UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL CRAIOVA

SPECIALIZAREA CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

Proiect de contabilitate si informatica de gestiune

STUDENT:
BIVOLARU BALACI ILEANA

TG-JIU

2008

CUPRINS
1.CAPITOLUL I INTRODUCERE............... 2
2.CAPITOLUL II PREZENTAREA SOCIETATII SC DUMBRAVA SA.....

2.1

CARACTERE GENERALE 6

2.2

MONOGRAFIE CONTABILE (PRINCIPALELE INREGISTRARI

IN CONTABILITATE),........................ 10

2.3

ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI LA BILANT..................17

.
3.CAPITOLUL III CONCLUZII: PERFORMANTE SI DEFICIENTE.21
4. CAPITOLUL IV BIBLIOGRAFIE..23
5. CAPITOLUL V - ANEXE 24
5.1
5.2
5.3

ANEXA 1 BALANTA DE VERIFICARE . 24

ANEXA 2 FISE SINTETICE DE CONTURI 27
ANEXA 3 BILANT CONTABIL LA SFARSITUL PERIOADEI .29

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE
In contextul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana asistam in ultimii ani la o evolutie
rapida a sistemului contabil ramanesc ceea ce impune alinierea la standardele de practica
internationale si norme de conduita bine definite in exercitarea profesiei de contabil,norme ce
trebuie adoptate de mediul de afaceri din Romania.
Globalizarea pietelor de capital si dezvoltarea relatiilor multinationale impun stabilirea
unor standarde unice de raportare financiara .
Romania accede si ea la acest demers catre prezentarea unor situatii financiare
transparente, comparabile si mai ales corecte, care sa asigure un sprijin real deciziei economice si
interesului public.
Contabilitatea reprezinta o activitate specializata in masurarea, evaluarea, cunoasterea,
gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii precum si a rezultatelor obtinute
din activitatea desfasurata de persoanele juridice sau fizice.
Contabilitatea trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea,
publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara si fluxurile de trezorerie atat
pentru cerintele interne cat si in relatiile cu investitorii prezenti sau potentiali, creditorii financiari
si comerciali, clientii, institutiile publice si alti utilizatori.
Conducerea contabilitatii este obligatorie pentru persoanele juridice prevazute de Legea
Contabilitatii nr.82/1991, cu modificarile si completarile ulterioare. Persoanele prevazute de lege
pot conduce contabilitatea dupa cum urmeaza:
-in partida dubla societati comerciale, companii nationale, regii autonome, institutii de
credit ,societati de asigurari etc.
-in partida simpla persoane fizice care desfasoara activitati producatoare de venituri,
unele organizatii non- profit.

In Romania persoanele care organizeaza si conduc contabilitate proprie, aplica incepand

cu 01.01.2006, reglementarile contabile armonizate cu directivele europene aprobate cu OM
nr.1752/2005 dupa cum urmeaza:
-Directiva a IV-a a CCE, privind intocmirea situatiilor financiare anuale individuale
societatilor;
-Directiva a VII-a a CCE, privind intocmirea situatiilor finaniciare anuale ale grupurilor
de societati.
Acest proces se circumscrie de altfel interesului European actual, acela de compatibilizare
a reglementarilor contabile europene cu Standardele Internatinale de Contabilitate.
In prezent normele si reglementarile din domeniul contabilitatii, precum si planul de
conturi general, modelele situatiilor financiare, ale registrelor si formularelor comune privind
activitatea financiar contabila se elaboreaza de catre Ministerul Finantelor Publice.
Situatiile financiare au ca obiectv general furnizarea de informatii complete, utile si
corecte, asfel incat sa asigure imaginea fidela privind pozitia financiara in dinamica ei precum si
performantele realizate de catre entitatea respective. Pentru a oferi o imagine fidela a pozitiei
financiare, performantei financiare si modificarii pozitiei financiare, precum si a celorlalte
informatii referitoare la activitatea desfasurata, entitratile economice trebuie sa respecte cu buna
credinta, regulile privind evaluarea posturilor cuprinse in situatiile financiare in acord cu
principiile contabile de baza si anume:
-principiul continuitatii activitatii;
-principiul prelevantei economicului asupra juridicului;
-principiul prudentei;
-principiul independentei exercitiului;
-principiul permanentei metodelor;
-principiul necompensarii;
-principiul evaluarii separate a elementelor de activ si pasiv;
-principiul intangibilitatii;
-principiul pragului de semnificatie;
De asemeni in prezentarea fidela a situatiilor finanaciare mai trebuie respectate
urmatoarele caracteristici calitative: -inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea si oportunitatea.

Legea nr.82/1991 prevede deasemeni registrele de contabilitate obligatorii: Registrul

jurnal, Registru inventar si Cartea mare, care trebuie completate asfel incat sa permita in orice
moment identificarea si controlul operatiunilor contabile efectuate, fiind utilizate in stransa
concordanta cu destinatia acestora. Registrele de contabilitate, impreuna cu documentele
justificative, precum

si situatiile financiare anuale, intocmite potrivit normelor stabilite,

constituie documente contabile oficiale pentru efectuarea controlului asupra operatiunilor

