0, leiC.ucataA.
*,0 "Produse inite" E 811 "(ariatia stocurilor" 1+0.,22
Pretul de "roductie standard a ost determinat "e .a-a antecalculatiei de "ret, eectuate de societate n momentul
lansarii comen-ii @celor 122 .ucati dula"uriA n "roductie
Antecalculul de "ret a ost reali-at asu"ra unei .ucati din comanda res"ecti)a, "rin aceasta urmarindu<se
ncor"orarea tuturor c9eltuielilor necesare o.tinerii "roductiei celor 122 .ucati dula"uri.
:n data de +0.*1.+228 "e .a-a .onului de "redare se nre%istrea-a intrarea "roduselor inite @122 .ucati dula"uri
"7ula" cu * usi Macienda"A o.tinute din "roductie "ro"rie, n %estiunea unitatii, la "retul de nre%istrare de
1.+0, lei.
?in$nd cont de a"tul ca "rodusele o.tinute sunt destinate e&"ortului, )om lua n considerare cursul de sc9im. al
)alutei cu care se o"erea-a "rodusele "e "iata e&terna @cursul de sc9im. al monedei 'URO din data n care a ost
nre%istrata intrarea "roduselor n %estiunea unitatii si n conta.ilitateA, sta.ilindu<se astel "retul unitar n )aluta al
"roduselor.
-Curs de sc6imb al monedei <=1# la 2".$1.2$$! : 3.4! lei><=1#.
- Pret &restabilit al &roduselor : 12"4
55555555555555555555555555555555555555555555555555555555
- Pret in valuta al unui &rodus: 12"4>3.4! 4 3'$,34 <=1#
1.+ La data de +;.2*.+228 n cadrul com"artimentului "re%atire<"ro%ramare<lansare din cadrul societatii, se
determina costul eecti) de "roductie al unui "rodus, n )aloare totala de 118, leiC.ucata, "rin nsumarea tuturor
c9eltuielilor eectuate n decursul lunii, aerente o.tinerii "roduselor @c9eltuieli materiale, salariale, c9eltuieli
comune ale sectiei, de desacereA.
(om determina n continuare dierenta de "ret dintre "retul "resta.ilit @standardA si costul eecti) de "roductie.
-:aloarea la &ret standard 1$$$ buc912"4412".4$$ lei
- valoarea la cost de &roductie 1$$$ buc911.4411..4$$ lei
4"
55555555555555555555555555555555555555555555555555555555
- %iferenta de &ret aferenta intrarilor in gestiune !$$$ lei
7ierenta de "ret aerenta intrarilor n %estiune este a)ora.ila deoarece "retul "resta.ilit @standardA este mai mare
dec$t costul eecti) de "roductie si )a i nre%istrata n conta.ilitate astel4
*,;"7ierente de "ret la "roduse" 4 811 "(ariatia ;222
stocurilor"
1.3. (n data de 2).$3.2$$! societatea vinde &rodusele obtinute din &roductie &ro&rie, &e
baza comenzii lansate de firma T+?1# din #landa, la &retul de v7nzare de 124.')$
-cantitate livrata 1$$ buc
- &retul &rodus (n valuta 3'$,34 <=1#> buc
- curs de sc6imb euro la 2).$1.2$$! 3,3" lei><=1#
55555555555555555555555555555555555555555555555555555555
- valoarea totala a &roduselor (n valuta 3'.$34 <=1#
- valoarea totala a &roduselor (n lei 12$..13,)$ lei
:nre%istrarea n conta.ilitate a li)rarii "roduselor catre clientul e&tern se )a reali-a
astel4
,11 "Clienti" E 821 "(enituri din )$n-area "roduselor 1+2.81*,/2
inite"
C9eltuielile de trans"ort "recum si asi%urarea .unurilor "e tim"ul trans"ortului sunt su"ortate n totalitate de
.eneiciar, societatea iind ras"un-atoare de inte%ritatea "roduselor "$na n momentul ncarcarii acestora n
mi#loacele de trans"ort si a eectuarii controlului )amal din "unctul )amal teritorial Salonta.
1., Societatea descarca %estiunea "entru "rodusele inite )$ndute, astel4
122 .ucati dula"uri & 1+0,leiC.uc. E 1+0.,22 lei
811"(ariatia E *,0"Produse inite" 1+0.,22
stocurilor"
4'
Concomitent se determina dierenta de "ret aerenta iesirilor din %estiune cu a#utorul coeicientului de re"arti-are
@GA, care se determina "rin ormula4
%if. Pret initiale /Sid 34!2-%if.&ret &entru intrari /1d34!2
3 4 55555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555
:al.stoc initial la &ret standard /Sid 34"20 :al. ntrari la &ret standard /1d
34"2
Pentru aceasta )om trece la "reluarea soldurilor initiale ale conturilor *,0"Produse inite" si *,;"7ierente de "ret
la "roduse" din .alanta de )eriicare.