efectuate, ele putand fi admise ca proba in justitie.
Potrivit legislatiei in vigoare, registrele de contabilitate precum si documentele
justificative se pastreaza in arhiva societatilor timp de 10 ani, cu exceptia statelor de salarii care
se pastraza 50 ani. In situatia pierderilor, distrugerilor sau sustragerii unor documente contabile,
trebuie luate masuri de reconstituire a acestora in termen de 30 zile de la constatare.
Dezvoltarea sistemelor contabile, precum si necesitatile de raportare unitara la nivel
national au impus stabilirea unui cadru formal de incadrare a activelor si pasivelor patrimoniale
cu ajutorul unui plan de conturi general care difineste sistemul de conturi. Planul de conturi
general precum si normele de utilizare a acestuia sunt destinate tuturor unitatilor patrimoniale
care desfasoara activitati economice si contin conturile necesare inregistrarii in contabilitate a
operatiunilor patrimoniale,continutul si functia fiecarui cont, precum si monografia contabila a
principalelor operatiuni.
Cu ocazia inchiderii exercitiului financiar, tinandu-se cont de specificul fiecarei activitati,
are loc inventarierea anuala a elementelor de activ si pasiv. Inventarierea se efectueaza conform
normelor prevazute de Ordinul nr.1753/2004 de catre comisii de inventariere, numite prin decizie
scrisa emisa de persoanele autorizate.
Rezultatele inventarierii se inregistreaza in contabilitate potrivit prevederilor legale si in
conformitate cu reglementarile contabile aplicabile.
Inchiderea exercitiului, intocmirea situatiilor financiare anuale se efectueaza dupa
inregistrarea operatiunir de inventariere.
In zilele noastre, cand informatia trebuie sa circule cat mai repede cu putinta, se impune
utilizarea softurilor de contabilitate care trebuie sa asigure aceasta cerinta. Softurile de
contabilitate constituie un mare ajutor pentru contabilitate dar si pentru conducerea societatii
deoarece putem a avea situatii rapide si exacte in ce priveste profitabilitatea firmei, situatii

contabile, rapoarte cat mai cuprinzatoare in orice moment pe baza carora se asigura bunul mers al
activitatii.
Atunci cand o firma decide sa procure un soft de contabilitate, acesta trebuie sa raspunda
anumitor cerinte si anume:
-sa fie usor de folosit si exploatat;
-sa fie adaptat la legislatia romaneasca dar sa permita flexibilitatea la schimbarile
legislative;
-sa poata fi utilizat pentru toate tipurile de activitati;
-sa permita lucrul cu mai multe societati care funcioneaza independent sau care fac parte
dintr-un grup de societati.;
Rezultatele prelucrarilor informatice trebuie sa indeplineasca anumite conditii prntre care
se numara:
-sa fie in stransa concordanta cu prevederile legale in vigoare;
-sa asigure inregistrarea informatiilor in ordine cronologica;
-listarile generate trebuie sa fie clare,inteligibile si complete;
Conform Ordinului MF 1850/2004,privind registrele si documentele fianaciar contabile,
un soft informatic de prelucrare automata a datelor, trebuie sa asigure prelucrarea datelor
inregistrate in contabilitate in conformitate cu normele contabile aplicabile, controlul si pastrea
acestora pe suporturi tehnice.
In concluzie orice societate care desfasoara activitate economica, trebuie sa respecte
legislatia in vigoare privind organizarea si conducerea contabilitatii, trebuie sa se adapteze noilor
cerinte si schimbarilor ce au loc in plan economic si social, pentru a rezista intr-o economie de
piata in tranzitie asa cum este in tara noastra.

CAP II. PREZENTAREA SOCIETATII SC DUMBRAVA S.A

1. CARACTERE GENERALE
SC DUMBRAVA S.A, are sediul in Orasul Tismana, jud.Gorj. Este infiintata in anul 2002, sub
nr. de inregistrare la Registrul Comertului J18/102/2002 si cod unic CUI-RO14540949. Societatea are
ca obiect de activitate Cultura cerealelor, porumbului si a altor plante, avand cod CAEN -0111.
SC DUMBRAVA S.A,este persoana juridica romana, avand forma de societate pe actiuni, cu
capital privat,detinut de trei actionari in cote egale.Societatea isi desfasoara activitatea in conformitate
cu legile din Romania si prevederile din contractul si statutul societatii.
Societatea detine in arenda o suprafata de 4000 ha de teren arabil, suprafata pentru care are
incheiate contracte de arenda pe 10 ani, contracte inregistrate la primariile din raza tertoriala unde se
afla terenul. Activitatea firmei se desfasoara in cadrul celor patru ferme de productie si atelier
mecanic. Societatea lucreaza terenul agricol in proportie de 80% cu masinile si utilajele din dotare iar
diferenta de 20% cu masini si utilaje inchiriate de la terti.
Organigrama societatii este urmatoarea:
CONSILIUL DE
ADMINISTRATIE
DIRECTOR
GENERAL

DIRECTOR
TEHNIC

SEF FERMA

SEF
ATELIER
MECANIC

DIRECTOR
ECONOMIC

COMPARTIMENT
FINANCIAR CONTABIL
7

Compartimentul financiar contabil este subordonat directorului economic si are un post de

sef birou care coordoneaza activitatea din compartiment. Contabilitatea

este organizata si

condusa conform Legii 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, respectand

prevederile legale. Evidenta elementelor de natura cheltuielilor si veniturilor se tine pe fiecare
ferma si sector in parte, fiecare sef de ferma urmarindu-si indeaproape profitabilitatea fermei sau
sectorului.
Societatea a achizitionat un program informatic de contabilitate, are un contract de
prestari servicii cu autorul programului informatic iar acesta actualizeaza permanent programul
cu noile prevederi legale ce se impun a fi respectate. Evidenta contabila se tine cantitativ valoric,
pe feluri de materiale (materii prime, combustibili, pesticide, ingrasaminte), fiecare furnizor si
client are un cod al sau, astfel incat in orice moment se poate cunoaste situatia datoriilor sau
creantelor pe destinatii. La fiecare sfarsit de luna sunt listate Registrul jurnal al operatiunilor in
mod cronologic, situatia gestiunilor pe ferme cantitativ-valoric, utilizandu-se metoda costului
mediu ponderat.
De asemeni, tot in cadrul programului informatic se tine evidenta mijloacelor fixe si
automat la sfarsitul lunii se face calculul amortizarii. Salariile se genereaza tot din acelasi
program importandu-se datele in sectiunea contabilitate repartizandu-se cheltuielile pe ferme si
culturi. Se urmareste in permanenta nivelul cheltuielilor si a veniturilor pe ferme si rentabilitatea
fiecarei culturi si ferma in parte. La fiecare sfarsit de luna sau daca se impune mai inainte se
genereaza din program situtia cheltuielor pe feme si culturi si de asemeni cheltuielile indirecte
sector mecanic si sector conducere) care se repartizeaza pe ferme si culturi
Tot in cadrul programului se tine si evidenta arendatorilor, pe numere de contract,
suprafata, nr.titlu de proprietate, sola, nr.tarla, nr.parcela nume si prenume. Programul genereaza
si o lista de plata cu drepturile care se stabilesc anual de achitare a arendatorilor, in bani sau
produse, pe baza carora se inregistreaza in contabilitate.

Bazele de date ofera un instrument foarte puternic de lucru in toate domeniile, cu atat mai
mult in domeniul economic. O baza de date reprezinta un ansamblu de date integrat, anume
structurat si dotat cu o descriere a acestei structuri. Descrierea structurii poarta numele de
dictionar de date sau metadate si creaza o interdependenta ntre datele propriu-zise si programe.
Baza de date poate fi privita ca o colectie de fisiere interconectate care contin nucleul de date
necesare unui sistem informatic. Astfel, poate fi considerata drept un model al unor aspecte ale
realitatii unei unitati economice, modelata prin intermediul datelor. Diferitele obiecte din cadrul
realitatii ce prezinta interes sunt denumite clase sau entitati. Pentru aceste obiecte sunt
achizitionate si memorate date referitoare la diferite caracteristici (atribute). Baza de date se
constituie ca un ansamblu intercorelat de colectii de date, prin care se realizeaza reprezentarea
unei realitati.
Voi arata foarte scurt folosirea acestora intr-o problema de natura economica, legata de
societatea in discutie, ilustrand modul in care se pot face numeroase calcule.
Secventa de program care realizeza generarea unei liste de plata care contine
arendatorii(numele si prenumele) suprafata arendata, comuna unde se afla terenul, pret pe hectar
si valoare totala, ordonata alfabetic dupa nume si comune se poate face prin apel la bazele de
date.
Presupunem ca avem doua baze de date relationale SQL (se pot folosi de asemeni baze de
date ACCESS, ORACLE ,etc)
-arendator (CNP, nume, prenume, id_teren)
-teren (id_teren,suprafata, comuna, pret_ha)
Pentru realizarea cerintei vom folosi un query SQL:
SELECT a.CNP, a.nume, a.prenume, a.id_teren,
t.suprafata, t.comuna, t.pret_ha, t.pret_ha * t.suprafata)
FROM arendator a, teren t
WHERE a.id_teren = t.id_teren
ORDER BY a.nume, a.prenume, a.comuna;

In cazul in care un arendator are mai multe terenuri in arenda, atunci daca vrem sa
calculam valoarea totala a terenurilor detinute de fiecare dintre arendatori, vom folosi urmatorul
query:
SELECT a.CNP, a.nume, a.prenume, SUM(t.pret_ha * t.suprafata)
FROM arendator a, teren t
WHERE a.id_teren = t.id_teren
ORDER BY a.nume, a.prenume
GROUP BY a.CNP
Modalitatea simpla de abordare a acestui tip de probleme usureaza foarte mult munca
utilizatorilor unor aplicatii complexe ce vizeaza sistemul economic dintr-un anumit domeniu.
In cadrul compartimentului financiar contabil, exista personal care este pregatit sa
exploateze programele informatice achizitionate de societate .Prelucarii informatice sunt supuse
toate documentele justificative din cadrul societatii,documente culese de la persoanele
imputenicite sa intocmeasca aceste documente.
Fiecare ferma are angajat un gestionar care intocmeste documentele primare in cadrul
fermei, are termene precise cand le preda la contabilitate, unde seful de serviciu verifica modul
de intocmire a lor, semnaturile necesare si apoi sunt supuse prelucrarii. La fiecare sfarsit de luna
se fac punctaje cu toti gestionarii, iar la sfarsit de an se efetueaza inventarierea anula, iar in
timpul anului se mai fac inventarieri inopinante in cadrul fermei. Astfel gestionarii
intocmesc,notele de receptii, bonuri de consum, avize de expeditie a marfurilor in baza
materialelor primate sau consummate.
Situatiile financiare se intocmesc semestrial si anual, in conformitate cu prevederile legale
si cu normele emise de Ministerul Finantelor Publice, tot cu ajutorul programelor informatice
puse la dispozitia societatilor de Administratia Finantelor Publice din raza teritoriala unde isi
desfasoara activitatea.
Celelalte declaratii (declaratia 100, 300, somaj, sanatate, ITM)sunt generate tot cu ajutorul
programelor informatice puse la dispozitia societatilor si sunt depuse lunar si in termen pana pe
25 a lunii urmatoare asa cum prevede legea.
Directorul economic este cel care raspunde direct de modul cum este organizat si condus
compartimentul financiar contabil,de implementarea noutatilor legislative,de respectarea

10

termenelor de predare a tuturor situatiilor ce au temene de predare stabilite prin lege si in general
de respectarea tuturor prevederilor legale din domeniu.