<Sold initial de.itor cont *,; 1,0,03
<Sold initial de.itor cont *,0 18,.32/,/*
< Rula# de.itor cont *,; ;222
< Rula# de.itor cont *,0 1+0.,22
14","'0!$$$
3 4 5555555555555555555 4 $.$2.1"$
1.4.'$),)3012".4$$
:n continuare a"licam coeicientul de re"arti-are G asu"ra descarcarii de %estiune la "retul standard @"resta.ilitA,
astel4 2.2+8102L1+0.,22E*.,2,,31
Aceasta suma re"re-inta dierenta de "ret aerenta iesirilor de "roduse din %estiunea societatii, dierenta care n
aceasta situatie este a)ora.ila si care )a i nre%istrata n conta.ilitate astel4
81 l"(ariatia stocurilor" 4 *,;"7ierente de *.,2,,31
"ret la "roduse"
+. :n data de *2.2*.+22; societatea MOBILSAL ncasea-a contra)aloarea acturii din +/.21.+22;, n )aloare totala
de *3.2*, 'URO, "rin contul de dis"oni.il la .anca n )aluta, la cursul de sc9im. de *,32 leiC'URO.
- curs de sc6imb la livrare 3,3" lei> <=1# 1.2$.,)$ lei
- curs de sc6imb la incasare 3,'$ lei><=1# 12).22,4$ lei
5555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555
- diferente curs favorabile 3,4! <=1#9/3.'$-3.3"24 )$$!,"
4.
- valoarea totala a &roduselor (n lei 12$..13,)$ lei
01+,"Conturi la .anci n
E
J 1+/.8++,+,
)aluta"
,11 "Clienti" 1.+281,/2
830"(enituri din dierente de /.22;,0
curs )alutar"
*.* 7'PR'CI'R'A STOCURILOR
*.*.1 7e"recierea < caracteri-are n )i-iunea normelor internationale
Un "ro)i-ion ar tre.ui recunoscut numai c$nd ntre"rinderea are o o.li%atie curenta %enerata de un e)eniment
anterior este "ro.a.ilF ca o iesire de resurse care sa aecte-e .eneiciile economice sa ie necesara "entru a onora
o.li%atia res"ecti)a si "oate i reali-ata o .una estimare a )alorii o.li%atiei
Conditiile de risc si incertitudine n care sunt %estionate stocurile de .unuri im"un ca masura de "re)enire crearea
unor "ro)i-ii la dis"o-itia ntre"rinderii, "entru aco"erirea e)entualelor "ierderi "rin de"reciere. Aceste "ro)i-ii se
constituie la s$rsitul iecarui an, urm$nd a i utili-ate n anul urmator la constatarea de"recierii.
Pro)i-ioanele sunt o.li%atii reale, nsa se reera la sume sau momente incerte, ceea ce le conera si semniicatia
de o.li%atii estimate.
La nc9iderea e&ercitiului )aloarea de intrare a stocurilor si "roductiei n curs de e&ecutie se com"ara cu )aloarea
actuala iind retinuta "entru nre%istrarea n conta.ilitate numai situatia n care )aloarea de intrare este su"erioara
)alorii actuale, dierenta im"un$nd constituirea unui "ro)i-ion "entru de"recierea stocurilor si "roductiei n curs de
e&ecutie.
3
7eterminarea )alorii .ilantiere se ace n mod se"arat "enrtu iecare cate%orie de stocuri si "roductie n curs de
e&ecutie, constituindu<se daca este ca-ul, "ro)i-ioane distincte "entru de"recierea materiilor "rime, materialelor
consuma.ile, o.iectelor de in)entar, "roductiei n curs de e&ecutie, "roduselor, stocurile alate la terti, animalelor,
marurilor.
1atura economica si te9nica conta.ila a acestor "ro)i-ioane este similara cu cea a celorlalte "ro)i-ioane "entru
de"recierea .unurilor.
Constituirea "ro)i-ioanelor "entru de"recierea stocurilor se ace "e calea autoinantarii, adica "rin includerea unor
cote "arti n c9eltuielile de e&"loatare.
In "rinci"iu la nc9iderea e&ercitiului inanciar, cu oca-ia in)entarierii, )aloarea de intrare n %estiune a stocurilor si
"roductiei n curs de e&ecutie se com"ara cu )aloarea de in)entar a acestora. (aloarea de in)entar este data de
"retul "ietei si de utilitatea .unurilor res"ecti)e.