02. Monogarfie contabila (principalele inregistrari in

contabilitate, balanta de verificare si Bilant contabil)
Documentele justificative sunt grupate in note de jurnal astfel incat sa poata fi usor de
verficat si de regasit atunci cand se impune cautarea lor. Notele se numeroteaza astfel :
-nota 1- documente de banca
-nota 2- documente de casa
-nota 3-facturi primite si emise
-nota 4- cheltuieli
-nota 5- inchidere(tva,cheltuieli ,venituri)
I. principalele operatiuni in nota jurnal 1 banca extrase banca
- se achiat furnizor din cont :
401 = 5121 - 138900 lei
- se ridica numerar pentru plata arendei:
581 = 5121 - 20000 lei
- se platesc arendatori pe baza de ordin de plata:
462 = 5121 - 10000 lei
- se inregistraeaza cheltuieli cu comisionul bancar;
627 = 5121 -

787 lei

- se inregistraza plata cheltuielilor cu asigurarile pe culturi direct din cont:

613 = 5121 -

21300 lei

-se inregistreaza plata ratei de credit pe termen lung si dobanda aferenta

1621 = 5121

6000 lei

1681 = 5121

1900 lei

666 = 1681

1900 lei
11

-se inregistreaza credite termen scurt si dobanda aferenta:

5191 = 5121

- 112000 lei

5198 = 5121

17000 lei

666 = 5198

17000 lei

-se inregistreaza ridicare numerar pentru plata avans salarii:

581 =5121

- 44000 lei

-se inregistreaza ridicare numerar pentru plata lichidare salarii:

581 = 5121 - 28000 lei
-se platesc din cont obligatiile la salarii pe baza ordinelor de plata;
% =

5121 -

75915 lei

4311

25200 lei

4312

12800 lei

4313

8020 lei

4314

8690 lei

4316

1050 lei

4371

2540 lei

4372

1100 lei

447

330 lei

444

11200 lei

427

4985 lei

II. principalele operatiuni in nota jurnal 2 casa-registrele de casa:

-se inregistreaza ridicare numerar pentru plata avans salarii
5311 = 581 - 44000 lei
-se inregistreaza ridicare numerar pentru plata lichidare salarii:
5311 = 581 - 28000 lei
-se inregistreaza ridicare numerar pentru plata arendei:
5311 = 581 - 20000 lei
-se platesc avansurile conform listelor de plata de avans:
425 = 5311 - 44000 lei
- se platesc salariile (lichidarea)
421 = 5311 - 28000 lei

12

-se dau pe baza de dispozitie de plata avansuri pentru materiale:

542 = 5311 - 7000 lei
-se plateste arenda conform listei de plata intocmite:
462 = 5311 - 20000 lei
-se achita din casierie furnizor conf chit.nr.1
401 = 5311 - 1600 lei
- se incaseaza numerar de la clienti prin casierie:
5311 = 4111 - 18000 lei
III.principalele operatiuni in nota jurnal 3- facturi primite si emise
-se inregistreaza pe costuri materialele cumparate cu avansuri de la casierie:
% =

401

6545 lei

6021

5500 lei

4426

1045 lei

401 = 542

6545 lei

-se inregistraza factura de leasing nr. 0002:

% = 404 - 2799 lei
167

- 1440 lei

1687

- 397 lei

4426

- 348 lei

613

- 530 lei

665

666

= 471 - 397 lei

84 lei

-se inregistreaza factura fiscala nr.0003 (achizitionarea unui utilaj)

%

404 - 178500 lei

213

- 150000 lei

4426

- 28500 lei

-se inregistreaza factura nr.0054 de la Romtelecom

%

= 401 -1071 lei

626

- 900 lei

4426

- 171 lei

- se inregistreaza primirea materiilor prime FF 126515

13

= 401 - 4760 lei

301

4000 lei

4426

760 lei

- se primesc materiale consumabile(ingrasaminte) FF 928111

= 401 - 130900 lei

3029

110000 lei

4426

20900 lei

-se primesc materiale consumabile(combustibili) FF 114115

%

= 401 77350 lei

3022

65000 lei
4426

12350 lei

-se primesc materiale consumabile(samanta) FF 8787

%

= 401 -1025780 lei

3025

862000 lei

4426

163780 lei

-se inreg FF;.8867, reprezentand prestari servicii de la terti:

%

= 401 13090 lei

628

11000 lei

4426

2090 lei

-se inregistreaza FF 2234 reprezentand materiale consumabile(piese schimb);

%

= 401 - 13090 lei

3024

- 11000 lei

4426

2090 lei

- se inregistreaza FF 224455 reprezentand energie electrica consumata;

%

= 401 - 1508 lei

605

1200 lei

635

80 lei

4426

228 lei

14

-se inregistraza subventii primite consatad in bonuri valorice pentru aprovizionarea de

materiale(samanta ,ingrasamite,pesticide,combustibili etc)pentru infiintarea culturilor;
445 = 741 - 2500000 lei
5328 = 445 - 2500000 lei
-se achita furnizori pe baza bonurilor valorice;
401 = 5328 - 2500000 lei
- se vinde stoc 345 grau consum si se descarca gestiunea la prt de inregistrare:
4111 = %