7aca )aloarea de intrare este mai mare dec$t )aloarea de in)entar, aceasta se nre%istrea-a n conta.ilitate, iar
"entru dierenta dintre )aloarea conta.ila de intrare si )aloarea de in)entar irma "oate constitui un "ro)i-ion.
4!
:n aara "ro)i-ioanelor "entru de"recierea stocurilor se "ot constitui si "ro)i-ioane re%lementate n .a-a unor
dis"o-itii le%ale e&"rese, deocamdata nee&istente n tara noastra. Le%islatia si "ractica conta.ila rance-a
o"erea-a cu doua ti"uri de asemenea "ro)i-ioane si anume4 "ro)i-ioane "entru cresterea de "ret si "ro)i-ioane
"entru luctuatii de curs, iind inter-is cumulul acestor doua "ro)i-ioane.
Te9nica de nre%istrare conta.ila este asemanatoare cu a celorlalte "ro)i-ioane re%lementate.
Pro)i-ionaele "entru ma#orarea "returilor au ost instituite "entru a "ermite ntre"rinderilor sa deduca din .a-ele de
im"o-itare o ractiune din .eneiciile aectate "entru reconstituirea stocurilor, n ca- de crestere im"ortanta de
"returi.
Te&tele le%ale rance-e "re)ad ca atunci c$nd "entru un material sau "entru un "rodus dat se constata, "e
"arcursul unei "erioade care nu "oate de"asi doua e&ercitii succesi)e, o crestere de "returi su"erioara "rocentului
de 12J, ntre"rinderea este ndre"tatita sa constituie un "ro)i-ion cores"un-ator ractiunii care de"aseste limita
de 12J.
Pro)i-ioanele "entru luctuatii de cursuri. Le%islatia rance-a admite, ca n ca-ul materialelor ac9i-itionate "e
teritoriul national si "entru care "returile sunt strns le%ate de )ariatia "returilor internationale sau n ca-ul n care
ntre"rinderea e&ecuta "rima transormare a materialelor ac9i-itionate "e "ietele internationale, sa se constituie
"ro)i-ioane "entru luctuatii de cursuri.
Marimea c9eltuielior anuale cu aceste "ro)i-ioane este limitata de marimea .eneiciului e&ercitiului considerat.
Asa cum se su.linia-a n literatura de s"ecialitate, notiunea de "ro)i-ioane "entru de"recierea stocurilor com"orta
o du.la inter"retare.
inter"retare economica, "otri)it careia aceste "ro)i-ioane re"re-inta o c9eltuiala la constituire sau
ma#orare, res"ecti) un )enit la diminuare sau anulare.
inter"retare conta.ila, "e .a-a careia "ro)i-ioanele "entru de"recierea stocurilor constituie o modalitate
de rectiicare a )alorii acestor elemente "atrimoniale de )aloarea lor .ruta la )aloarea neta.
Ca te9nici "ractica rance-a utili-ea-a doua metode4 metoda %enerala si metoda crearii si anularii %lo.ale a
"ro)i-ioanelor.
Metoda %enerala consta n crearea si cresterea "ro)i-oanelor nre%istr$ndu<se totodata o crestere a c9eltuielilor, si
diminuarea sau anularea lor, "rin )irarea "artiala sau totala a acestora la )enituri din "ro)i-ioaneF metoda "oate i
a"licata "e cate%orii de stocuri sau "e ansam.lu.
1ormali-atorii conta.ili rom$ni recomanda delimitarea "ro)i-ioanelor "entru de"recierea stocurilor si "roductiei n
curs de e&ecutie "e eluri de "ro)i-ioane.
3..3.+. Conta.ilitatea "ro)i-ioanelor "entru de"recierea stocurilor si a "roductiei n curs de e&ecutie
Pro)i-ioanele "entru luctuatii de cursuri, ca si cele "entru cresterea "returilor sunt constituite n le%atura cu
renoirea stocurilor de#a e&istente si au caracter de "ro)i-ioane re%lementate. Pro)i-ioanele "entru luctuatii de
curs )alutar se deose.esc de "ro)i-ioanele constituite "entru "ierderi din sc9im. )alutar, care sunt "ro)i-ioane
"entru riscuri si c9eltuieli create ca urmare a constatarii unor "ierderi latente re-ultate din con)ersia unor elemente
"atrimoniale res"ecti) creante si datorii e)aluate n de)i-e.
4)
Pentru de"recierea stocurilor de maruri, materii "rime si materiale, materiale de natura o.iectelor de in)entar,
"roduse si alte .unuri materiale, "recum si a "roductiei n curs de e&ecutie, de re%ula, la inele e&ercitiului
inanciar, cu oca-ia in)entarierii, se constituie "ro)i-ioane "e seama c9eltuielilor.
:n "erioada urmatoare la inele iecarui e&ercitiu inanciar sau la iesirea din "atrimoniu a .unurilor res"ecti)e,
"ro)i-ioanele constituite se su"limentea-a, se diminuea-a sau se anulea-a astel4
n situatia n care de"recierea este su"erioara "ro)i-ionului constituit se constituie un "ro)i-ion
su"limentar
n ca-ul n care de"recierea constatata este su"erioara "ro)i-ionului constituit, dierenta se deduce
din "ro)i-ionul constituit si se nre%istrea-a la )enituri
cu oca-ia anularii unui "ro)i-ion, la iesirea din "atrimoniu a stocurilor, "ro)i-ioanele constituite se
nre%istrea-a la )enituri
Metoda anularii si crearii %lo.ale a "ro)i-ioanelor4 "ro)i-ioanele aerente stocurilor initiale sunt anulate "rin )irarea
lor la )enituri iar "ro)i-ioanele cores"un-atoare stocurilor inale sunt create "rin ma#orarea concomitenta a
c9eltuielilor.
C9eltuielile oca-ionate de constituirea si su"limentarea "ro)i-ioanelor "entru de"recierea stocurilor si "roductiei n
curs de e&ecutie sunt nre%istrate n contul 3;1, "C9eltuieli de e&"loatare "ri)ind "ro)i-ioane "entru de"recierea
acti)elor circulante"
7iminuarile si anularile de "ro)i-ioane aerente stocurilor si "roductiei n curs de e&ecutie constau n )irarea
acestora, "artiala sau totala, la )enituri si sunt re%istrate an contul 8;1, "(enituri din "ro)i-ioane "entru
de"recierea acti)elor circulante".
3.3.3 M!"!#$a%&' (!")a*&la +$&,&"- -'+$'(&'$'a s)!(.$&l!$
1. La sarsitul lunii, o data cu oca-ia in)entarierii, comisia "entru in)entariere constata stocuri de materii "rime care
au suerit o de"reciere re)ersi.ila. Pentru de"recierea stocurilor de materii "rime s<au constituit "ro)i-ioane de
12.222 lei, "e seama c9eltuielilor de e&"loatare.
3;,1E*/1 12.222
+. Aceste "ro)i-ioane nu s<au olosit "ana la sarsitul anului, deci se anulea-a, constituind reali-area unor )enituri.
*/1E8;1, 12.222
*. Cu oca-ia in)entarierii se constata de"recieri la maruri in )aloare de +2.222 si se constituie "ro)i-ion.
3;1,E*/8 +2.222
,. La sarsitul anului se constata ca "ro)i-ionul constituit nu a ost sta.ilit cores"un-ator , "utandu<se utili-a
urmatoarele situatii4
aA se diminuea-a "ro)i-ionul constituit la nce"utul anului cu suma de 0.222 lei
"$
*/8 "Pro)i-ioane "t E 8;1,,, (enituri din 0.222
de"recierea "ro)i-ioane "t
marurilor" de"recierea acti)elor
circulante"
.A se anulea-a "ro)i-ionul constituit si se constituie un nou "ro)i-ion
anulare
*/8 "Pro)i-ioane "t 4 8;1,,, (enituri din +2.222
de"recierea "ro)i-ioane "t
marurilor" de"recierea acti)elor
circulante"
constituire
3;1, "c9eluieli de
e&"loatare "ri)ind
"ro)i-ioanele "entru
de"recierea acti)elor
circulante
4 */8 "Pro)i-ioane "entru
de"recierea marurilor"
10.222
0. Se constituie un "ro)i-ion "entru de"recierea "roduselor n suma de ;.222 lei
3;1, "C9eltuieli de
4
*/, "Pro)i-ioane "t ;.222
e&"loatare "ri)ind de"recierea
"roduselor"
"ro)i-ioanele "t
de"recierea acti)elor
circulante"
3. Se su"limentea-a "ro)i-ionul constituit cu suma de 1.222
"1

CAPITOLUL , CO1CLUBII sI PROPU1'RI
Pe .a-a le%ii nr. 10 si *1 din 1//2 nce"$nd din +* noiem.rie 1//2, sectia Mo.ila
a ostei C.P.L. Oradea se transorma n S.C. "MOBILSAL" S.A. Salonta, redo.$ndind
"ersonalitatea #uridica si a)$nd un ca"ital inte%ral de stat si un numar total de *,2 salariati,
"entru ca n anul 1//+ sa de)ina societate cu ca"ital inte%ral "ri)at cu un numar de *1,
an%a#ati, a)$nd sediul social "e str. Piata 7emocratiei nr.3.