1785000 lei

701

1500000 lei

4427

285000 lei

711 = 345

1300000 lei

-se vind din stoc produse finite si se descarca gestiunea la prt de inregistrare;
4111 = % 20230 lei
701 17000 lei
4427 3230 lei
711 = 345 15000 lei
- se inregistreaza productie neterminata la sfarsitul perioadei;
331 = 711 - 1500000 lei
- se inregistreaza produse finite rezultate din raport productie
345 = 711 - 15000 lei
IV-principale operatiuni din nota de jurnal 4 - cheltuieli
-se inregistreaza bon consum 101 reprezentand combustibili;
6022 = 3022 - 50000
-se inregistraza bon consum 102,reprezentand samanta;
6025 = 3025 - 862000 lei
-se inregistreaza bon consum 103,reprezentand ingrasaminte;
6029 = 3029 - 89000 lei
-se inregistreaza bon consum 104,reprezentand piese schimb;
6024 = 3024 - 27000 lei
-se inregistreaza bon consum 105,reprezentand materii prime;
601 = 301

5600 lei

15

-se inregistreaza bon consum 106,reprezentand alte materiale consumabile;

6028 = 3028 - 1300 lei
-se inregistreaza bon consum 107,reprezentand pesticide;
6027 = 3027 - 11000 lei
-se inregistreaza cheltuieli cu amortizarea conformei notei contabile;
6811 = 281

- 12000 lei

-se inregistreaza cheltuieli cu salariile conform notei contabile;

641 = 421

- 118859 lei

421 =

% -

83268 lei

6451 = 4311 -

26566 lei

425 -

44000 lei

6452 = 4371 -

2623 lei

427 -

4985 lei

337 lei

4312 -

12944 lei

6453 = 4313 -

8122 lei

4314 -

8795 lei

6456 = 4316 -

1150 lei

4372 -

1194 lei

6452 = 447

444

- 11350 lei

V.-principalele operatiuni de inchidere conform operatiunior efectuate;

-se inchid conturile de venituri si cheltuieli si TVA;
4427 =

% - 288230 lei
4426 - 230164 lei
4423 -

58066 lei

4423 = 4424 -

11000 lei

121 - 4217000 lei

741

2500000 lei

701

1517000 lei

711

200000 lei

121

- 1266235 lei

601

5600 lei

6021

5500 lei

6022

50000 lei

6024

17000 lei

6025

862000 lei

16

6027

11000 lei

6029

89000 lei

605

1200 lei

613

21830 lei

626

900 lei

627

787 lei

628

11000 lei

635

80 lei

641

118859 lei

6451

26566 lei

6452

2960 lei

6453

8122 lei

6456

1150 lei

665

84 lei

666

19297 lei

6811

12000 lei

In baza operatiunilor inregistrate in contabilitate ,din cadrul programului informatic

utilizat se listeaza Registrul jurnal al operatiunilor si balanta de verificare la sfarsitul
perioadei.Dupa intocmirea balantei de verificare se intocmeste bilatul contabil la sfarsitul
perioadei avand la baza soldurile finale din balanta de verificare.
In cadrul anexelor prezentate sunt intocmite urmatoarele :
Anexa 1 - balanta de verficare;
Anexa 2 - fise sintetice de cont pentru cateva conturi utilizate in monografie;
Anexa 3 - bilant incheiat la sfarsitul perioadei ;

Pe baza datelor din bilant se pot analiza o serie de indicatori privind rentabilitatea si
profitabiltatea societatii. Tot pentru a analiza gradul de rentabilitate se stabileste si cifra de afaceri
in cadrul perioadei de analizat si anume :
-cont 701 1517000 lei

17

-cont 741 2500000 lei

rezultand o cifra de afaceri de 4017000 lei la sfarsitul perioadei analizate.

03. ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI LA BILANT

1. Indicatorul lichiditatii curente;
Active curente/datorii curente =4686756/1719304 = 2.73
2. Indicatorul lichiditatii immediate;
Active curente stocuri/datorii curente = 4686756 2060573/1719304 = 1.53
3. Indicatorul gradului de indatorare;
Capital imprumutat/capital propriu = 187705/3303868 = 0.05
4. Viteze de rotatie a activelor imobilizate;
Cifra de afaceri/active imobilizate = 4017000/514518 = 7.80
5. Viteza de rotatie a actvelor totale;
Cifra de afceri/Total active = 4017000/5201274 = 0.77
Pe baza datelor din bilantul contabil intocmit la sfarsirul perioadei se poate face analiza
echilibrului financiar al societatii. Analiza echilibrului financiar urmareste reflectarea raporturilor
de egalitate dintre sursele de fianatare si utilizarile resurselor financiare, dintre veniturile si
cheltuielile aferente desfasurarii activitatii pe termen lung.
Echilibrul financiar se analizeaza pe termene, adica pe termen mediu si lung, prin
compararea capitalurilor permanente cu activele imobilizate, pe termen scurt, prin compararea
resurselor fondului de rulment cu necesarul de fond rulment. Echilibrul financiar se poate realiza
si functional, adica aferent ciclului de investitii, de exploatare, din afara exploatarii, si de
asemenea, global.
1. Analiza fondului de rulment net