Proilul societatii este de "roductie si desacere de mo.ila cor" si ta"itate, "roductia reali-ata iind com"usa din
"ro%ramul "stil rustic scandina)" cu elemente de scul"tura @mo.ilier "entru dormitoare, sura%erii, camere de -iA
si din mo.ilier cu inisa#e s"eciale @mo.ilier "entru sura%erii, camere de -i, cu inisa# mat n natur si n dierite
culoriA. Productia este reali-ata n marea ma#oritate "entru e&"ort, "e .a-a contractelor si a comen-ilor clientilor
e&terni din Olanda, 5ermania, Marea Britanie.
>irma SC "MOBILSAL" S.A. "roduce e&clusi) "entru e&"ort. 7atorita calitatii e&ce"tionale si datorita ima%inii
irmei, mo.ila "rodusa la irma salontana SC "MOBILSAL" S.A. are o lar%a "iata de desacere si "entru Rusia si
SUA.
Produsele reali-ate sunt de o calitate su"erioara, satisac$nd toate cerintele si ne)oile "artenerilor, unde sunt
e&"ortate aceste mo.iliere.
Totodata modelele "e care le a.rica aceasta irma sunt renumite si datorita desi%n<ului deose.it.
Stocurile re"re-inta ansam.lul .unurilor si ser)iciilor care inte)in n cadrul ciclului de e&"loatare, ie "entru a i
)$ndute n aceeasi stare sau la terminarea "rocesului de "roductie, ie "entru a i consumate cu oca-ia "rimei
utili-ari.
Stocurile sunt acti)e detinute "entru a i )$ndute n cursul normal al acti)itatiiF n curs de "roductie, "entru o
astel de )$n-areF su. orma de materii "rime sau urnituri care tre.uie sa ie consumate n "rocesul de "restare
de ser)icii.
Conorm IAS + stocurile sunt deinite ca toate acti)ele o.tinute n sco"ul re)$n-arii "entru desasurarea
normala a acti)itatii, inclusi) terenurile si alte mi#looace i&e. Un acti) ac9i-itionat n alte sco"uri dec$t )$n-area
n desasurarea normala a acti)itatii nu de)ine stoc n .a-a unei deci-ii ulterioare de )$n-are a acestuia.
:n modelul .ilantier din tara noastra, sunt indi)iduali-ate urmatoarele cate%orii de .unuri4
materiile "rime "artici"a direct la a.ricarea "roduselor si se re%asesc n "rodusul init inte%ral sau
"artial, ie n starea lor intiala, ie transormata
materiale consuma.ile "artici"a sau a#uta la desasurarea "rocesului de "roductie sau, n %eneral,
de e&"loatare, ara a se re%asi, de re%ula, n "rodusul init.
*/* "Pro)i-ioane "t E 8;1, " (enituri din 1.222
de"recierea "ro)i-ioane "t
"roductiei n curs de de"recierea acti)elor
e&ecutie" circulante"
"2
Materiale de natura o.iectelor de in)entar re"re-inta .unuri cu o )aloare mai mica dec$t
limita "re)a-uta de le%e, "entru a i considerate mi#loace i&e, indierent de durata lor de ser)iciu, sau o
durata mai mica de un an, indierent de )aloarea lor, "recum si .unurile asimilate acestora. .
Stocuri alate la terti re"re-inta dieritele materiale de natura stocurilor alate n curs de
a"ro)i-ionare, trimise s"re "relucrare la terti, alate n custodie sau consi%natie la terti. n a"t ele sunt
stocuri de materii si materiale, de o.iecte de in)entar, de "roduse, de animale, de maruri si de am.ala#e,
care "atrimonial a"artin ntre"rinderii, dar i-ic se %asesc la terti sau sunt n curs de a"ri)i-ionare.
Productia n curs de e&ecutie este "roductia care nu a "arcurs toate a-ele de "relucare,
"re)a-ute n "rocesul te9nolo%ic, "recum si "rodusele nesu"use "ro.elor si rece"tiei te9nice sau
necom"letate n ntre%ime.
Semia.ricatele sunt "rodusele al caror "roces te9nolo%ic a ost terminat "entru o a-a de a.ricatie
si care )or continua "rocesul de a.ricatie n alte sectii, "entru "arcur%erea celorlalte a-e, sau )or i
)$ndute tertilor
Produsele inite sunt "rodusele care au "arcurs toate a-ele "rocesului de a.ricatie si au ost
de"o-itate, n )ederea )$n-arii, sau au ost li)rate direct clientilor.
Produsele re-iduale sunt elementele secundare re-ultate din "rocesul de a.ricatie4 re.uturi,
materiale recu"era.ile, deseuri.
Animalele4 "ost care se reera la animalele nascute sau cele tinere de orice el, cele crescute si
olosite "entru re"rodutie, cele "use la n%rasat "entru a i )aloriicate, cele crescute "entru "roductia de
l$na, la"te si .lana, "recum si coloniile de al.ine.
Marurile sunt acele care au ost ac9i-itionate "entru a i re)$ndute n aceeasi stare sau du"a ce au
su"ortat o oarte usoara transormare.
Am.ala#ele sunt .unurile necesare "entru "rotectia materialelor si marurilor "e tim"ul trans"ortului si
de"o-itarii sau "entru o c$t mai .una "re-entare comerciala a acestora.
Recunosterea, masurarea si e)aluarea stocurilor este determinarea )alorii la care acestea )or i recunoscute n
.ilant si )or inluenta contul de "roit si "ierdere, oerind o altenati)a acelor tratamente conta.ile care, "rin
cresterea si descresterea )alorii stocului, determinate de acestea, a#ustea-a "roiturile n concordanta cu ceea ce
este a)anta#os "entru conducere.
Stocurile tre.uie e)aluate la cea mai mica )aloarea dintre cost si )aloarea neta de
reali-are.
a1Costul stocurilor se reera la costurile de ac9i-itie, costurile de transormare si
alte costuri an%a#ate "entru a aduce .unurile n locul si n starea n care ele se %asesc.
Costurile de ac9i-itie cu"rind4
"retul de cum"arare
"3
ta&ele )amale si alte ta&e @altele dec$t ta&ele recu"era.ile ulterior de ntre"rindere de la administratia
iscalaA
c9eltuielile de trans"ort, de mani"ulare si alte costuri direct im"uta.ile ac9i-itiei de maruri, materiale si
ser)icii
Alte costuri
Celelalte costuri nu sunt incluse n costul stocurilor dec$t n masura n care ele sunt an%a#ate "entru a duce
stocurile la locul si n starea n care ele se %asesc
Costurile de transormare cu"rind4
c9eltuielile directe le%ate de unitatile "roduse, "recum mano"era directa
cota "arte din c9eltuielile indirecte de "roductie, i&e si )aria.ile, oca-ionate
de transormarea materiilor "rime n "roduse inite.
.A(aloarea neta de reali-are
La nc9iderea e&ercitiului, stocurile tre.uie sa ie e)aluate la costul lor sau la )aloarea lor reali-a.ila neta, daca
aceasta din urma este mai mica.
'stimarea )alorii reali-a.ile nete tre.uie sa tina cont de destinatia elementului considerat. Astel, elementele care
ac "arte din clau-ele unui contract de )$n-are sau de "restare de ser)icii de#a nc9eiat, tre.uie sa ie e)aluate n
unctie de "retul sti"ulat n contract.
La or%ani-area conta.ilitatii sintetice a stocurilor "oate i ado"tata una din cele doua metode recomandate de
normele de a"licare a Le%ii conta.ilitatii
Metoda in)entarului "ermanent
:n ca-ul utili-arii in)entarului "ermanent n conta.ilitate, n conturile de stocuri se nre%istrea-a toate o"eratiile de
intrare si iesire a stocurilor cantitati) si )aloric, ceea ce "ermite sta.ilirea si cunoasterea n orice moment a
stocurilor, at$t cantitati) c$t si )aloric.
Metoda in)entarului intermitent
Aceasta metoda "resu"une sta.ilirea iesirilor si nre%istrarea lor n conta.ilitate "e .a-a in)entarierii lor la inele
iecarei luni.
Conta.ilitatea analitica se "oate tine n unctie de s"eciicul acti)itatii si necesitatile "ro"rii ale ntre"rinderii, du"a
una din urmatoarele metode4
. Cantitati)<)aloricaF
. O"erati)<cantitati)aF
. 5lo.al )alorica.
Metoda cantitati) )alorica @"e ise de conturi analiticeA
"4
:n ca-ul utili-arii acestei metode la locul de de"o-itare se tine e)identa cantitati)a "e cate%orii de .unuri, iar n
conta.ilitatea %enerala se tine o e)identa cantitati) )alorica.
Metoda o"erati)<cantitati)a @"e solduriA
:n ca-ul utili-arii acestei metode, la locul de de"o-itare se tine e)identa cantitati)a a .unurilor materiale "e
cate%orii, n conta.ilitatea %enerala se tine e)identa )alorica "e %estiuni, iar n cadrul %estiunilor "e %ru"e si
su.%ru"e de .unuri.