18

Fondul de rulment net reprezinta excedentul de resurse financiare, care se degaja in urma
acoperirii activelor permanenete si care poate fi folosit pentru finantarea activelor curente,este
de fapt partea din capitalul permanent care depaseste valoarea imobilizarilor nete si este
destinata finantarii activelor circulante;
Frn =Capital permanent Active imobilizate nete
Frn = 3491573 -514518 = 2977055
Fondul de rulment net(Frn) este alcatuit din :
-fondul de rulment propriu(Frp) , care reprezinta partea din capitalurile proprii care
depaseste valoarea imobilizarilor nete si care este destinata finantarii activelor circulante;
Frp = Capita propriu Active imobilizate nete
Frp = 3303868 514518 = 2789350
-fondul de rulment strain (Frs) , care reprezinta partea din datoriile pe termen mediu si
lung ce depaseste valoarea imobilizarilor nete si este destinata finantarii activelor circulante;
Frs = Fondul de rulment Fondul de rulment propriu
Frs = 2977055 2789350 = 187705
In vederea analizei fondului de rulment se pot calcula o serie de indicatori si anume;
-ponderea fondului de rulment in capitalul permanent (PFrn) care reprezinta resursele
permanente pentru finantarea activelor curente:
PFrn = Fond rulment net/capital permanent = 2977055/3491573 = 85 %
-raportul de fianatare a activelor circulante din fondul de rulment net(RFac),care ne arata
proportia in care resursele permanente allocate fianatarii activelor curente le acopera in mod
efectiv:
Rfac = Fondul de rulment net/ Active circulante = 2977055 / 4686756 = 63 %
In perioada analizata se inregistreaza valori pozitive ale fondului de rulment, ceea ce
inseamna ca sursele permanenmte reusesc sa finanteze integral alocarile permanente, ramanand si
un surplus pentru finanatarea nevoilor ciclice.
2. Analiza necesarului de fond rulment;
Necesarul de fond rulment reprezinta excedentul de nevoi ciclice de fianatare ramase dupa
acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente si care vor trebui sa fie acoperite din
resurse permanente;
Nfr = ( Stocuri + Creante) Datorii curente

19

Nfr = 3947403 1720304 = 2227099

Deoarece valoarea necesarului de fond rulment este pozitiva se constata ca exista un surplus
de nevoi temporare in raport cu sursele temporare, ceea ce semnifica o situatie pozitiva.
3. Analiza trezoreriei nete;
Trezoreria neta ( Tn) reprezinta disponibilitatile banesti ramase la dispozitia societatii
rezultate din activitatea desfasurata pe parcursul unei perioade de timp. Reprezinta excedentul de
lichiditati ramase dupa acoperirea de nevoi ciclice de catre excedentul de resurse permanente.
Trezoreria ,la nivelul unei societati, este imaginea disponibilitatilor monetare si a
plasamentelor, pe termen scurt, aparute din evolutia curenta a incasarilor si platilor, respective
din plasarea excedentului monetar. Incasarile si platile efectuate reflecta operatiunile pe care le
realizeaza societatea, operatiuni de intrare de trezorerie si operatiuni de iesire de trezorerie si se
calculeaza ca diferenta intre fondul de rulment net si necesarul de fond rulment:
Tn = Fondul de rulment net necesarul de fond rulment
Tn = 2976055 2227099 = 748956
Situatia se apreciaza a fi pozitiva deoarece evidentiaza faptul ca perioada analizata s-a
incheiat cu un surplus monetar, expresie concreta a profitului realizat si a altor acumulari banesti.
Acest excedent de trezorerie urmeaza sa fie plasat eficient si in deplina siguranta pe piata
monetara sau de capital.
In OMF 94/2001 ,se precizeaza ca bilantul cuprinde toate elementele de activ si de pasiv
grupate dupa natura, destinatie

si lichiditate ,respectiv dupa

natura , provenienta si

exicibilitate.Plecand de la bilantul intocmit si prezentat de societate , printr-o regrupare , dupa

functiile acesteia, se poate ajunge la

un bilant de tip functional.Prezentarea functionala a

bilantului raspunde mai bine nevoilor de informare a managerilor intrucat detaliaza situatia
financiara pe segmente de activitate,astfel incat acestia stiu incotro sa-si indrepte atentia sis a ia
deciziile corecte.
Functia de fianatare regrupeaza posturile privind capitalurile proprii si imprumutate ,
inregistrand modificarile ce au loc instrctura si volumul acestora. Obiectivul urmarit prin aceasta
functie este optimizarea structurii de finantare a societatii.
Functia de investitii activitatile de investitii constau in achizitionarea si instrainarea de
active pe termen lung, precum si alte investitii care nu sunt incluse in echivalentele de
numerar.Investitiile se clasifica in functie de scopul cu care se fac , in investitii productive si

20

neproductive.Investitiile productive sunt facute cu scopul mentinerii , dezvoltarii sau extinderii

capaciatii productive a societatii ,fiind legate direct de activitatea de exploatare , in timp ce
investitiile neproductive sunt de regula facute cu scopul de a beneficia de oportunitatile pe care
le ofera piata financiara in vederea maximizarii trezoreriei.Atat investitiile productive cat si cele
neproductive se pot dovedi eficiente sau ineficiente,in functie de un complex de factori,
managementul firmei va trebui sa decida utilizarea trezoreriei disponibile si gasirea de noi
resurse,intre cele doua tipuri de investitii.De corectitudinea acestei decizii depinzand succesul sau
insuccesul afacerii.
Functia de exploatare circumscrie activitatile care se refera la realizarea obiectului de
activitate,are ca posturi bilantiere corespondente, in activ creante , stocuri iar in pasivul
bilantului datoriile.
Functia de trezorerie este rezultanta celorlalte trei funcii, ingloband posturile referitoare la
lichiditati si echivalente de lichiditati , precum si creditele bancare curente.
Fiind motorul care da viata unei societati, exploatarea trebuie analizata cu maxima
atentie.Dar ea nu poate exista fara o investitie minima , care poate fi finantata din diverse
surse.Concluzia este ca analiza functionala a bilantului , trebuie privita si analizata ca un intreg,
in functie de specificul fiecarei societati , al domeniului in care isi desfasoara activitatea si al
contextului economic , in ansamblul sau.