Metoda %lo.al<)alorica
:n ca-ul utili-arii acestei metode, e)identa se tine numai )aloric, at$t la ni)elul %estiunii, c$t si n conta.ilitate, iar
"eriodic se ace controlul concordantei nre%istrarilor din e)identa lor.
Conta.ilitatea materiilor "rime si materiale
:nre%istrarea n conta.ilitate a mi#loacelor materiale se ace la )aloarea de ac9i-itie, de "roductie sau la )aloarea
de "iata, du"a ca-.
Cantitatile de materiale intrate n urma "roceselor de a"ro)i-ionare sunt e)aluate la "retul de cum"arare sau de
acturare. 7aca ele se "rocura din im"ort atunci "retul de acturare se su"limentea-a cu o serie de ta&e. n ca-ul
materialelor o.tinute e)aluarea se )a ace la ni)elul costului eecti) n doua eta"e, si anume4 n tim"ul lunii costul
"resta.ilit "rin norme care se recorectea-a si la s$rsitul lunii ca dierenta dintre totalul costurilor eecti)e si cele
antecalculate.
Materiile "rime cu care se a"ro)i-ionea-a irma nsumea-a mari cantitati. Stocurile de materii "rime si materiale se
asi%ura n %eneral "rin a"ro)i-ionarea de la urni-ori din tara si de "este 9otare, "rin "roductie "ro"rie si "rin a"ort.
'&ista situatii c$nd unele dintre aceste materiale "ot i )$ndute, iind e&cedentare, trec$nd n cate%oria marurilor,
unele sunt trimise s"re "relucrare la terti, altele sunt n custodie, situatia normala iind cea a consumului, c$nd
materiile "rime si materialele se scot din %estiunea stocurilor, inclu-$ndu<se n c9eltuielile "roductiei de .a-a
directe sau indirecte.
Conta.ilitatea si %estiunea marurilor si am.ala#elor.
Marurile re"re-inta ansam.lul .unurilor economice cum"arate de unitatile "atrimoniale n )ederea desacerii lor
catre consumatorii inali, "recum si "rodusele inite o.tinute, )$ndute "rin ma%a-inele "ro"rii de desacere cu
amanuntul.
7u"a destinatia si locul de %estionare marurile se m"art n urmatoarele cate%orii4
maruri alate n ma%a-ine de "re-entare si desacere ale unitatii "roducatoare
maruri alate n de"o-ite cu ridicata destinate )$n-arii catre "otentalii .eneiciari n loturi mari
maruri alate n unitatile cu amanuntul destinate desacerii n cantitati mici catre consumatorii indi)iduali
Or%ani-area conta.ilitatii marurilor este inluentata de mai multi actori. Un "rim actor l re"re-inta orma
circulatiei4 cu ridicata @en %rossA sau cu amanuntul @en detailA. Un alt actor de inluenta l constituie metoda de
conta.ilitate a stocurilor olosita4 in)entarul "ermanent sau in)entarul intermiten
""
Ma#oritatea marurilor a.ricate de SC.MOBILSAL sunt destinate e&"ortului.
Stocurile de am.ala#e sunt .unuri de natura acti)elor circulante ce nde"linesc unctia de am.ala#e destinate
"rotectiei marurilor "e tim"ul "re-entarii, )$n-arii, trans"ortului si de"o-itarii. Conta.ilitatea "roduselor
Produsele inite re"re-inta .unurile care au "arcurs n ntre%ime a-ele "rocesului de "roductie urm$nd a i
de"o-itate n )ederea li)rarii lor catre clienti.
Produsele re-iduale sunt re"re-entate de re.uturi, materiale recu"era.ile sau deseuri, care urmea-a a i
)aloriicate, n aceasta stare, catre terti.
Semia.ricatele re"re-inta .unuri al caror "roces de "roductie s<a nc9eiat @terminatA ntr<o sectie sau a-a de
a.ricatie si care urmea-a sa<si continue "rocesul te9nolo%ic n alte sectii sau a-e de a.ricatie, sau urmea-a sa
ie li)rate tertilor. Montarea n "roduse se ace n lu& continuu, n linii de montare, n care se olosesc re"ere din
lemn masi), "anouri si rame, re-ultate din "rocesul de a.ricatie, "recum si alte re"ere si su.ansam.luri, "rocurate
"rin coo"erarea n "roductie @sertare, accesorii si eronerii, materiale "entru ta"iterie etc.A
:ntr<un "roces de a.ricatie modern, sectiile de "relucrari mecanice ale re"erelor din lemn masi) li"sesc, acestea
"rocur$ndu<se "rin coo"erarea de la unitati de "roductie s"eciali-ate. La el se "rocedea-a si cu "anourile din
PAL, P>L, "laca#, urnire, com"onente de sertare etc.