21

CAP III: CONCLUZII :PERFORMANTE SI DEFICIENTE

Activitatea societatii, pe baza rezultatelor obtinute, si prin analiza principalilor indicatori

financiari, se apreciaza a fi rentabila, ea avand acces in orice moment datorita situatiei financiare
pozitive la credite bancare si alte proiecte de finantare.
Se are in vedere extinderea activitatii si anume construirea unui depozit de cereale,
pentru care se va intocmi in baza rezultatelor din bilant un proiect de constructie cu finantare
SAPARD. In momentul de fata societatea plateste chirie la baza de receptie din raza ei teritoriala,
atunci cand produsele nu se vand imediat si se regasesc in stoc, iar daca se vand la recoltare este
nevoita sa accepte preturi mai mici datorita lipsei de spatiu de depozitare corespunzatore.
Deasemeni societatea are in vedere achizitionarea de noi masini si utilaje agricole de
ultima generatie tot pe baza unor proiecte SAPARD.
Din fondurile proprii se va incepe constructia unei brutarii, la standarde europene, avand
materia prima necesara pentru productia de paine si produse de panificatie.
Ca perspective societatea doreste sa realizeze un circuit inchis, cu retea de magazine
proprii, pentru a putea livra direct catre populatie produsele sale finite ( faina, paine si produse de
panificatie), astfel incat sa renunte in timp la vanzarea cerealelor, care de multe ori se vand la
preturi mici, fie datorita cantitatii mari de cereale existente pe piata, fie ca nu indeplinesc conditii
de calitate cerute conform actelor normative (greutate hectolitrica, umiditate, gluten etc).
Atunci cand isi va realiza obiectivele propuse, adica realizarea acestui circuit inchis,
putem vorbi de alte performante la nivel de societate. Desigur vor fi nevoie de multe fonduri , se
vor crea mai multe locuri de munca iar forta de munca din zona va avea unde sa lucreze, in zona
fiind un mare deficit de locuri de munca.

22

Deocamdata, mai sunt probleme de rezolvat, activitatea fiind predominant agricola,

depinde in mare masura de conditiile meteorologice, care in anumiti ani creeaza mari probleme.
Societatea dispune de specialisti care cerceteaza si identifica toate noutatile care intervin
in plan economic si legislativ, in vederea inceperii si finalizarii priectelor de finantare, identifica
noi oportunitati si facilitati ce se acorda agriculturii din Romania.
Societatea va urmari in perspectiva si cumpararea de terenuri agricole de la proprietarii
de teren care sunt arendatori in cadrul societatii si care sunt dispusi sa vandal terenul. Pe aceste
terenuri se vor amenaja instalatii de irigatii, prioritate si a politicii romanesti, pentru a se putea
obtine rezultate performante si in conditii de seceta excesiva.
Planurile societatii sunt mari, realizabile in conditii de stabilitate si eficienta economica si
cu sustinere din partea statului, a agriculturii din Romania.
Problema exploatatiilor agricole, este una majora in tara nostra in perspectiva integrarii in
Uniunea Europeana.
In perioada tranzitiei una din principalele caracteristici ale agriculturii romanesti, o
constituie lipsa capitalui. Aceasta a determinat crestea ineficientei in alocarea resurselor cu
consecinte asupra cresterii si competitivitatii fermierilor romani si a intregului sector agricol.
Fragmentarea excesiva a proprietatii agricole este unul din principalele neajunsuri ale
agriculturii romanesti. O alta problema structurala a agriculturii o reprezinta numarul mare de
ferme de subzistenta, autoritatile romane trebuie sa realizeze o schema de restructurare a acestora
pe principii de eficienta.
Uniunea Europeana, pune la dispozitie diferite programe de finantare pentru producatorii
agricoli, unul ditre acestea fiind programul SAPARD, pentru care o societate agricola cu o
pozitie finacara pozitiva, poate accesa aceste fonduri, in vederea modernizarii parcului de masini
si utilaje, investitii in depozitarea si prelucrarea produselor agricole.
Odata cu aderarea la Uniunea Europeana, Romania poate accesa programele de finantare
destinate agriculturii, prin intermediul celor doua fonduri structurale : Fondul European de
Garantare Agricola (FEGA) si Fondul European agricol de Dezvoltare Rurala (FEADR).
Pachetul de fianatare destinat sectorului agricol , are in vedere investitiile in cresterea
competitivitatii acestuia, imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural. Folosirea banilor din cele
doua fonduri se realizeaza prin intermediul celor doua agentii de plati , constituite in acest

23

sens:Agentia de Plati si Interventie in Agricultura (APIA) si Agentia de Plati pentru Dezvoltare

Rurala si Pescuit (ADPRP).
Conducerea societatii SC DUMBRAVA SA este optimista in ceea ce priveste derularea
acestor fonduri ,sperand ca din profituri si din aceste fonduri primite drept sprijin din partea
autoritatilor sa-si realizeze obiectivele pe care si le-a propus.

CAP. IV - BIBLIOGRAFIE

1. Iosefina Morosan , Analiza economico-financiara , Editura Fundatiei Romania de Maine,

Bucuresti 2006.
2. Cecilia Ionescu , Contabilitate, Bazele teoriei si practicii contabile, Editura Fundatiei Romania de
Maine , Bucuresti 2004.
3. Marin Dumitru , Finantele Intreprinderii , Editura Fundatiei Romania de Maine , Bucuresti 2006.
4. Legea Contabiltatii nr.82/1991,republicata cu modificarile si completarile ulterioare
5. Gheorghe Raboaca, Marin Comsa,Dumitru Ciucur , Metodologia cercetarii stiintifice economice,
. Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2007.
6. Zenovic Gherasim , Programare si Baze de Date , Editura Fundatiei Romania de Maine ,Bucuresti
2006.
7. Revista Fermierul editata de Mininsterul Agricultuii 2007.

24

ANEXA.1
BALANTA DE VERIFICARE LA SFARSITUL PERIOADEI

Simb.
cnt
1012
1068
121
1621
167
1681
1687
212
213
281
301
3021
3022
3024
3025
3027
3028
3029
331
345
401
404
4111
421

Solduri initiale
Debit

Credit
260000
44600
48503
12912
80900
11000

177000
375367

Rulaj an
Debit

1266235
6000
1440
1900
397

Total sume

Credit

4217000
1900

150000
175849

6583
2122
3081
9129
150
99218
1389
2511
399134
1321156

4000
65000
11000
862000

2416635
33696
99600
28000

110000
1500000
15000
2647045
1805230
111268

12000
5600
50000
17000
862000
11000
1300
89000
1315000
1274094
181299
18000
118859
25

Debit

1266235
6000
1440
1900
397
177000
525367
10583
2122
68081
20129
862150
99218
1389
112511
1899134
1336156
2647045
1904830
111268

Credit

Solduri finale
Debit0Credit

260000
44600
4265503
12912
80900
1900
11000

260000
44600
2999268
6912
79460
10603
177000
525367

187849
5600
50000
17000
862000
11000
1300
89000
1315000
3690729
214995
18000
146859

187849
4983
2122
18081
3129
150
88218
89
23511
1899134
211561
1043684
214995
1886830
35591

425
427
4311
4312
4313
4314
4316
4371
4372
447
4423
4424
4426
4427
444
471
445
462
5121
5198
5191
5311
5328
542
581
601
6021
6022
6024
6025
6027
6028
6029
605
613
626
627
627
635
641
6451
6452
6453
6456
665

4985
25200
12800
8020
8690
1050
2540
1100
330
10000
11200
11000
120730
1200000
414000
4900
400

44000
4985
25200
12800
8020
8690
1050
2540
1100
330
10000

44000
4985
26566
12944
8122
8795
1150
2623
1194
337
55968
10000
232262
232262
288230
288230
11200
11350
397397
25000000 25000000
30000
475802
17000
17000
112000
110000
100600
2500000 2500000
7000
6545
92000
92000
5600
5600
5500
5500
50000
50000
17000
17000
862000
862000
11000
11000
1300
1300
89000
89000
1200
1200
21830
21830
900
900
787
787
11000
11000
80
80
118859
118859
26566
26566
2960
2960
8122
8122
1150
1150
84
84
26

44000
4985
25200
12800
8020
8690
1050
2540
1100
330
10000
10000
232262
288230
11200
11000
2500000
120730
1200000
17000
112000
114900
2500400
7000
92000

44000
9970
51766
25744
16142
17485
2200
5163
2294
667
55968
10000
232262
288230
22550
397
2500000
30000
475802
17000
414000
100600
2500000
6545
92000

4985
26566
12944
8122
8795
1150
2623
1194
337
45968

11350
10603
90730
724198
302000
14300
400
455

666
6811
701
711
741

19297
12000
1517000
1515000
2500000

3722740 3722740

19297
12000
1517000
1515000
2500000

21361157 21361157 25083897

2583897

5399726 5399726

ANEXA. 2

FISE DE CONT SINTETICE (CATEVA EXEMPLE)

CONT 401

SOLD INITIAL

C
2.416.635

RULAJE IN CURSUL LUNII

2.647.045

1.274.094

TOTAL SUME

2.647.045

3.690.729

SOLD FINAL

1.043.684

CONT 4111

SOLD INITIAL

99.600

RULAJE IN CURSUL LUNII

1.805.230

18.000

TOTAL SUME

1.904.830

18.000

SOLD FINAL

1.886.830

CONT 421

SOLD INITIAL

C
28.000

RULAJE IN CURSUL LUNII

111.268
27

118.859

TOTAL SUME

111.268

SOLD FINAL

146.859
35.591

CONT 4426

RULAJE IN CURSUL LUNII

232.262

232.262

TOTAL SUME

232.262

232.262

SOLD FINAL

CONT 462

SOLD INITIAL

C
120.730

RULAJE IN CURSUL LUNII

30.000

TOTAL SUME

30.000

120.730

SOLD FINAL

90.730

CONT 5121

SOLD INITIAL

1.200.000

RULAJE IN CURSUL LUNII

475.802

TOTAL SUME

1.200.000

SOLD FINAL

724.198

CONT 5191

475.802

SOLD INITIAL

C
414.000

RULAJE IN CURSUL LUNII

112.000

TOTAL SUME

112.000

SOLD FINAL

414.000
302.000

CONT 5311

SOLD INITIAL

4.900

RULAJE IN CURSUL LUNII

110.000

100.600

TOTAL SUME

114.900

100.600

SOLD FINAL

14.300

28

CONT 121

SOLD INITIAL

48.503

RULAJE IN CURSUL LUNII

1.266.235

4.217.000

TOTAL SUME

1.266.235

4.265.503

SOLD FINAL

2.999.268

ANEXA. 3
BILANT CONTABIL LA SFARSITUL PERIOADEI

DENUMIRE INDICATOR

ACTIVE

ACTIVE IMOBILIZATE
STOCURI
CREANTE
CASA SI CONTURI LA BANCI
TOTAL ACTIVE CIRCULANTE
CHELTUIELI IN AVANS
DATORII CARE TREBUIE PLATITE IN TERMEN

514518
2060573
1886830
739353
4686756
10603
1720304

DE UN AN
ACTIVE CIRCULANTE NETE
TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE
DATORII CARE TREBUIE PLATITE INTR-O

2977055
3491573
187705

PERIOADA MAI MARE DE UN AN

CAPITAL PROPRIU
REZERVE
PROFITUL SAU PIERDEREA

PASIVE

260000
44600
2999268

29

TOTAL

3303868

30

3303868