Se "oate or%ani-a astel o "roductie di)ersiicata de mo.ila, "entru mo.ilarea camerelor de -i, camerelor de
dormit, tineret etc.
Ca urmare a "racticarii "e scara lar%a a coo"erarii si s"eciali-arii n "roductie, "rocesul de a.ricatie la o mo.ila
cor" cu"rinde urmatoarele te9nolo%ii @"rocese te9nolo%iceA4 cali.rarea "anourilor la %rosime, urniruirea,
"relucrarea mecanica a "anourilor, "re%atirea "entru inisare si inisarea, asam.larea, rece"tia si am.alarea.
Te9nolo%ia de "relucrare se desasoara n lu& continuu, olosind liniile de "relucrare semiautomate
si automate.
Stocurile de "roductie n curs de e&ecutie re"re-inta "roductia care nu a trecut "rin toate a-ele @stadiileA de
a.ricatie "re)a-ute n "rocesul te9nolo%ic, "recum si "rodusele nesu"use "ro.elor si rece"tiei te9nice sau
necom"lete n ntre%ime.
7eterminarea "roductiei neterminate se ace "rin in)entariere la s$rsitul "erioadei de %estiune @luniiA, iar
e)aluarea si nre%istrarea se ace la cost de "roductie.
Un "ro)i-ion ar tre.ui recunoscut numai c$nd ntre"rinderea are o o.li%atie curenta %enerata de un e)eniment
anterior este "ro.a.ilF ca o iesire de resurse care sa aecte-e .eneiciile economice sa ie necesara "entru a onora
o.li%atia res"ecti)a si "oate i reali-ata o .una estimare a )alorii o.li%atiei
Pro)i-ioanele sunt o.li%atii reale, nsa se reera la sume sau momente incerte, ceea ce le conera si semniicatia
de o.li%atii estimate.
La nc9iderea e&ercitiului )aloarea de intrare a stocurilor si "roductiei n curs de e&ecutie se com"ara cu )aloarea
actuala iind retinuta "entru nre%istrarea n conta.ilitate numai situatia n care )aloarea de intrare este su"erioara
)alorii actuale, dierenta im"un$nd constituirea unui "ro)i-ion "entru de"recierea stocurilor si "roductiei n curs de
e&ecutie.
BIBLIOGRAFIE
"'
Cretoiu, 59.Q Bucur I.@+22*A, Contabilitate.Fundamentele si noul cadru juridic, 'ditura All BecD, Bucuresti
>elea%a, 1 @+22+A, Sisteme contabile comparate, )ol. 1 si +, 'ditura 'conomica, Bucuresti
>elea%a 1.Q Malciu L. @+22+A, Politici si optiuni contabile, 'ditura 'conomica, Bucuresti
>elea%a 1.Q Ionascu I. @+22+A, Contabilitate financiara, )ol. II, 'ditura 'conomica, Bucuresti
Matis, 7. Q Po", A @+22;A, Contabilitate financiara, 'ditura Alma Mater Clu# 1a"oca
Matis, 7 @+220A, Bazele contabilitatii, aspecte teoretice si practice, 'ditura Alma Mater Clu# 1a"oca
Ristea Mi9ai @+22,A, Contabilitate financiara, "a% 10/, 'ditura Uni)ersitara Bucuresti
Ristea Mi9ai @+22+A, Optiuni si metode contabile de intreprindere , 'ditura Tri.una 'conomica, Bucuresti
!!! < OM>P 180+ din 18.11.+220 "entru a"ro.area re%lementarilor conta.ile conorme cu directi)ele
euro"ene, "u.licat in MO nr.12;2 din *2.11.+220
!!! < OM>P 180* din ++.11.+22, "entru a"ro.area normei "ri)ind or%ani-area si eectuarea in)entarierii
elementelor de acti) si "asi), "u.licat in MO nr.1118, din 1*.1+.+22,
!!! < Ordinul /,C+221 "ri)ind intre"rinderile mari. Pentru a"ro.area Re%lementarilor conta.ile armoni-ate cu
7irecti)a a (I a Comunitatilor 'conomice 'uro"ene si cu Standardele internationale de conta.ilitate
!!! < Ordinul *23C+22+, "ri)ind intre"rinderile mici si mi#locii. Pentru a"ro.area Re%lementarilor conta.ile
sim"liicate, armoni-ate cu directi)ele euro"ene
".